MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR ,, CAROL DAVILA

BUCURETI

PROIECT ABSOLVIRE
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL: SNTATE I ASISTEN
PEDAGOGIC

COORONATOR
Prof.nursing: LETIIA MORARIU

CANDIDAT
TURCUMAN NICOLETA LOREDANA
CLASA- III- D

BUCURETI
2014

NGRIJIREA PACIENTULUI CU
COXARTROZ

CUPRINS
Argument
Capitolul I - Noiuni de anatomie i fiziologie a articulaiei coxo- femurale..7
Capitolul I - Particularitai biomecanice i clinice ale articulaiei coxo femurale...17
Capitolul III - ngrijiri ale pacienilor cu coxartroz 22
A. Date despre boal
3.1.. Definiie.22
3.2. Etiologie..22
3.3. Patogenie.....23
3.4. Simptomatologie.....24
3.5. Semne radiologice...26
3.6. Evoluie si prognostic......27
3.7. Tratament.............27
3.7.1.Msuri igienico-dietetice i educative...............27
3.7.2.Tratament medicamentos..27
3.7.3. Tratament Balneo-fizioterapic..28
3.7.4.Tratament Ortopedico-chirurgical.28
3.8. Educaie pentru sntate......34
B. Studiu de cazuri clinice
Studiu de caz 1.........................37
Studiu de caz 2.42
Studiu de caz 3.47
C. Concluzii .52
D. Anexe ..55
Capitolul IV Bibliografie selectiv ..60

ARGUMENT
Provenind din grecescul rheuma, care inseamn, scurgere a umorilor, reumatismul este o
denumire generic pentru o serie de afectiuni ale aparatului 1ocomotor (in special ale articulaiilor si
ale esuturilor inconjurtoare).
Din punct de vedere istoric boala este cunoscut din antichitate. Hippocrat (sec. V .Hr.)
vorbea de artrit. Numele de reumatism i 1-a dat Gallenus (131 - 210 d.Hr.). Abia in sec. al XVI-lea
Baillou descrie mai corect acest grup de afeciuni, incluznd ns printre acestea gut i tuberculoz
articular.
n concluzie, sub termenul generic de reumatism sunt incluse numeroase boli, care au unele
trsturi comune, dar care prezint i numeroase deosebiri.
Clasificarea bolilor reumatismale a creat numeroase dificulti medicinei, deoarece nu exist
un criteriu unic dup care s se poata face ordine n varietatea nesfrsit a acestor boli. Cea mai
acceptabil clasificare la noi n tar (elaborate de Academia de Stiinte Medicale si Ministerul
Sanatatii in 1963) mparte reumatismul, ca boala in doua mari categorii: reumatism articular, care
intereseaz articulaiile, si reumatismul nearticular sau abarticular, care priveste esutul conjunctiv
Artrozele reprezinta cea mai frecventa boala articular din intreaga lume. Dintre afeciunile
artrozice, coxartroza este deosebit de frecvent. In stadiul actual al cunotiinelor noastre putem
admite ca artroza soldului este o degradare articular cu o individualitate definit, caracterizat
printr-un dezechilibru morfologic dependent de un dezechilibru funcional.
De-a lungul anilor aceast afeciune a fost cunoscut sub numele de artrit cronic a soldului
(coxartrie), artrit deformat, morbus coxae senilis sau juvenilis(n funcie de varst), malum coxae
senile, osteoartroza a soldului, artroza hipertrofic sau degenerativ, osteoartritis, artritis sau artrosis
deformans, termeni care sunt utilizai nc si astzi i care au ncercat s defineasc ceea ce numim azi
coxartroza.
Artrozele cuprind o serie de manifestri care au ca substrat anatomic o degenerescen mai
mult sau mai puin ntins a esutului mezenchimal. Acest tip lezional-produs n primul rand prin
uzur, intereseaz de predilecie articulaiile memberelor inferioare i ale coloanei vertebrele supuse
prin funcia lor unei uzuri mai intense.
Artrozele sunt afeciuni neinflamatoare ale articulaiilor mobile, caracterizate prin
deteriorarea i abraziunea cartilajului articular precum si prin leziuni hipertrofice ale extremitailor
osoase. Monoarticulare, uneori bilaterale, artrozele cresc ca frecven paralel cu varsta; neansotite de
semne generale i nici de leziuni extraarticulare, ele se traduc clinic prin dureri, impotena
3

funcional i prin deformri articulare, iar radiologic prin pensarea spaiului articular, osteofitoza
subcondral i uneori zone circumscrise de osteoporoz. Avnd in vedere tendina actual de cretere
a proporiei subiecilor de vrsta a treia, de mbtrnire a populaiei, este de ateptat o cretere a
prevalentei coxartrozelor. De aceea orice contribuie ct de modest, adus n planul modalitailor de
tratament i recuperare n aceast boal, poate fi benefic.
Coxartroza: numit i artroza coxo-femural sau artroza oldului, este o afeciune cronic ce
reprezint distrugerea progresiv a cartilajului articular de la nivelul oldului. Este o boala cu un
debut lent, o evolutie progresiv, continu care duce in final la anchiloz (blocarea) articulaiei
soldului, nsoit de dureri foarte mari.
Coxartroza este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaz populaia varstnic, cu
precadere cea feminin.
In final, putem spune c scopul tuturor formelor de tratament este ntreruperea lanului
evolutiv patogenic al artrozei pentru crearea condiiilor de regenerare articular. Aciunile
terapeutice vizeaz suprimarea durerii i a contracturii musculare, cauze ale limitrii amplitudinii
micrilor.
Trebuie menionat de la nceput, ca pan n prezent, nici un tratament conservator, ortopedic,
fizioterapeutic sau medicamentos, nu are pretenia de a vindeca coxartroz, sau a-i stabiliza evoluia,
care inevitabil, va merge spre o agravare pregresiv.
Prescripiile igienico-dietetice, sunt indispensabile pentru toate formele, etiologice, de
coxartroza, tuturor stadiilor evolutive ale leziunilor, valabile atat pentru pacienii operai ct i
pentru recalcitrani.
Ele se rezuma la:
- evitarea obezitaii;
-evitarea oboselii articulare, prin evitarea ortostatismului, a mersului prelungit, a purtrii de
greuti. Folosirea bastonului sau a unei crje, este nu numai util, dar si ineleapt;
-meninerea unei mobiliti articulare maxime, prin gimnastica zilnic, in decubit, prin
folosirea bicicletei i pe ct posibil practicarea notului.
Utiliznd metodele i tehnicile de recuperare expuse n lucrarea de fat, bolnavii au ansa
ameliorrii evidente a bolii, a reintegrrii in viaa familial, profesional i social. Promovarea i
meninerea sntii ct i prevenirea mbolnavirilor sunt obiective importante n actualul sistem de
sntate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sntate s-a
ajuns la datoria de a pstra sntatea. Dar existena omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea
preocuparea pentru ngrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile frecvent ntlnite se nscrie i Coxartroza.

Am ales aceast tem ngrijirea pacientului cu Coxartroza datorit faptului ca n activitatea

practic pe care am desfasurat-o n timpul stagiului clinic n cei trei ani am acordat ngrijiri de
Nursing mai multor pacieni care sufereau de aceast boal.
Consecinele i rapiditatea instalrii complicaiilor, precum i tendina frecvent la recidive
m-au impresionat, iar empatia fat de pacienii cu aceast afeciune m-a ajutat s neleg mai bine
aceast boal, fapt pentru care am ales Coxartroza mi s-a prut potrivit ca subiect al acestei lucrri.

CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
ARTICULAIEI COXO- FEMURALE
Aparatul locomotor este constitutit din sistemul osos si sistemul muscular, ambele asigurand
i deplasarea corpului. Organele de legatur dintre capetele osoase se numesc articulaii, forma si
structura lor fiind adaptate rolului pe care-1 ndeplinesc n organism:
- de a participa la micrile diferitelor segmente ale corpului;
- de a oferi rezisten la presiune i traciune.
Una dintre cele mai importante articulaii este articulaia coxo-femurala. Este o articulaie
mobil i solid, o diartroz, realizat ntre dou suprafee articulare: una sferoid, reprezentat de
capul femurului i cavitatea articular, reprezentat de acetabulul coxalului.
5

Articulaia oldului la om ndeplinete funcii complexe de suport a greutaii corporale,

permitnd in acelai timp deplasarea corpului. n formarea articulaiei soldului iau parte doua oase :
coxalul (care impreun cu sacrul formeaza bazinul) si femurul (osul coapsei). Ele alctuiesc
articulaia oldului sau coxofemural.
Aceast articulaie de tip sinovial prezint suprafee articulare, capsul, ligamente, sinovie,
burelet marginal. n osul coxal exist o cavitate denumita cotiloid n care ptrunde capul femurului.
Extremitatea superioar a femurului prezint un cap, capul femural i gtul sau colul, care
leag capul femural de corpul osului. ntre capul i corpul femurului se formeaz un unghi deschis
care n mod normal masoar 126-130 grade. Orice modificare n deschiderea acestui unghi mreste
solicitarea cartilajelor favoriznd astfel dezvoltarea artrozei.

Fig 1. Sistemul osos

Cavitate cotiloid (acetabulum)
Descrierea n cavitatea cotiloida privete nainte, n afar i n jos. Ea este limitat de un
rebod ascuit, sprncean cotiloid care prezint trei scobituri. Aceste scobituri corespund punctelor
de jonctiune ale celor trei piese osoase care constituie osul coxal: ilionul, pubisul si
6

ischionul.Scobitura anterioara ilio-pubian i cea posterioara ilio-ischio-pubian este larg si

profund.
La extremitatea anterioar a spancenei colitoide, n vecintatea suprafeei articulare se afl o
mic ridictur numit tubercul precotiloidian de care se fixeaza fasciculele bandeletei suprapubiene
(VALLOIS).
Cavitatea cotiloid prezint dou pari distincte: una central de form patrulater
(deprimat), rugoas, nearticular numit fundul cavitaii cotiloide i care se continu n jos cu
scobitur ischio-pubian, orificiu ovalar la barbai, neregulat, triunghiular la femei.
Osul coxal este un os plat, format din dou lame de esut compact care acoper un strat de
esut spongios de grosime variabil.
Extremitatea superioar a femurului
Extremitatea superioar a femurului este format de un cap articular, un gat, o mare si o mic
tuberozitate.
Capul femural (capot femoris) este o suprafat neted ce reprezint doua treimi de sfer de
raz de 20-25 milimetri, priveste in sus inuntru si puin nainte. El este circumscris de o linie
sinuoas, compus din mai multe curbe din care se disting mai bine una superioar si alta inferioar,
a caror concavitate se dirijeaz in afar pentru a reuni anterior si posterior, formand un unghi ascuit
deschis in afar. Acestea fac ca suprafat sa se intind inspre col mai mult nainte si napoi dect in
sus i jos

Fig 2: articulatia coxofemurala dreapta

Gtul femural unete capul cu cele dou tuberoziti. Axa lung a gtului este inclinat fat
de axa lung a diafizei femurale cu 125o - 135o, iar unghiul format de ele se numeste unghi de
nclinaie.
Marea tuberozitate sau marele trohanter de form patruletar, aplatizat dinapoi nauntru se
gsesc situate n prelungirea diafizei femurului. Faa extern a marelui trohanter, convexa, este
strabatut de sus n jos i nainte de o escavaie rugoas n form de virgule, foseta digital unde se
inser muschiul obturator extern.
Micul trohanter este o apofiz conic situate la unirea colului cu fata intern a corpului
femurului. Ea d inserie muchiului psoas iliac.
SUPRAFEE ARTICULARE
Acestea sunt de o parte femural, iar de cealalt cavitate cotiloid a osului coxal marit de un
fibrocartilaj numit bureletul cotiloidian .
Capul femural este acoperit de un fibrocartilaj mai ingrosat n jumatatea superioar dect n
cea inferioar i mai mult n centru dect la periferie. Foseta ligamentului rotund nu prezint cartilaj
de acoperire.Cavitatea cotiloid prezint doua pari distince: una articular n form de semilun,
ale crei extremiti anterioar i posterioar limiteaz scobitur ischio-pubian.
8

Bureletul cotiloidal este un fibro cartilaj ce inconjoar cavitatea cotiloid. El are in seciune
form de prism triunghiular si prezint o suprafa aderent sau bazal prin care se inser de
marginea acetabulului, o suprafat intern, concav, articular, n continuitate cu suprafaa articular
a cavitaii cotiloide i o fat extern convex care d inserie capsulei articulare.
MIJLOACE DE UNIRE
Suprafeele articulare sunt meninute n contact prin sinovial, capsula articular ntrita de
ligamente i musculatura periarticular.
SINOVIALA
Imbrac faa profund a capsulei articulare i reflect la inseriile coxale i femurale ale
capsulei nconjurand suprafeele articulare. Ea se inser de partea cotiloidinal pe faa extern a
bureletului, iar de partea femural, pe poriunea intrarticular a colului ntre inseria capsulei si
suprafaa cartilaginoas a capului femural.
CAPSULA ARTICULAR
Inseria iliac a mansonului capsular se face pe sprancean cotiloid i faa extern a
bureletului cotiloidian, iar la nivelul scobiturii ischio-pubiene pe fata extern a ligamentului
transvers al acetabulului.
-capsula este constituit din doua feluri de fibre:
-fibre longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidentiate anterior;
-fibre circulare si anulare care abunda mai ales n partea postero-inferioara i n straturile
profunde ale capsulei.
LIGAMENTE
Capsula articular este ntarit nainte, nauntru i napoi prin trei benzi ligamentare
cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural; ischio- femural.
Ligamentul ilio-fenmural sau ligamentul BERTIN, are forma de evantai care acopera fa
anterioar a capsulei articulare i se inser la nivelul osului coxal puin dedesubtul spinei iliace
antero inferioare, iar de partea femural pe linia interohanterian, prin doua poriuni bine dinstincte:
fasciculul superior ilio-trohanterian i fasciculul inferior ilio-trohanterian.
Ligamentul pubo-femural, situate pe faa inferioar a capsulei se insereaz n sus pe
eminent ilio-pectime i pe marginea anterioar a antului subpubian de unde fibrele sale merg n
jos, n afar i puin posterior fixandu-se pe partea anterioara a depresiunii pretrohanteriene.
Ligamentul ischio-femural, situat pe faa posterioar a capsulei articulare, porneste de la
nivelul guterei subcotiloidiene de unde se indreapt n sus i n afar, oblic, pe faa posterioar a
colului i se inser nainte a fosetei digitale a marelui trohanter.
Ligamentul rotund. Considerat ca vestij otogenic al muchilor ambieni, ligamentul rotund se
prezint ca o lam fibroas lung de aproximativ 3 cm care se ntinde de la foseta capului femural la
scobitura ischio-pubian a osului coxal.
ESUTURILE PERIARTICULARE
Muchii oldului
9

Descripia anatomic a muchilor ce vin n raport cu articulaia coxo-femural i care

acioneaz asupra ei.
Faa anterioar a articulaiei coxo-femurale este n raport cu muchiul psoas iliac (iliopsoas)
de care este separat prin una sau dou burse seroase, care adesea comunic cu sinoviala articular.
Alctuit n partea superioar din dou poriuni muchiul psoas, inserat pe faa lateral a
ultimei vertebre toracale i a primelor patru vertebre lombare i muchiul iliac inserat n fosa iliac
pe care o captuete;cele dou poriuni se unesc i formeaz un corp muscular comun, care trece
succesiv prin regiunea lombara i pelvian, iese din bazin prin lacun muscular i ajunge la coapsa
unde se inser printr-un tendon comun pe micul trohanter.
Aciune: Dei muchiul pluriarticular, aciunea principal o are asupra articulaiei coxofemurale. Este cel mai important flexor al coapsei pe bazin.Pe lang aciunea principal de flexor,
iliopsoasul mai are o aciune secundar de rotaie extern a coapsei.
Inervaie: Iliopsoasul primete mai multe ramuri scurte din plexul lombar i cateva ramuri
din nervul femural L2, L3, L4.
Muchiul drept anterior (Rectus femoris). Are inseria superioar prin tendonul direct la
nivelul spinei iliace antero inferioare, iar prin tendonul reflectat pe spnceana cotiloid n partea
supero interna. Distal formeaz tendonul cvadricepsului mpreun cu vastul intern (vastus internus)
vastul extern (vastus externus) i cruralul (vastus intermedius).
Aciune: Flexor al coapsei pe bazin.
Inervatie: Ramura cvadricepsului din nervul crucal.
Muschiul croitor (Sartotius). Inseria superioar este la nivelul spinei iliace antero superioare
de unde merge oblic n jos i nauntru pentru a se insera n jos pe faa intern a extremitaii
superioare a tibiei (pes anserinus).
Actiune: Flexor al gambei pe coapsa i flexor abductor i rotator n afara coapsei pe bazin.
Inervaie: Inervat de ramuri ale nervului femural.
Faa superioar a articulaiei coxo femurale este n raport cu muchiul fesier mic (Gluteus
minimus). El se insera sub campul osos al fosei iliace externe, situate naintea liniei semicirculare
anterioare: de acolo fibrele converg spre un tendon puternic care se inser pe marginea anterioara a
marelui trohanter. Intre acest muchi i trohanter se afl o burs seroas.
Aciune: Micul fesier este abductor al coapsei. Contracia izolat a fasciculului anterior
produce rotaia intern a coapsei. Contracia fasciculului posterior determin rotaia extern a
coapsei.
Inervaie: Ramura a fesierului inferior.
Muchiul fesier mijlociu(Gluteus medius) se inser pe poriunea fosei iliace extern cuprins
ntre cele doua linii semicirculare. De aici fibrele sale converg ctre marele trohanter unde printr-un
tendon, larg i plat se inser pe creasta oblic a feei externe a marelui trohanter. O bursa seroas
separ fesierul mijlociu de mare trohanter.
10

Aciune: El este un puternic abductor i rotator nauntru. Este stabilizator lateral al oldului.
Cnd i ia punct fix pe femur, el ridic bazinu1. Are o mare importana n mers.
Faa posterioar articulaiei coxo-femurale este acoperit de muchii rotatori externi care de
sus n jos sunt:
Muchiul piramidal (Piriformis). Muchi alungit, de form triunghiular cu baza n bazin, iar
vrful la marele trohanter. El se insera n interiorul bazinului, pe faa anterioar a sacrului, n
vecintatea gurilor sacrate (a 2-a, a 3-a si a 4-a), fasciculele musculare merg n afar, ies din bazin
prin marea scobitur sciatica i se termin printr-un tendon pe marginea superioar a marelui
trohanter.
Aciune: Ca i ceilali muchi, pelvi-trohanterieni, rotete coapsa afar. Daca coapsa este
flectat, este un abductor al acesteia. Ca i abductorul intern este un stabilizator al oldului.
Inervaie: Nervul piramidal din plexul sacrat.
Gemenii pelvieni (Muschii Gemelli spinalis si tuberalis) sunt muchi subiri, de forma
patrulater care nsoesc poriunea extra pelvina a obturatorului intern. Dupa situaia lor fat de
acest tendon unul este superior i altul inferior. Gemenul superior este numit spinal, fiindc se insera
pe spina sciatic iar cel inferior numit i tuberal fiindc se insera pe tuberozitatea ischionului.
Aciune: Sunt rotatori n afar.
Inervaie: Ramuri din plexul sacrat.
Muchiul obturator intern se inser pe faa intern a membranei obturatoare i pe periferia
osoas a gurii obturatoare.
Aciune: Este un puternic rotator n afara coapsei.
Inervaie: E inervat de nervul obturator intern, ramur din plexul sacrat.
Muchiul obturator extern se prinde pe faa extern a cadrului osos al gurii.
Obturatoare, trece pe sub colul femural spre faa posterioar a articulaiei i se termin
printr-un tendon n fundul caviti digitale a marelui trohanter.
Aciune: Este ca i precedenii tot un rotator n afar dar datorit poziiei sale sub colul
femural este un veritabil coaptor articular, fiind principalul stabilizator inferior al oldului.
Muchiul ptratul crural (Quadratus femoris) pleac de la tuberozitatea ischiatic, merge pe
partea posterioar a articulaiei coxo-femurale i se insera n afar pe creasta intertrohanterian.
Aciune: Un puternic rotator n afar coapsei.
Inervaie: Este inervat de o ramura din plexul sacrat. Aceti muchi sunt acoperii de
muchiu1 mare fesier.
Faa inferioar a articulaiei coxo-femurale este n raport cu muchiul pectineu (Pectineus)
care se insera n sus pe creasta pectineala i pe ligamentul lui COOPER de unde fibrele lui merg n
jos n afar i puin napoi i se termin pe creasta pectineal a femurului.
Aciune: Este aductor al coapsei, flexor i rotator n afar.
Inervaie: E inervat de ramuri din nervul crural. Dedesuptul acestui muchi se etajeaza micul
adductor, adductorul mijlociu i adductorul mare. Inseriile lor superioare sunt pe ramura ischiopubian de unde coboar pe faa intern a diafizei femurale.
Aciune: Sunt adductori ai coapsei i foarte slabi rotitori n afar.
11

Inervaie: Toi adductorii primesc ramuri din nervul obturator (plexul lombar).
Faa extern a oldului este acoperit de expansiunea aponevrotic a fasciei lat denumit i
bandelata lui MAISSIAT, care pornete de la creasta iliaca, acoper fesierul mijlociu i marele
trohanter i coboar pe faa extern a coapsei, spre gamb. n partea anterioar a acestei lame
aponevrotice ntr-o dedublare a sa se afl muchiul tensor al fasciei lat care se insera sus pe spina
iliaca antero-superioar, iar n jos fibrele sale se confund cu cele ale fasciei lat.
Aciune: Este abductor i flexor al coapsei. Prin conexiunile pe care le are cu fesierul mare,
ajut la meninerea poziiei verticale la tendin de cdere nainte. Preia presiunea exercitat asupra
trohanterului mpinge capul femural n articulaie devenind stabilizator extern al oldului.
Inervaie: Primete ramuri din gluterul superior.

CAPITOLUL II
PARTICULARITI BIOMECANICE I CLINICE
ALE ARTICULAIEI COXO-FEMURALE
Spre deosebire de articulaia scapulo-humeral, foarte mobil, articulaia coxo- femural are
o mobilitate mai redus, n schimb fiind dotat cu o stabilitate mai mare. Prin centrul geometric al
capului femural trec trei axe de micare, foarte importante n locomoie.
- un ax transversal (frontal) n jurul cruia se efectueaz flexia-extensia;
- un ax sagital, care permite abducia-adducia;
- un ax vertical, care permite micarile de rotaie intern i extern.
12

Axul colului femural este oblic n sus, nauntru i nainte , formnd un 'unghi de nclinaie' de
125' cu axul diafizar i unul de 'declinaie' de 10o-30o (deschis nauntru i nainte ). Diafiza femural
se situeaz deci napoi a planului frontal vertical, trecnd prin centrul capului femural i axa
condililor.
Cavitatea cotiloid (acetabulara), de form semisferic este acoperit de cartilaj numai pe
partea sa periferic, fundul cavitaii neintrnd n contact cu capul femural.
Ea este orientat n afar, n jos i nainte , formnd cu orizontala un unghi de 30 o- 40o. Acesta
face ca partea superioar a cotilului s acopere n faa extern a capului. La nivelul acoperiului
cotilului, capul exercit cea mai mare presiune. Capul, colul i diafiza femural formeaz un ansamblu
biomecanic caracterizat prin faptul c greutatea corpului, repartizat la nivelul capului femural, nu se
transmite direct axului diafizar, ci prin intermediul colului femural, care joaca rol de bra de prghie.
De aceea baza colului este supus frecvent la fracturi. Pe sprnceana cotiloidiana se insera un inel
fibrocartilaginos, care sporete profunzimea cavitaii cotiloide.
Capsula articular, un manson cilindric format din tesut fibros este ntarit prin ligamentele
ilio-femurale, pubo-femura1, ischio-femural, rotund. In extensie ligamentele sunt ninse i cooptaia
coxo- femural este ferm, n timp ce n flexie ligamntele sunt destinse i capul femural nu mai
apare aa d puternic aplicat pe cotil.
Articulaia coxo-femural este supus la o presiune permanent prin tonusul musculaturii
periarticulare. S-a demonstrat ca n timpul mersului articulaia coxo- femural sufer o presiune
intermitent. Astfel, n timp ce greutatea corpului se sprijin pe un singur picior, mijlocul fesier
exercit o puternic presiune, coxo-femural suportnd alternativ o presiune de patru ori mai mare
dect greutatea corpului. n coxa - valga, marele trohanter fiind prea apropiat de centrul capului
femural, presiunea suportat de capul femural la fiecare pas este de 6-7 ori mai mare dect greutatea
corpului. n cazul articulailor sntoase, presiunea se transmite pe ntreg capul femural, fiind bine
suportat de cartilaj. Ori de cte ori se produce o hiperpresiune concentrat pe o zona mai restrans a
capului, cartilajul se ulcereaza.
EXAMENUL CLINIC I FUNCIONAL AL OLDULUI
Examenul clinic al oldului trebuie fcut sistematic i minuios, pentru a putea depista orice
anomalie. Mai ntai se efectueaz examenul clinic n ortostatism. n acest caz, se verific poziia
reperelor oaselor i a axelor membrului inferior.
-dac spinele iliace antero-superioare sunt situate la aceeai orizontal;
-dac exista o basculare a bazinului ntr-o parte sau alta;
-dac este o inegalitate de lungime a membrelor inferioare;
-dac exist atitudini vicioase la nivelu1 oldului, genunchiului, picioarelor.
Studiul bazinului se efectueaz mai ntai cu pacientul stnd pe un taburet, apoi n staiune
unipodal. n acest ultim caz trunchiul se nclin de partea piciorului de sprijin cu mijlocul fesier
deficitar (semnul Trendelemburg).
13

EXAMENUL CLINIC DIN POZIIA CULCAT

Prin palpare atent se localizeaz sediul durerilor (inghinale, trohanteriene si ischio-trohanteriene).

Coxopatiile pot fi nsoite de iradiaii dureroase posterioare, anterioare, pe genunchi, pe faa
intern a coapsei, pe fesierul superior.

Se apreciaza apoi dac durerea este de tip inflamator (durere continu, cu accentuari nocturne i
radiere matinal prelungit) sau de tip mecanic (calmat de repaus si accentuate de ortostatism sau
mers).

Se masoar lungimea comparativa a membrelor inferioare n raport cu maleola interna, apoi

perimetrul coapsei (msurat la 10 cm deasupra bazei rotulei).

Urmeaza palparea esututului subcutanat i masele musculare, notnd grupele hipotone, hipertone,
tendina la retracii, existena unor tulburari trofice de origine venoas.
Se efectueaz apoi bilanul articular, msurnd goniometric fiecare micare fundamental.
Se calculeaz apoi coeficientul funcional de mobilitate, msurandu-se amplitudinea fiecarei
micari i nmulind-o cu coeficienii menionati n tabelul urmator:
0 - 45o
= coeficient 0,6
45 - 90o
= coeficient 0,4
Peste 90o = coeficient 0,1
Abducia
0 -15o
= coeficient 0,6
15 - 30o
= coeficient 0,4
Peste 30o = coeficient 0,1
Rotaia extern
0 - 30o
= coeficient 0,3
o
Peste 30 = coeficient 0,1
Rotaia intern
adducia,extensia = coeficient 0,2
Totalul (raportat la 100) reprezint coeficientul funcional al articulaiei, care se masoar
Flexia

nainte i dup recuperarea medico-chirurgical.

n continuare se face bilanul muscular.
Pentru evaluarea flexiei, n care sunt implicai muchii flexori (psoasiliacul, dreptul anterior,
croitorul) se aplic contrarezisten pe faa anterioar a coapsei, deasupra genunchiului.Pentru
extensie (muchii extensori fiind fesierii, ischio-gambierii) contrarezistena se aplic pe faa
posterioar a gambei, n timp ce cu mana cealalt se imobilizeaz bazinul.
n abducie, care e asigurat de fesierul mic i mijlociu i de muchii accesori, se aplic
rezisten pe faa extern a genunchiului.n adduie (muchii adductori, ischio-gambierii, marele
fesier avnd rolu1 principal) rezistenta se aplic pe faa intern a genunchiului.
14

Pentru evaluarea rotaiei externe (muchii rotatori fiind fesierii, drept intern i croitorul)
rezistena se aplic deasupra gleznei, ca i n rotaia intern (ischio- gambierii, tensorul fasciei lata).
Pentru testarea forei musculare se determin, prin tatonari progressive la instalaia de
scripeti, care este greutatea maxim care, atasat la membrul inferior intins, poate fi ridicat de 10
ori.
Examenul clinic funcional se completeaz cu examenul radiografic (coxometria). Parametrii
principali care trebuie msurati pe radiografia de faa sunt:
a. Unghiul de nclinaie dintre axa diafizei i axa colului femural (normal: 130o)
b. Unghiul de oblicitate al acoperiului cotilului. Se repereaz pe fotografie:
1) locul de unire al acoperiului cu fundul cotilului (T);
2) cel mai extern punct al parii condensate a cotilului (E), apoi se masoar unghiul format
de dreapta TE i orizontala care trece prin T (sub 10o)
c. Unghiul de acoperire extern a capului femural de catre cotil. Din centrul capului
femural C se ridic o vertical, care face un unghi de peste 25o .

d. Axul cotilului prelungit trebuie sa ating cotilul intern i dedesubtul punctului T.

n displazia coxo-femural impactul cade asupra i n afara punctului T.
e. Arcul cervico-obturator e ntrerupt n cazul displaziilor nsoite de subluxaii.
f. Unghiul de declinaie a cotilului femural (ntre axa colului i axa cotililor femurali), normal de
10 - 15o, este mrit n subluxasii sau luxatii i redus n protruzii.

15

CAPITOLUL III
NGRIJIRI ALE PACIENILOR CU COXARTROZ
A.DATE DESPRE BOAL
3.1. DEFINIIE
Coxartroza denumit i artroz oldului este o artropatie cronic, caracterizat din punct de
vedere morfologic prin alterari degenerative ale cartilajului articular, asociate cu leziuni proliferative
ale esutului osos subiacent.
Considerat mult vreme ca o boal legat de mbtrnire, de unde i vechea denumire de
morbus coxae senilis, astzi, graie lucrrilor experimentale i histologice ale lui Rutishauser i ale
colii sale ca i lucrrilor lui Pauwels, se admite ca n coxartroz leziunile sunt expresia adaptrii
esutului osos la factorii de presiune excesiv pe care i suport n unele mprejurri articulaia.
Aceasta este ntr-att de adevrat ncat, dac se suprim aceste condiii defavorabile se
constat revenirea osului la starea normal.
Coxartroza este una dintre cele mai frecvente artroze i n acelai timp, una dintre cele mai
grave deoarece afectarea sa duce la deficiene serioase n stabilitatea i mobilitatea bolnavului. Se
ntalnete de obicei la vrsta de 50-60 de ani sau chiar la tineri, n caz de malformaie a articulaiei
coxofemurale.
nafara denumirii de artroz mai este folosit i termenul de reumatism degenerativ i cel de
osteoartrit localizat la articulaia oldului.
3.2. ETIOLOGIE
Coxartroza constituie o boala plurietiologica, dar monopatogenica, expresie a degradarii
anatomo functionale a soldului. Afectiunea este intalnita la persoane care depasesc varsta de 40 ani
iar frecventa ei creste odata cu varsta. Ea intereseaza in mod egal ambele sexe, cu o usoara
predominanta la sexul feminin.
Aproape toate clasificarile etiologice ale coxartrozei fac dinstinctia intre formele primare sau
idiopatice si forme secundare.
Coxartrozele primare constituie aproximativ jumatate din numarul total si ele debuteaza catre
varsta de 60 ani; adesea ele sunt bilaterale, se insotesc de artroze ale altor articulatii, iar radiologic
sunt artroze de tip central.
Ele par sa fie cauzate de factori generali, inca putin cunoscuti, care altereaza cartilajul
articular, producand leziuni de uzura precoce la nivelul articulatiilor supuse la eforturi maxime.
Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot sa fie incriminati drept cauze
declansatoare ale afectiunii.Dintre coxartrozele secundare cele mai frecvente sunt acelea consecutive
alterarilor mecanicii articulare prin tulburari de statica articulara care pot fi datorate:
- malformatiilor congenitale coxofemurale - ex. displazia sau luxatia congenitala de sold, coxa
vara sau valga, protruzia acetabulara juvenila.
16

- deformatiilor coxofemurale castigate - ex. sechelele traumatice ale capului femural sau
cotilului dupa fracturi, luxatii, decolare epifizara.
O alta categorie de coxartroze secundare sunt acele care, fara sa fie datorate malformatiilor sau
tulburarilor de statica articulara, recunosc totusi cauze locale care au alterat sinoviala sau cartilajul
articular, elemente pe care se va dezvolta ulterior artroza. Astfel sunt coxartrozele secundare unei
coxite infectioase sau reumatismale, condromatozei soldului, sinovitei traumatice.
3.3.PATOGENIE
Functionalitatea normala a unei articulatii depinde de integritatea morfofunctionala a
componentelor sale si de prezenta cantitativ normala a lichidului sinovial care asigura nutritia
cartilajului si ungerea articulara.
Nutritia cartilajului este in mod normal foarte precara depinzand, printre altele, de o serie de
factori

mecanici de frecare si presiune care favorizeaza patrunderea lichidului sinovial in

porozitatile cartilajului. Nutritia cartilajului poate deveni deficitara in imobilizarile articulare,

precum si in tulburarile de secretie a lichidului sinovial, in particular a acidului hialuronic, de catre
celulele sinoviale in porozitatile cartilajului. Perturbarea echilibrului articular in coxartroza poate fi
determinata de factori biologici sau mecanici.
Primele modificari decelabile in coxartroza se situeaza la nivelul cartilajului care acopera
capul femural si acetabulul.
Procesul de degenerescenta a cartilajului, in zona in care nu suporta greutatea corpului,
provoaca o proliferare activa a vaselor subiacente stratului calcifial al cartilajului, pe care il
invadeaza si il transforma in tesut osos. Astfel, in zona neportanta a capului femural si a cotilului au
loc procese osteogenetice cu formare de osteofiti. In zona care suporta greutatea corpului, cartilajul
degenerat se subtiaza pana la disparitie.
Suprafata osoasa neprotejata de cartilaj si supusa unei presiuni enorme se eburnifica, iar sub
aceasta zona in grosimea tesutului spongios al capului, apare o densificare osoasa. La acest nivel
exista o reactie vasculara accentuata care este responsabila de densificarea si ingrosarea travelor
osoase dar care lipseste pe linia de transmitere maxima a presiunii, unde tesutul osos este resorbit si
inlocuit cu focare de fibroza si pseudochiste. De aceea, coxartroza apare ca o tulburare vasculara
care modifica natura tesuturilor articulare, in special a cartilajului si a osului si se insoteste de dureri
si de deformari mari. Zona de condensare osoasa este in mod special responsabila de producerea
stimulilor durerosi.
3.4.SIMPTOMATOLOGIE
Semnele clinice ale coxartrozei sunt

durerea la mers, limitarea miscarilor si atitudinea

vicioasa a coapsei.
Durerea la mers este simptomul principal. Ea apare dupa o distanta variabila si obliga
bolnavul sa se opreasca pentru cateva minute, dupa care reluarea mersului este mai mult sau mai
putin usurata. Durerea dispare la repaus.Din cauza durerii mersul este schiopatat, iar mersul pe teren
17

accidentat, urcarea sau coborarea scarilor sunt deosebit de penibile. La scularea din pat sau dupa o
perioada mai indelungata de stat pe scaun, primii pasi sunt foarte durerosi, iar dupa ce s-a facut
incalzirea articulatiei, durerile scad sau inceteaza total.
Sediul durerii variaza : uneori ea este situata la radacina coapsei, pe fata anterioara si se poate
sa se intinda pana la genunchi; alteori durerea se gaseste pe fata interna a coapsei in regiunea
muschilor adductori.
Durerea articulara se explica prin faptul ca suprafetele osoase se preseaza si ,,se freaca una
de alta, cartilajul distrugandu-se astfel se produce o iritatie mecanica ce determina si o inflamatie
locala care explica cauza durerii in miscare.
Celelalte semne subiective intalnite in coxartroza sunt inconstante. Astfel bolnavii pot sa
perceapa uneori, in cursul unor anumite miscari cracmente in articulatia soldului, iar alteori prezenta
unor episoade bruste dar pasagere de blocaj al articulatiei soldului.
Atitudinea vicioasa apare tarziu in evolutia coxartrozei si este datorata, la inceput contracturii
musculare datorata incongruentei articulare. Atitudinea vicioasa a soldului este in flexie, adductie si
rotatie externa. Astfel flexia coapsei este compensata printr-o hiperlordoza lombara, adductia
coapsei printr-o ridicare a bazinului de partea bolnava iar rotatia externa printr-o rotatie cu
antepulsia bazinului de partea bolnava. Numai dupa corectarea acestor atitudini de decompensare se
v-a aprecia exact amplitudinea atitudinii vicioase a soldului bolnav.
Limitarea miscarilor se manifesta prin jena accentuata pe care o resimte bolnavul cand vrea sasi incruciseze genunchii sau prin imposibilitatea de a se incalta de partea bolnava

,,semnul

pantofului; bolnavul se incalta pe la spate prin flectarea genunchiului.

Limitarea miscarilor pasive este constanta in coxartroza si poate sa fie apreciata prin
masurarea unghiurilor.
Flexia coapsei poate sa fie limitata pana la 90 0 sau chiar mai putin, abductia este considerabil
limitata si destul de precoce in raport cu flexia. Rotatia interna si mai putin cea externa, sunt
limitate, in comparatie cu acelea ale soldului sanatos.
Dupa un oarecare timp de evolutie a coxartrozei se intalneste in mod constant o hipertrofie a
musculaturii coapsei si a fesei care se datoreaza faptului ca suprafetele articulare nu se mai
adapteaza perfect una cu cealalta datorate deformarilor extremitatilor osoase prin hipertrofie si
osteofitoza.
Examenul radiologic pune in evidenta leziunile radiologice ale coxartrozei:
-pensarea spatiului articular care arata uzura cartilajului articular iar in formele incipiente ea
poate sa lipseasca
-alterarea structurii osoase consta in procesul de condensare osoasa, de atrofie calcara numit
osteoscleroza si rarefierea osoasa uneori geodica.
-osteofitoza consta in formarea unor excrescente osoase numite osteofite care se dezvolta la
periferia invelisului cartilaginos si al capului femural.
18

-modificarea formei capului femural si a cotilului. Capul femural apare turtit datorita unei
infundari in zona de sprijin. Cavitatea cotiloida prezinta o inclinare mare ceea ce duce la ovalizarea
cotilului.
-examenul de laborator este redus: VSH, leucocitoza sunt in valori normale, uneori acidul uric
este crescut.
3.5. SEMNE RADIOLOGIECE
Examenul radiologic este foarte edificator pentru coxartroza. El prezinta:
-osteoscleroza marginala, cu ingrosarea sprancenei cotiloide.
-ingustarea spatiului articular
-hipertrofie osoasa.
Diagnosticul se stabileste pe baza anamnezei, a examenului clinic si a celui radiologic.
Principala afectiune cu care se face diagnosticul diferentiat este bursita trohanteriana, care are
simptome asemanatoare, cu iradierea durerii spre marele fesier, dar nu prezinta limitarea miscarilor
in articulatia coxo-femurala.

3.6. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In baza unor masuri terapeutice adecvate, evolutia coxartrozei este lent progresiva,
agravanta. La multi bolnavi aceasta evolutie se poate intinde pe 10 - 15 ani mai mult, la altii insa
evolutia poate fi rapid invalidanta, in 1 - 2 ani.
Agravarea coxozelor se exprima in general prin intensificarea durerilor, prin accentuarea
impotentei functionale, ca si prin agravarea deformarilor: scurtarea membrului inferior, deformarea
bazinului. Dintre toate artrozele, coxoza are caracterul cel mai invalidant si ireversibil, de unde
prognosticul rezervat.
3.7. TRATAMENT
Obiectivele tratamentului coxartrozelor sunt:
- combaterea durerilor
- diminuarea redorii si a impotentei functionale
- mentinerea functiei articulare si recastigarea miscarii (partiale, totale)
- micsorarea handicapului.
In tratamentul coxozelor, ca si a celorlalte artroze se folosesc mai multe mijloace:
3.7.1 Masurile igienico-dietetice si educative:
- micsorarea solicitarilor articulatiei coxo-femurale prin evitarea ortostatismului
prelungit, a mersului pe scari sau pe teren accidentat;

- dieta echilibrata (hipocalorica in cazul obezilor).

3.7.2 Tratamentul medicamentos:
-consta pe de o parte in folosirea unei medicatii antialgice si antiinflamatorii (tratament
simptomatic), iar pe de alta parte in folosirea unei medicatii ce isi propune sa influenteze pozitiv
19

insusi fondul evolutiv al bolii (medicamente numite de reumatologii americani Direase Modifying
Osteo Arthritis Drugs DMOAD).
3.7.3 Tratament simptomatic - cu actiune de scurta durata- analgetice(paracetamol,tramadol)
antiinflamatoare nesteroidiene(ibufren
diclofenac, indometacin, piroxicam
celebrex,
movalis, ketoprofen)
-gel-uri si
unguente(fastum gel diclofenac)

-cu aciune de lunga durat-corticosteroizi intraarticular

-

-acid hialuronic

3.7.4 Tratamentul balneo-fizioterapic

Are cele mai largi recomandari cu cele mai eficiente rezultate. Pot fi folosite toate formele si
metodele de tratament: electroterapie, hidroterapie, termoterapie ca si kinetoterapia. Tratamentul
fizical-kinetic al coxartrozei urrnareste implinirea urmatoarelor obiective:
- combaterea durerii;
-asigurarea unei bune stabilitati a soldului;
-asigurarea unor unghiuri de mobilitate functionale si evitarea instalarii atitudinilor
vicioase;
Pentru combaterea durerii, medicina fizica ofera o gama foarte larga de proceduri, totul este
ca ele sa fie cunoscute si aplicate individualizat de la caz la caz in functie de mecanismele
patogenetice care stau la baza durerii, stabilirea tipului de reactivitate al bolnavului, pragul lui de
sensibilitate la durere etc.
Caldura locala poate fi la fel de utila ca si recele aplicat local sau crioterapia, depinde doar
de substratul morfo-patologic caruia ne adresam.
In criza dureroasa se recomanda repausul la pat, medicatie analgetica si decontracturanta,
apoi solux albastru urmat de masaje usoare decontracturante, curenti diadinamici (monofazat) fix si
perioada lunga. Dupa ameliorarea durerilor si contracturii musculare asociem baile kinetoterapice si
dussl subacval. Aplicam cu preponderenta kinetoterapia la pat (gimnastica posturala, exercitii
izometrice, mobilizarii active ajutate, flexi-extensii pe plan orizontal si abductie-adductie pe plan
orizontal si apoi usor inclinat).
Ceea ce este esential pentru o reducere semnificativa a durerii se leaga de posturarea
antalgica. Fie ca lucram cu rece local sau cu cald, aceste tratamente trebuie aplicate in pozitie de
decubit (descarcare articulara) cu soldul intr-o flexie lejera sustinuta pasiv prin perne, sac de nisip
etc. (relaxarea musculaturii, locul in care nasc stimuli durerosi).Daca exista posibilitatea
tratamentului in apa, baia calda generala, baia cu namol, dusul subacval, prin asigurarea conditiilor
20

esentiale (descarcarea articulatiei, relaxare musculara, sedare), calmarea durerilor este mult mai
placuta.
O incalzire superificiala se poate obtine in cele mai obisnuite conditii fara a fi nevoie de
deplasare la un serviciu de fizioterapie: punga cu sare de bucatarie incalzita, perna electrica.Pentru
incalzirea structurilor profunde este neaparat nevoie de aparatura medicala specifica: microunde,
unde scurte, ultrasunet.
Utilizarea curentului galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de
ionogalvanizare reclama o durata mare de timp (in jur de 30 min.), intensitati relativ mari ale
curentului, de aici, respectarea cu mare riguozitate a regulilor de aplicatie pentru a evita aparitia
arsurilor chimice care vor compromite tot programul de recuperare. Aceleasi precautii se iau pentru
orice aplicatie de curenti de joasa frecventa.
Acolo unde exista aparatura necesara, este de preferat utilizarea curentilor de medie
frecventa si a curentilor interferentiali.Formulele de lucru antalgic sau excitomotor vor fi alese si/sau
alternate in functie de modul in care abordam durerea (simptomatic sau etiopatogenetic).
Tot cu scop antalgic se foloseste si ultrasunetul a carui actiune este de maxima eficienta
asupra manifestarilor algice si inflamatorii periarticulare ce insotesc de obicei coxartroza.
Masajul, pe langa efectul antalgic este si miorelaxant sau, daca se doreste, tonifiant, in
functie de manevrele utilizate. Fara a intra in toate detaliile tehnicilor de masaj, pot fi utile cateva
consideratii practice. Pozitionarea bolnavului este extrem de importanta deoarece fiecare pozitie
permite o mai buna abordare a diferitelor structuri.
Manevrele de masaj depasesc zona soldului coborand spre genunchi si urcand- spre coloana
vertebrala lombara si se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii,
tendoane si muschi.
Impotriva redorii articulatre, al doilea element important al deficitului functional a1
bolnavului, kinetoterapia este arma terapeutica de baza care permite recastigarea unor amplitudini
functionale. Ca regula generala, sensul miscarii va fi in sens opus tendintei naturale a bolii de
limitare a miscarilor.
Asadar, mobilizarea pasiva va insista pe miscarile de extensie, abductie si rotatie interna.
Greu de recuperat mobilitatea intr-o articulatie in care deja redoarea s-a instalat. Mobilizarea pasiva
insoteste masajul, dupa tractiunea si comprimarea articulatiei. Miscarile pasive se efectueaza in
diferite axe si planuri, analitic sau global. Cea mai convenabila pozitie de lucru este decubitul dorsal
care avantajeaza toate miscarile, cu exceptia extensiei.
Acolo unde este posibil, pe langa tehnicile manuale de mobilizare articulara, se recurge si la
mecanoterapie in special tractiuni mecanice - care permit o durata mai mare de actiune si o dozare
perfect cuantificata a fortei externe de actiune.
Refacerea fortei musculare si a echilibrului dintre muschii agonisti si antagonisti, in special a
muschilor stabilizatori ai soldului (in plan frontal si in plan sagital) trebuie inceputa cat mai precoce
21

si continuata mereu printr-un program de intretinere a tonusului si fortei musculare, chiar daca s-a
ajuns la o forta de contractie normala. Se insista asupra tonifierii urmatorilor muschi:
- fesierul mijlociu - stabilitatea soldului in plan frontal;
- fesierul mare si ischiogambierii - stabilitate in plan sagital si contracararea flexum-ului de
sold;
- cvadriceps - pentru a conserva extensia completa de genunchiului;
Odata ce aceste obiective au fost atinse, programul de kinetoterapie devine mai mult global,
functional, decat analitic, pentru a reintegra articulatia coxo-femurala in schemele normale de
miscare, sau cat mai aproape de normal. Un aspect important ce nu trebuie neglijat il constituie
invatarea bolnavului ca in timpul miscarilor active sa poata executa, la inceput sub control constient
si mai apoi automat, urmatoarele activitati motorii:
-flexia soldului cu pastarea lordozei fiziologice;
-adductia soldului fara participarea patratului lombelor (adica fara ascensiunea
hemibazinului);
-rotatie pura, izolata strict in articulatia coxo-femurala, fara a rota intreg bazinul;
La fel ca si pentru bolnavii cu gonartroza, kinetoterapeutul are obligatia sa faca educatia
bolnavului privind igiena soldului.
-folosirea obligatorie in timpul mersului a unui baston purtat in mana opusa soldului afectat si
mai ales utilizarea lui corecta pentru a se realiza efectiv o descarcare a soldului bolnav;
-evitarea purtarii de greutati;
-evitarea purtarii incaltamintei cu toc inalt;
-efectuarea zilnica a unui program minimal de exercitii fizice de intretinere
musculara si articulara;
- evitarea pastrarii prelungite a unor pozitii antalgice( cu flexia soldului) precum si statul
prelungit in fotoliu sau scaune joase;
-pentru odihna se va prefera pozitia de decubit cu gambele usor ridicate deasupra planului
patului.
Coxartroza anchilozanta, care este de obicei nedureroasa, va beneficia de un program
continuu de kinetoterapie pentru a evita instalarea pozitiilor vicioase.
In cazurile de coxartroza secundara a unor afectiunii medicale (SA, PR, infectii specifice sau
nespecifice), tratamentul fizical kinetic nu reprezinta decat o parte a tratamentului complex al
afectiunii de fond, are un caracter simptomatic si urmeaza in general, evolutia bolii cauzale.
3.7.5.Tratamentul ortopedico-chirurgical
-poate fi precoce sau tardiv
- cel precoce se adreseaza bolnavilor cu coxartroze secundare unor anomalii congenitale, ca
displazia subluxanta de sold, carora li se efectueaza osteotomii corectoare.
-cel tardiv se adreseaza bolnavilor cu artroze de sold evoluate, care nu mai raspund la tratament
medical. Acestora li se implementeaza proteze totale de sold.
Singurul tratament curativ este tratamentul chirurgical: interventii chirurgicale non-protetice
(Osteotomiile de reaxare-nu se mai practica in aceasta perioada); Interveniile chirurgicale protetice
(proteze totale cimentate/necimentate, hemiartroplastia cu proteza bipolara sau A.
22

Fig3.Proteza de sold necimentata

Fig4.Proteza de sold necimentata cu suruburi

23

Fig5.Proteza de sold necimentata cu cerclaj

Fig6.Proteza resurfacing

3.8. EDUCATIE PENTRU SANATATE

24

Educatia pentru sanatate este un proces interactiv ce favorizeaza invatarea avand ca scop
promovarea sanatatii, de prevenire a bolilor, de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa
autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor din spital la domiciliu.
Asistenta medicala este cea care ajuta omul suferind sa-si mentina un regim de viata pe care lar fi avut singur, daca ar fi avut forta, viointa sau cunostintele necesare.
Asistenta medicala va incerca sa transpuna elementele educationale in cuvinte pline de
caldura, de incredere in sansa vindecarii, va incerca sa transmita bolnavului acea energie are aduce
in sufletul lui dorinta de viata si optimism.Bolnavul trebuie sa simta ca suferinta lui nu ii este
indiferenta asistentei medicale, ca aceasta o traieste, ii simte durerea si mai ales in ceea ce face
pentru a-l ajuta sa treaca mai intai prin filtrul daruirii si intelegerii toate reactiile si mai ales
simptomele bolii.
Responsabilitatile esentiale ale asistentei medicale sunt: promovarea si pastrarea sanatatii,
prevenirea imbolnavirilor, restaurarea sanatatii , inlaturarea suferintei.
Asistentele medicale creaza o ambianta in cadrul careaia valorile, oboceiurile,religia, credinta
individului sunt respectate, este legata prin secretul profesional si analizeaza indeaproape
informatiile detinute despre bolnav, in ce masura si ciu sa le comunice.Va fi intotdeauna alaturi de
pacient, indiferent de starea acestuia, va incerca sa-i asigure o buna postura, si mai ales confort
psihic si intelegere.Toate intervetiile asistentei trebuie facute cu maxima responsabilitate cu
siguranta si atentie sporita, iar orice neregula trebuie adusa medicului la cunostinta imediat si
remediata.

PROFILAXIA BOLI
Profilaxia const n aplicarea procedeelor necesare mpiedicrii apariiei unei boli sau cel puin
a limitrii leziunilor pe care aceasta le produce.
Prevenia primar are ca scop mpiedicarea instaurrii bolii prin corectarea factorilor
predispozani i selecia atitudinilor lucrative.
Prevenia secundar are ca scop mpiedicarea, atenuarea sau ncetinirea alterrilor conexe cu
evoluia bolii prin diagnostic precoce i tratament adecvat.
Prevenia teriar are ca scop mpiedicarea invalizrii complete n favoarea unei diminuri
funcionale de lung durat, prin reabilitare.
Investigarea precoce (inclusiv radiologic) i corectarea dismorfismelor oldului prin
intervenii chirurgicale cu valoare preventiv sunt de mare importan n prevenirea coxartrozei.
Diagnosticul precoce este un important mijloc de prevenie secundar ntruct adoptarea tuturor
mijloacelor terapeutice este n msur, n marea majoritate a cazurilor, s mpiedice sau cel puin s
ncetineasc evoluia leziunilor articulare.
Pacientul cu coxartroz trebuie s in cont de progresivitatea leziunilor, pentru care va trebui s
respecte urmtoarele reguli de igien (n mare parte comune pentru coxartroz i gonartroza):
25

-reducerea sau meninerea greutii corporale sub greutatea ideal;

-evitarea poziiilor monotone prelungite att n ortostatism ct i pe scaun sau n
genunchi(este favorizat flexumul de old i genunchi);
-evitarea mersului prelungit (mersul este cel mai prost exerciiu pentru un coxopat) i a
mersului pe teren accidentat;
-mersul cu sprijin n baston;
-evitarea chioptrii printr-un control voliional al mersului;
-respectarea perioadelor de repaus, asociind posturarea membrelor inferioare antidecliv;
-se vor prefera deplasrile pe biciclet;
-se vor purta pantofi cu tocul mic, comozi, cu talp elastic (pentru amortizarea ocurilor);
-corectarea inegalitii membrelor inferioare (peste 2 cm) i a piciorului plat ( talonete);
-se va executa zilnic un program de kinetoprofilaxie;
-pentru genunchi - evitarea traumatismelor directe.
Terapia ocupaional n coxartroz va utiliza doar acele forme care se execut din eznd i eventual
decubit, bazate pe pedalaj, giroplane, alunecri pe planeta cu rotile .
Sporturi permise : nataie, ciclism, schif, clrie.

B. STUDIU DE CAZURI CLINICE

STUDIU DE CAZ I
Culegerea datelor :
Numele si prenumele : T.A
Varsta : 70 ani
Sex : barbatesc
Situatia sociala : vaduv
Situatia profesionala : pensionar
Situatia familiala : buna
Adresa : Bucuresti
Diagnostic medical : coxartroza sold stanga posttraumati,
Bolnavul T.A in varsta de 70 ani, inginer constructor, se interneaza in sectia de Ortopedie a
spitalului Colentina in data de 20.03.2014 la ora 10 , cu diagnosticul de coxartroza sold stang
posttraumatica, cu urmatoarele simptome :
-impotenta functionala membrului inferior stang
-dureri membrul inferior drept
-dureri in articulatia coxofemurala stanga
26

Prezinta la internare o inaltime de 1,70m, prezinta T.A. de 140/90mmHg, o respiratie normala 16

resp/min si se interneaza in regim de programare, iar la internare fiind stabil respirator si
hemodinamic, cu tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice, afebrilitate .
Se remarca o dificultate de socializare fiind apatic, nu doreste informatii despre starea lui prezenta
boala considerand suficiente cunostintele.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-durere la deplasare
-insomnie
-imobilizare la pat obligatoriu in primele 2 zile
-anorexie
-cunostinte insuficiente despre modalitaile de recuperare
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-mers dificitar
-dificultate de a se odihnii
-dificultate de a se misca
-dificultate de a se alimenta
PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Mers deficitar cauzat

Pacientul sa nu

Educ pacientul sa-si

Pacientul se

de durere, manifestat

prezinte dureri, sa se

limiteze deplasarile

deplaseaza incet, cu

prin schiopatat la

poat deplasa n sa

doar pentru necesitati

bastonul, cu jena din

deplasare.
Dificultatea de a se

limita

fiziologice, fara

cauza

NURSING

posibilitailor,sa nu-si sprijin pe membrul

durerii,mobilizarea se

agraveze afectiunea.
Pacientul sa prezinte

afectat. In timpul

face si cu ajutorul

interventiei

odihnei sa protejeze

chirurgicale

autonom in

meu.
Pacientul se poate

manifestata prin

deplasare.

misca datorita

imobilizare la pat.

partea afectat.
Administez medicatia
prescrisa de medic.
Ajut pacientul sa se
ridice la inceput, apoi
la marginea patului,
dup care face
plimbari scurte prin
27

deplasa, la inceput cu
ajutor sustinuta si nu
ii este frica.

salon, evitand
ortostatismul
prelungit si sa nu
Dificultate in a se

Pacientul sa aibe un

evite miscarea.
Administrez

Pacientul sustine un

odihni datorita

somn odihnitor, prin

antialgice la indicatia

somn relativ

durerii, manifestat

combaterea durerii.

medicului.Pacientul

odihnitor din cauza

trebuie sa aiba un pat

nelinistii.

prin insomnie.

confortabil pe durata
spitalizarii, cu
lenjerie cutat.
Aerisesc salonul
inainte de culcare si
ofer pacientei un
pahar de ceai.
Dificultate in a se

Pacienta sa

Ajut pacientul sa

alimenta datorita

reuseasca sa manance manance, oferind

fara incidente PEV.A

imobilizarii la pat

singura oferindui-se

conditii la pat apoi in

primit lichidele

manifestata prin

mancarea la pat.

salon.ncerc sa il

oferite si alimentatia

anorexie, negativism

conving ca este

in urmatoarele zile.

alimentar.

inspre binele lui sa se

hidrateze si
alimenteze pentru a
avea o evolutie
favorabila.
Administez PEV la
indicatia medicului

Informatii deficitare

Pacientul sa prezinte

Pana la externare

cauzate de

informatiile dorite, sa

pacienta primeste

necunoasterea bolii, a stie ca doar

informatiile utile

operatiei,evolutiei si

interventia

pentru perioada de

a recupararii.

chirurgicala este

covalescenta.

singura modalitate de
28

Pacienta a suportat

ameliorare a bolii, sa
se ingrijeasca dupa
iesirea din spital si sa
urmeze perioadele de
recuperare de
specialitate.
STUDIU DE CAZ II
CULEGEREA DATELOR :
Nume si Prenume: M.L.
Varsta: 55 ani
Sex :feminin
Grup sangvin: A II
Situatia sociala: casatorit
Ocupatia: pensionar
Situatia familiala: buna
Adresa: Bucuresti
Data internarii: 20.03.2014
Diagnostic medical:Coxartroza dreapta decompensata algic si functional sold stang.
Bolnava T.A in varsta de 55 ani, fost sofer se interneaza la Spitalul Colentina pe sectia de
Ortopedie pe data de 20.03.2014, la ora 14 cu diagnosticul de Coxartroza dreapta decompensata
algic si functional sold stang cu urmatoarele simptome:
-greutate la deplasare
-dureri in pozitia de ortostatism
-durere inghinala cu iradiere pe fata anterioara a membrelor superioare drepte
Bolnava la internare prezinta o inaltime de 1,85m, prezinta T.A. de 145/95mmHg, o respiratie
normala 15 resp/min, se interneaza in regim de programare, este stabila respirator si hemodinamic,
tranzit intestinal prezent, mictiuni fiziologice, afebrila.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-durere la deplasare
-mers schiopatat
-neliniste, agitatie
-interzicerea oricarei miscari a membrului afectat
-treziri frecvente
-inflamatie si supuratie la nivelul plagii
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-limitarea miscarilor
-mers dificitar
-anxietate
-dificultate de a se misca
-dificultate de a se odihnii
-risc de infectie
29

PLAN DE INGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Limitarea miscarilor

Pacienta sa-si poata

Administrez

In urma medicatiei

cauzate de

schimba pozitia in

medicamentatia

administrate durerea

degenerarea

pat, sa-si poata misca

prescrisa de medic.

sa diminuat, pacienta

cartilajului si

piciorul in vederea

leziunea tesutului

imbracarii,

osos subiacent,

dezbracarii si

manifestata prin

incaltarii in special .

NURSING

durere la miscare.

Educ pacienta sa nusi forteze articulatia,

sa faca o mobilizare

isi menajeaza
articulatia si urmeaza
sfaturile primite.

treptata a articulatiei,
incurajez pacienta ca
dupa interventie toate
aceste probleme vor

Mers dificitar cauzat

Pacienta sa nu

disparea treptat.
Administrez

n urma ngrijirilor

de durere, manifestat

prezinte dureri, sa se

medicamentatia

acordate pacienta are

schiopatat la

poata deplasa in

prescrisa de medic :

tonusul muscular i

deplasare.

limita posibilitatilor,

Movalis 2 tb pe zi si

fora muscular

sa nu-si afecteze

masaj in zona

pstrat i i menine

afectiunea.

dureroasa cu

integritatea

Ibuprofen gel

tegumentelor i
activitii

Educ pacienta sa-si

limiteze deplasarile
doar pentru necesitati
fiziologice, fara
sprijin pe membrul
afectat. In timpul
odihnei sa protejeze
30

articulare.Pacienta se
deplaseaza incet din
cauza durerii.

partea afectata.
Pacienta prezinta

Pacienta sa fie

Impreuna cu medicul

Pacienta a inteles

anxietate cauzate de

linistita, sa cunoasca

ii explic etapele

etapele interventiei,

necunoasterea bolii,

tipul interventiei

interventiei

este optimista si are

de interventia

chirurgicale.

chirurgicale: incerc

incredere in reusita

chirurgicala

sa o linistesc si sa-i

operatiei

manifectata prin

explic utilitatea si

neliniste, agitatie.

necesitatea operatiei.

Pacienta prezinta

Pacienta sa fie

Invat pacienta sa

Dupa efectuarea

dificultate in a se

echilibrata cat mai

foloseasca tehnici de

interventiei pacienta

misca din cauza

curand posibil sa

destindere si relaxare, se mobilizeaza

operatiei, manifestata

cunoasca regimul de

o ajut sa-si gaseasca

prin interzicerea

viata, sa se poata

pozitii comode.

miscarii membrului

deplasa cu ajutor

afectat.

pentru nevoile
fiziologice.

treptat.

Nevoile fiziologice:
igiena locala,
alimentatie la pat.
Administrez
medicatia prescrisa

Dificultate in a se

Pacienta sa aiba un

de medic.
Aerisesc salonul

odihni, din cauza

somn linistit si

inainte de culcare, ii

somn satisfacator atat

durerii manifestata

odihnitor, sa doarma

ofer bolnavei un

cantitativ cat si

prin treziri frecvente.

cel putin 4-5 ore.

pahar cu lapte cald.

cantitativ.

Supraveghez
bolnavul sa nu
doarma pe timpul
zilei.
Administrez
somnifere usoare la
31

Pacientul prezinta un

indicatia medicului.
Pacienta prezinta in

Plaga sa fie curata sa

urma interventiei

nu prezinte semne de zilnic cu apa

prezinta infectie

chirurgicale, risc de

infectie locala.

oxigenata, solutie de

locala si se vindeca

betadine si aplic

fara complicatii

infectie cauzata de
aparitia unui serom la
nivelul plagii

Plaga sa se vindece

Fac toaleta plagii

Plaga este curata. Nu

comprese sterile.

fara complicatii.
Asigur igiena

manifestat prin

personala a

inflamatie si

pacientului.
Administrez

supuratie.

medicatia prescrisa
de medic.

STUDIU DE CAZ III

CULEGEREA DATELOR:
Nume si Prenume: L.V
Varsta: 68 ani
Sex:masculin
Situatia sociala: vaduv
Ocupatia: pensionar
Grup sangvin: A II
Adresa:Bucuresti
Data internarii: 20.03.2014
Diagnostic la internare: Coxartroza dreapta decompensata algic si functional. H.T.A
esentiala. Cardiopatie

ischemica.

32

Bolnavul L.V. in varsta de 68 ani, fost inginer se interneaza la Spitalul Colentina pe

sectia de Ortopedie pe data de 20.03.2014, la ora 9 cu diagnosticul de Coxartroza dreapta
decompensata algic si functional. H.T.A esentiala. Cardiopatie ischemica cu urmatoarele simptome:
- Durere accentuata la soldul drept
- Oboseala
- Astenie
Pacientul relateaza simtomatologia ce debuteaza in urma cu 5 ani. In ultimele 6 luni
starea generala s-a agravat afectandu-i mersul motiv pentru care se prezinta in Clinica de Ortopedie
pentru tratament de specialitate fiind programat in 20.03. 2014. La internare pacientul este stabil
respirator si hemodinamic, tranzitul intestinal, mictiuni fiziologice pezente, afebrila.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-durere accentuata la soldul drept, disconfort
-insomnie, oboseala
-imobilizare la pat
-igiena deficitara
-agitatie, teama de evolutiea si prognosticul bolii
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-stare generala alterata
-incapacitate de a se odihni
-limitarea miscarilor
-imposibilitatea de a-si efectua igiena, imbracarea, dezbracarea
-disconfort psihic

PLAN DE INGRIJIRE:

DIAGNOSTIC DE

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Stare generala

Pacientul sa nu

Administrez

In urma ameliorarii

alterata datorata

prezinte durere, sa

medicamentatia

durerii, starea

degenerescentei

prezinte o stare de

antialgica prescrisa

pacientului s-a

cartilajului si

bine si confort

de medic.

ameliorat vizibil si

NURSING

leziunilor
proliferative ale
tesutului subiacent

priveste cu optimism
Educ pacientul sa-si
caute o pozitie
33

interventia
chirurgicala.

manifectate prin
comoda in pat, sa-si

durere la soldul drept,

limiteze miscarile sa

disconfort.

nu faca eforturi
nejustificate. La
deplasare sa
foloseasca bastonul.

Incapacitatea de a se

Pacientul sa nu

Linistesc pacientul

Pacientul prezinta un

odihnii cauzata de

prezinte un somn

administandu-i

somn cantitativ si

durere, manifestata

satisfacator, nevoilor

medicatia calmanta

calitativ

prin insomnie.

sale de cel putin 5-6

prescrisa de catre

corespunzator

ore pe noapte.

medic, la nevoie ii

nevoilor sale.

administrez un
sedativ usor, aerisesc
salonul. Pentru
calmarea durerii pun
o buiota cu apa calda
la nivelul articulatiei.
Educ pacientul sa nu

Pacientul a inteles

cauzate de interventia echilibrat cat mai

faca miscari dupa

necesitatea

chirurgicala,

curand posibil sa

interventie, alimentez

imobilizarii face

manifestate prin

cunoasca regimul de

bolnavul in salon, la

miscari pasive si

imobilizare la pat.

viata, sa se poata

pat , il ajut in

active pentru

deplasa cu ajutor

satisfacerea nevoilor

mobilizarea

pentru nevoile

fiziologice. Port

musculaturii in

fiziologice.

discutii cu pacientul

vederea recapatarii

spunandu-i ca este o

tonusului muscular.

Limitarea miscarilor

Pacientul sa fie

stare temporala si
favorabila in evolutia
bolii. Administrez
medicamemtatia
Pacientul a inteles

Pacientul sa-si poata

prescrisa.
Efectuez toaleta
34

In urma recapatarii

necesitatea

efectua igiena si

bolnavului pe

posibilitatii de a se

imobilizarii si face

nevoile fiziologice

regiuni, il ajut pentru

mobiliza pacientul isi

miscari pasive ,

singura cat mai

satisfacerea nevoilor,

satisfaca singur

active pentru

curand posibil.

sa-si schimbe lenjeria

nevoile, igiena

mobilizarea

de corp si schimb

corporala,

musculaturii in

lenjeria de pat.

alimentatia,

vederea recapatarii

imbracarea si
Administrez

tonusului muscular.

dezbracarea.

medicamentele
prescrise de medic.

Disconfort psihic

Pacientu sa prezinte

Port discutii cu

datorat imobilizarii la

o stare de bine, sa fie

pacientul , il linistesc, avute si a educatiei

pat, manifestat prin

linistit si sa aiba o

ii raspund la toate

sanitare dobandite

agitatie, teama de

educatie sanitara

intrebarile, il pun in

pacientul este linistit

evolutie si prognostic

corespunzatoare.

contact cu alte

si increzator in

persoane care au

videcare.

al bolii.

suferit o interventie
chirurgicala
asemanatoare si au o
evolutie buna,ii fac o
educatie
corespunzatoare sa
evite eforturile fizice
pe membrul afectat.

35

In urma discutiilor

CAPITOLUL VII
CONCLUZII
Coxartroza numita si artroza coxo-femurala, este poate cea mai importanta din toate artrozele
pentru ca afectarea sa duce la deficiente serioase in stabilitatea si mobilitatea bolnavului, dupa cum
aceste doua functii sunt mai mult sau mai putin alterate.
Suferintele soldului reprezinta un capitol de patologie de larg intens pentru recuperarea
medicala.
Coxartroza, reumatismul degenerativ al soldului, este o afectiune invalidata de varsta a treia si
nu numai, ce a devenit din ce in ce mai frecventa prin cresterea mediei de varsta.
Coxartroza apare in conditii etiologice foarte variate, dar cu acelasi rezultat final, deformarea
articulara invalida.Privite prin prisma etiologiei foarte variate, dar cu acelasi rezultat final autori in
coxartroze primitive si secundare.
Cele primitive sunt adesea bilaterale, se manifesta catre vartsa de 60 ani si radiologic sunt
coxartroze de forme generale.Ele sunt cauzate de factori generali inca necunoscuti care altereaza
metabolismul cartilajului articular,ducand la uzura precoce.
Cele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminat drept cauze declansatoare.
Coxartroza reprezinta o entitate patologica cu incidenta crescuta ce afecteaza 2- 4 % din
populatia adulta intre 40-70 ani, ajungand la 10 % peste varsta de 70 ani.Diagnosticul precoce are o
deosebita valoare, permitand aplicarea unei terapii medico-chirurgicale cu valente patologice si a
carui rezultat este bun si de durata.
Lucrarea Ingrijirea bolnavului cu coxartroza este organizata in 4 capitole.In ordinea lor ofera
informatii despre boala de la definitie la actiuni profilactice- si partea consistenta a studiilor de
cazuri clinice cu ingrijiri incepute la internare desfasurata pe parcursul spitalizarii si finalizata la
externare.
Am ingrijit si urmarit 3 cazuri de boala intalnite in Clinica de Ortopedie a Spitalul Colentina
unde am desfasurat un stagiu practic optional.
In primul caz clinic pacientul trebuie sa evite ortostatismul prelungit, sa efectueze exercitii
fizice, sa pastreze greutatea corporala in limite normale, si sa aibe un regim hipocaloric si
hipoglicemic.pacientul trebuie sa revina la control peste 2 luni
In cel de-al doilea studiu de caz pacientul va trebui sa-si mentina greutatea corporala normala
sau chiar sub valorile obisnuite, sa evite statul prelungit in ortostatism, sa evite mersul prelungit pe
jos, odihna sau repaosul se vor face in decubit si nu pe fotoliu sau scaune, evitatea incaltamintei
inalte.,va reveni la control peste 3 luni
36

In cel de-al treilea studiu de caz pacintul trebuie sa evite statul indelungat in picioare,
eforturile ce ar putea sa-i solicite prea mult picorul, va reveni la control peste 3 luni.
Coxartroza odata instalata are un caracter progresiv, astfel poate duce la deformarea bazinului,
scurtarea membrului inferior, alterarea si a celeilalte articulatii coxofemurale prin suprasolicitare, la
impiedicarea mersului si imobilizarea bolnavului.Dintre toate artrozele, ea are caracterul cel mai
invalidant, de unde si prognosticul rezervat.

Capitolul IV
Bibliografie selective
1.

Dr. Mioara Mincu

Anatomia si fiziologia omului, Editura Universul, Bucuresti, 2001

2.

Borundel Corneliu

Manual de medicina interna, Editura All,

3.

Nestor Remus

4.

Sidenco Elena Luminita - Bilantul articular si muscular, Editura APP, Bucuresti, 1999

5.

Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali - Sub redactia

Bucuresti, 1995

- Diagnosticul bolilor reumatismale, Editura Medicala, Bucuresti, 1972

Lucretia Titirca
37

6.
Morariu Letitia Ivan Mariuca, Spataru Ruxandra, Chiru Florin,Bazele teoretice si practice ale
ingrijirii omului sanatos si bolnav, Editura Carol Davila, Bucuresti, 2004
7.

Florin Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Editura Cison Bucuresti,2010
Lucretia Titirca

D. ANEXE.
ELECTROTERAPIA
Electroterapia pentru efectul antialgic, antiinflamator, de imbunatatire a vascularizatiei si a
troficitatii tisulare locale:
-curent galvanic fie sub forma de galvanizare simpla, fie sub forma de ionogalvanizare
-curenti de joasa frecventa: CDD, TENS, C Trabert
-curenti de medie frecventa
-laser
-unde scurte cu impulsuri in dozaj atermic, microunde
-ultrasunet
-diapulse

38

TERMOTERAPIA
Termoterapia locala pentru controlul durerii si cresterii compliantei tesuturilor moi in vederea
instituirii programului de kinetoterapie
impachetari cu parafina , perna electrica aplicata de 1-3 ori pe zi
in cazul unei reactii inflamatorii locale se aplica comprese reci cu sulfat de magneziu 60g/l; masaj
local cu gheata repetat de mai multe ori in cursul zilei;

MASAJ
Pentru efect antialgic, miorelaxant/tonifiant (in functie de manevrele utilizate), de
imbunatatire a vascularizatiei si biotrofic tisular local:
39

pozitionarea bolnavului este deosebit de importanta deoarece fiecare pozitie permite o mai buna
abordare a diferitelor structuri ce trebuie masate
manevrele de masaj se adreseaza tuturor structurilor: piele, tesut celular subcutanat, fascii, tendoane
si muschi
sedinta de masaj se incheie cu tractiuni manuale executate in axul membrului inferior; se executa
tractiuni si detractiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaza circulatia si troficitatea locala)
KINETOTERAPIA

Se face in functie de stadiul clinico-anatomo-functional al bolii.

Se deosebesc 3 stadii:
-Stadiul initial (SI) dureri in ortostatism si la mers prelungit, oboseala musculoarticulara locala, reducerea amplitudinilor maximale (de lux) ale soldului.
-Stadiul evoluat (SE) dureri in repaus, redoare articulara in zona amplitudinilor de
utilizare curenta, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
-Stadiul final (SF) dureri intense, limitare marcata a mobilitatii pana la anchiloza,
atitudini vicioase ireductibile.
Aprecierea functiei soldului se face atat pe baza testelor musculare si articulare, cat si
a celor globale.
Programul kinetoterapeutic urmareste 4 obiective principale:
-scaderea durerilor;
-cresterea stabilitatii soldului;
-cresterea mobilitatii soldului;
-cresterea gradului de coordonare si echilibru in mers.

Fig8:recuperare coxartroza
40

Fig9: exercitii coxartroza

Exemple de exercitii :
1.Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie
Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe
piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul
accentueaza extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul
membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat.
2. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea ischiogambierilor
Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins
(poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune
ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului.
3. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps.
Pacientul in asezat , cu membrele inferioare atarnand , la marginea patului;se executa extensia
genunchiului avand o greutate atarnand la nivelul gleznei .
4. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului triceps sural.
Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul
prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde
piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect
tricepsul sural .
41

5. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu.

Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu
genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa
lateral a genunchiului.
Terapie ocupationala va tine seama de evitarea ortostatismului; exercitii pe bicicleta ergometrica
prin pedalaj normal si retropedalaj; exercitii pe placa prevazuta cu rotile;
Hidrokinetoterapie avantajul descarcarii de greutate, efect usor sedativ, miorelaxant: posturare
pentru flexum TFNP contractie-relaxare, mobilizari pasive, active, reeducarea stabilitatii, echilibru
si coordonare;
Metode complementare: baston, carje canadiene
Programul de exercitii kinetice stabilit in vedere recuperarii coxartrozei este mult mai complex
si implica stabilirea si urmarirea anumitor pasi in functie de evolutia si patologia acesteia .De
asemeni acesta trebuie sa se desfasoare sub supravegherea unui specialist pentru a evita eventualele
complicatii si pentru ca recuperarea sa fie completa.
Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de
recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc)
Este deosebit de important sa educam pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care
alcatuiesc igiena ortopedica a soldului:

mentinerea unei greutati corporale normale

evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos

evitarea mersului pe teren accidentat, urcatul/coboratul scarilor

mersul cu sprijin in baston care se pune pe sol pe aceiasi linie cu piciorul afectat; pentru
SI si SE ca si pentru majoritatea cazurilor din SF in mana opusa; in cazuri severe din
SF cu dureri si disfunctionalitate accentuate in mana homolaterala;

evitarea schiopatarii printr-un control volitional al mersului

de cel putin doua ori pe zi repaus postural la pat cu coxofemuralele intinse

se vor prefera deplasarile pe bicicleta

se vor purta pantofi cu tocuri moi

42

corectarea inegalitatii membrelor inferioare (de la diferente de 2 cm in sus)

se va executa de cel putin 2 ori pe zi un program special de gimnastica pentru sold

compus din exercitii de mobilizare si tonifiere musculara

43