Sunteți pe pagina 1din 52

CASA DE SNTATE DRAGOMIR

SCOALA DE MASAJ DRAGOMIR

LUCRARE DE DIPLOM

Coordonator tiinific:
Prof. Fiziokinetoterapeut Dragomir Cristian

Elev:
PREDA IULIANA

2014

CASA DE SNTATE DRAGOMIR


SCOALA DE MASAJ DRAGOMIR
TEHNICIAN MASEUR

SPONDILOZ CERVICAL
RECUPERARE MEDICAL

Coordonator tiinific:
Prof. Fiziokinetoterapeut Dragomir Cristian

Elev:
PREDA IULIANA

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

2014
PLANUL LUCRRII
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE N PROBLEMATICA TEMEI
1.1.

Motivarea alegerii temei pag. 4

1.2.

Actualitatea temei pag. 4

CAPITOLUL 2 REPERE DE ANATOMIE FUNCIONAL ALE COLOANEI


VERTEBRAL
2.1. Noiuni de anatomie i biomecanic ale coloanei vertebrale pag.5
2.2. Bilan articular i muscular al coloanei vertebrale pag.13
CAPITOLUL 3 SONDILOZA CERVICAL
3.1. Modificri degenerative vertebrale pag.19
3.2. Cauzele i mecanismele producerii durerilor spondilozei cervicale pag.21
3.3. Evoluie, prognostic i complicaii n spondiloza cervicala pag.27
CAPITOLUL 4 TRATAMENTUL IN SPONDILOZA CERVICAL
4.1. Obiectivele i mijloacele tratamentului complex : masaj, electroterapie,
balneologie, etc. pag.31
4.2. Tratamentul kinetic obiective i programul kinetic pag.48
4.3. Prezentare i discuii studiu de caz pag.54
CONCLUZII pag.
BIBLIOGRAFIE pag. 55

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE N PROBLEMATICA TEMEI

1.1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Am ales acest subiect pentru lucrare deoarece am avut n familie diagnosticat cu


aceast boal si doresc sa m informez mai n detaliu pe aceast tem.
Consider c este nc un subiect de actualitate si mai usor abordabil, avnd n
vedere c cunosintele mele despre medicin sunt limitate.

1.2

ACTUALITATEA TEMEI
Este o tem de actualitate deoarece n ziua de astzi majoritatea persoanelor si
petrec timpul stnd la birou datorita progreselor mari din zona tehnologica, este de
asteptat ca aceasta boal sa fie ntalnit frecvent la aceast categorie de oameni.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

CAPITOLUL 2
REPERE DE ANATOMIE FUNCIONAL
ALE COLOANEI VERTEBRAL

2.1. NOIUNI DE ANATOMIE I BIOMECANIC ALE COLOANEI


VERTEBRALE
Coloana vetebrala este o lunga coloana mediana si posterioara numita si
rahis, formata din suprapunerea celor 33-34 piese osoase - vertebrele. Urmarite
de sus in jos, vertebrele corespund: gatului, toracelui, regiunii lombare si pelvisului.
Vertebrele poarta diferite denumiri imprumutate de la regiunea respectiva:
vertebrele cervicale corespund gatului, sunt in numar de 7 si se noteaza
de la C1 la C7-coloana cervicala.
vertebrele toracale corespund toracelui, sunt in numar de 12, se noteaza
de la T1-T12 si formeaza coloana toracala.
vertebrele lombare corespund regiunii lombare (peretele posterior al
abdomenului) sunt in numar de 5, se noteaza de la L1 la L5 si formeaza coloana
lombara.
Vertebrele coloanei cervicale, toracale si lombare sunt oase mobile si
independente, ele se mai numesc si vertebre adevarate.
vertebrele sacrale sunt in numar de 5 si vertebrele coccigiene sunt in
numar de 4-5 si corespund pelvisului. Ele se sudeaza dand nastere la 2 oase: sacrul si
coccigele, fiind oase sudate intre ele se mai numesc si vertebre false.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

In medie lungimea coloanei vertebrale este de 73 cm la barbat si de 63 cm la


femeie, reprezentand aproximativ 40% din lungimea totala a corpului.
Latimea maxima a coloanei vertebrale este baza sacrului unde masoara 11 cm.
De aici merge descrescand atat in jos cat si in sus.
Coloana vertebrala nu este rectilinie, prezinta doua feluri de curburi in plan
sagital si in plan frontal. Curburile in plan sagital sunt orientate fie cu
convexitatea inainte si se numesc lordoze, fie cu convexitatea inapoi si se
numesc cifoze.
La coloana vertebrala aceste curburi sunt in numar de patru :
a) curbura cervicala cu convexitate inainte
b) curbura toracala cu convexitate inapoi
c) curbura lombara cu convexitate inainte
d) curbura sacrococcigiana cu convexitate inapoi.
Coloana vertebrala prezinta o fata anterioara, una posterioara si doua fete
laterale:
fata anterioara este formata de o coloana cilindrica rezultata din
suprapunerea corpurilor vertebrelor;
fata posterioara prezinta pe linia mediana procesele spinoase care
formeaza creasta spinala.
fetele laterale prezinta varful proceselor transversale, pediculii
vertebrali, gaurile intervertebrale

si portiunile laterale ale corpilor vertebrali.

Varful procesului transversal al atlasului poate fi palpat imediat sub procesul


mastoidian.
Canalul vertebral este format prin suprapunerea gaurilor vertebrale. El se
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

continua in sus cu cavitatea neurocraniului, iar in jos se

deschide

prin

hiatul

sacral si urmareste toate inflexiunile coloanei vertebrale.


Diametrele canalului vertebral variaza: sunt mai mari in regiunea cervicala si
lombara in raport cu mobilitatea coloanei vertebrale, in regiunea toracala, unde
mobilitatea coloanei este mai redusa, diametrele canalului vertebral sunt mai mici.
Coloana vertebrala caracterizeaza vertebrele si indeplineste 3 functii: Protectia
maduvei .
In canalul vertebral se gaseste maduva spinarii invelita in meninge. Este
evident rolul protector al coloanei vertebrale, formata anterior de catre puternicele
corpuri vertebrale, iar posterior de arcurile vertebrale suprapuse.
In unele cazuri, fracturile coloanei vertebrale pot interesa maduva sau/si meningele.
Rolul static.
In ortostatism coloana vertebrala reprezinta un ax solid ce sustine capul,
trunchiul si membrele superioare, ea trasmite apoi greutatea la pelvis si la membrele
inferioare.
Coloana prezinta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor
normale. Aceste curburi patologice pot fi ereditare sau dobandite.
Rolul biomecanic.
Coloana vertebrala este antrenata in miscari numeroase si ample, gratie
acestora corpul are o mare mobilitate.
Articulatia corpilor vertebrali
a) suprafetele articulare sunt date de fetele superioara si inferioara, usor
concave ale corpilor vertebrali.Intre aceste suprafete osoase se regasesc discurile
intervertebrale.
b) discurile intervertebrale sunt formatiuni fibro-cartilaginoase alcatuite
dintr-o portiune fibroasa periferica (inelul fibros) si o portiune centrala (nucleul
pulpos). Rezistenta inelului fibros creste spre periferie.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

Inelul fibros este format din lame de fibre conjuctive care se insera profund
pe zona compacta osoasa.
Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi diminueaza
fluiditatea in raport direct cu compresiunea ce se exercita asupra lui.
Segmentul cervical este format din 7 vertebre.
Coloana cervicala este alcatuita din doua parti distincte din punct de
vedere anatomic si functional: COLOANA CERVICALA SUPERIOARA care
cuprinde segmentele OCCIPUT, C1, C2.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA care este cuprinsa intre
fata inferioara a axisului si fata superioara a primei vertebre toracale.

COLOANA CERVICAL

- articulatia atlanto-occipitala este

diartroza

bicondiliana.

Suprafetele articulare sunt, cei doi condili occipitali pe de-o parte, care privesc
in jos, inainte si in afara si au o forma convexa si pe de alta parte, cele doua
cavitati glenoide ale atlasului, care privesc in sus, inainte si inauntru si au forma
concava. Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin
si sunt unite intre ele printr-o capsula, intarita de doua ligamente, anterior si
posterior. - articulatia atlas axis.
COLOANA CERVICALA INFERIOARA (2):
1 ligamentul longitudinal anterior 2 ligamentul longitudinal posterior 3
ligamentul fetelor articulare 4 ligamentul interspinos 5 ligamentul supraspinos

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE SUPERIOARE:


FATA POSTERIOARA:
1 muschiul marele drept posterior al capului
2 muschiul micul drept posterior al capului
3 muschiul oblic inferior al capului
4 muschiul oblic superior al capului
5 muschiul spinal, partea cervicala

MUSCULATURA COLOANEI CERVICALE INFERIOARE:


MUSCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN:
1 cleidomastoidian
2 cleidooccipital
3 sternooccipital
4 sternomastoidian
Sternocleidomastoidianul este situat pe fata laterala a gatului, pe sub
muschiul pielos al gatului si indreptat de sus in jos, dinapoi inainte si din afara
inauntru. Proximal se insera pe apofiza mastoida a osului temporal, iar cel distal se
insera prin doua capete: capatul sternal si capatul clavicular .
Acest muschi flecteaza capul pe coloana, il inclina lateral de partea lui si
il roteaza indreptand barbia in partea opusa.
MUSCHIUL TRAPEZ (FASCICULUL SUPERIOR) are origine pe
de-o parte, pe protuberanta occipitala externa si pe treimea interna a liniei curbe
occipitale superioare, iar pe de alta parte pe partea superioara a ligamentului occipital
posterior.
- are insertie pe marginea posterioara a treimii externe a claviculei.
- este un muschi ridicator al umarului; inclina capul in lateral (cand
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

actioneaza homolateral) si roteste capul (cand actioneaza heterolateral).

MUSCHIUL LUNG AL GATULUI - este situat anterior de vertebrele cervicale si e


alcatuit din
trei fascicule:
- un fascicul longitudinal ce se intinde de la corpurile C2-T3 pana la
apofizele transversale C4-C7
- un fascicul oblic superior ce se intinde de la arcul anterior a1 atlasului pana
la apofizele transversale C3-C6;
- un fascicul oblic inferior ce se intinde de la corpurile TI-T3 pina la
apofizele transversale C5-C7.
- actiune - in cazul actiunii bilaterale, acest muschi redreseaza lordoza
cervicala si determina flexia coloanei cervicale ;
- in cazul actiunii unilaterale, determia inclinarea laterala si flexia coloanei
cervicale.

N
R
C

A
1

3
4
5

MUSCHI

ORIGINE

INSERTIE

ACTIUNE

- pe vertebrele cervicale
si primele dorsale
(apofizele transverse
articulare si spinoase)
- pe vertebrele cervicale
si primele dorsale
(apofizele transverse
articulare si spinoase)
- pe vertebrele cervicale
si primele dorsale
(apofizele transverse
articulare si spinoase)
- pe tuberculul posterior
al apofizelor transverse
cervicale de la C1-C4
- pe apofizele spinoase
ale ultimelor 2 vertebre
cervicale si primelor 4
vertebre toracale

- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelor
cervicale

- EXTENSORI ai gatului ROTATORI (cand


actioneaza heterolateral)

- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelor
cervicale

- EXTENSORI ai gatului ROTATORI (cand


actioneaza heterolateral)

- pe occiput si mastoid
- pe apofizele vertebrelor
cervicale

- EXTENSORI ai gatului ROTATORI (cand


actioneaza heterolateral)

- pe unghiul superointern
scapular (margine
posterioara)
- pe marginea vertebrelor
scapulei

- RIDICATOR al
omoplatului

SEMISPINALUL
CAPULUI
SPLENIUL
CAPULUI
SPLENIUL
GATULUI
RIDICATORUL
SCAPULEI
ROMBOIDUL

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

10

- ADDUCTOR si
RIDICATOR al umarului
- ROTESTE scapula in
jurul unghiului lateral

SEMISPINALUL

PARTEA

- pe apofizele transverse,
sar peste 4 vertebre

- pe apofiza spinoasa a
vertebrei a 5 a si a 6 a de
deasupra

- pe apofizele transverse
ale primelor 4 vertebre
toracale
- pe apofizele transverse
ale primelor 3 vertebre
toracale si ultimele
cervicale
- pe apofizele tansverse
si spinoase ale
vertebrelor
- pe apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale
(tuberculii anteriori)

- pe tuberculii posteriori ai
apofizelor transverse
cervicale a 7 a a 3 a
- pe apofiza mastoida a
temporalului

- pe atlas si occipital

- pe procesul bazilar al
occipitalului

- pe apofizele transverse
ale vertebrelor cervicale

- pe fata inferioara a
portiunii bazilare a
occipitalului
- fata inferioara a portiunii
bazilare a occipitalului

CERVICALA

7
8
9

10

LONGISSIM
CERVICAL
LONGISSIM AL
CAPULUI
ROTATORUL
CAPULUI

SCALENUL
ANTERIOR

DREPT

11

ANTERIOR AL

- pe apofiza spinoasa si lama


arcului vertebral imediat
superioare
- pe prima si a doua coasta la baza gatului, printre
scalenul anterior si
mijlociu trec artera
subclavie si plexul brahial

- FLEXEAZA capul (cand


se contracta intr-o singura
parte)
- Maresc rigiditatea
coloanei cervicale (cand
iau punct fix pe apofizele
transverse cervicale)
- FLEXOR al capului FLEXOR al coloanei
cervicale (lungul gatului)

CAPULUI

12
13

LUNG AL
CAPULUI
LUNG AL
GATULUI

- pe vertebrele toracale
superioare si vertebrele
cervicale

2.2. Bilan articular i muscular al coloanei vertebrale

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

11

- FLEXOR al capului FLEXOR al coloanei


cervicale (lungul gatului)
- FLEXOR al capului FLEXOR al coloanei
cervicale

Miscarile coloanei vertebrale cervicale indiferent de amplitudinea lor, sunt


miscari complexe in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza
prin cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale care au loc la nivelul
discurilor intervertebrale, precum si la nivelul articulatiilor. Aceste miscari sunt
limitate de rezistenta ligamentelor si articulatiile intervertebrale si de gradul de
compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din care este compus discul.

Stim ca nucleul pulpos, prin tensiunea lichidului care se afla intre elementele sale
componente, are propietatea de a fi elastic.
Datorita acestei propietati sunt posibile miscarile coloanei si sunt inlaturate
efectele daunatoare ale presiunilor excesive sau ale socurilor de rahis. Intr-o atitudine
de flexie fortata, are loc o apropiere a corpurilor vertebrale in partea lor anterioara
prin comprimarea partiala a discului in jumatatea lui anterioara si prin impingerea
usoara a nucleului pulpos posterior. In extensie, lucrurile se petrec invers. Miscarile
sunt posibile prin rolul integral pe care-l joaca discul intervertebral care formeaza
un organ unitar.
MISCARI POSIBILE LA NIVELUL COLOANEI CERVICALE:
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

12

A FLEXIE CERVICALA
B EXTENSIE CERVICALA
C INCLINARE LATERALA DRAPTA
D INCLINARE LATERALA STANGA
E ROTATIE CERVICALA DREAPTA
F ROTATIE CERVICALA STANGA
Miscarile se evalueaza pornind de la "pozitia zero". In pozitie "asezat" se
obtine o evaluare corecta a miscarilor de inflexiune laterala si rotatie, astfel
reusind sa obtinem o fixare relativa a scheletului pelvin.
FLEXIA este miscarea care determina curbura concava a trunchiului in sens
ventral; rahisul cervical devine rectiliniu sau usor concav inainte. Miscarea test
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

13

pentru FLEXIA CERVICALA: trunchiul ramane fixat, mentonul se apropie de stern,


cu care poate veni in contact fara sa deschida gura. Reperul pentru masurarea
amplitudinii este planul masticator (suprafata de contact dintre cele doua arcade
dentare) care se proiecteaza la exterior pe linia care uneste coltul gurii cu lobul
urechii. Amplitudinea miscarii este de 30-45, din care 20 sunt date de articulatiile
suboccipitale.
EXTENSIA este miscarea inversa flexiei, care curbeaza coloana pe fata
sa dorsala, prin accentuarea lordozei cervicale. Miscarea test pentru EXTENSIA
CERVICALA: trunchiul ramane fixat, coborand pe linia comisura bucala-lobul
urechii. Amplitudinea masurata este de 30-45, din care 20 sunt date de
articulatiile suboccipitale. Se poate aprecia alungirea distantei menton-stern.
INCLINATIILE LATERALE (inflexiunile) sunt miscarile care curbeaza
rahisul de o parte; se apreciaza cel mai adesea din fata; se masoara prin unghiul
dintre linia sprancenelor si linia umerilor. Amplitudinea masurata este de 40-45, din
care 20 sunt date de articulatiile suboccipitale.
ROTATIA este miscarea de torsiune a rahisului in jurul axei sale
longitudinale, aducand privirea in lateral, de partea in care se face rotatia. Pentru a
aprecia corect aceasta miscare, evaluarea trebuie sa se faca vertical de sus, subiectul
fiind asezat pe un scaun cu speteaza joasa, fixand bazinul si genunchii. Planul de
referinta este planul frontal, trecand prin vertex. In ceea ce priveste rahisul cervical se
poate masura unghiul format de planul frontal si planul care trece prin cele doua
conducte auditive. Rotatia proprie a rahisului cervical este de 45-60, din care 30
sunt date de articulatiile suboccipitale.
FLEXIA GATULUI
ELEMENTELE MISCARII:

Amplitudinea de miscare:

Coloana cervicala se flecteaza putin deasupra nivelului de disparitie a convexitatii.


Cea mai mare parte a rniscarii se produce la nivelul articulatiei atlantooccipitale.
Factorii care limiteazii miscarea:
Preda Iuliana
14
Spondiloza cervicala

1. tensiunea ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentului galben si


a ligamentelor interspinoase supraspinoase;
2. tensiunea muschilor posteriori ai cefei;
3. contactul marginilor inferioare ale corpilor vertebrali in fata cu fata superioara a
corpilor vertebrali subiacenti;
4. compresiunea fibrocartilajelor in fata.

Muschii principali: sternodeidomastoidianul

Muschi accesori: marele drept anterior; lungul gatului; scalenul anterior;


scalenul mijlociu; scalenul posterior; micul drept anterior; grupa
subhioidienilor.

EVALUAREA MISCARII: Forta (5) si (4)


Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana
cervicala pe toata amplitudinea de micare; rezislenta se aplica pe frunte,

Daca exista o diferenta de forta musculara intre cei doi sternocleidomastoidieni, se


pot evalua separat prin rotatia capului de-o parte si flexia gatului.
Forta (3)
Culcat pe spate, se mentine partea inferioara a toracelui, subiectul flecteaza coloana
cervicala :
a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

15

b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).


Forta (1)
Se palpeaza muschii sternocleidomastoidieni de fiecare parte a gatului cand
subiectul incearca sa flecteze gatul.

Extensia gatului
Amplitudinea de miscare:
Extensia coloanei cervicale pana cand capul vine in contact cu muschii posteriori a
partii superioare a trunchiului.

Factorii care limiteazii miscarea:

1. tensiunea ligamentului vertebral comun anterior;


2. tensiunea muschilor, anteriori ai gatului;
3. apropierea apofizelor spinoase.

Fixarea miscarii:

- contractia extensorilor spinali ai toracelui si coboratorii omoplatului si


claviculei;
- greutatea trunchiului si a membrelor inferioare.

Muschii principali: trapezul (fascicolul superior); marele complex;

splenius al capului; splenius al gatului; muschii spinali; micul complex; transversul


gatului; spinalul capului; spinalul gatului; digastricul nucal.

Muschii accesori: transversul spinal; marele si micul oblic al capului;

angularul (ridicatorul) omoplatului; marele si micul drept posterior.


EVALUAREA MISCARII: Forta (5) si (4)
Decubit ventral, gatul in flexie; partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti,
subiectul

extinde coloana cervicala pe toata

amplitud

inea de miscare; rezistenta se aplica pe

regiunea

occipitala.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

16

Forta (3)
Decubit ventral, gatul in flexie partea superioara a toracelui + omoplatii sustinuti,
subiectul extinde coloana cervicala:

a. daca amplitudinea de micare este totala = forta (3);


b. daca amplitudinea de micare este partiala = forta (3-).
Forta (1)
Decubit ventral, se poate observa o schita de miscare sau se palpeaza muschii
regiunii posterioare a gatului (se poate face testul cu capul sprijinit pe masa).

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

17

CAPITOLUL 3 SPONDILOZA CERVCALA


3.1 Modificari degenerative cervicale
Spondiloza cervicala reprezinta o atroza localizata la nivelul elementelor
anatomice din regiunea cervicala a coloanei vertebrale se manifesta prin
limitarea miscarilor capului si prin dureri ce pot iradia si in zonele scapulare, pana
in maini.
Leziunile

degenerative

ale

coloanei

sunt

foarte frecvente. Coloana

este un ansamblu unitar alcatuit din vertebre, care sunt solidarizate intre ele
printr-un sistem de articulatii si ligamente.
Procesele de uzura la nivelul coloanei afecteaza atat discul intervertebral
(discartroza), cat si articulatia interapofizara (artroza posterioara, artroza
interspinoasa).
Discartroza este destul de precoce (chiar de la 10 ani); discul vertebral
incepe sa prezinte unele semne de uzura la nivelul inelului fibros, care se
fisureaza ca urmare a leziunilor degenerative si sub influenta
traumatismelor si solicitarilor zilnice.
Nucleul pulpos se deshidrateaza si se altereaza, se turteste si tinde sa
migreze prin fisurile inelului fibros.
In cazul discartrozei, la alterarea discala se asociaza si rasunetul osos:
osteoscleroza platourilor vertebrale si osteofitoza reactionala.
Uncartroza este o forma particulara de artroza vertebrala. Se
intalneste la nivelul coloanei cervicale unde exista articulatii adevarate intre
corpii vertebrali.
Spondiloza cervicala intereseaza cu predilectie discurile cervicale C5-6C6-7, este frecvent asimptomatica si prezinta o usoara limitare indolora a
miscarilor gatului sau dureri discrete la miscarile gatului si/sau limitarea mobilitatii
laterale.
Statul prelungit pe scaun (in fata calculatorului) cu adoptarea unei pozitii
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

18

vicioase pentru coloana cervicala cu capul flectat timp indelungat, miscari bruste
si repetitive ale coloanei cervicale care este solicitata nefiziologic in timpul
desfasurarii activitatilor profesionale este doar una din cauzele acestei afectiuni
suparatoare. Suprasolicitarea cronica a muschilor si ligamentelor din regiunea
cervicala, in timpul liber sau in timpul desfasurarii actului profesional,
determina compresiunea structurilor nervoase senzitive cu aparitia diferitelor
sindroame clinice, cum ar fi:
1.sindroame radiculare - nevralgie cervico-brahiala;
2.sindrom de iritare a simpaticului cervical posterior - sindromul
Barr-Lieau caderea pacientului in genunchi in momentul unei miscari
bruste de rotatie a capului
3.sindromul de insuficienta circulatorie vertebro-bazilara
4.sindromul de compresiune medulara

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

19

3.2. Cauzele si mecanismele producerii durerilor spondilozei cervicale


Sedentarismul, traumele ocupationale, expunerea la temperaturi joase si
curent, obezitatea si o pozitie incorecta a corpului pentru perioade lungi de timp
sunt
factori

ce

reduc

metabolismul

local

tonusul
la

musculaturii
nivelul

paravertebrale, circulatia

cartilajelor articulare,

si

provocand

sclerozarea discurilor intervertebrale si degenerarea vertebrelor.


Ceafa este partea corpului care se situeaza intre cap si restul corpului.
Ea face legatura intre creier si executantii lui, care sunt bratele si picioarele.
Ceafa este deci, locul in care dorintele sau vointa nu au iesit la suprafata,
nu au inceput sa apara si nu au declansat inceputul unui gest fizic. Ele nu
au fost inca in raport cu
exteriorul. Astfel ceafa reprezinta punctul de trecere de la conceptual
(creier, idei, concepte,
dorinte, vointe, a vrea, etc) spre real (actiune, realizare, relatie, expresie).
Tensiunile, suferintele sau blocajele cefei exprima dificultatea sau
incapacitatea noastra de a face sa devina realitate dorintele, ideile,
conceptele, vointele. Totusi, spre deosebire de tensiunea umerilor, care are
aproape aceeasi semnificatie, ne aflam, vorbind de ceafa, in stadiul in care ideile
nu au ajuns la poarta trecerii la actiune. Asta inseamna ca nu putem face ca
lucrurile sa devina realitate, pentru ca ne gandim sau credem ca nu suntem
capabili. Incapacitatea este din partea noastra, in timp ce pentru blocajul
umerilor, ea venea din partea celorlalti, din lumea exterioara.
Intreaga greutate a supraincarcarilor fizice constiente, dar mai cu seama a
celor spirituale si psihice inconstiente se rasfrange asupra discurilor
intervertebrale.
Orice profesie care solicita pentru un timp indelungat coloana cervicala
intr-o pozitie cifotica, predispune la spondiloza cervicala. Pozitia cifotica, cu
capul aplecat mult inainte, se intalneste la dactilografe, elevi, studenti, scriitori,
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

20

profesori, chirurgi, muncitori de precizie din


i

ndustria electronica, croitori, etc. Continuitatea

pozitiei cu capul aplecat mult inainte, provoaca oboseala muschilor cefei, iar cu
timpul nu mai echilibreaza greutatea extremitatii cefalice, fapt ce provoaca
suprasolicitarea discului intervertebral, discul deshidratandu-se cu timpul. Acesta
se turteste si isi pierde elasticitatea, iar vertebrele se apropie comprimand
radacinile nervoase, care dau dureri nevralgice. Amortizarea socurilor in timpul
miscarilor gatului, nu mai este realizata de discurile intervertebrale, iar
fortele exercitate aici se transmit direct si brutal platourilor vertebrale, acestea
ingrosandu-se si aparand osteofite.
Osteofitele reprezinta rezultatul unor mecanisme de aparare si

in

unele situatii reduc deplasarea vertebrelor, impiedicand pana la o anumita


limita, ingustarea spatiului intervertebral. Osteofitul nu reprezinta elementul
primar al leziunii degenerative cervicale. El apare in cadrul fenomenelor
reparatorii, fiind consecinta suprasolicitarii discale. Deci, osteofitul joaca un rol
in declansarea unor simptome dureroase, mai ales daca pozitia lui este posterioara.
Osteofitele situate anterior nu provoaca in general simptome dureroase. Asa se
explica de ce un numar de indivizi, la care se descopera cu ocazia unor
radiografii ocazionale si care au o musculatura cervicala normala, numeroase
osteofite anterioare, nu prezinta suferinta.
Lordoza cervicala si redistributia greutatii, alaturi de mobilitatea
coloanei cervicale si cu importantele ei relatii anatomice (maduva spinarii,
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

21

radacinile nervoase, arterele vertebrale) fac segmentul cervical deosebit de


vulnerabil de diverse traume. De asemenea, modificarile patologice aparute la
nivelul coloanei cervicale se pot rasfrange negativ si asupra altor organe, stand la
baza asa numitei patologii repercursive.
In ultimele decenii cunostintele legate de patologia repercursiva a
afectiunilor coloanei cervicale au luat o amploare apreciabila. S-a adunat un
material imens de date, aratand ca leziunile coloanei pot provoca nenumarate
si variate tulburari la distanta in sistemul nervos, organele de simt, membre
si trunchi. Faptul ca leziunile coloanei cervicale pot cauza suferinte in
domeniul viscerelor este de asemenea unanim recunoscut. Notiunea a intra in
domeniul cunostintelor generale curente si este exprimata de unii autori sub
denumirea de boli vertebrogene sau visceropatii spondilogene. In realitate
patologia viscerala vertebrogena se sprijina nu numai pe observatii clinice ci si
pe o serie de argumente histopatologice, experimentale, radiologice etc., de o
valoare indiscutabila, care dau notiunii un fundament solid. Leziunile coloanei
vertebrale pot constitui un factor etiologic in geneza suferintelor viscerale.
Patologia repercursiva vertebrogena cervicala este foarte bogata si variata,
fiind expresia, pe plan patologic a particularitatilor anatomo-functionale ale
coloanei cervicale. La nivelul canalelor intervertebrale cervicale, radacinile
nervilor spinali se incruciseaza cu artera vertebrala si nervul vertebral.
Nervul vertebral este un nerv vegetativ simpatic, care are conexiuni cu intregul
lant ganglionar simpatic si cu nervii situati in jurul arterelor ce iriga o buna parte
din sistemul nervos central si din organele de simt. In acest fel, modificarile din
zona canalelor intervertebrale (gaurile de conjugare) pot determina atat durerile
locale, cat si la distanta (precordiale, faringolaringiene, retro-oculare, etc.).
Orice modificare suferita de artera vertebrala direct sau prin intermediul
nervului vertebral, va declansa perturbarea irigatiei sangvine a trunchiului
cerebral, a cerebelului etc., si se va cointeresa si substanta reticulara. Primele
semne clinice de avertisment sunt consecintele suprasolicitarii musculare si se
traduc prin dureri in regiunea cervicala si occipitala si prin contracturi musculare
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

22

care blocheaza intermitent miscarile gatului si care pot fi insotite de dureri


nevralgice iradiate in brate sau amorteli la nivelul mainilor.
- Examenul clinic
Artrozele intervertebrale raman clinic latente, evidentiindu-se printr-un
examen radiologic efectuat de rutina sau pentru explorarea altei suferinte
(pulmonare, urologice). Acestea se remarc prin srcia semnelor subiective i
obiective.
Manifestarile spondilozei cervicale sunt variate in functie de elementele
anatomice interesate si de etajul la care se produce afectarea.
Simptomul dominant este durerea, care apare de la inceputul bolii, si
care in faza initiala, este reflectarea procesului de degenerare a discului
intervertebral interesat. Durerea este in acest sens localizata la nivelul respectiv.
Durerea are un debut lent, este cronica, difuza, vag localizata, in general de
intensitate moderata. Durerea se accentueaza la oboseala, in urma adoptarii
pozitiilor vicioase sau cand pacientul doarme in anumite pozitii incorecte.
Cedeaza la repaus, mai ales in pozitia de decubit dorsal (culcat pe spate) pe un
plan tare.
Durerea se poate insoti de contractura musculara, caz in care intensitatea ei
este crescuta.
Ea poate fi perceputa localizat la nivelul cefei sau poate iradia spre zona
occipitala, scapula, brat sau umar.
Redoarea articulara este inregistrata de pacient in special dimineata, la
trezire. Cedeaza dupa 10-15 min de miscare. Cracmentele (gatul trosneste la
miscari) sunt resimtite atat de pacient, cat si obiectiv.
Limitarea amplitudinii de miscare se instaleaza progresiv. Sunt limitate
in special miscarile de flexie, inclinare laterala si rotatie.
In unele cazuri se poate instala torticolisul blocare dureroasa a capului si
gatului intr-o parte, spre unul dintre umeri.
Cand procesul degenerativ ajunge sa intereseze gaurile de conjugare
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

23

simptomele si semnele se grupeaza in functie de etajul interesat.

Afectarea nivelurilor vertebrale C4-C7 conduce la iritarea radacinilor


nervilor spinali C5-C8, aflati in componenta plexului brahial, sindrom
cunoscut ca nevralgie cervico-brahiala (NCB) sau sindrom dureros al
umarului.
Simptomatologia NCB este dominata de durere, ce are urmatoarele

caracteristici:
- debut brutal, dimineata la sculare sau instalata progresiv,
- precedata de o cervicalgie de intensitate crescanda,
- se acompaniaza de o iradiere brahiala din ce in ce mai accentuata,
- ca orice durere radiculara poate fi agravata de tuse, decubit, cu exacerbare
nocturna, - durerile se pot insoti frecvent de parestezii diverse: amorteli.
Durerea respecta un teritoriu strict monoradicular astfel:
- in radiculopatia C5 durerea iradiaza in umar si pe fata externa a bratului
pana la cot;
- in radiculopatia C6 durerea este descrisa de pacient pe fata antero-externa a
umarului, bratului si antebratului pana la police;
- in afectarea C7 simptomatologia se inregistreaza pe fata posterioara a
bratului, antebratului, fata dorsala a pumnului, index si medius;
- pentru C8 durerea este localizata pe fata antero-interna a bratului, pumnului
si in degetele 4si5.
Manevrele de elongatie pentru radacinile C5-C8 (pozitive in NCB) sunt
reprezentate de:
- manevra Lasegue a membrului superior
- abductia maxima a bratului cu antebratul in extensie,
- manevra Lasegue a gatului
- inclinarea si rotarea capului spre partea sanatoasa.

Afectarea nivelurilor vertebrale C1-C3 conduce la instalarea

sindromului de insuficienta circulatorie vertebro-bazilara (ICVB), aspect al


deficitului de irigare prin artera vertebrala, manifestat prin:
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

24

- senzatie de jena, greutate, pana la durere occipitala;


- cefalee, ameteli, vertij;
- oboseala;
- tulburari de motilitate slabirea brusca a musculaturii picioarelor (drop atack);
- hipertensiune arteriala oscilanta, tulburari de ritm cardiac;
- senzatie de jena, greutate, pana la durere oculara;
- scaderea treptata sau brusca a vederii (incetosare);
- scaderea auzului (vajait, sunete);
- scaderea memoriei.

Afectarea spondilozica prin ingustarea canalului vertebral in

segmentul cervical si compresia maduvei spinarii conduce la mielopatia


cervicala.
Compresia maduvei cervicale produce o parapareza spastica cu instalare
lenta si progresiva, uneori asimetrica si frecvent acompaniata de parestezii la
nivelul picioarelor si mainilor. Sensibilitatea vibratorie este frecvent scazuta la
nivelul picioarelor si ocazional exista un nivel senzitiv pentru vibratie la
nivelul toracelui superior. Tusea si stranutul produc adesea pareza piciorului
sau durere iradiata la nivelul membrului superior sau umarului. Pierderea dermatomerica a sensibilitatii la nivelul membrului superior, atrofia musculaturii
intrinseci a mainii, accentuarea reflexelor osteondinoase profunde la nivelul
membrelor inferioare sunt frecvente. Mictiunea imperioasa sau incontinenta apar in
cazuri avansate. Reflexele la nivelul membrelor superioare sunt frecvent diminuate
la un anumit nivel, in special bicipital (C5-C6). Mielopatia spondilitica este, de
asemenea, una dintre cauzele cele mai frecvente de dificultate in mers la
varstnici.
Semne: starea generala este buna, frecvent bolnavul fiind hiperponderal.
Se remarca: un grad oarecare de limitare a miscarii coloanei vertebrale (mai
frecvent segmentar); anomalii de statica vertebrala (uneori datorita unei atitudini
antalgice); prezenta de puncte dureroase mediane sau latero-vertebrale evidentiate
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

25

la palpare. Examenul neurologic: normal.


3.3. Evolutie, prognostic si complicatii in spondiloza cervicala

Evolutia spondilozei cervicale poate fi lenta si prelungita, iar pacientii


pot ramane fie asimtomaticii, fie cu durere cervicala usoara. Perioadele lungi de
dezabilitate nonprogresiva sunt tipice, iar in cateva cazuri conduita pacientului se
deterioreaza.
Primul stadiu al spondilozei cervicale LOCAL
Este faza in care procesul de degradare incepe la nivelul discului
intervertebral, deci exista fenomene localizate doar la nivelul unui disc. Se poate
spune ca in acest stadiu este doar o discopatie.
Ca simptomatologie, in acest stadiu al spondilozei se simte o durere care
poate fi de mai mica intensitate, dar care este locala doar la nivelul discului
bolnav (discopatia). Aceasta este un prim semnal de alarma si in acest caz ar fi
foarte bine ca cei care simt o asemanare durere sa se prezinte la medic pentru un
diagnostic corect si un tratament corespunzator. In aceasta etapa, recuperarea este
mai rapida si mai ieftina. In caz contrar, boala avanseaza si se ajunge la
urmatorul stadiu, spondiloza cervicala in stadiul 2, miotonic.
Al doilea stadiu al spondilozei cervicale MIOTONIC
Este faza in care procesele degenerative cuprind doua sau mai
multe discuri intervertebrale, precum si structurile adiacente. Procesul de
degradare depaseste zona coloanei cervicale si cuprinde si musculatura
paravertebrala, de aceea se numeste mitonic.
In acest stadiu al spondilozei durerea este mai acuta si cuprinde o zona mai
extinsa, de obicei coborand pana la nivelul vertebrei C7. Acesta este semnalul de
alarma, iar cel in suferinta trebuie sa mearga la medic pentru a fi diagnosticat si
trecut pe tratament combinat cu masaj recuperatoriu. Altfel boala isi continua
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

26

procesul de degradare afectand structura si rezistenta coloanei vertebrale cervicale


si ajunge la stadiul trei.
Al treilea stadiu al spondilozei cervicale IRITATIVA
In aceasta etapa sunt afectati nervii care pleaca de la nivelul coloanei
vertebrale cervicale. Durerea creste in intensitate si se extinde spre regiunea
inter-scapulovertebrala si apar noi afectiuni si anume:

Sindromul muschilor scaleni

Periartrita periscapulo-humerala

Distonia neurovegetativa

Sindromul Reino

Hipertensiune arteriala
Daca nici de aceasta data nu se merge la medic, boala va evolua si

se va indrepta spre stadiul radicular.


Al patrulea stadiu al spondilozei cervicale-Radicular
In acest stadiu, spondiloza cervicala se concretizeaza prin fenomenul de
compresiune a radacinilor nervoase care pleaca de la nivelul cervical cu
raspandire a simptomatologiei pe toata zona inervata de respectiva
radacina nervoasa.
Daca sunt afectate radacinile nervoase de la nivelul C1-C3, atunci se
dezvolta sindromul de insuficienta circulatorie vertebrobazilara (ICVB).
Daca spondiloza cervicala in stadiul al patrulea (radicular) este
tratata superficial, necorespunzator si prea tarziu aceasta avanseaza si trece in
ultimul stadiu numii atrofic.
Al cincilea stadiu al spondilozei cervicale ATROFIC
In acest stadiu al spondilozei apar disfunctii trofice ale segmentului
vertebral afectat. Toata simptomatologia mai sus mentionata se accentueaza, se
agraveaza si de cele mai multe ori se ajunge la complicatii. Intre cele trei segmente
ale coloanei vertebrale (cervical, toracal si lombar) pot exista diferente in ceea ce
priveste dezvoltarea spondilozei, la nivelul unui segment poate fi un anumit
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

27

stadiu de dezvoltare, in timp ce in altul poate fi un stadiu mai avansat, sau invers,
sa nu se fi ajuns inca la acel stadiu. Acest lucru depinde de gradul in care este
solicitat organismul de-a lungul anilor. Sedintele complexe de recuperare
medicala din care fac parte, reflexoterapia si masajul medical, au un efect
curativ si pozitiv pregatind pacientul pentru aplicarea tratamentului de recuperare
medicala; infiltratiile cu produse naturiste cu efect regenerativ, care au o precizie
foarte mare si cu un randament foarte bun.
Tratamentul igienico-dietetic consta in repaus la pat in puseurile de acutizare.
In stadiile de remisiune se recomanda:
- evitarea unor miscari contraindicate;
- reducerea solicitarii articulare prin corectarea viciilor posturale si a lordozei
- lombare excesive;
- corectarea greutatii corporale la pacientii obezi;
- evitarea solicitarii excesive a articulatiilor afectate;
- evitarea ortostatismului prelungit.
Educatia bolnavului este o componenta esentiala a programului de
recuperare. Bolnavul trebuie instruit cu privire la biomecanica corpului, posturile
corecte in ortostatism si in pozitia asezat pentru mentinerea lordozei si
protectia structurilor lezate, modalitatile concrete de ridicare din clino-in
ortostatism, ca si posturile corecte in diferite activitati uzuale.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

28

CAPITOLUL 4 TRATAMENTUL IN SPONDILOZA CERVICAL


Balneofizioterapia actioneaza impotriva durerii cervicale avand efect
antialgic, ajuta la cresterea troficitatii zonelor adiacente coloanei vertebrale
si

la

decontractarea

musculaturii

paravertebrale

cervicale.

Efectele

balneofizioterapiei sunt mult mai benefice si de lunga durata daca aceste


proceduri se asociaza cu masajul terapeutic.
Principiile si obiectivele tratamentului fizioterapeutic al spondilozei cervicale
Obiectivele recuperarii in spondiloze sunt:
- Combaterea durerilor;
- Combaterea redorilor si retractiilor;
- Stabilizarea procesului de artroza;
- Recastigarea mobilitatii coloanei vertebrale;
- Promovarea exercitiilor de asuplizare a coloanei;
- Armonizare a curburilor fiziologice;
- Tonifierea musculaturii paravertebrale;
- Crearea unui comportament igienic si ergonomic va proteja coloana,
preintampinand progresia proceselor degenerative si aparitia puseurilor acute.
Fizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente
rezultate. Aproape ca nu exista contraindicatii din punctul de vedere strict al
bolii artrozice, excluzand bineinteles numai formele complicate (cardiaci,
pulmonari decompensati, etc.).
Mijloacele fizice cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,
termoterapiei si balneoterapiei.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

29

4.1 Obiectivele si mijloacele tratamentului complex: masaj, electroterapie,


balneologie, etc
Din termoterapie indicam: - impachetarile uscate generale cu sticle calde 30-60
minute. - impachetarile cu parafina
Tehnica de aplicare: se topeste intr-un vas o cantitate de parafina alba in
asa fel incat sa mai ramana cateva bucati neincalzite, in scopul evitarii
supraincalzirii.
Cu ajutorul unor mansoane prevazute cu un orificiu prin care se toarna, cu
ajutorul unei palnii, parafina topita. Ele sunt confectionate din panza cauciucata si
permit realizarea unui strat mai gros de parafina. Peste stratul de parafina se pune
o bucata de flanela si se acopera regiunea cu patura. Durata este de 30-60 de
minute. Regiunile paroase se rad sau se ung cu ulei inainte de aplicarea parafinei.
Pe regiunile neparoase inlaturarea parafinei se realizeaza foarte usor din cauza
transpiratiei produsa de parafina.
Actiunea parafinei provoaca o supraincalzire profunda si uniforma a
tesuturilor. Pielea se incalzeste la 38-40 de grade C provocand o transpiratie
locala abundenta.
La desfacerea parafinei se evidentiaza hiperemia produsa. Dupa
impachetare se aplica o procedura rece.
Din hidroterapie indicam:
Baia kinetoterapeutica sau baia cu miscari este o baie calda, la care se
asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o cada mai
mare ca cele obisnuite, care se umple cu apa la temperatura de 36-37 grade C.
Bolnavul este invitat sa se urce in cada si timp de 5 minute este lasat linistit.
Dupa aceasta, tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile
posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului. Se incepe cu degetele membrului
inferior de partea opusa, apoi pe rand se imprima miscari si celorlalte articulatii; se
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

30

trece la membrul inferior de aceeasi parte. Manevrele se continua apoi la


membrele superioare, intai cel de partea opusa, apoi cel de aceeasi parte, porninduse tot de la degete. La urma se trece la mobilizarea trunchiului si la miscari in
articulatiile capului si ale coloanei cervicale. Toate aceste miscari se executa intr-o
perioada de timp de 5 minute. Dupa aceea bolnavul sta in repaus, dupa care este
invitat sa repete singur miscarile imprimate de tehnician. Durata baii este de 20-30
de minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca. Se poate
executa si pe segmente limitate in vane mici corespunzatoare.
Mod de actiune: factorii pe care se bazeaza efectele baii
kinetoterapeutice sunt: factorul termic si factorul mecanic.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii
musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii
corpului conform legii lui Arhimede.
Baile medicinale:
Modul de actiune: factorul termic, chimic si mecanic.
Bai cu ingrediente chimice - temperatura apei 35-37 de grade C, durata 1020 minute.
Baia cu iod - (substanta activa este iodura de potasiu sau sare de Bazna).
Baile cu iod se fac in cazi de lemn acoperite cu capac sau cu o patura in asa
fel ca numai capul bolnavului sa ramana afara, pentru a evita actiunea nociva a
vaporilor de iod.
Mod de actiune: iodul micsoreaza vascozitatea sangelui provocand
vasodilatatie si scazand tensiunea arteriala, mareste puterea de aparare a
organismului determinand reactii locale la nivelul tesuturilor si organelor
contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii.
Baile cu abur
Se foloseste caldura umeda sub forma de vapori. Ele aduc un aport mare
de caldura ridicand intr-un timp relativ scurt temperatura corpului.
Pentru ca baile de abur sa fie mai usor suportate se pleaca de la o temperatura
initiala de 38-42 de grade C. si se urca treptat la 50-55 grade C
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

31

Durata lor variaza in raport cu boala si rezistenta organismului de la 5-30


min. iar daca dorim sa marim transpiratia dam bolnavului 250-500 ml ceai sau apa.
In timpul procedurii se pune o compresa la cap, ceafa, inima. Baia de abur se
termina cu o procedura de racire, baie sau dus rece.
Baile de abur fiind proceduri puternice nu se pot aplica la un pacient mai
mult de trei ori pe saptamana. Baia de abur poate fi: completa sau partiala.
Baia de abur completa: poate fi executata in camere speciale, intr-o
atmosfera supraincarcata de vapori la temperaturi de 40-50 grade C; ea mai poate fi
practicata in dulapuri speciale orizontale sau verticale.
Electroterapia este folosita sub diferite forme:

curenti de joasa frecventa galvanizari;

ionizari cu novocaina, clorura de calciu, histamina;

curenti cu impulsuri (TENS);

curenti diadinamici;

curenti interferentiali de medie frecventa;

curenti de inalta frecventa (ultrasunetul, magnetodiafluxul si ultrascurte).

Electroterapia este acea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii


diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului cu scop curativ sau
profilactic.
Aplicarea energiei electrice se face, fie direct prin curentul continuu sau
alternativ si derivatele lor, fie indirect, transformat in alte forme de energie, ca cea
radianta, calorica sau luminoasa.
Proceduri folosite in tratamentul electroterapiei:
- curentul galvanic
- ionizarile
- curentul diadinamic
- ultrasunetul
- curentii interferentiali
- magnetodiaflux
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

32

Curentul galvanic: Prin curentul electric intelegem o deplasare de sarcini


electrice dealungul unui conductor (un corp prin care poate sa treaca un curent
electric continuu, adica o scurgere de electroni). Daca sensul de deplasare al
electronilor este acelasi mentinandu-se la o intensitate constanta este vorba despre
un curent continuu.
Efectele fizico-chimice ale curentului galvanic:
- efect termic
- efect termoelectronic
- efect magnetic
- electroliza si electroforeza
Tehnica de aplicare: in tehnica de aplicare a procedurilor de electroterapie
trebuie sa avem in vedere:
- bolnavul si regiunea de tratat (coloana vertebrala)
- aplicarea electrozilor si legatura cu sursa
- manevrarea aparatului
Bolnavul va sta in decubit anterior pe o canapea de lemn cu saltea de
cauciuc imbracata cu cearsaf curat. Electrozii vor fi aplicati intotdeauna, fie
numai prin intermediul unui strat hidrofil imbibat cu apa (tifon, panza, flanela,
burete gros de 2 cm), fie prin intermediul apei in cazul bailor electrice (baia
generala Stranger; baia galvanica completa).
Nu se va aplica niciodata electrodul de metal sau de carbune direct pe
tegument sau mucoase. Intensitatea curentului trebuie sa ajunga la pragul de
toleranta al bolnavului. Durata 30 min., zilnic sau la doua zile.
Ionizarile
Ionizarea este procedura prin care introducem in organism, cu ajutorul
curentului electric diferite substante medicamentoase cu actiuni farmacologice.
Tehnica de aplicare: pentru a putea face o ionizare avem nevoie de
aparatura folosita in galvanizare, folosind substante medicamentoase ca: clorura de
calciu, xilina.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

33

Numar sedinte=10
Timp=10-15 min.
Curent diadinamic
Curentul diadinamic este o forma derivata din curentul sinusoidal de
50 Hz, care a suferit o serie de modificari. Tratamentul cu curenti diadinamici in
spondiloze cuprinde:
- difazat (D.F.) - tratament preliminar obligatoriu cu efect spasmolitic si
analgezic temporar
-

perioada

scurta

(P.S.)

folosit

in

traumatisme articulare,

vasculopatii, nevralgii cu sau fara tulburari trofice asociat uneori cu


- lunga perioada (P.L.) - folosit in atrofii ale musculaturii netede.
Efecte:
- vasodilatator
-decontracturant
-antiinflamator
Aplicatii pe zona dureroasa:
Pe regiunea de tratat se aplica tesut hidrofil bine imbibat, bine stors si fara
asperitati, peste el se aplica electrodul ce trebuie sa fie neted, fara taieturi sau
indoituri, bine mulat pe suprafata de aplicat, mai mic decat tesutul hidrofil.
Acestea sunt fixate cu ajutorul unor
saculeti de nisip ori banderole elastice.
Durata unei sedinte este de 6-8 min.
Nr. sedinte = 6 - 10 pe serie.
Electrozii:- plumb, aluminiu ;- cauciucati.

Ultrasunetul
Tratamentul cu ultrasunete este una din cele mai bune proceduri ale
fizioterapiei, in care este vorba de transmiterea vibratiilor mecanice pendulare pe
o frecventa deosebit de mare, produse de un generator de ultrasunete,
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

34

penetrarea

si

absorbtia

acestora

in

corpul omenesc. Efectele lor sunt

deosebite fata de cele ale diverselor forme de curenti electrici (faradic,


galvanic).
Ultrasunetul este un curent de inalta frecventa care are calitatile de a fi
fibrinolitic si decontracturant. Tehnica de aplicare: pe regiunea de tratat se aplica
unguent (fenilbutazona, indometacin, etc.), se face miscarea capului (emitator)
incet si lipit pe suprafata respectiva.
Timp de aplicare = 5-6 min.
Numar sedinte = 8-10 zilnic sau la 2 zile
Efecte:
- efectul mecanic al UUS este cel de vibratie;
- efect termic;
- efect de difuzie;
- efecte analgezice;
- stimularea sistemului nervos vegetativ;
- efecte antiinflamatoare;
- efecte vasculare
Curenti interferentiali (curenti de medie frecventa)
Sunt indicati pentru efectul lor miorelaxant, trofic, analgezic, excitomotor.
Durata unei sedinte = 15 - 20min
Numar de sedinte = 6 - 8 pe serie
Efecte:-decontracturant
-miorelaxant
-trofic
Tehnica de aplicare:
Curentul interferential rezulta din incrucisarea a doi curenti de medie
frecventa cu amplitudini constante, dar cu frecvente diferite.
In zona de intalnire a celor doi curenti cu frecvente diferite se produce un
camp electric. Exista doua tehnici de aplicare : statica sau cinetica.
Statica - electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si asupra
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

35

lor se exercita o presiune constanta.


Se folosesc doua tipuri de electrozi:
1) Electrozi clasici = cei placa
2) Electrozi pernita = constau dintr-un suport de material plastic pe care
sunt fixati 2 - 4 electrozi utilizati.

Tratamentul prin masaj


Masajul: Reprezinta totalitatea manipulatiilor manuale aplicate
sistematic la suprafata organismului in scop terapeutic si curativ .
Efecte fiziologice ale masajului cefei
Provoaca o activare a circulatiei locale venoase si limfatice. Prin
actiunea locala se mbunatateste circulatia n muschii cefei, care sunt predispusi
la staza circulatorie si la oboseala.
Produce o decongestionare reflexa a circulatiei endocraniene, cu efecte
linistitoare asupra sistemului nervos central.
Datorita efectelor sale, masajul cefei este folosit ca act final n masajul general.
Masajul cefei este indicat n tratamentul nevralgiilor locale, al durerilor de
cap, al contracturilor musculare, al limitarii mobilitatii gatului, al oboselii
nervoase, al tulburarilor sistemului nervos central. Este folosit si pentru prevenirea
sau ndepartarea depunerilor locale de grasime.
Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exerciata de masaj asupra
pielii indeosebi, organ bogat vascularizat si mai ales inervat, in piele existand
numeroase terminatii nervoase (exteroreceptori), punct de plecare a unor serii de
reflexe. La acestea trebuie adaugate si efectele excitante, pe care le exercita
masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente si tendoane
(proproireceptori).
Cel mai important mecanism de actiune a masajului este reprezentat
deci de mecanismul reflex. Acesta pleaca de la exteroreceptorii din tegument si
proprioreceptorii din muschi, tendoane, la nivelul carora iau nastere stimuli
de diferite intensitati care pornesc spre sistemul nervos central.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

36

Aceste

reflexe

explica efectele generale ale masajului, precum si o parte din

actiunile lui locale. Trebuie adaugat,de asemenea, ca organele interne in


suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal,
deci superficiale, fiecarui organ corespunzandu-i o anumita zona cutanata.
Topografia acestor zone metamerice cutanate a fost stabilita de Head si de aceea
ele poarta numele de zonele Head.
Tehnica masajului
Din punct de vedere topografic, gatul prezinta doua regiuni: anterolaterala
si posterioara. n regiunea
importante:

laringele,

anterolaterala

traheea

si

gatului

se

gasesc

organe

esofagul, manunchiul vasculonervos al

gatului, tiroida si paratiroidele etc. n regiunea posterioara a gatului se gasesc


mai multi muschi, cu rol static si dinamic, asezati pe mai multe straturi.
Masajul regiunii anterolaterale a gatului se va face tinand seama de
organele importante prezente la acest nivel.
Pozitia. Subiectul este in decubit dorsal sau sezand rezemat, cu capul n
usoara extensiune. Maseurul sta sau sade n fata sau la dreapta celui pe care l
maseaza.
Netezirea regiunii anterolaterale a gatului se face prin alunecari usoare,
pornind de sus n jos, de la barbie si mastoida spre clavicule si stern. Manevra se
executa pornind cu radacina si marginea ulnara a mainilor si terminand cu
marginea lor radiala si cu varful degetelor. Se poate lucra simetric sau asimetric.
Frictiunea se executa minutios si insistent, foarte usor si cu precautie, evitand
glanda tiroida. Framantatul se executa rar, sub forma de cuta, de-a lungul
muschilor sternocleidomastoidieni si a marginii laterale a muschilor trapezi.
Vibratiile, executate numai manual, sunt foarte utile n masajul acestei regiuni.
Masajul se ncheie cu neteziri lungi, lente si linistitoare.
Masajul gatului poate fi asociat cu mobilizarea metodica a gatului, n
timpul sau dupa sedinta de masaj.
Masajul regiunii posterioare a gatului (masajul cefei)
Pozitia. Subiectul este asezat n in decubit ventral, cu capul usor flexat si
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

37

cu fruntea rezemata pe dosul mainilor sau pe un sul mic moale; masajul se poate
executa si n pozitia sezand pe un scaun, cu fruntea sprijinita pe un plan potrivit de
nalt.
Pe scaunul de masaj, pozitia cea mai favorabila este calare, sezand cu
trunchiul usor nclinat si cu capul sprijinit pe planul lung al scaunului, care este
ridicat pana aproape de verticala.
Manevrele folosite pentru masajul cefei sunt: netezirea, frictiunea,
framantatul, percutatul si tocatul.
Netezirea consta din alunecari executate cu o mana sau cu ambele, pornind
de sus, de deasupra insertiilor muschilor cefei pe occipital si coborand pana la
baza gatului, ntre omoplati si pe umeri. Manevra ncepe cu radacina mainilor si
se termina cu varful degetelor, care pe masura ce coboara se departeaza putin
ntre ele. Pentru netezirea partilor laterale ale gatului palmele se asaza cu marginea
lor ulnara sub urechi si aluneca n jos pana peste umeri, terminand cu marginea
lor radiala. Alunecarile se fac simultan sau alternativ.
Dupa cateva manevre lungi se executa un masaj stimulant cu alunecari
scurte si dese, pornind de la cap si coborand din aproape n aproape spre
omoplati si umeri. Alunecarile se pot executa si n forma vibratorie.
Frictiunea se aplica pe toata ntinderea cefei. n partea de sus, la nivelul
insertiei muschilor, se executa cu varful degetelor miscari reduse circulare si
liniare; n partea mijlocie si inferioara a cefei, ntre omoplati si pe umeri,
frictiunile se executa cu miscari mai ample, cu podul palmei si cu radacina
mainilor.
Framantatul se aplica mai ales pe partile laterale si inferioara ale cefei.
Marginea laterala a muschiului trapez se prinde ntre police si celelalte patru
degete, si se framanta deplasand mainile n sus si n jos de-a lungul marginii
muschiului.
Se poate aplica si o varianta de framantat n cuta: cu o mana sau cu
ambele maini, aplicate perpendicular pe lungimea gatului, se cuprinde ceafa ntre
degetele mari si varful celorlalte degete; se executa deplasari n sus si n jos,
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

38

printr-o miscare ondulatorie.


Framantatul se poate combina cu frictiunea.
Percutatul se combina cu tocatul. Percutiile executate cu varful si pulpele
degetelor, care cad de o parte si de alta a liniei mediane, prin loviri foarte fine n
partea de sus a cefei, cresc n intensitate pe masura ce coboara, transformandu-se
n tocat, care se executa de partea cu unghii a degetelor, ntre omoplati si cu partea
lor palmara pe umeri.
Masajul cefei se ncheie prin manevre lungi si lente de netezire calmanta.
Artroza cervicala. Beneficiaza de masajul terapeutic,

care

are

ca

obiective calmarea durerilor, relaxarea musculaturii si reducerea contracturilor.


Pentru ca masajul sa fie calmant si miorelaxant se recomanda manevre
usoare si lente. Se executa neteziri descendente n regiunea cefei, continuate cu
frictiuni si framantari

n cuta a caror intensitate se adapteaza sensibilitatii

locale.
Pentru decontracturare musculara se efectueaza vibratii cu varfurile
degetelor pe muschii cefei. In caz de spondiloza se va insista cu geluiri, frictiuni,
vibratii pe tot traseul coloanei cervicale, se va decontracta musculatura
contractata si se va face o usoara gimnastica la nivelul coloanei cervicale. In
caz de nevralgii Arnold se va insista cu geluiri si frictiuni in jurul gaurilor
nervului Arnold si pe linia nucala. In contracturi musculare se insista pe zona
contractata.
Gimnastica gatului:

Flexie-extensie

Lateral dreapta-lateral stanga

Miscari de rotatie

Miscari de circumductie

In caz de torticolis, se va face un masaj sedativ


contractate

asupra

regiunii

(muschiul trapez) si un masaj tonifiant pe musculatura

antagonista sanatoasa, incercand o reechilibrare a situatiei. Daca situatia este


Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

39

mai grava se incearca o metoda

de

suprasolicitare

muschiului

trapez

contractat prin miscari cu rezistenta, apoi masaj de relaxare al intregii regiuni.


Efectele analgezice si de relaxare musculara sunt mai bune atunci cand
masajul se executa dupa o procedura de termoterapie, exceptie facand cazurile
de nevralgie cervicobrahiala, unde aplicarea caldurii este contraindicata.
Miscari dupa masajul coloanei cervicale:
- flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in crestet,
iar cealalta sub vertebra C7; pentru flexie mainile se inverseaza: una sta pe crestet
si cealalta pe piept;
- miscari de lateralitate: spre stanga si spre dreapta; o mana sta pe crestet,
cealalta fixeaza umarul spre care aplecam capul,
- miscari de rotatie: spre dreapta, spre stanga; cu o
mana pe barbie tragem, iar cu cealalta pozitionata dupa ureche, impingem, mai
intai intr-un sens, apoi in celalalt (pacientul priveste spre umar);
- circumductia: o mana pe crestet, cealalta sub C7, aplecam capul inainte,
cu barbia in piept, facem rostogolirea ampla a gatului/capului, astfel incat sa
treaca prin toate cele patru puncte cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu barbia in
piept pentru o secunda si reluam miscarea in sens invers, de acelasi numar de ori.
In final ne oprim, tot cu barbia in piept, revenim cu capul in pozitia normala,
prindem cu podul palmelor osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii
(prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem tractiuni-ridicari ale
capului: elongatie asupra vertebrelor cervicale.

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

40

Tratamentul prin medicina traditionala


Tratamentul spondilozei cervicale in medicina traditionala vizeaza
restabilirea oxigenarii si a metabolismului local, eliminarea reziduurilor si a
toxinelor acumulate, eliminarea micro-fragmentelor de musculatura si resorbtia
osteofitelor. Plantele incluse in schemele de tratament ajuta la redobandirea
tonusului muscular,

mobilitatii

articulare

si

la

rehidratarea discurilor

intravertebrale. Procedurile de acupunctura si sesiunile de termoterapie


tibetana joaca un rol major in eliberarea presiunii exercitate asupra cordonului
medular si a radacinilor spinale. Regenerarea leziunilor medulare sau a celor ale
nervilor spinali poate fi realizata daca gradul de afectare o permite.
Curele balneare
Se recomanda dupa trecerea simptomelor zgomotoase provocate de iritarea
arterei vertebrale si a simpaticului cervical si sunt deosebit de utile.
Indicarea statiunilor balneare se va face numai de catre medicul curant.
Alegerea statiunii si individualizarea tratamentului se vor face tinand cont de
varsta bolnavului, de starea neurovegetativa, dar si de bolile asociate.
Putem sa indicam:
-

apele termale simple, usor radioactive de tipul Felix;

apele sarate - iodurate de la Breaza, Olanesti, Govora;

apele sarate - heliotermale de la Sovata si Ocna Sibiului;

apele sulfuroase termale de tipul Herculane;

apele sulfuroase atermale de la Govora, Olanesti, Pucioasa;


Schematic, numarul de bai este de 12-14 pe serie, temperatura este de

37-38 grade Celsius, durata este de 15-20 minute.


Terapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti: termic, fizic
(mecanic) si chimic.

Techirghiol (si tot litoralul) care are namol sapropelic;

Amara, Sovata, Telega, Bazna, Slanic Prahova (namoluri de lacuri sarate);


Preda Iuliana
41
Spondiloza cervicala

Vatra Dornei, Borsec, Felix (turba);

Govora (namol silicos si iodat);

Geoagiu (namoluri feruginoase)


Pentru namol temperatura este de 40-44 grade Celsius, durata 30-40

minute. Se asociaza cu proceduri fizioterapeutice si helioterapeutice, de la caz la


caz.
In fazele incipiente de boala, ca si in cele tardive, neinsotite de complicatii,
putem sa indicam cu succes ungerile cu namol urmate de bai de Ghiol.
Impachetarile cu namol:
Materiale necesare: pat sau canapea, patura, panza impermeabila, cearceaf.
Se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte pana ce se
realizeaza o masa vascoasa. La temperatura indicata in prescriptie se aplica
namolul pe cearceaf in grosime de 2-3 cm. Peste acest strat de namol se aseaza
regiunea de impachetat a bolnavului, se aplica namolul pe partile laterale si
anterioare ale corpului evitand regiunea precordiala.
Pentru evitarea congestiei cerebrale se pune o compresa rece pe frunte.
Durata este de 20-40 min. Dupa terminare se practica o procedura de curatire.
Aceste impachetari au tripla actiune:
- termica
- chimica
-mecanica.
Actiunea namolului:
Mecanic - producand excitatia pielii datorita micilor particule componente.
Efect fizic - temperatura crescuta a corpului cu 2-3 grade C.
Efect chimic - prin resorbtia unor substante pe care le contine namolul.
Namolul activeaza producerea de histamina. In piele apare o transpiratie
abundenta cu eliminarea crescuta de acid uric din metabolismul proteic. Sunt
mobilizate depozitele sanguine producandu-se intensificarea circulatiei in anumite
teritorii.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

42

Apiterapia
-Veninul de albine
Se foloseste in toate cazurile in care imunitatea organismului trebuie crescuta,
in reumatisme, in boli anti-imune, in spondilita
reumatoida, in scleroza multipla, este radioprotector.
Veninul de albine avnd o compoziie complex,
principalul su com ponent este format din substane
proteice n procent de pn la 75% din veninul uscat. Din
cele 8 fracii albuminoide existente, numai dou prezint
importan. Prima fraciune alcalin (pH = 11) are n componen 13 aminoacizi:
glicocol, alanin, valin, leucin, izoleucin, serin, treonin, uzin, arginin,
triptofan, Ac de albina prolin, acid aspartic i acid glutamic. Aceast fracie are
aciune toxic. A doua fracie are n componena sa 18 aminoacizi, respectiv cei
menionai la fracia anterioara plus tirozin, cistina, metionina, fenilalanina i
histamin. Aceast fracie nu are aciune toxic.
Veninul de albine conine, de asemenea, lipide, n special din grupa sterinilor,
hidrocarbonai, acizi (formic, clorhidric, ortofosforic) i baze. Dintre substanele
minerale, veninul conine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf i cupru.
Se poate administra sub trei forme:
-Intepaturi naturale- se folosesc albine tinere. Se face un test pentru a se
observa reactia organismului, daca este alergic sau nu la venin. Intepatura se face la
glezna, iar daca este alergic nu va fi afectat prea tare si va avea un edem timp de 12 zile dupa intepatura.

In functie de afectiune se va urma schema: o intepatura

mai multe zile, apoi 2x2, 3x3, 4x4, 5x5, 6x6, stagnare in platou mai multe zile,
apoi se scade progresiv, se face pauza, se repeta.
Numarul maxim de intepaturi admise la o singura sedinta este de 12.
Intepaturile se vor face in zona afectata, in scleroza pe membre, antebrat,
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

43

paravertebral, in zone musculare sau articulatii. Nu se fac pe gat, fata, abdomen,


sau in zone sensibile.
-Sub forma injectabila
Unguente speciale care contin venin de albine (ex: Apirevin)
Mierea
Mierea este singurul produs dulce nedaunator cu calitati datatoare de viata,
care nu se gasesc in nici un alt aliment. In timp ce zaharul trebuie supus unui
proces de invertire in organism, in cazul mierii, in cazul mierii, acest proces este
efectuat deja de catre albina, cu ajutorul secretiilor salivare glandulare.
Mierea contine: monozaharide direct asimilabile (levuloza, dextroza)
minerale, fier, clor, potasiu, calciu, sodiu, fosfor, aluminiu, magneziu, vitamine,
enzime, hormoni, inhibine, (antibiotici naturali) etc. Mierea umple toate golurile
care ar putea aparea in hrana zilnica, sustinand si intretinand starea de sanatate a
organismului. Mierea se asimileaza usor si repede. Mai mult, aceasta nu are nici un
element comun cu zaharul. In cazul mierii maturate procentul de apa trebuie sa fie
de maxim 18%. Mierea maturata are ardere completa; in procesul de metabolizare
nu necesita nicio prelucrare din partea organismului uman. Densitatea mierii este
mai mare decat a apei; cu cat densitatea ei este mai mare, cu atat mierea intra mai
mult intr-un proces natural de cristalizare care-i conserva calitatile.
Cura cu otet de mere
Otetul se face din suc natural de mere combinat cu miere, contine magneziu,
potasiu, calciu, fluor, brom, iod, etc. este un reglator metabolic. Acesta dizolva
calciul si uratii din articulatii si este foarte bun pentru rinichi prin reglarea
echilibrului acido-bazic. De asemenea, acesta reuseste in a regla metabolismul
grasimilor si scade colesterolul si acidul uric. Este foarte benefic pentru cei cu
depuneri calcice, cu guta sau cu infectii renale si este un excelent energizant pentru
omul sanatos.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

44

Se administreaza cate doua lingurite de otet + 1-2 lingurite de miere,


amestecate bine intr-o cana, de 1-3 ori pe zi. La persoanele sanatoase poate fi
administrat oricand, iar la cele cu probleme digestive la 15 minute dupa masa. La
persoanele cu ulcer activ nu se administreaza.

4.2. Tratamentul kinetic-obiective si programul kineticc


Actioneaza

direct

asupra

cauzei;

asupra

degenerarii

vertebrelor si discurilor intervertebrale ajutand la rehidratarea acestora.


Conduce la redobandirea mobilitatii articulare, cresterea
tonusului

muscular,

actioneaza

benefic

asupra

efectelor

elasticitatii

si

negative

ale

osteofitelor si imbunatateste starea generala a organismului din punct de


vedere psiho-motor. Kinetoterapia se incepe dupa cele 12 sedinte de fizioterapie
asociate cu masaj terpeutic.
Kinetoterapia antagonica se va axa pe miscarile de hiperextensie si refacerea
lordozei fiziologice. Se urmareste restabilirea tonusului normal al musculaturii
cervicale, pentru a reface mecanica coloanei si a despovara discul.
Este necesar sa se execute aceasta gimnastica zilnic dimineata inaintea
inceperii activitatii profesionale si la sfarsitul acesteia, cel putin 10-15
minute. De asemenea in cursul activitatii profesionale, cei afectati trebuie
sa execute periodic miscari de redresare ale coloanei cervicale(extensie,
flexie, rotatie) pentru a preveni oboseala musculara si a favoriza nutritia discurilor
intervertebrale. Aceste miscari care au o importanta hotaratoare in prevenirea
artrozei cervicale sau in oprirea evolutiei si tratamentului acesteia, trebuie
executate inainte sa apara oboseala sau contractura muschilor cefei, frecventa lor
fiind in functie si de sensibilitatea individuala.
Ele se pot executa la locul de munca fara a necesita intreruperea activitatii
profesionale. De un real folos este si auto masajul care trebuie practicat cu
blandete, de sus in jos, de-a lungul musculaturii posterioare a gatului, de la nivelul
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

45

regiunii occipitale spre umeri. Durata masajul va fi de 5-10 minute si va fi


precedat de miscari de flexie-extensie si rotatie a capului, pana dispar senzatiile de
crepitatii.
Aceste metode practicate cu perseverenta, zilnic, ani si ani de zile duc la
disparitia durerilor musculare si nevralgice din regiunea cefei si la prevenirea
spondilozei cervicale, fara a mai fi nevoie de tratamente medicamentoase.
Sunt contraindicate miscarile bruste in segmentul cervical, mai ales cand
muschii sunt rigizi si durerosi.
MOBILIZARI PASIVE
Mobilizarea ampla a regiunii/segmentului afectat de catre spondiloza.
Miscarile se executa in ritm lent. Cresterea in amplitudine a miscarilor se va
efectua in mod progresiv si va fi depedenta de progresele obtinute de catre
pacient.
Sunt excluse exercitiile care maresc uzura articulara prin cresterea
presiunii pe suprafata articulatiilor intervertebrale sau prin efort prelungit.
Cele mai indicate miscari sunt cele care se executa din pozitia culcat si
atarnat (aceastea contribuie la descarcarea coloanei vertebrale de greutate
corporala, fara ca suprafetele articulare sa fie solicitate prea mult).

A flexie cervicala pasiva


Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

46

B extensie cervicala pasiva


C inclinare laterala cervicala pasiva dreapta
D inclinare laterala cervicala pasiva stanga
E rotatie cervicala pasiva dreapta
F rotatie cervicala pasiva stanga

EXERCITII DE GIMNASTICA MEDICALA :


Obiective folosite in tratament - prin gimnastica medicala se urmareste :

tonifierea musculaturii cervicale,

combaterea dezechilibrului static postural,

dezvoltarea mobilitatii coloanei vertebrale la nivelul acestei regiuni.


Observatie in timpul executarii miscarilor cu capul pot aparea stari

vertiginoase si se recomanda ca exercitiile sa se execute in ritm lent si cu ochii


deschisi.
I din pozitia decubit dorsal cu genunchii indoiti si talpile pe sol :
Ex. 1 ducerea barbiei in piept, fara ridicarea capului de pe sol (impingerea
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

47

barbiei in sus) de 10 ori;


Ex. 2 inclinarea capului spre dreapta si spre stanga cu tendinta de a lipi urechea
de umar de 10 ori;
Ex. 3 rasucirea capului spre dreapta si spre stanga de 10 ori ( miscarea se
realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia, de la un umar spre celalalt );
Ex. 4 ridica barbia coborand umerii pe sol, apoi coboara barbia cu ceafa lipita de
sol si ridica umerii de pe sol de 8 ori;
Ex. 5 exercitii de ridicare a omoplatilor si de oborare a omoplatilor ( cu ceafa
lipita de sol, cu capul in rotatie si urechea pe sol se apropie barbia de umar, din
rotatie dreapta apoi stanga se ridica usor capul de pe sol cu barbia proiectata
inainte ) toate de 10 ori;
Ex. 6 cu mainile sub ceafa , ridica capul si intinde bratele de 10 ori ;
II din pozitia decubit ventral (culcat pe abdomen) mainile incrucisate
sub barbie: Ex. 1 asezarea succesiva a barbiei si a fruntii pe maini de 10 ori ;
Ex. 2 ducerea barbiei spre umarul stang, apoi spre cel drept de 10 ori;
Ex. 3 cu bratele intinse si fruntea sprijinita pe sol se ridica capul de pe sol, cu
dubla barbie de 10 ori;
III din pozitia decubit lateral:
Ex. 1 ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar de 8 ori ;
Ex. 2 capul sprijinit pe o mana , apasarea capului in jos de 8 ori; aceste exercitii
se executa pe partea dreapta si pe partea stanga
IV exercitii de gimnastica medicala corectiva:
Ex. 1 mers cu o carte pe cap 10 m ;
Ex. 2 mers fandat cu un baston fixat la nivelul omoplatilor 5 m;
Ex. 3 cu bastonul tinut la spate de la capete , executa mers cu extensia bratelor si
ducerea bastonului inapoi 10m;
Ex. 4 din mers, executa extensii a bratelor cu arcuire sus si lateral de 10 ori pe
distanta de 8 10 m;
Ex. 5 - cu bastonul tinut la ambele capete, executa ducerea bastonului sus ,
cu arcuirea bratelor ( privirea urmareste bastonul ) de 10 ori ;
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

48

Ex. 6 bastonul sprijinit pe omoplati , executa aplecarea trunchiului inainte la 40


50, cu arcuire si capul sus revenire de 10 ori;
V - din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme (patrupedie ):
Ex. 1 indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului cu privirea
inainte si intinderea coatelor de 10 ori;
Ex. 2 indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi
revenire de 10 ori ( capul sus );
Ex. 3 ridicarea bratului si piciorului opus revenire de 10 ori, (se repeta cu
membrele de cealalta parte ) capul sus;
Ex. 4 mers in patru labe, cu capul sus si privirea inainte de 10 ori.
Se vor evita exercitiile de flexie ale trunchiului si se va corecta permanent pozitia
spatelui, care trebuie sa se mentina drept, cu umerii trasi in jos si spre inapoi.
Exercitiile vor fi facute de 4 ori pe saptamana cu o zi pauza intre ele ( o zi da , o zi
nu ). Dupa 30 de zile se vor face 2 sedinte pe zi cu doua zile pauza ( de 3 ori pe
saptamana ).
Exercitiile

de

intindere

practicate

sistematic intaresc musculatura

cervicala si aparatul ligamentar si limiteaza aparitia tulburarilor de statica la


nivelul

coloanei

cervicale.

Principalii

muschi

implicati

sunt

sternocleidomastoidienii (flexori cervicali = rotesc sau apleaca inainte sau lateral


capul), muschii splenius (care fac rotatia capului de aceeasi parte) si trapezul. In
plan profund exista alti muschi mai mici, care participa la diverse miscari ale
coloanei cervicale.
exercitii set 1
Pozitia initiala = in picioare
Pregatire, executie si postura finala = intoarceti lateral capul (spre umar).
exercitii set 2
Pozitia initiala = in picioare
Pregatire = aplecati capul in fata pana cand barbia atinge sternul
Executie si postura finala = intoarceti capul intr-o parte, printr-o miscare lina.
Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

49

Mentineti pozitia 20 de secunde. Repetati miscarea de 5 ori in fiecare parte.


Relaxati-va cateva secunde intre repetari.
Grupele musculare vizate = splenius, trapez = portiunea superioara (+ erectori
spinali) Mentineti pozitia 20 de secunde.Repetati miscarea de 5 ori in fiecare parte.
Relaxati-va cateva secunde intre repetari.
Grupele musculare vizate = sternocleidomastoidian,splenius

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

50

BIBLIOGRAFIE
1.

Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare Tudor Sbenghe,


Editura, Medicala Bucuresti 1987;

2.

Ghid practic de evaluare articulara si musculara in kinetoterapie


Elena Luminita Sidenco, Editura Fundatia Romania De Maine, Bucuresti
2009;

3.

Masajul in kinetoterapie Elena Luminita Sidenco, Editura Fundatia


Romania De Maine, Bucuresti 2009;

4.

Electroterapie Elena Luminita Sidenco, Universitatea Spiru Haret,


Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Specializarea Kinetoterapie;

5.

Curs de recuperare, medicina fizica si balneologie Universitatea de


Medicina si Farmacie Victor Babes, Timisoara 2006;

6.

Curs masaj Modulele I si III Scoala Superioara de Masaj Dragomir;

7.

Hidroterapie, tratamente simple pentru afectiuni obisnuite Clarence


Dail, Charles Thomas, Casa de Editura Viata si Sanatatea Bucuresti;

8.

Biomecanica in Educatie Fizica si Sport Georgeta Nenciu, Editura


Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti 2009;

9.

www.romedic.ro/boli-afectiuni;

10.

Functional anatomy Musculoskeletal Anatomy, Kinesiology, and


Palpation for Manual Therapists Christy Cael

11.

Tratado de Osteopatia de la Columna Vertebral

12.

Orthopedic Massage Theory and Technique Whitney W. Lowe

13.

Anatomie pentru miscare Blandine Calais Germain, Andre Lamotte


Editura Polirom 2009

14.

Spune-Mi Unde Te Doare - Michael Odoul - Editura DERVY, 1999

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

51

Preda Iuliana
Spondiloza cervicala

52