Anato 1

ANATO 1-2
1. Scapula:
1. Prezintă 2 fețe: anterioară și posterioară
2. Procesul coracoid se articulează cu capul humeral
3. Unghiul lateral prezintă incizura trohleară
4. Spina scapulei se continuă lateral cu acromion
5. Formează scheletul brațului - ce prost - rad
6. Are 3 fețe și 4 margini
7. Fațeta claviculară este pe acromion
8. Fața posterioară prezintă spina scapulei
9. Marginea superioară prezintă incizura suprascapulară
10. Unghiul lateral cuprinde: cavitatea glenoidă, gâtul scapulei și procesul coronoid
2. Clavicula:
1. Fața inferioară prezintă șanțul mușchiului subclavicular
2. Extremitatea laterală prezintă fațeta acromială
3. Marginea anterioară este concavă în treimea laterală
4. Extremitatea medială este turtită
5. Extremitatea medială prezintă fațeta acromială
6. Are formă triunghiulară
7. Fața inferioară prezintă tuberculul conoid
8. Capul se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei
9. Fața inferioară prezintă linia trapezoidă
10. Extremitatea laterală prezintă fațeta humerală
3. Scapula:
1. Unghiul lateral prezintă procesul coracoid
2. Marginea superioară prezintă incizura trohleară
3. Unghiul lateral prezintă cavitatea glenoidă
4. Fața posterioară prezintă 2 condili: supraspinos și infraspinos
5. Unghiul lateral prezintă gâtul scapulei
6. Unghiul lateral prezintă acromion
7. Fața anterioară prezintă fosa subscapulară
8. Spina se continuă lateral cu procesul coracoid
9. Șanțul radial este pe fața posterioară
10. Fața posterioară prezintă fosa supraspinoasă
4. Prima vertebră cervicală (atlas) este caracterizată prin:
1. Corp vertebral
2. Fațete auriculare
3. Proces stiloid
4. Proces spinos
5. Tuberculul ligamentului transvers al atlasului
6. Fațeta articulară pentru dintele axisului
7. 2 procese transverse
8. 2 mase laterale
9. Fațete costale transverse
10. Arc anterior
5. Prima vertebră cervicală (atlas) se distinge prin:
1. Corpul prezintă de fiecare parte câte nu proces uncinat (unciform)
2. Masele laterale prezintă cavitatea articulară superioară pentru condilul occipital
3. Arcul anterior prezintă tuberculul anterior
4. De pe fața laterală a masei laterale se desprinde procesul transvers
5. Procesele articulare sunt verticale și dispuse în plan frontal
6. Prezintă procesele costale
7. Ligamentul transvers împarte gaura vertebrală în 2 compartimente (segmente)
8. Prezintă 2 arcuri: anterior și posterior
9. Pediculii vertebrali leagă arcul de corpul vertebral
10. Procesul spinos este lung și orientat oblic
6. A doua vertebră cervicală (axis) prezintă:
1. Corpul are 2 fațete costale de fiecare parte
2. Gât vertebral
3. Proces costiform
4. 2 arcuri: anterior și posterior
5. Proces spinos bifid
6. Șanțul arterei carotide comune
7. Fațete articulare superioare
8. Proces odontoid
9. Dinte
10. 2 pediculi vertebrali
7. Axisul (a doua vertebră cervicală) se deosebește prin:
1. Vârful dintelui dă inserție ligamentului apical
2. Pe fața superioară a corpului se găsește dintele (proces odontoid)
3. Dintele prezintă o fațetă articulară anterioară pentru arcul anterior al atlasului
4. Modificarea la această vertebră privește doar corpul
5. Coarnele axisului
6. Adevăratele procese transverse sunt procesele accesorii
7. Procesul stiloid este orientat inferior
8. Prezintă 2 arcuri: anterior și posterior
9. Fața superioară a corpului este plană
10. Dintele prezintă o fațetă articulară posterioară pentru ligamentul transvers al
atlasului
8. Vertebra toracală tip este definită prin:
1. Are 2 arcuri vertebrale
2. Gaura vertebrală este circulară
3. Procesul transvers are o fațetă costală transversă
4. Are un tubercul carotic
5. Procesul spinos prezintă câte o fațetă costală de fiecare parte
6. Procesul spinos este lung
7. Are 2 procese costiforme
8. Corpul prezintă 4 fațete costale: 2 superioare și 2 inferioare
9. Procesul transvers este bifid
10. Are 4 procese articulare: 2 superioare și 2 inferioare
9. Vertebra lombară tip este descrisă astfel:
1. Corpul are dimensiuni mari
2. Procesele transverse prezintă fațeta costală
3. Procesul spinos este scurt și bifid
4. Arcul anterior prezintă un tubercul anterior
5. Procesul spinos este dreptunghiular și orizontal
6. Procesele articulare sunt verticale
7. Adevăratele procese transverse sunt procesele accesorii
8. Corpul prezintă o proeminență numită cârlig
9. Procesele transverse sunt străbătute de gaura transversă
10. Procesele costale sunt resturi ale coastelor
10. Sacrum:
1. Diafiza are 3 fețe
2. Are 2 aripi sacrale
3. Contribuie la formarea simfizei pubice
4. Fața anterioară are 4 perechi de găuri sacrale anterioare
5. S-a format din sudarea a 6 vertebre sacrale
6. Pe fața posterioară este creasta sacrală mediană
7. Are 2 coarne sacrale
8. Are 2 fațete costale
9. Suprafața auriculară se articulează cu osul coccis
10. Prezintă canalul sacral
11. Sacrum se remarcă prin:
1. Hiatus sacral
2. Fața posterioară prezintă 5 perechi de găuri sacrale posterioare
3. Prezintă 2 creste sacrale laterale
4. Vârful se articulează cu coxalul
5. Baza prezintă 2 fațete costale superioare
6. Creasta sacrală mediană
7. Fața anterioară prezintă sutura cruciformă
8. Baza are 2 procese transverse
9. Fețele laterale prezintă fața auriculară
10. Fețele laterale prezintă tuberozitatea sacrală
12. Sternul este caracterizat de:
1. Unghiul sternal
2. Se articulează cu primele 10 cartilaje costale
3. Os sesamoid
4. Are 2 incizuri claviculare
5. Are 2 fețe: laterală și medială
6. Diafiză
7. Incizura jugulară
8. Manubrium
9. Se articulează cu primele 7 cartilaje costale
10. Procesul coracoid
13. Coasta tip este prezentată astfel:
1. Incizura jugulară
2. Tubercul costal
3. Tuberculul sternal
4. Capul are 2 fațete articulare pentru corpii a două vertebre toracale
5. Șanț costal
6. Proces accesor
7. Diafiză
8. Cap costal
9. Proces stiloid
10. Prezintă 2 fețe: laterală și medială
14. Humerusul alcătuit din:
1. Procesul olecranian
2. Fosa coronoidă
3. Trohlee
4. Tubercul mare și tubercul mic
5. Tuberozitatea deltoidiană
6. Tubercul adductor
7. Capitulum
8. Capul aparține de epifiza distală
9. Maleola laterală
10. Formează scheletul mâinii
15. Humerus se distinge prin:
1. Foseta tuberculului mare
2. Fața superioară a capului prezintă foseta capului
3. Gâtul (colul) chirurgical
4. Corpul prezintă 3 fețe și 3 margini
5. Incizura ulnară
6. Procesul coronoid
7. Fosa coracoidă
8. Epifiza proximală prezintă șanțul intertubercular
9. Marginea laterală a corpului se continuă cu creasta supracondilară laterală
10. Fața posterioară este străbătută de șanțul radial
16. Radius se caracterizează prin:
1. Tuberozitatea radială
2. Capul se articulează cu capitulum humeral
3. Trohleea
4. Fosa supraspinoasă
5. Suprafața articulară carpală
6. Procesul coronoid
7. Capul se articulează cu incizura radială a ulnei
8. Cavitate glenoidă
9. Tuberozitatea deltoidiană
10. Este situat la partea laterală a antebrațului
17. Ulna:
1. Epifiza proximală are 2 tuberculi: mare și mic
2. Epifiza proximală prezintă incizura trohleară
4. Epifiza proximală are2 procese: coracoid și olecranian
5. Epifiza proximală are 2 procese: coronoid și olecranian
6. Epifiza distală se articulează cu trapezul și trapezoidul
7. Epifiza distală prezintă procesul stiloid
8. Prezintă un gât anatomic și unul chirurgical
9. Procesul coronoid prezintă lateral incizura radială
10. Capul ulnei se articulează cu pisiformul
18. Ulna:
1. Epifiza distală este formată din: cap, gât și tuberozitate
2. Gâtul separă capul de procesul stiloid
3. Sub procesul coronoid este tuberozitatea ulnară
4. Epifiza proximală prezintă incizura coronoidă
5. Olecranul este o proeminență verticală
6. Situată la partea medială a antebrațului
7. Suprafața laterală a capului se articulează cu incizura ulnară a radiusului
8. Marginea laterală a corpului este numită și margine interosoasă
9. Este situată la partea medială a mâinii
10. Epifiza distală se articulează cu osul pisiform
19. Oasele carpiene:
1. Fiecare prezintă o fațetă articulară anterioară pentru metacarpiene
2. Sunt oase scurte
3. Pisiformul aparține de rândul proximal
4. Radiusul se articulează cu scafoidul și pisiformul
5. Rândul distal cuprinde: trapez, trapezoid, capitat și hamat
6. Scafoidul și semilunarul se articulează cu radiusul
7. Hamatul prezintă cârligul
8. Sunt în număr de 7
9. Hamatul prezintă un proces stiloid
10. Hamatul prezintă 2 coarne
20. Metacarpienele:
1. Formează scheletul pumnului
3. Capul se articulează cu carpienele
4. Sunt oase scurte
5. Baza se articulează cu rândul distal al carpienelor
6. Primul nu se articulează cu al doilea
7. Primul are un cârlig
8. Capul se articulează cu falanga proximală
10. Primul se articulează cu pisiformul
21. Specific pentru coxal:
1. Suprafața simfizială
2. Spina ischiadică antero-inferioară
3. Spina ischiadică antero-superioară
4. Prezintă 3 linii gluteale (fesiere)
5. Tuberozitatea sacrală
6. Suprafața auriculară
7. Acetabulum este format din: suprafața semilunară și gaura obturată
8. Creasta iliacă
9. Ramura ischiopubică
10. Marea incizură iliacă
22. Caracteristic pentru coxal:
1. Marea incizură ischiadică
2. Tuberozitatea ischiadică
3. Spina ischiadică
4. Ramura iliacă
5. Ramura ischiadică
6. Creasta ischiadică intermediară
7. Tuberculul pubic
8. Are 2 coarne
9. Gât
10. Marea incizură iliacă
23. Coxalul:
1. Gaura obturată este închisă de membrana obturatoare
2. Prezintă 3 linii pectineale
3. Ilionul este constituit din: corp și aripă
4. Acetabulum este format din: suprafața semilunară și fosa acetabulară
5. Suprafața auriculară se articulează cu osul sacrum
6. Procesul spinos are vârf unic
7. Cavitatea glenoidă se articulează cu capul femural
8. Gaura obturată este traversată de nervul sciatic -intr-o buna zi poate ;D
9. Pubisul are 2 ramuri: superioară și inferioară
10. Creasta iliacă este întreruptă de incizura iliacă
24. Distinctiv pentru femur:
1. Prezintă 2 maleole: laterală și medială
2. Suprafața pectineală
3. Prezintă 2 fose: supraspinoasă și infraspinoasă
4. Prezintă 2 trohanteri: mare și mic
5. Prezintă 2 linii supracondilare: laterală și medială
6. Fosa maleolară
7. Prezintă 2 condili: lateral și medial
8. Incizura trohleară
9. Prezintă 2 epicondili: lateral și medial
10. Linia aspră
25. Definitoriu pentru femur:
1. Condilii femurali sunt separați posterior de fosa intercondilară
2. Gâtul femural separă cei doi trohanteri
3. Capul femural prezintă fosa capului
4. Capul femural aparține de epifiza proximală
5. Diafiza prezintă 2 tuberculi
6. Trohanterul mare prezintă fosa trohanterică
7. Formează scheletul piciorului
8. Procesul stiloid
9. Suprafața patelară privește anterior
10. Linia arcuată
26. Femurul:
1. Linia supracondilară medială are o depresiune determinată de artera femurală
2. Marginea anterioară a corpului e ascuțită și poartă numele de creasta femurală
4. Trohanterii sunt separați de fosa intertrohanterică
5. Anterior, cei 2 condili converg spre suprafața articulară fibulară
6. Condilii sunt separați de tuberculii intercondilari
7. La partea superioară linia aspră se trifurcă
8. Marginea posterioară a corpului este numită și linia aspră
9. Pe fața cutanată a condililor este câte un epicondil
10. Între liniile supracondilare este fața poplitee
27. Epifiza proximală a tibiei se distinge prin:
1. Trohleea
2. Are 2 suprafețe articulare superioare
3. Eminențe intercondilară
4. Fața anterioară prezintă inferior tuberozitatea tibiei
5. Condilul lateral prezintă fațeta articulară fibulară
6. Capul tibiei
7. Fața anterioară se articulează cu patela
8. Condilul medial prezintă incizura fibulară
9. Este formată din 2 condili tibiali
10. Incizura poplitee
28. Tibia:
2. Epifiza distală prezintă 2 maleole: laterală și medială
3. Fața inferioară a epifizei distale se articulează cu calcaneul
4. Fața inferioară a epifizei distale se articulează cu talusul
5. Epifiza distală prezintă capul tibiei
6. Fața posterioară a diafizei prezintă linia pectineală
7. Epifiza distală prezintă maleola medială
8. Pe fața laterală a epifizei distale se află incizura fibulară
10. Epifiza proximală se articulează cu condilii femurali
29. Tipic pentru tibie:
1. Acetabulum
2. Procesul stiloid
3. Incizura fibulară
4. Are 2 condili tibiali
5. Tuberozitatea tibiei
6. Capul tibiei
7. Maleola medială
8. Gâtul tibiei
9. Trohleea tibiei
10. Margine interosoasă
30. Distinct pentru fibulă:
1. Tuberozitatea fibulei
2. Gâtul fibulei
3. Prezintă 2 condili fibulari
4. Fosa maleolară
5. Incizura tibială
6. Incizura patelară
7. Maleola laterală
8. Capul fibulei
9. Procesul stiloid (vârful capului)
10. Procesul posterior al fibulei
31. Fibula:
1. Maleola laterală se articulează cu talusul
2. Epifiza proximală prezintă cavitatea glenoidă
3. Capul fibulei se articulează cu condilul tibial lateral
4. Gâtul fibulei este încruucișat de nervul fibular comun
5. Condilul lateral se articulează cu tibia
6. Maleola laterală prezintă fosa maleolară
7. Capul fibulei se articulează cu condilul femural lateral
8. Vârful capului se articulează cu patela
9. Maleola laterală se articulează cu maleola medială
10. Epifiza proximală este formată din cap și gât
32. Talusul se distinge prin:
1. Procesul posterior al talusului
2. Maleola laterală - tibia / talus same shit
3. Corpul talusului
4. Marginea interosoasă
5. Suprafața articulară pentru metatarsianul 1
6. Suprafața articulară pentru falanga proximală a halucelui
7. Condilul talusului
8. Capul talusului
9. Gâtul talusului
10. Trohleea talusului
33. Talusul se identifică prin:
1. Cavitatea glenoidă
2. Fosa intercondilară
3. Suprafața articulară calcaneală anterioară
4. Suprafața articulară maleolară laterală
5. Suprafața articulară calcaneală posterioară
6. Suprafața articulară pentru metatarsianul 5
7. Suprafața articulară calcaneală mijlocie
8. Suprafața articulară pentru condilul tibial lateral
9. Suprafața articulară pentru capul fibulei
10. Suprafața articulară naviculară
34. Calcaneul:
1. Cel mai voluminos os tarsian
2. Fața medială prezintă o suprafață articulară pentru maleola medială
3. Fața superioară prezintă 3 suprafețe articulare talare
4. Fața laterală prezintă trohleea fibulară
5. Fața laterală prezintă o suprafață articulară pentru maleola laterală
6. Fața anterioară se articulează cu cuboidul
7. Situat la partea anterioară a piciorului
8. Anterior se articulează cu metatarsianul 1
9. Fața posterioară prezintă capul calcaneului
10. Marele șanț calcaneal este pe fața medială
35. Definitoriu pentru articulația umărului:
1. Ligamentul costoclavicular
2. Articulație sinovială de tip sferoidal
3. Capsula articulară
4. Ligamentele glenohumerale
5. Flexia și extensia antebrațului
6. Discul articular
7. Articulație sinovială de tip bicondilar
8. Ligamentul capului humeral
9. Labrum glenoidian
10. Abducția și adducția brațului
36. Propriu articulației cotului:
1. Abducția și adducția antebrațului
2. Ligamentul colateral ulnar
3. Suprafețele articulare de pe humerus sunt: capitulum și trohleea
4. Labrum ulnar
5. Ligamentele încrucișate anterior și posterior
6. Suprafețele articulare de pe humerus sunt: capul și trohleea
7. Suprafața articulară de pe ulnă este incizura trohleară
8. Suprafața articulară de pe ulnă este capul
9. Este formată din articulațiile humero-ulnară și humeroradială
10. Flexia și extensia antebrațului
37. Particular articulației pumnului (radiocarpală):
1. Articulație cartilaginoasă de tip simfiză
2. Articulație sinovială de tip elipsoidal
3. Ligamentul colateral radial
4. Suprafețele articulare de partea antebrațului: fața inferioară a epifizei distale a
radiusului și a discului articular
5. Suprafețele articulare de partea antebrațului - fața inferioară a epifizei distale a
radiusului și a ulnei
6. Suprafețele articulare de pe carp - fețele superioare ale: trapezului, piramidalului
și pisiformului
7. Suprafețele articulare de pe carp - fețele superioare ale: scafoidului, semilunarului
și piramidalului
8. Ligamentul capului radial
9. Pronație și supinație
10. Abducția și adducția mâinii
38. Articulația coxofemurală se evidențiază prin:
1. Suprafațele articulare de pe femur sunt cei doi condili
2. Labrum acetabular
3. Flexia și extensia fesei
4. Articulație sinovială de tip plan
6. Suprafața articulară de pe femur este capul
7. Ligamentele sacro-iliace
8. Flexia și extensia coapsei
9. Discul articular
10. Ligamentul capului
39. Articulația genunchiului se remarcă prin:
1. Prezintă 2 ligamente colaterale: tibial și fibular
2. Fibula nu ia parte la alcătuirea ei
4. Prezintă 2 meniscuri: lateral și medial
5. Prezintă 2 ligamente încrucișate: anterior și posterior
6. Participă 3 oase: femur, fibulă și tibie
7. Participă 3 oase: femur, patelă și tibie
8. Prezintă 2 meniscuri: anterior și posterior
9. Prezintă 2 ligamente încrucișate: lateral și medial
10. Participă 4 oase: femur, patelă, fibulă și tibie
40. Suprafețele articulare ale articulației genunchiului sunt:
1. Condilii femurali
2. Fațeta fibulară a condilului tibial lateral
3. Fosa intercondilară a femurului
4. Sunt acoperite de cartilaj hialin
5. Eminența intercondilară a tibiei
6. Suprafața patelară a femurului
7. Suprafața posterioară a patelei
8. Suprafețele (fosele) articulare superioare ale epifizei proximale a tibiei
9. Fațeta articulară a capului fibulei
10. Capul femural
41. Mușchii care leagă membrul superior de coloana vertebrală sunt:
1. Deltoid
2. Trapez
3. Pectoral mare
4. Ridicător al scapulei
5. Romboid mare
6. Dințat postero-superior
7. Rotund mare
8. Romboid mic
9. Splenius al capului
10. Dorsal mare
42. Mușchii care leagă membrul superior de peretele antero-lateral al toracelui sunt:
1. Supraspinos
2. Drept abdominal
3. Transvers al toracelui
4. Deltoid
5. Subclavicular
6. Sunt inervați de ramuri ale plexului brahial
7. Intercostali
8. Pectoral mic
9. Dințat anterior
10. Pectoral mare
43. Mușchii umărului sunt:
1. Supraspinos
2. Gluteu mare
4. Dorsal mare
5. Deltoid
6. Pectoral mare
7. Rotund mare
8. Subscapular
9. Romboid mare
10. Ridicător al scapulei
44. Printre mușchii umărului se află:
1. Biceps brahial
2. Subscapular
3. Infraspinos
4. Sunt inervați de ramuri ale plexului cervical
5. Pectoral mic
6. Rotund mic
7. Rotund mijlociu
9. Deltoid
10. Suprascapular
45. Mușchii brațului se disting prin:
1. Triceps sural
2. Rotund pronator
3. Regiunea anterioară cuprinde mușchi flexori
4. Pătrat pronator
5. Cvadriceps brahial
6. Brahial
7. Mușchii regiunii anterioare sunt așezați pe 2 planuri: superficial și profund
8. Brahioradial
10. Coracobrahial
46. Adevărat despre mușchii regiunii anterioare a antebrațului:
1. Sunt dispuși pe 2 planuri
2. Sunt inervați de nervii radial și ulnar
3. Planul al patrulea are 2 mușchi
4. Planul al doilea are 1 mușchi
5. Sunt extensori
7. Sunt inervați de nervii median și ulnar
9. Primul plan are 4 mușchi
47. Mușchii regiunii anterioare a antebrațului sunt:
1. Brahial
2. Supinator
3. Sunt inervați de nervul radial
4. Extensor ulnar al carpului
5. Palmar lung
6. Flexor superficial al degetelor
7. Brahioradial
8. Flexor ulnar al carpului
9. Rotund pronator
10. Pătrat pronator
48. Mușchii regiunii posterioare a antebrațului se remarcă prin:
1. Extensor al radiusului
3. Extensor al degetului mic
6. Extensor scurt al policelui
7. Extensor al indexului
8. Extensor al mediusului
9. Sunt inervați de nervul radial
10. Extensor comun al policelui și indexului
49. Mușchii regiunii posterioare a antebrațului sunt:
1. Abductor lung al policelui
2. Adductor al policelui
3. Coracobrahial
4. Rotund pronator
5. Pătrat pronator
6. Anconeu
7. Extensor ulnar al carpului
8. Palmar scurt
9. Extensor lung al policelui
10. Extensor al degetelor
50. Mușchii mâinii:
1. Mușchii palmari laterali sunt ai policelui
3. Se găsesc doar pe fața palmară și în spațiile interosoase
5. Grupați în 3 regiuni palmare: laterală, medială și centrală (mijlocie)
6. Sunt predominant extensori
7. Grupați în 2 regiuni: palmari și dorsali
9. Cuprind mușchii brațului, antebrațului și palmei
10. Sunt inervați de nervii median și ulnar
51. Mușchii mâinii sunt:
1. Extensor scurt al policelui
2. 8 interosoși
3. Opozant al degetului mic
4. Flexor lung al policelui
5. Opozant al policelui
6. Flexor scurt al policelui
7. 4 lombricali
8. Opozant al indexului
9. Palmar lung
10. 7 interosoși
52. Mușchii fesei (posteriori ai bazinului) sunt:
1. Gluteu mijlociu
2. Obturator intern
3. Piramidal abdominal
4. Popliteu
5. Pătrat femural
6. Gluteu mare
7. Pătrat lombar
8. Pătrat pronator
9. Biceps femural
10. Piriform
53. Grupul mușchilor fesei (posteriori ai bazinului) cuprinde:
1. Piriform
2. Ridicător anal
3. Gluteu mic
4. Adductor mare
5. Coccigian
6. Psoas mare
7. Gluteu mijlociu
8. Obturator intern
9. Gemen intern
10. Gemen superior
54. Particular pentru mușchii coapsei sunt următoarele:
1. Grupul lateral cuprinde mușchi adductori
2. Grupul medial cuprinde mușchi adductori
3. Se împart în 3 grupe: anteriori, posteriori și laterali
4. Mușchiul gracilis aparține de grupul medial
5. Mușchiul biceps femural aparține de grupul posterior
6. Mușchiul popliteu aparține de grupul posterior
7. Grupul medial cuprinde mușchi abductori
8. Se împart în 3 grupe: anteriori, posteriori și mediali
9. Grupul anterior cuprinde mușchi extensori în articulația genunchiului
10. Mușchiul gluteu mare aparține de grupul lateral
55. Mușchiul cvadriceps femural se evidențiază prin:
1. Vast medial
2. Capăt mijlociu
3. Vast intermediar
4. Capăt lung
5. Este inervat de nervul femural din plexul sacral
6. Vast lateral
7. Capăt scurt
8. Drept femural
9. Gracilis
10. Este inervat de nervul femural din plexul lombar
56. Grupul mușchilor mediali ai coapsei conține:
1. Adductor intern
2. Semitentinos
3. Adductor scurt
4. Croitor
5. Gracilis
6. Adductor extern
7. Drept femural
8. Adductor lung
9. Pectineu
10. Adductor mare
57. Grupul mușchilor posteriori ai coapsei include:
1. Biceps femural
2. Contribuie la delimitarea fosei poplitee
3. Triceps femural
4. Contribuie la delimitarea triunghiului femural (Scarpa)
5. Sunt inervați de nervul femural
6. Sunt inervați de ramuri ale nervului sciatic
7. Semimembranos
8. Asupra genunchiului sunt flexori
10. Gracilis
58. Mușchii gambei se caracterizează prin:
1. Gemen superior
2. Grupul anterior cuprinde extensorii
3. Mușchii posteriori sunt așezați pe 2 planuri
4. Biceps sural
5. Grupul anterior cuprinde 4 mușchi
6. Pectineu
7. Se împart în 3 grupe: anterior, posterior și lateral
8. Grupul lateral este inervat de nervul tibial
9. Grupul lateral cuprinde cei 2 mușchi fibulari (peronieri)
10. Se împart în 3 grupe: anterior, posterior și medial
59. Mușchii regiunii anterioare a gambei constau în:
1. Extensor lung al halucelui
2. Sunt inervați de nervul fibular (peronier) profund
3. Fibular (peronier) al treilea
4. Fibular (peronier) lung
5. Sunt inervați de nervul tibial
6. Extensor scurt al degetelor
7. Flexor lung al halucelui
8. Tibial anterior
9. Extensor lung al degetelor
10. Fibular (peronier) anterior
60. Caracteristic pentru mușchii regiunii posterioare a gambei:
1. Tricepsul sural este format din: gastrocnemian și popliteu
2. Flexor scurt al degetelor
3. Tendonul calcaneal este comun gastrocnemianului și solearului
4. Fibular (peronier) posterior
5. Plantar
6. Tricepsul sural este format din: gastrocnemian și solear
7. Sunt dispuși pe 2 planuri: superficial și profund
8. Extensor lung al degetelor
9. Popliteu
10. Gemen superior
61. Mușchii piciorului:
1. Mușchii plantei se divid în 3 grupe: medial, mijlociu și lateral
2. Mușchii dorsali se divid în 2 grupe: lateral și medial
3. Grupul plantar medial cuprinde mușchi ai halucelui
4. Se găsesc la plantă și pe fața dorsală a piciorului
5. Grupul plantar lateral cuprinde mușchiul pătrat plantar
6. Grupul plantar mijlociu cuprinde mușchiul pătrat plantar
7. Mușchii plantei sunt inervați de cei 2 nervi plantari
8. Grupul plantar lateral cuprinde mușchi ai halucelui
9. Se găsesc doar la plantă
10. Grupul plantar mijlociu cuprinde mușchiul pătrat femural
62. Mușchii plantari mijlocii cuprind:
1. 3 interosoși plantari
2. Pătrat plantar
3. Adductor al halucelui
4. Plantar scurt
6. Flexor scurt al degetelor
7. Extensor scurt al degetelor
8. 4 interosoși dorsali
9. Flexor scurt al halucelui
10. 4 lombricali
63. Grupul mușchilor plantari mediali se remarcă prin:
1. Abductor al halucelui
2. Opozant al halucelui
3. Extensor scurt al halucelui
4. Flexor lung al halucelui
5. Abductor lung al halucelui
6. Sunt inervați de cei 2 nervi plantari
7. Cuprinde 3 mușchi
8. Cuprinde 4 mușchi
9. Flexor scurt al halucelui
10. Adductor al halucelui
64. Artera axilară:
1. Posterior are raport cu rotundul mic și deltoidul
2. În funcție de micul pectoral este împărțită în 3 segmente
3. Anterior are raport cu cei 2 mușchi pectorali
4. Descrie o curbă cu concavitatea lateral
5. Se termină la mijlocul brațului
6. Este însoțită de 2 vene axilare
7. Descrie o curbă cu concavitatea în jos și medial
8. Medial are raport cu articulația umărului
9. Începe sub mijlocul claviculei
10. Este ramură terminală a arterei subclavii
65. Artera axilară:
1. Se termină printr-o bifurcare
2. În funcție de bicepsul brahial este împărțită în 3 segmente
3. Lateral are raport cu mușchiul brahioradial
4. Se continuă cu artera brahială
5. Este însoțită de cordoanele plexului brahial
6. Este situată pe axul lung al brațului
7. Posterior are raport cu mușchiul trapez
8. Posterior are raport cu mușchiul subscapular
9. Se găsește în axilă
10. Medial are raport cu peretele toracic acoperit de mușchiul dințat anterior
66. Artera brahială:
1. Este însoțită de nervul axilar
2. Se termină mai jos de plica cotului
3. În regiunea anterioară a brațului are raport anterior cu mușchiul biceps brahial
4. Se trifurcă: artera radială, artera mediană și artera ulnară
5. Se continuă cu artera antebrahială
6. Este ramura terminală a arterei axilare
7. Este însoțită de venele cefalică și bazilică
8. Direcție verticală la partea antero-medială a brațului
9. Are raport posterior cu nervul median
10. În regiunea anterioară a cotului are raport anterior cu aponevroza bicipitală
67. Artera radială:
1. Începe lateral de mușchiul biceps brahial
2. Coboară la partea laterală a regiunii anterioare a antebrațului
3. Străbate tabachera anatomică
4. Se termină la partea medială a palmei
5. Este ramura terminală laterală a arterei brahiale
6. Contribuie la formarea arcului arterial profund
7. La nivelul antebrațului este acoperită de mușchiul extensor al degetului mic
8. Este însoțită de o venă radială și de nervul radial
9. Începe sub plica cotului
10. La nivelul pumnului are raport anterior cu capitatul și pisiformul
68. Artera ulnară:
1. Este însoțită de nervul ulnar
2. La nivelul pumnului coboară lateral de pisiform
3. Șanțul pulsului este între tendoanele mușchilor adductor al policelui și anconeu
4. Începe sub plica cotului
5. Este însoțită de vena bazilică
6. Se termină la partea laterală a palmei
7. Contribuie la formarea arcului arterial superficial
8. Se termină prin anastomoză cu artera radială
9. Străbate tabachera anatomică
10. Este ramura terminală medială a arterei brahiale
69. Particular arcurilor arteriale palmare:
1. Arcul superficial se formează prin anastomoza arterelor metacarpale palmare și
dorsale
2. Arcul profund se află profund de tendoanele flexorilor degetelor și lombricali
3. Artera ulnară contribuie la formarea arcului supreficial
4. Arcul superficial se află pe oasele carpiene
5. Arcul superficial se află profund de metacarpiene
6. Arcul superficial se află profund de aponevroza palmară
7. Artera radială contribuie la formarea arcului profund
8. Ramura palmară superficială a arterei radiale contribuie la formarea arcului
superficial
9. Arcul superficial se formează prin anastomoza arterei radiale cu vena bazilică
10. Se formează din bifurcarea și anastomoza arterelor radială și ulnară
70. Venele membrului superior se disting prin:
1. Venele superficiale sunt situate subcutanat
2. Venele profunde însoțesc venele superficiale
3. Vena cefalică se varsă în vena axilară
4. Venele profunde însoțesc arterele și au același nume
5. Vena axilară coboară în șanțul deltopectoral
6. Venele cefalică și bazilică se unesc pentru a forma venele radială și ulnară
7. Vena bazilică urca lateral de mușchiul biceps brahial
8. Vena bazilică se unește cu venele brahiale pentru a forma vena axilară
9. Vena bazilică se varsă în vena subclavie
10. Vena cefalică străbate șanțul deltopectoral
71. Caracteristic pentru nodulii limfatici axilari:
1. Se găsesc la braț
2. Grupul apical este la vârful axilei
3. Se găsesc în axilă
4. Grupul pectoral este pe peretele anterior al axilei
5. Grupul apical este la baza axilei
6. Grupul mediastinal este în centrul axilei
7. Sunt divizați în 7 grupe
8. Grupul brahiocefalic este pe peretele lateral al axilei
9. Sunt divizați în 5 grupe
10. Grupul subscapular este pe peretele posterior al axilei
72. Artera femurală:
1. Începe posterior de ligamentul inghinal
2. Se bifurcă în arterele tibială anterioară și posterioară
3. Are o direcție oblică la partea anteromedială a coapsei
4. Este ramura terminală a arterei iliace externe
5. Are o direcție verticală la partea anterioară a coapsei
6. Începe la mijlocul distanței dintre spina iliacă antero-superioară și simfiza pubică
7. Se termină la hiatusul adductor
8. Se bifurcă în arterele tibială și fibulară
9. Este ramura terminală a arterei iliace interne
10. Începe la mijlocul distanței dintre condilul femural medial și simfiza pubică
1. La partea superioară se află în teaca femurală ??
2. Este însoțită de nervul femural
3. La partea superioară se află în regiunea inghinală
4. Peretele anterolateral al canalului adductor este format de vastul medial
5. La partea inferioară se află în canalul adductor
6. Peretele posterior al canalului adductor este format de mușchiul addcutor al
halucelui
7. La partea superioară se află în triunghiul femural (Scarpa)
8. Peretele anteromedial al canalului adductor este format de fascia vastoadductoare
și croitor
9. Peretele anterolateral al canalului adductor este format de vastul lateral
10. La partea inferioară se află în fosa poplitee
1. La nivelul triunghiului femural are raport anterior cu fascia lata
2. Este însoțită de nervul sciatic
3. Coboară între mușchii vast medial și lateral
4. Se termină la nivelul hiatusului adductor
5. Cea mai mare ramură colaterală este artera femurală profundă
6. Este acoperită de bicepsul femural
7. Începe posterior de ligamentul pubic arcuat
8. Este situată profund de mușchiul gluteu mare
9. Se continuă cu artera poplitee
10. Este însoțită de vena femurală și nervul safen
75. Artera poplitee:
1. Anterior are raport cu suprafața popliteală a femurului
2. Anterior are raport cu mușchiul popliteu
3. Coboară în spațiul popliteu
5. Se termină posterior de epicondilul femural medial
6. Anterior are raport cu capsula articulației genunchiului
7. Continuă artera femurală
8. Se bifurcă în arterele tibială și fibulară
9. Este încrucișată de mușchiul croitor
10. Este însoțită de nervul femural
76. Artera tibială anterioară:
1. Coboară între flexorii lungi ai gambei
2. Se termină bifurcându-se în arterele plantare: laterală și medială
3. Coboară înaintea membranei interosoase
4. Este însoțită de 2 vene tibiale anterioare și nervul fibular profund
5. Are raport medial cu mușchiul tibial anterior
6. Se termină la nivelul plantei
7. Începe la arcul tendinos al mușchiului solear
8. Începe la mijlocul distanței dintre condilii femurali
9. Este însoțită de nervul tibial
10. Este ramura terminală anterioară a arterei poplitee
77. Artera tibială posterioară:
1. Este ramura terminală posterioară a arterei poplitee
2. Se continuă cu artera dorsală a piciorului
3. Cea mai mare ramură colaterală este artera fibulară
4. Începe la hiatusul adductor
5. Coboară între cei 2 mușchi fibulari: lung și scurt
6. Continuă artera femurală
7. Are raport posterior cu mușchiul solear
9. Se termină la mijlocul distanței dintre maleola medială și tuberculul calcaneal
medial
10. Este însoțită de nervul safen
78. Artera fibulară (peronieră):
1. Coboară pe fața dorsală a piciorului
3. Se împarte în 2 artere plantare: madială și laterală
4. Este însoțită de 2 vene fibulare
5. Este ramură colaterală a arterei tibiale posterioare
6. Este continuarea arterei poplitee
7. Se termină la nivelul articulației tibiofibulare distale
8. Este însoțită de nervul fibular comun
9. Are raport posterior cu mușchiul solear
10. Coboară în regiunea posterioară a gambei
79. Vena safenă mare:
1. Se formează prin unirea celor 2 vene tibiale posterioare
2. Se termină sub ligamentul inghinal
3. Se varsă în vena iliacă internă
4. Este însoțită de artera cu același nume
5. Se varsă în vena femurală
6. Se unește cu vena safenă mică
7. Se unește cu vena poplitee pentru a forma vena femurală
8. Urcă pe marginea medială a tibiei
9. Urcă posterior de condilul femural medial
10. Urcă anterior de maleola medială
80. Vena safenă mică:
1. Se termină la nivelul fosei poplitee
3. Urcă pe mijlocul feței posterioare a gambei
4. Este însoțită de nervul sural
5. Se împarte în cele 2 vene plantare: medială și laterală
6. Însoțește artera fibulară
7. Urcă posterior de maleola laterală
8. Se varsă în vena dorsală a piciorului
9. Se varsă în vena poplitee
10. Se termină la nivelul triunghiului femural
81. Plexul brahial:
1. Însoțește artera brahială
2. Cele 3 cordoane sunt: lateral, posterior și anterior
3. Se formează prin anastomoza ramurilor anterioale ale nervilor spinali C1-C5
4. Cele 3 cordoane însoțesc artera axilară
5. Cele 3 trunchiuri sunt posterosuperior de artera subclavie
6. Prezintă 3 trunchiuri și 3 cordoane (fascicule)
7. Cele 3 trunchiuri însoțesc artera carotidă comună
8. Se formează prin anastomoza ramurilor anterioale ale nervilor spinali C5-T1
9. Este situat între biceps și triceps brahial
10. Cele 3 cordoane sunt: lateral, posterior și medial
82. Ramurile terminale ale plexului brahial sunt:
1. Nervul axilar
2. Nervul brahial cutanat medial
3. Nervul interosos posterior
4. Nervii supraclaviculari
5. Nervul cervical transvers
6. Nervul musculocutanat
7. Nervul frenic
8. Nervul median
9. Nervul radial
10. Nervul palmar cutanat
83. Nervul median:
1. La antebraț încrucișează artera ulnară
2. La pumn trece prin tunelul carpal
3. Provine din cordoanele lateral și medial ale plexului brahial
4. În axilă trece printre cei 2 mușchi pectorali
5. Coboară pe mijlocul antebrațului între cei 2 flexori ai degetelor
6. Provine din cordonul posterior al plexului brahial
7. Se termină la nivelul umărului
8. La pumn străbate tabachera anatomică
9. La antebraț însoțește artera ulnară
10. La braț însoțește artera brahială
84. Tipic pentru nervul median:
1. Inervează primii 2 lombricali
2. Însoțește artera ulnară
3. La braț este acoperit anterior de mușchiul biceps brahial
4. Inervează mușchii posteriori ai antebrațului
5. Inervează mușchii anteriori ai antebrațului
6. Inervează mușchii posteriori ai brațului
7. Încrucișează posterior diafiza humerală
8. Inervează mușchii pectorali
9. Inervează mușchii tenari
10. Coboară pe mijlocul antebrațului între cei 2 flexori ai degetelor
85. Nervul ulnar:
1. În jumătatea superioară a brațului coboară medial de artera brahială
2. La cot însoțește vena bazilică
3. La cot coboară lateral de tendonul bicepsului brahial
4. La antebraț coboară posterior de membrana interosoasă
5. La cot străbate șanțul dintre epicondilul medial și olecran
6. Provine din cordonul medial al plexului brahial
7. La pumn trece lateral de pisiform
8. La antebraț însoțește artera ulnară
9. La braț coboară prin șanțul intertubercular
10. Încrucișează posterior gâtul chirurgical humeral
86. Nervul ulnar se remarcă prin:
1. La antebraț încrucișează nervul median
2. Inervează ultimii 2 lombricali și interosoșii
3. La antebraț este acoperit de mușchiul flexor ulnar al carpului
4. Inervează mușchii umărului
5. Inervează 2 mușchi anteriori ai antebrațului
6. Inervează mușchii hipotenari
7. Străbate membrana interosoasă a antebrațului
9. Străbate primul spațiu intermetacarpian
10. Are origine în cordonul medial al plexului brahial
87. Nervul radial:
1. Anterior de epicondilul humeral lateral se împarte în 2 ramuri terminale
2. Străbate șanțul radial al diafizei humerale
3. Are origine în cordonul posterior al plexului brahial
4. Străbate șanțul dintre olecran și procesul coronoid
5. La cot încrucișează anterior nervul ulnar
6. Încrucișează anterior capul humeral
7. La antebraț însoțește artera radială
8. La braț însoțește vena cefalică
9. Cele 2 ramuri terminale sunt: superficială și profundă
10. La partea proximală a brațului este posterior de artera brahială
88. Specific nervului radial:
1. Ramura profundă inervează mușchii posteriori ai antebrațului
2. Are origine în plexul cervical
3. Inervează mușchiul biceps brahial
4. Străbate șanțul radial de pe ulnă
5. Inervează mușchiul triceps brahial
6. Ramura superficială inervează pielea dorsală a mâinii
7. Ramura superficială însoțește artera radială
8. Inervează pielea posterioară a brațului
9. Ramura profundă încrucișează posterior diafiza ulnară
10. Inervează mușchiul deltoid
89. Nervul axilar:
1. Străbate șanțul intertubercular al humerusului
2. Inervează articulația cotului
3. Inervează mușchiul deltoid
4. Străbate șanțul subclavicular
5. Inervează articulația umărului
6. Are origine în cordonul posterior al plexului brahial
7. Inervează pielea umărului
8. Merge spre lateral, posterior de gâtul chirurgical humeral
9. Încrucișează posterior scapula
10. Inervează mușchii tenari
90. Nervul musculocutanat:
1. La nivelul cotului se termină superficial în șanțul bicipital lateral
2. Însoțește vasele ulnare
3. Coboară între mușchii brahial și biceps brahial
5. Străbate tunelul carpal
6. Inervează pielea palmei
7. Se continuă cu nervul cutanat antebrahial lateral
8. Încrucișează posterior diafiza radială
9. Trece prin mușchiul coracobrahial
10. Are origine în cordonul lateral al plexului brahial
91. Plexul lombar:
1. Iese din pelvis prin incizura sciatică mare
2. Se formează prin anastomoza ramurilor anterioale ale nervilor spinali L1-L3 cu
contribuții de la T12 și L4
3. Este situat în interiorul mușchiului psoas mare
4. Se formează prin anastomoza ramurilor anterioale ale nervilor spinali L1-L6
5. Are o singură ramură terminală, nervul sciatic
6. Se găsește înaintea proceselor costale ale vertebrelor lombare
7. Are 2 ramuri terminale: nervul femural și nervul obturator
8. Se găsește între mușchii oblic extern și oblic intern abdominali
9. Una dintre ramurile colaterale este nervul genitofemural
10. Este situat profund de mușchiul gluteu mare
92. Ramurile plexului lombar sunt:
1. Nervul obturator
2. Nervul sciatic
3. Nervul musculocutanat
4. Nervul genitofemural
5. Nervul femural cutanat posterior
6. Nervul femural cutanat lateral
7. Nervul subcostal
8. Nervul pudendal
9. Nervul iliohipogastric
10. Nervul ilioinghinal
93. Tipic pentru nervul femural:
1. Trece pe sub ligamentul inghinal
2. Coboară în șanțul dintre mușchii psoas mare și iliac
3. Iese din pelvis prin incizura sciatică mică
4. Coboară înaintea coloanei vertebrale
5. Este ramură terminală a plexului sacral
6. Se termină la nivelul triunghiului femural
7. Este ramură terminală a plexului lombar
9. Se termină lateral de începutul arterei femurale
10. Iese din pelvis prin gaura obturată
94. Nervul femural:
1. Una dintre ramuri este nervul fibular superficial
2. Inervează mușchiul ridicător anal
3. Inervează articulația coxofemurală
4. Însoțește vasele femurale în canalul adductor
5. Inervează mușchiul cvadriceps femural
6. Inervează mușchiul sartorius
7. Una dintre ramuri este nervul safen
8. Inervează pielea anterioară a coapsei
9. Inervează mușchiul gluteu mare
10. Inervează mușchiul solear
95. Nervul obturator:
1. Este ramură terminală a plexului sacral
2. Însoțește vasele iliace externe
3. Este ramură terminală a plexului lombar
4. Este încrucișat medial de ureter
5. Coboară oblic pe mușchiul gluteu mare
6. Însoțește vasele femurale
7. La femeie are raport cu ovarul
8. Iese din pelvis prin canalul obturator
9. Coboară oblic pe peretele lateral al pelvisului
10. Iese din pelvis pe sub ligamentul inghinal
96. Particular pentru nervul obturator:
1. Inervează pielea medială a coapsei
2. Inervează mușchiul adductor lung
3. Inervează pielea plantei
4. Părăsește pelvisul prin canalul obturator
5. Străbate prima gaură sacrală anterioară
6. Inervează mușchiul adductor scurt
7. Are 2 ramuri terminale: anterioară și posterioară
8. Are o singură ramură terminală, nervul sciatic
9. Inervează mușchiul tibial anterior
10. Inervează pielea laterală a coapsei
97. Plexul sacral:
1. Are raport anterior cu aorta abdominală
2. Singura ramură terminală este nervul sciatic
3. Se formează prin anastomoza trunchiului lombosacral și a ramurilor anterioale ale
nervilor spinali S1-S3 cu o contribuție de la S4
4. Este situat pe peretele anterior al pelvisului
5. Nervul pudendal (rușinos) este ramură colaterală
6. Are 2 ramuri terminale: nervul femural și nervul sciatic
7. Se găsește în interiorul mușchiului drept abdominal
8. Are raport anterior cu vasele iliace interne
9. Se formează prin anastomoza ramurilor anterioale ale nervilor spinali L1-L3
10. Este situat anterior de mușchiul piriform
98. Ramurile colaterale ale plexului sacral inervează:
1. Pielea spatelui
2. Mușchiul popliteu
3. Mușchiul anconeu
4. Mușchii perineului
5. Mușchiul drept abdominal
6. Majoritatea mușchilor fesei
7. Pielea genunchiului
8. Pielea scrotală (la bărbat) și labială (la femeie)
9. Pielea fesei
10. Mușchiul ridicător anal
99. Nervul sciatic:
1. În regiunea posterioară a coapsei este acoperit de capătul lung al mușchiului
biceps femural
2. La fesă coboară între marele trohanter și tuberozitatea ischiadică
3. La fesă este acoperit de mușchiul gluteu mare
4. Este singura ramură terminală a plexului lombar
5. Se împarte în nervii femural și obturator
6. Este singura ramură terminală a plexului sacral
7. Însoțește artera femurală
8. Iese din pelvis pe sub ligamentul inghinal
10. La coapsă este acoperit de mușchiul croitor
100. Tipic pentru nervul sciatic:
1. Inervează toți mușchii anteriori ai coapsei
2. Se termină în unghiul superior al spațiului popliteu
3. Se termină prin bifurcare: nervul tibial și nervul fibular comun
4. Iese din pelvis prin gaura obturatorie
5. Inervează toți mușchii posteriori ai coapsei
6. Inervează articulația coxofemurală
7. Însoțește artera poplitee
8. La coapsă coboară între mușchiul adductor mare și capătul lung al bicepsului
femural
9. Se termină prin trifurcare: nervul safen, nervul sural și nervul obturator
10. La coapsă coboară între mușchii croitor și tibial anterior
101. Traheea toracică este ȋn raport cu:
1. La dreapta - trunchiul arterial brahiocefalic
2. Anterior - trunchiul arterial brahiocefalic stâng
3. Anterior - arcul aortei
4. Anterior - artera carotidă comună stângă
5. Anterior - timusul
6. Posterior - esofag
7. Trunchiul venos brahiocefalic stâng - posterior
8. La stânga - manubriul sternal
9. anterior - vena cavă - superioară
10. Posterior - timusul
102. Traheea toracică este ȋn raport cu::
1. posterior - timusul
2. Posterior – artera carotidă comună stângă
3. Anterior - timusul
4. Lateral stânga - artera subclaviculară stângă
5. Anterior - pleura si plamânul stâng
6. Lateral stânga - carotida comună stângă
7. Lateral dreapta - trunchiul arterial brahiocefalic drept
8. La stânga - arcul aortic
9. La dreapta - vena cavă superioară
10. Posterior - arcul aortic
103. În structura traheei găsim:
1. Ligamentele traheale
2. 30-32 cartilaje
3. Muschi netezi
4. Glande traheale
5. 16-20 cartilaje
6. Mușchi striați
7. Peretele posterior are 2 mușchi netezi
8. Mușchii traheali au o mucoasă care produce mucus
9. membrana fibroelastica
10. Mușchii traheali au cili
104. Pediculul pulmonar prezintă:
1. O arteră bronșică
2. Două artere bronșice pentru fiecare plămân
3. noduli limfatici
4. plexul nervos pulmonar
5. O venă pulmonară pentru plămânul drept
6. O arteră pulmonară
7. O venă pulmonară pentru plămânul stâng
8. O venă pulmonară
9. Două bronhii principale pentru plămânul stâng
10. O bronhie principală
105. Bronhiile principale:
1. Se împart în 2 bronhii lobare drepte
2. limita inferioară se termină lângă hilul pulmonar
3. Se împart în 3 bronhii lobare stângi
4. sunt împărțite în 3 bronhii lobare drepte
5. La nivelul hilului sunt împărțite în bronhii segmentare
6. Au limita superioară la marginea inferioară a T4
7. Au limita superioară la marginea superioară a T4
8. La nivelul hilului se împart în bronhii lobare
9. Limita inferioară se termină la 2 cm deasupra hilului pulmonar
10. Se împart în 2 bronhii lobare stângi
106. Pediculii pulmonari sunt ȋn raport cu:
1. Pediculul pulmonar drept - vena azygos e posterior
2. Pediculul pulmonar stâng - aorta descendentă toracică e posterior
3. Pediculul pulmonar drept – superior are crosa aortei
4. Pediculul pulmonar stâng – anterior are vena mare azygos
5. Pediculul pulmonar drept – vena cavă superioară e anterior
6. Pediculul pulmonar drept - vena cavă superioară e posterior
7. Pediculul pulmonar stâng – superior are crosa aortei
8. Pediculul pulmonar stâng – crosa aortei este inferior
9. Pediculul pulmonar drept - superior e crosa venei mari azygos
10. Pediculul pulmonar stâng - posterior e crosa aortei
107. Plămâni – configurație externă:
1. Plămânii au forma unei piramide patrulatere
2. Plămânul drept are o fisură orizontală
3. Fața laterală are raport cu pericardul
4. Plămânul drept are o fisură oblică
5. Plămânul stâng are o fisură oblică
6. Plămânul drept are trei lobi
7. Plămânul drept are doar fisura oblică
8. Fiecare plămân are patru feţe
9. Plămânul drept are un lob superior
10. Fiecare plămân are patru margini
108. Raporturile plămânului drept sunt:
1. Prehilar – vena azygos
2. Prehilar – vena brahiocefalică dreaptă
3. Antero-inferior de hil – inima
4. Suprahilar – inima
5. Retrohilar – vena azygos
6. Retrohilar – esofagul
7. Prehilar – traheea
8. Prehilar – esofagul
9. Infrahilar – vena cavă superioară
10. Infrahilar – grăsime timică
109. Raporturile plămânului stâng sunt:
1. Suprahilar – esofagul
2. Retrohilar – ductul toracic
3. Prehilar – ductul toracic
4. Retrohilar – aorta descendentă toracică
5. Suprahilar – arcul aortei
6. Suprahilar – artera subclaviculară stângă
7. Retrohilar – esofagul
8. Prehilar – esofagul
9. Suprahilar – trunchiul venos brahiocefalic stâng
10. Antero-inferior de hil – grăsime timică
110. Configurația externă a plămânilor:
1. Marginea posterioară are raport cu cartilajele costale
2. Marginea posterioară pătrunde între diafragm și coaste
3. Imarginea posterioară este rotunjită
4. Vârful este cu 3-4 cm mai sus decât extremitatea medială a claviculei
5. Vârful este cu 3-4 cm mai sus decât cartilajul costal I
6. Marginea inferioară pătrunde între diafragm și coaste
7. Marginea posterioară prezintă un șanț – incizura cardiacă
8. Baza este concavă
9. Marginea inferioară este convexă
10. Marginea anterioară este ascuțită
111. Pleura:
1. Recesul pleural costo-mediastinal anterior este o reflexie a pleurei diafragmatice
2. Pleura parietală are 7 părți
3. Pleura cervicală aderă la vărful plămânului
4. Pleura diafragmatică este străbătută de pediculul pulmonar
5. Foița viscerală nu se continuă cu cea parietală
6. Pleura parietală are 5 părți
7. Pleura cervicală continuă pleura mediastinală
8. Pleura viscerală intră la nivelul scizurilor
9. Pleura parietală prezintă recesul pleural costo-mediastinal posterior
10. Pleura viscerală acoperă plămânii
112. Nervii vagi:
1. În torace – nervul vag drept trece între vasele subclaviculare drepte
2. Trec anterior de pediculul pulmonar
3. În torace – dreapta – nervul vag drept trece anterior de vasele subclaviculare
drepte
4. Formează plexul esofagian
5. Ies din craniu prin gaura ruptă posterioară
6. În torace – stânga – nervul vag stâng trece anterior de crosa aortei
7. În torace – nervul vag stâng trece în stânga crosei aortei
8. Ies din craniu prin gaura rotundă
9. Ies din craniu prin gaura spinoasă
10. Trec posterior de pediculul pulmonar
113. Nervii vagi:
1. Vagul drept se termină prin ramuri hepatice
2. Vagul stâng se termină prin ramuri hepatice
3. Vagul drept ia parte la formarea plexului solar (celiac)
4. Ies din craniu prin gaura rotundă
5. Ies din craniu prin gaura spinoasă
6. Vagul stâng se termină prin ramuri gastrice
7. După ce ies din craniu, carotida comună și internă sunt situate extern față de nerv
8. Trec posterior de pediculul pulmonar
9. Se împart în ramuri ce formează plexul esofagian
10. Vagul stang ia parte la formarea plexului solar
114. Lanțul simpatic toracic:
1. Este situat în mediastinul anterior
2. Se găsește anterior de coloana cervicală și toracică
3. Este acoperit de meninge
4. Este acoperit de pleura parietală
5. Conține 13-14 ganglioni cervicali și toracici
6. Primul ganglion toracic este fuzionat cu ultimul ganglion cervical și formează
ganglionul stelat
7. Este acoperit de fascia endotoracică
8. Are raporturi cu traheea
9. Se găsește de o parte și alta a coloanei toracice
10. Este format din 11-12 perechi de ganglioni
115. Lanțul simpatic toracic:
1. Ramurile nervilor splanhnici pătrund prin diafragm
2. Primul ganglion toracic este fuzionat cu ultimul ganglion cervical și formează
ganglionul stelat ??
3. Conține 13-14 ganglioni cervicali și toracici
4. Are ramuri care formează nervul splanhnic mare
5. Are ramuri care formează nervul splanhnic anterior
6. Are ramuri care formează nervul splanhnic inferior
7. Are ramuri care formează nervul splanhnic mic
8. Are ramuri care formează nervul splanhnic posterior
9. Se găsește anterior de coloana cervicală
10. Este acoperit de piamater
116. Timusul:
1. Crește de volum până la pubertate
2. Are forma literei ”U”
3. Are un segment cervical
4. Este format din corp, cap și coadă
5. Involuează până la pubertate
6. Este situat posterior de esofag
7. Are rol în imunitate
8. Este situat în mediastinul posterior
9. Are un segment toracal
10. După pubertate involuează
117. Raporturile timusului (segmentul cervical) sunt:
1. Anterior – vena jugulară internă
2. Anterior – mușchiul platisma (pielosul gâtului)
3. Anterior – tegument
4. Posterior – mușchii subhioidieni
5. Lateral – vena jugulară internă
6. Posterior – artera carotida comună
7. Posterior – nervi vagi
8. Posterior – traheea
9. Lateral – lamina paratraheală
10. Anterior – mușchii subhioidieni
118. Raporturile timusului (segmentul toracal) sunt:
1. Anterior – stern
2. Posterior – vasele mari de la baza inimii
3. Lateral – vena jugulată internă
4. Posterior – nervii frenici
5. Anterior – vena jugulară internă
6. Anterior – fețele interne ale plămânilor
7. Lateral – pleura mediastială
8. Posterior – pericardul
9. Anterior – fundurile de sac costo-mediastinale ale pleurei parietale
10. Posterior – mușchii suprahioidieni
119. Faţa sternocostală a inimii:
1. E ȋn raport cu baza plămânilor
2. E ȋn raport cu marginile anterioare ale plămânilor
3. Segmentul ventricular corespunde numai ventriculului stâng
4. Este ȋn raport cu cartilajele costale 5, 6, 7, 8 stângi
5. este ȋn raport cu cartilajele costale 3, 4, 5 stângi
6. Are șanțul coronarian anterior (atrioventricular)
7. Segmentul ventricular este împărțit de șanțul interventricular anterior
8. este ȋn raport cu sternul
9. Este ȋn raport cu fețele laterale ale plămânilor
10. Are un sulcus coronarian posterior (atrioventricular)
120. Fața diafragmatică a inimii:
1. Șanţul interventricular posterior ajunge la dreapta vârfului inimii
2. Șanţul coronar (atrioventicular) posterior este marcat de originea celor 2 artere
mari (pulmonară și aortă)
3. Are raport cu muşchiul diafragm
4. Șanţul interventricular posterior ajunge la baza inimii
5. Are raport cu pilorul
6. Are raport cu lobul drept al ficatului
7. Are raport cu splina
8. Are raport cu lobul stâng al ficatului
9. Prezintă şanţul coronar (atrioventicular) posterior
10. Are raport cu fundul stomacului
121. Fața pulmonară stângă a inimii:
1. Are raport cu nervul vag stâng
2. Corespunde atriului și ventriculului stâng
3. Prezintă șanţul coronar (atrioventicular)
4. Privește spre stânga și anterior
5. Privește spre stânga și posterior
6. Are raport cu nervul frenic stâng
7. Are raport cu pleura și plămânul stâng
8. Prezintă șanţul interventricular stâng
9. Are raport cu trunchiul simpatic lombar stâng
10. Corespunde atriilor
122. Vârful inimii:
1. La 1 cm dreapta este șanțul interatrial
2. Se proiectează la nivelul spațiului intercostal 7 stâng lângă linia parasternală
3. Se proiectează la nivelul spațiului intercostal 5 stâng lângă linia medioclaviculară
4. Este orientat în jos, înainte și la stânga
5. Este orientat în sus, înainte și la stânga
6. La 1 cm dreapta este incizura vârfului inimii
7. Are raport cu muşchiul diafragm
8. Corespunde celor 2 ventricule
9. Corespunde ventriculului stâng
10. Are raport cu pleura și plămânul stâng
123. Baza inimii:
1. Corespunde celor 2 atrii, majoritar cel stâng
2. Are raport cu traheea
3. Priveşte în jos, înapoi şi la stânga
4. Are raport cu esofagul
5. Se proiectează la nivelul spațiilor intercostale 5
6. Are raport cu aorta descendentă toracică
7. Partea corespunzătoare atriului stâng prezintă cele 2 orificii ale venelor cave
8. Priveşte în sus, înapoi şi la dreapta
9. Corespunde atriului și ventriculului stâng
10. Partea corespunzătoare atriului stâng prezintă cele 4 orificii ale venelor
pulmonare
124. Configuraţia interioară a ventriculilor:
1. Cordajele tendinoase leagă cuspidele atrioventriculare de mușchii papilari
2. Prezintă proeminențe columnare rotunjite sau neregulate numite trabecule
cărnoase
3. Clasic, mușchii papilari au formă conică, baza este atașată de peretele ventricular,
pe vârf se prind cordajele tendinoase
4. Trabeculele cărnoase de ordinul 1 sunt atașate pe toată lungimea de peretele
ventricular
5. Mușchii pectinați au formă conică, baza este atașată de peretele ventricular
6. Au toți pereții netezi
7. Fiecare are 2 orificii: arterial și atrioventricular
8. Cordajele tendinoase leagă cuspidele semilunare de mușchii papilari
9. Fiecare prezintă o urechiuşă (auricul)
10. Fiecare are 3 orificii: venos, arterial și atrioventricular
125. Atriul drept:
1. Peretele septal corespunde septului interatrial
2. Peretele lateral este neregulat şi prezintă muşchii pectinaţi ai atriului drept
3. Pe peretele lateral se obsevă orificiile celor 2 vene cave
4. Are formă piramidală şi prezintă 4 pereţi, bază și vârf
5. Peretele septal prezintă în mijloc fosa ovală
6. Valva venei cave inferioare (Eustachio) cuprinde 3 cuspide semilunare
7. Cordajele tendinoase leagă cuspidele semilunare de mușchii pectinați
8. Peretele septal prezintă în mijloc urechiuşa dreaptă
9. Are formă cubică şi prezintă 6 pereţi
10. Peretele anterior prezintă orificiul atrioventricular drept cu valva tricuspidă
126. Atriul drept:
1. Peretele lateral prezintă fosa ovală și valva pulmonară
2. Peretele inferior prezintă orificiul venei cave inferioare
3. La vârful triunghiului Koch se găseşte nodulul atrioventricular
4. Triunghiul Koch este delimitat de: tendonul lui Todaro, orificiul cav superior și
orificiul cav inferior
5. În partea superioară a crestei terminale se află nodulul sinoatrial
6. În partea superioară a crestei terminale se află nodulul sinoventricular
7. La vârful triunghiului Koch se află valva tricuspidă
8. Triunghiul lui Koch este delimitat de: tendonul lui Todaro, orificiul sinusului
coronar și cuspida septală a tricuspidei
9. Peretele inferior prezintă orificiul sinusului venos coronar
10. Peretele inferior prezintă orificiul arterei coronare drepte
127. Atriul stâng:
1. Peretele anterior prezintă mușchiul papilar anterior
2. Peretele septal prezintă o depresiune semilunară situată în dreptul fosei ovale
3. Triunghiul Koch este situat pe peretele septal
4. Pe peretele anterior se află nodulul sinoatrial
5. Valva mitrală este formată din 2 cuspide semilunare
6. Peretele anterior prezintă orificiul atrioventricular stâng cu valva mitrală
8. Peretele lateral prezintă orificiul urechiuşei stângi şi muşchii pectinaţi ai atriului
stâng
9. Peretele posterior prezintă cele 4 orificii ale venelor pulmonare
10. Peretele lateral prezintă orificiul atrioventricular stâng cu valva mitrală
128. Ventriculul drept:
1. Are 2 muşchi papilari: anterior și posterior
2. Baza prezintă 2 orificii: atrioventricular drept și aortic
4. Vârful ventricului drept este la 1 cm. dreapta faţă de vârful inimii
5. Baza prezintă 2 orificii: atrioventricular drept și pulmonar
6. Are formă de piramidă triunghiulară
7. Baza prezintă mușchii pectinați
8. Valva pulmonară este formată din 3 cuspide (valvule) semilunare
9. Are 3 muşchi papilari: anterior, posterior și septal
10. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu valva bicuspidă
129. Cavitatea ventriculului drept:
1. Are 2 compartimente: venos (de recepție) și atrial (de evacuare)
2. Compartimentul arterial (de evacuare) este numit și con arterial
3. Cele 2 compartimente comunică la nivelul canalului interatrial
4. Limita între compartimente este dată de: creasta supraventriculară și trabecula
septomarginală
5. Compartimentul atrial (de recepție) are pereți neregulați pentru a mări viteza de
intrare a sângelui
6. Compartimentul atrial (de recepție) are pereți neregulați datorită trabeculelor
cărnoase
7. Compartimentul arterial (de evacuare) are pereți neregulați datorită trabeculelor
cărnoase
8. Are 2 compartimente: atrial (de recepție) și arterial (de evacuare)
9. Limita între compartimente este dată de valvula găurii ovale
10. Compartimentul arterial (de evacuare) are pereți netezi
130. Ventriculul stâng:
1. Are 3 muşchi papilari: anterior, posterior și septal
2. Peretele septal prezintă în mijloc fosa ovală
3. Pereții lateral și septal prezintă trabecule cărnoase
4. Pe peretele septal se află nodulul atrioventricular
5. Valva aortică este formată din 2 cuspide atrioventriculare
6. Are formă de con turtit lateral şi prezintă: 2 pereţi, 2 margini, bază, vârf
7. Prezintă 2 muşchi papilari (anterior și posterior)
8. Vârful corespunde vârfului inimii
9. Are formă de piramidă triunghiulară
10. Are 2 compartimente: atrial (de recepție) și arterial (de evacuare)
131. Arterele coronare:
1. Se găsesc sub endocard
2. Cele profunde se află în gosimea miocardului
3. Iau naștere în ventriculul stâng
4. Anastomozele dintre ele sunt insuficiente
5. Sunt ramuri colaterale ale aortei ascendente
6. Prezintă numeroase anastomoze
7. Stau în şanţurile de pe suprafaţa inimii
8. Sunt acoperite de grăsime şi epicard
9. Au traiect sinuos
10. Cele mai multe se termină în atriul drept
132. Pericardul seros:
1. Foiţa parietală acoperă suprafaţa interioară a pericardului fibros
2. Cele 2 foiţe se continuă la nivelul vaselor mari – reflexia pericardului
3. Prin continuarea celor 2 foițe în jurul vaselor mari se formează 2 tuburi vasculare:
arterial și venos
4. Prin continuarea celor 2 foițe pe vârful inimii se formează 2 recesuri: oblic și
vertical
5. Cavitatea pericardică conține numeroase recesuri, 2 sunt mari: sinusul transvers şi
sinusul oblic
6. Cele 2 foiţe nu se continua una cu alta
7. Foița viscerală este numită și endocard
8. Este constituit din 2 foiţe: parietală și viscerală
9. Foiţa parietală este fixată prin ligamentele sternopericardice și frenopericardice
10. Foiţa parietală aderă de structurile din vecinătatea inimii
133. Pericardul fibros:
1. Baza este legată de diafragm prin ligamentele frenopericardice
2. Pătrunde în șanțurile de pe suprafața inimii
3. Are formă conică
4. Este străbătut de vasele coronare
5. Are 2 foițe: parietală și viscerală
6. Căptușește cavitățile inimii (cred ca asta nu e)
7. Are formă sferică
8. Este căptușit de foiţa parietală a pericardului seros
9. Vârful se continuă cu tunica externă a vaselor mari ale inimii
10. Anterior este legat de stern prin ligamentele sternopericardice
134. Aorta ascendentă:
1. Limita superioară se află la nivelul jumătății drepte a manubriului sternal, ȋn
dreptul marginii superioare a celui de-al doilea cartilaj costal (T4)
2. Se orientează în sus, înainte și la dreapta
3. E acoperită de pleura parietală
4. Începe la baza ventriculului drept
5. La originea sa sunt trei dilatații numite sinusuri aortice
6. Se găsește în pericardul fibros
7. Începe de la baza ventriculului stâng
8. Limita superioară este deasupra nivelului manubriului sternal, ȋn dreptul
cartilajului cricoid (C6)
9. Se ȋndreaptă spre stânga
10. Ramuri colaterale: arterele pulmonare drepte și stângi
135. Rapoartele aortei ascendente:
1. Vena azygos - posterioară a
2. Vena cava superioara - lateral dreapta
3. Plămânul drept - lateral stânga
4. Ventriculul drept - posterior
5. Atriul drept - anterior
6. Trunchiul pulmonar - lateral stânga
7. Esofag - anterior
8. Vena cavă inferioară - lateral dreapta
9. Atriul stâng - posterior
10. Trunchiul pulmonar – anterior
136. Arcul aortic:
1. Se continuă cu aorta abdominală
2. Este continuarea aortei ascendente
3. Mai întâi se orientează în sus, înapoi și stânga, apoi în jos, înapoi și stânga
4. Prima ramură colaterală este artera subclaviculare drepte
5. Este însoțită de o venă azygos
6. Formează 2 curburi: una cu concavitatea în jos, cealaltă cu concavitatea posterior
și la dreapta
7. Prima ramură colaterală este trunchiul brahiocefalic
8. Limita posterioară este flancul stâng al vertebrei T4
9. Limita posterioară este flancul stâng al vertebrei T12
10. A doua ramură colaterală este artera carotidă comună dreaptă
137. Raporturile arcului aortic:
1. Vena brahiocefalică stângă - superior
2. Nervul vag stâng - anterior și stânga
3. Ramuri colaterale - arterele coronare dreaptă și stângă
4. Traheea și esofagul - posterior și la dreapta
5. Ventriculul drept - inferior
6. Bronhia principală dreaptă - inferior
7. Bronhia principală stângă - inferior
8. Traheea și esofagul - anterior și la stânga
9. Nervul vag drept - posterior și la dreapta
10. Nervul frenic stâng - anterior și la stânga
138. Aorta toracică descendentă:
1. Formează o crosă deasupra pediculului pulmonar stâng
2. Limita superioară este ȋn dreptul vertebrei T4
3. Limita inferioară este la stânga marginii inferioare a corpului vertebral L4
4. La originea sa coboară la stânga coloanei vertebrale
5. Limita inferioară se află în dreptul marginii inferioare a corpului vertebral T12
6. La terminarea ei este anterior corpilor vertebrali
7. La originea sa coboară la stânga venei cave superioare
8. La terminarea sa este anterior de vena cavă inferioară
9. Este continuarea aortei ascendente
10. Limita inferioară este la nivelul hiatusului aortic al diafragmului
139. Raporturile aortei descendente toracice în partea superioară sunt:
1. Timus - anterior
2. Esofag - lateral dreapta
3. Plămânul drept - lateral dreapta
4. Corpii vertebrali – lateral dreapta
5. Pleura stângă - lateral stânga
6. Pediculul pulmonar stâng - anterior
7. Traheea - lateral dreapta
8. Sternul - anterior
9. Plămânul stâng - lateral stânga
10. Atriul drept - anterior
140. Raporturile aortei descendente toracice ȋn partea inferioară sunt:
1. Ventriculul drept - anterior
2. Canalul toracic - lateral dreapta
3. Vena brahiocefalică stângă - lateral stânga
4. Corpii vertebrali toracici – posterior
5. Vena subclaviculară stângă - lateral stânga
6. Vena azygos - lateral dreapta
7. Atriul stâng - anterior
8. Mușchiul diafragm – posterior
9. Nervul frenic stâng - lateral stânga
10. Esofagul - anterior
141. Ramurile colaterale ale aortei descendente toracice sunt:
1. artera tiroidiană ima
2. 2 artere renale
3. 2 artere pulmonare (dreaptă şi stângă)
4. Artera gastrică stângă
5. 2 artere frenice superioare (dreaptă și stângă)
6. Ultimele 9 perechi de artere intercostale posterioare
7. 2 artere subclaviculare
8. arterele bronșice
9. 2 artere subcostale (dreaptă și stângă)
10. Arterele esofagiene
142. Vena azygos se caracterizează prin:
1. La nivelul T4 formează o crosă pentru a se termina în vena cavă superioară
2. Se termină la joncțiunea jugulo-subclaviculară dreaptă
3. Continuă vena lombară dreaptă
4. Are originea în abdomenul superior
5. Intră în torace printre fasciculele sternale și costale ale diafragmului
6. Limita superioară este nivelul vertebrei T7
7. Intră în torace prin hiatul aortic, sau posterior de pilierul drept al diafragmului,
sau prin perforarea pilierului drept
8. La T4 formează o crosă spre stanga pentru a se termina ȋn vena brahiocefalică
stângă
9. Are originea ȋn partea superioară a pelvisului
143. Vena azygos este ȋn raport cu:
1. Trunchiul pulmonar – anterior
2. Bifurcația traheei - anterior
3. Ventriculul stâng - anterior
4. Corpul vertebral al ultimelor opt vertebre toracice - posterior
5. Plămânul drept - lateral dreapta
6. Arcul aortic - superior
7. Vena cavă superioară - anterior
8. Aorta descendentă toracică - lateral stânga
10. Canalul toracic - lateral stânga
144. Crosa venei azygos este ȋn raport cu:
1. Traheea – medial
2. Esofagul - medial
3. timus – superior
4. Pediculul pulmonar drept - inferior
5. Plămânul drept - lateral
6. Aorta descendentă toracică - medial
7. Ventriculul stâng - medial
8. Vena cavă inferioară - medial
9. Plămânul stâng - medial
10. Nervul vag drept - medial
145. Afluenții venei azygos sunt: INCOMPLET
1. Vena gastrică dreaptă
2. Venele bronșice drepte
3. Venele tiroidiene inferioare drepte
4. Venele pericardice
5. Vena axilară dreaptă
6. Ultimele 7 vene intercostale posterioare
7. Vena subcostală dreaptă
8. Venele pulmonare drepte
9. Venele esofagiene
10. Vena subclaviculară dreaptă
146. Vena hemiazygos:
1. La nivelul vertebrei T8 face o crosă spre dreapta şi drenează în vena azygos
2. continuă vena lombară stângă
3. urcă posterior de aorta descendentă
4. Intră în torace prin hiatusul cav al diafragmului
5. Urcă pe flancul stâng al ultimelor cinci vertebre toracice
7. Urcă posterior de pediculul pulmonar stâng
8. La nivelul vertebrei T4 face o crosă spre dreapta pentru a ȋncrucişa posterior
traheea
10. La T8 formează o crosă spre anterior pentru a se termina în vena cavă superioară
147. Vena cavă superioară:
1. Principalii săi afluenți sunt venele azygos și hemiazygos
2. Se formează prin unirea celor 2 vene subclaviculare
3. Are segmente extracardiace și intracardiace
4. Se formează prin unirea celor 2 vene brahiocefalice
5. Are segmente extrapericardice și intrapericardice
6. Afluentul său principal este vena mare azygos
7. Se termină în atriul drept
8. Se termină în atriul stâng
9. Limita superioară este îndărătul mijlocului claviculei drepte
10. Limita superioară se află îndărătul primei articulații sternocondrale drepte
148. Vena cavă superioară vine ȋn raport cu:
1. timus – anterior
2. Pediculul pulmonar drept - posterior
3. fața laterală a plămânului drept - lateral
4. Traheea - anterior
5. Esofag - posterior
6. Artera subclaviculară dreaptă - anterior
7. Aorta ascendentă - medial
8. Trunchiul arterial brahiocefalic – medial
9. Marginea anterioară a plămânului drept - anterior
10. Aorta toracică descendentă - lateral
149. Canalul toracic:
1. Se termină în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng
2. Are originea ȋn confluența trunchiurilor limfatice abdominale
3. Limita superioară este la nivelul vertebrei C7
4. Originea sa poate fi saculară, numită cisterna chilli
5. Iese din torace prin hiatusul esofagian
6. Originea sa poate fi în formă de stea și poate fi numită ganglion stelat
7. Formează o crosă deasupra pediculului pulmonar drept
8. Se termină în vena cavă superioară
9. Intră în torace prin hiatul aortic
10. Are originea ȋn confluența trunchiurilor limfatice cervicale
150. Ductul toracic vine ȋn raport, în segmentul inferior al toracelui, cu: revin
1. Vena azygos – la dreapta
2. Ventriculul drept - spre dreapta
3. Traheea - anterior
4. Bronhia principală dreaptă – la dreapta
5. Nervul frenic drept – la dreapta
6. Terminarea venei hemiazygos - posterior
7. Aorta ascendentă –la dreapta
9. Aorta descendentă toracică – la stânga
10. Corpii vertebrali toracici – posterior
151. Fiecare plămân are:
1. O față hilară
2. O față costală
3. Un vârf, o bază și două fețe
4. O față mediastinală
5. Un vârf, o bază și patru fețe
6. O față diafragmatică
7. O față cardiacă
8. cinci margini
9. O față pectorală
10. două margini
152. Mediastinul este delimitat de 6 pereti:
1. Superior comunică cu gâtul prin apertura superioară a toracelui
2. Posterior - corpii vertebrelor toracice
3. inferior - mușchiul diafragm
4. Faţa posterioară a sternului - anterior
5. Posterior - corpii vertebrelor cervicale
6. Inferior - mușchii intercostali intimi
7. Axila - lateral
8. comunică superior cu gâtul prin orificiul lui Louis
9. Lateral – cele două pleure mediastinale
10. fața anterioară a sternului
153. Mediastinul superior contine:
1. Nervul accesor XI
2. Trahee, laringe, canal toracic
3. Trahee, esofag, canal toracic
4. Partea posterioara a venei cave superioare ??? Ar trebui sa fie partea sup
5. Vena cavă inferioară
6. Aorta descendentă toracică
7. arcul aortic
8. Venele brahiocefalice
9. Timusul
10. Partea posterioara a venei cave inferioare
154. Mediastinul posterior conține:
1. Traheea cervicală
2. Aorta descendentă
3. Canalul toracic
4. Timusul
5. Bronhiile principale, arterele pulmonare, venele pulmonare, ligamentul
pulmonar
6. vena cavă superioară
7. Aorta abdominala
8. Esofagul și cei doi nervi vagi
9. Vena hemyazigos
10. vârful inimii
155. Mediastinul mijlociu conține:
1. Partea inferioară a venei cave inferioare
2. Pericard
3. Vena hemiazygos
4. vena cavă superioară
5. Canalul toracic
6. Cordul
7. Aorta ascendentă
8. timusul
9. vena mare azygos
10. Mușchiul sternohioidian
156. Putem spune despre pleură:
1. Pleura, pentru fiecare plămân, este formată din două foiţe: viscerală și
parietală.
2. Foiţa viscerală este atașată de suprafața plămânului prin intermediul fasciei
endotoracice
3. Delimitează între ele o cavitate numită cavitate toracică
4. Există două membrane seroase care acoperă plămânii și inima
5. Fiecare pleură este formată la rândul ei din doua membrane: viscerală şi toracică.
6. Foiţele pleurale delimitează între ele cavitatea pleurală
7. Foiţa viscerală este atașată de suprafața plămânului prin intermediul stromei
subpleurale
8. Există două membrane seroase care acoperă plămânii
9. Foiţa parietală acoperă hilul pulmonar
10. Foiţa parietală este ȋn raport cu pereții toracici
157. În plămânul stâng găsim:
1. O amprentă hepatică
2. fisura orizontala
3. Un lob inferior conic
4. Un lob superior conic
5. O amprentă cardiacă
6. O amprentă a venei cave inferioare
7. O amprentă a venei cave superioare
8. O amprentă esofagiană
9. fisura oblică
10. Un lobul inferior cubic
158. În plămânul drept găsim:
1. amprenta aortei descendente
2. O fisură oblică
3. Fisurile plămânului drept separă trei lobi: superior, mijlociu și cardiac
4. O fisură orizontală
5. amprenta crosei aortei
6. O amprentă a venei cave superioare
7. Amprenta crosei venei mariazygos
8. Un lob mijlociu în formă de piramidă cu o bază orientată medial
9. Fisura oblică împarte plămânul drept în doi lobi: superior și inferior
10. Un lob mijlociu în formă de piramidă, cu baza orientată lateral
159. Traheea toracică este ȋn raport cu:
1. Superficial anterior – vena brahiocefalică dreaptă, plexul venos pterigoidian,
timusul, muşchiul scalen, sternul, pielea
2. Superficial anterior – vena brahiocefalică stângă, plexul tiroidian, timusul,
mușchiul transvers al sternului, sternul și pielea
3. Posterior – esofagul cervical
4. Anterior și profund - crosa aortei și artera carotidă comună stângă
5. La dreapta - pleura parietală, vena cavă inferioară, nervul vag, crosa venei azygos
6. la dreapta - pleura mediastinală, vena cavă superioară, nervul frenic, crosa
venei azygos
7. Posterior – esofagul toracic
8. la dreapta - pleura mediastinală, vena cavă inferioară, nervul frenic, arcul aortic
9. anterior - crosa aortei și artera carotidă comună dreaptă
10. La stânga - pleura mediastinală stângă, nervul recurent stâng, crosa aortei
160. Despre trahee putem spune:
1. Peretele membranos (posterior) este acoperit la interior de fibre musculare
netede care formează mușchiul traheal
2. Este formată dintr-un schelet fibro-cartilaginos
3. Se împarte în 3 bronhii principale
4. Peretele membranos (posterior) este acoperit la interior de fibre musculare striate
care formează mușchiul timpanic
5. Cartilajele sunt conectate prin inele fibroelastice numite ligamente inelare
6. Cartilajele sunt conectate prin inele fibroelastice numite ligamente pătrate
7. Arcurile cartilaginoase elastice în formă de potcoavă sunt incomplete în partea
anterioară
8. Arcurile cartilaginoase, elastice, în formă de potcoavă sunt incomplete în
partea posterioară
9. se împarte în două bronhii principale
10. Peretele membranos (posterior) este acoperit la interior de fibre musculare striate
care formează mușchiul sternohioidian
161. Vascularizarea funcțională a plămânului:
1. Este asigurată de arterele bronșice (care provin din aorta toracică și din artera
toracică internă)
2. Participă artera pulmonară dreaptă
3. provine din aorta ascendentă
4. Implică cele patru vene pulmonare
5. provine din crosa aortei
6. este asigurată de trunchiul pulmonar
7. Este realizată de venele bronșice (afluenţi ai venelor brahiocefalice în stânga și a
venei azygos în dreapta)
8. provine din aorta descendentă
9. asigură schimbul permanent de gaze şi oxigenarea sângelui
10. Participă artera pulmonară stângă
162. Vascularizarea nutritivă a plămânului: ?
1. Trunchiul pulmonar şi venele pulmonare constituie mica circulaţie care asigură
nutriţia pulmonară.
2. este asigurată de arterele bronșice
3. este asigurată de artera pulmonară dreaptă
4. Este realizată de venele bronșice (afluenţi ai venelor brahiocefalice în stânga
și venei azygos în dreapta)
5. Venele bronșice au originea ȋn rețeaua subpleurală și ȋn rețeaua capilară din
jurul bronhiolelor intralobulare
6. Arterele bronșice ajung doar la nivelul bronhiolelor supralobulare
7. Arterele bronșice hrănesc parenchimul pulmonar
8. este asigurată de trunchiul pulmonar
9. este asigurată de artera pulmonară stângă
10. este asigurată de cele patru vene pulmonare
163. Sternul:
1. Vârful sternului se mai numește și manubrium
2. Unghiul sternal este utilizat pentru a localiza prima coastă
3. Unghiul sternal este folosit pentru a localiza a doua coastă
4. Pe suprafața anterioară are unghiul sternal sau unghiul lui Louis
5. Unghiul sternal servește la localizarea claviculei
6. Participă cu vertebrele lombare și 6 perechi de coaste la formarea cutiei toracice
7. Este compus din manubrium, corp și proces xifoidian
8. Este un os pereche format din manubriu, corp și procesul xifoidian
9. Vârful sternului se mai numește și proces xifoidian
10. Participă ȋmpreună cu vertebrele toracice și cele 12 perechi de coaste la
formarea cutiei toracice
164. Despre mediastinul anterior putem spune:
1. Conține ligamentele pulmonare
2. Conține ramuri ale venei hemiazygos
3. Conține ramuri ale arterei toracice interne
4. Este un compartiment îngust, interpus între fața posterioară a sternului și fața
anterioară a vertebrelor toracice
5. Conține mușchiul transvers al toracelui
6. Conține ligamentele sternopericardice
7. Conține ligamentele încrucișate
8. Conține extremitatea superioară a timusului (la adulți)
9. Conține extremitatea inferioară a timusului (la copii)
10. Este o lojă ȋngustă, interpusă ȋntre faţa posterioară a sternului şi faţa
anterioară a pericardului
165. Privind conformația externă a plămânilor, putem spune:
1. Prin intermediul diafragmului, faţa diafragmatică a plămânului stâng are
relații cu splina, stomacul și parțial cu lobul stâng al ficatului
2. Fiecare plămân are un apex, trei feţe (diafragmatică, costală și mediastinală)
și două margini
3. Vârful (apexul) iese din cavitatea toracică şi depăşește apertura toracică
superioară cu 2-3 cm
4. Prin intermediul diafragmului, faţa diafragmatică a plămânului drept are relații cu
splina, stomacul și parțial cu lobul stâng al ficatului
5. Plămânul nu are elemente de atașare, plutește în cavitatea toracică
6. Faţa diafragmatică a plămânului drept corespunde feţei diafragmatice a
ficatului
7. Cei doi plămâni, suspendați de pediculii lor, pot fi comparați cu două
jumătăți de con tăiate de sus în jos
8. Vârful (apexul) iese din cavitatea toracică şi depăşește apertura toracică
superioară cu 20-30 cm
9. Fiecare plămân va avea o bază, un apex, patru feţe (diafragmatică, costală,
mediastinală și cardiacă) și două margini
10. Faţa diafragmatică a plămânului stâng corespunde feței diafragmatice a ficatului
166. Dintre reperele cutaneo-mucoase mediane ale peretelui antero-lateral al
abdomenului fac(e) parte: revin
1. Spina iliacă antero-superioară
2. Șanț median ventral
3. cicatricea ombilicală
4. Șanț subcostal
5. Pliul stinghiei
6. linia albă
7. Șanțul lateral abdominal
8. muntele Venus
9. Creasta iliacă
10. Scobitura epigastrică
167. Regiunea delimitată de orizontalele tangente la rebordul costal și la creasta
iliacă și verticala ridicată din mijlocul arcadei crurale stângi: 🙁
1. Se învecinează inferior cu fosa iliacă stângă

2. Se învecinează superior cu epigastrul
3. se numește flanc stâng
4. Mezogastru
5. Se învecinează superior cu hipocondrul stâng
6. Se învecinează medial cu mezogastrul
7. Epigastru
8. Fosă iliacă stângă
9. Corespunde în profunzime ansei colonului descndent
10. Hipogastru
168. În etajul supramezocolic se găsește:
1. Vezica biliară
2. Cecul si apendicele
3. Arera mezenterică superioară
4. Stomacul
5. Prima porțiune a duodenului
6. Bursa omentalis
7. Ansele jejuno-ileonului
8. Colonul sigmoid
9. Porțiunea a treia a duodenului
10. Splina
169. Hiatusul lui Winslow: revin
1. Se găsește între stomac și colonul transvers
2. Comunicarea etajului supramezocolic cu etajul submezocolic
3. este acoperit anterior de marginea dreaptă a micului epiploon
4. Comunicarea lojelor renale cu lojele pleuropulmonare
5. Se mai numeăte foramen epiploicum
6. este comunicarea bursei omentalis cu marea cavitate peritoneală
7. Comunicarea cavității peritoneale cu spațiul retroperitoneal
8. Un punct slab al peretelui antero-lateral abdominal
9. Permite abordul vestibulului bursei omentalis
10. Vine în raport cu vena portă
170. Ligamentul falciform al ficatului: nu gaseesc
1. Se găsește pe fața posterioară a ficatului
2. Se continuă posterior cu ligamentul triunghiular
3. Leagă ficatul de diafragm
4. Are direcție sagitală
5. Conține artera hepatică
6. Delimitează 2 lobi inegali
7. marginea inferioară vine în raport cu ligamentul rotund al ficatului
8. Este o formațiune peritoneală
9. Conține vena portă
10. Vine ăn raport cu vezica biliară
171. Fața anterioară a stomacului vine în raport cu: ...
1. Artera splenică
2. Lobul stâng al ficatului
3. Bursa omentalis
4. Peretele abdominal antero-lateral
5. pancreasul
6. Mușchiul transvers abdominal
7. Lobul drept al ficatului
8. Diafragmul
9. Spațiul semilunar Traube
10. Lobul caudat al ficatului
172. Referitor la venele stomacului:
1. Formează la joncțiunea cu esofagul o anastomoză porto-cavă
2. Sunt satelite arterelor
3. Drenează în vena cavă superioară
4. Drenează în vena mezenterică superioară
5. Vena gastro-epiploică dreaptă drenează în cava inferioară
6. Drenează în vena mare azygos
7. Venele stomacului se varsă în vena portă sau în afluenții acesteia
8. Se formează din capilarele venoase din pereții stomacului
9. Drenează în vene colectoare situate la nivelul marii și micii curburi
10. Drenează în vena mezenterică inferioară
173. Porțiunea orizontală (a treia) a duodenului:
1. Vine în raport posterior cu artera aortă
2. Este încrucișată de rădăcina mezenterului
3. Este în spațiul supramezocolic
4. Este mobilă
5. Se numește prerenală
6. Se află în dreptul vertebrei T2
7. Are posterior coloana vertebrală
8. Vine în raport posterior cu vena cavă inferioară
9. Este încrucișată de mezocolonul transvers
10. Este o porțiune fixă
174. Pe fața inferioară (viscerală) a ficatului se află:
1. Hilul hepatic
2. Canalul cistic
3. Lobul pătrat
4. Amprenta flexurii colice stângi
5. diafragmul
6. Vezicula biliara
7. Amprenta renală la nivelul lobului stâng hepatic
8. Vena portă
9. Ligamentul falciform
10. splina
175. Jejunul:
1. Are anse dispuse vertical
2. Este vascularizat de artera mezenterică superioară
3. Are anse dispuse orizontal
4. Se continuă cu ileonul
5. este un organ mobil datorită mezenterului
6. Este mai lung decât duodenul
7. Este mobil datorită mezocolonului transvers
8. Este un segment fix
9. Este situat în spațiul supramezocolic
10. Continuă ileonul
176. Limita dintre jejun și ileon este dată de:
1. Marginea stângă a mușchiului psoas stâng
2. Linia mediosagitală
3. Linia spino-ombilicală
4. Abundența plăcilor Peyer în jejun
5. Diverticulul Meckel
6. Anastomoza dintre artera mezenterică superioară și cea inferioară
7. Prezența a 2-3 arcade la nivelul anselor jejunale
8. Prezența unei singure arcade arteriale în mezenterul anselor ileale
9. Abundența plăcilor Peyer în ileon
10. Marginea dreaptă a mușchiului psoas drept
177. Colonul ascendent are raporturi cu:
1. Ansele intestinale
2. Spațiul parieto-colic stâng
3. Spațiul parieto-mezocolic drept
4. Spațiul parieto-colic drept
5. Peretele abdominal antero-lateral
6. spațiul mezenterico-colic stâng
7. Cecul și apendicele, cu care comunică prin orificiul ileo-cecal
8. Peretele abdominal posterior de care este lipit prin fascia de acolare Told dreaptă
9. Peretele antero-lateral abdominal la nivelul epigastrului
10. cecul
178. Arcada lui Riolan:
1. este formată prin anastomoza dintre trunchiul celiac și artera mezenterică
superioară
2. Este situată între foițele mezocolonului transvers
3. este formată prin anastomoza dintre artera colică dreaptă superioară și artera
colică stângă superioară
4. este formată prin anastomoza dintre cele 3 artere sigmoidiene
5. este formată prin anastomoza dintre ultima arteră ileală și artera cecala
6. este formată prin anastomoza dintre arterele jejunale și cele ileale
7. Vascularizează colonul transvers
8. Este situată în grosimea mezenterului
9. Are 2 sau 3 pilieri arteriali
10. este formată prin anastomoza arterei mezenterice superioare cu artera mezenterică
inferioară
179. Rectul pelvin vine în raport cu:
1. Colonul pelvin
2. Sacrumul
3. Fundul de sac Douglas
4. Mușchiul ridicător anal
6. Diafragmul uro-genital
7. Simfiza pubiană
8. Sfincterul anal extern
9. Uterul, la femei
10. Vezica urinară, la femei
180. În spațiile dintre lobulii hepatici se găsesc:
1. Capilare sinusoide
2. Ramificații ale venei porte
3. Celule Kupffer
4. Vase limfatice
5. Prelungiri fibroase din capsula Glisson
6. Canalicule biliare
7. Ramificații ale arterei hepatice
8. Insule de hepatocite
9. Venele centrolobulare
10. Canalele hepatice
181. Mijloacele de fixare splinei cuprind:
2. Coada pancreasului
3. Coasta a X a
4. Colonul descendent
5. Rinichiul stâng
6. Epiploonul gastro-colic
7. Pediculul vasculo-nervos splenic
8. Suprarenala stângă
9. Radacina mezenterului
10. Micul epiploon
182. Glanda genitală feminină:
1. Are o zonă corticală și una medulară
2. Se numește ovul
3. Are funcție exocrină și endocrină
4. Este suprarenala
5. Este hipofiza
6. Este pereche
7. Este timusul
8. Se numește și gonadă feminină
9. Este ovarul
10. Secreta gonadotropine
183. Ovarul este situat:
1. In cavum retrouterin
2. Postero-superior față de trompa uterină, posterior față de rect
3. Postero-inferior față de trompă, posterior față de rect
4. intraperitoneal
5. In centrul excavației pelvine
6. Anterior față de ligamentul larg
7. Antero-inferior față de trompă, anterior față de rect
8. Inapoia ligamentelor largi
9. In cavitatea pelvină
10. Antero-superior față de trompă, anterior față de uter
184. Hilul ovarului:
1. Face legătura cu pavilionul tubar
2. Este in raport cu mezo-ovarul
3. Este situat pe fața internă a ovarului
4. Este situat pe fața externă a ovarului
5. Este în raport cu foița posterioară a ligamentului larg
6. Conține artera ovariană
7. Este locul pe unde este eliminat ovocitul
8. Este situat pe marginea anterioară a ovarului
9. Este situat pe marginea libera a ovarului
10. Conține pediculul vasculo-nervos ovarian
185. Uterul este un organ:
1. Median nepereche
2. Pereche
3. pelvin
4. Destinat fecundării oului
5. Parenchimatos
6. Central al pelvisului feminin
7. Musculo-cavitar
8. Fibro-muscular
9. Situat pe peretele lateral al excavației pelvine
10. Al gestației
186. Miometrul este format din:
1. Fibre musculare care asigură pensarea vaselor sanguine
2. Fibre musculare striate
3. Fibre musculare netede
4. Un strat mijlociu cu fibre circulare
5. Un strat mijlociu plexiform
6. Un strat extern cu fibre plexiforme
7. Un strat intern cu fibre plexiforme
8. Fascicule musculare spiralate
9. Un strat extern care formează sfincterul extern
10. Un strat extern cu fibre longitudinale și circulare
187. Labiile mari:
1. Conțin anterior frâul clitorisului
2. formează la extremitatea posterioară comisura vulvară posterioară
3. Se unesc anterior la nivelul meatului uretral
4. Sunt limitate medial de carunculii mirtiformi
5. Sunt limitate lateral de șanțurile genito-femurale
6. Sunt acoperite de mucoasă
7. Au în structură fibre musculare striate
8. Sunt două repliuri cutanate
9. Extremitatea anterioară e situată sub muntele Venus
10. Sunt simetrice
188. Regiunea delimitată de rebordul costal, orizontala tangentă la rebordul costal și
verticala ridicată din mijlocul arcadei crurale drepte:
1. Aici se proiectează vezica biliară
2. Este flancul iliac drept
3. Se numește hipocondru drept
4. Se învecinează medial cu epigastrul
5. Este hipogastrul
6. Aici se proiectează lobul drept hepatic
7. Aici se proiectează splina
8. Este mezogastrul
9. Este fosa iliacă dreaptă
10. Se învecinează inferior cu flancul drept
189. Prin spațiul ovalar delimitat de arcada crurală și marginea anterioară a coxalului
trec:
1. Nervul femuro-cutanat
2. Artera iliacă externă
3. Vena mare safenă
4. Nervul mare sciatic
5. Nervul obturator
6. Vena iliacă externă
7. Mușchiul psoas iliac
8. Artera iliacă internă
9. Mușchiul piramidal al bazinului
10. Vase limfatice
190. Bursa omentalis:
1. Porțiunea principală este situată posterior de ficat
2. este unul din invelișurile testiculului
3. Este în etajul supramezocolic
4. este un diverticul al tubului digestiv
5. este un repliu peritoneal
6. Se mai numește cavitatea mică peritoneală
7. Este formată din vestibul și trei prelungiri
8. Comunică prin foramenul omental (Winslow) cu marea cavitate peritoneală
9. este un diverticul al marii cavități peritoneale
10. Are o porțiune principală și trei prelungiri
191. În etajul submezocolic se află:
1. Ficatul
2. Splina
3. Unghiul duodeno-jejunal
4. ileonul
5. Spațiul mezenterico-colic stâng
6. Spațiul subfrenic drept
7. Jejunul
8. Micul epiploon
9. Cecul și apendicele
10. Spațiul subfrenic stâng
192. Ficatul este unit de peretele abdominal prin următoarele structuri:
1. Ligamentul triunghiular drept
3. Tractusuri conjunctive aderente la diafragm
4. mezenter
5. Micul epiploon
7. Ligamentul rotund
8. Ligamentul triunghiular stâng
9. fascia lui Treitz
10. Marele epiploon
193. Fața posterioară a stomacului vine în raport cu:
1. Flexura dreaptă a colonului
2. Capul pancreasului
3. Artera splenică
4. Artera mezenterică superioară
6. Bursa omentalis
7. Ligamentul gastro-frenic
8. Triunghiul Labbé
9. Glanda suprarenală stângă
10. Diafragmul
194. Are origine în trunchiul celiac (sau ramurile lui):
1. Artera gastrică stângă
2. Artera hepatică comună
4. Artera hepatică proprie
5. Artera splenică
6. Artera gastroduodenală
7. Arterele diafragmatice superioare
8. Artera pancreatico-duodenală superioară
9. Artera mezenterică inferioară
10. Arterele diafragmatice inferioare
195. Cea de-a treia porțiune a duodenului:
1. este încrucișată de colonul transvers
2. Este situată în etajul submezocolic
3. Este fixă
4. Vine în raport cu ansele intestinului subțire
5. este încrucișată de mezocolonul transvers
6. este încrucișată de rădăcina mezenterului
7. Este mobilă
8. este încrucișată de artera gastroduodenală
9. Trece anterior coloanei vertebrale
10. este încrucișată de capul pancreasului
196. Din punct de vedere anatomic stomacul prezintă:
1. O porțiune a feței anterioare în raport cu peretele toracic
2. un orificiu superior, pilorul, care comunică cu duodenul
3. O margine stângă puternic convexă
4. O porțiune a feței anterioare în raport cu peretele abdominal
5. stratul muscular cu fibre striate în 1/3 superioare
6. un orificiu inferior, cardia, care comunică cu intestinul subțire
7. peritoneul sub care se gaseste mucoasa gastrică
8. O margine dreaptă pe care se inseră omentul mic
9. O față posterioară în raport cu fața viscerală a ficatului
10. Un plex nervos submucos
197. Jejunoileonul este format din:
1. Anse cu o margine aderentă la mezenter
2. Anse intestinale cu o margine liberă
3. Anse cu un segment aferent și un segment eferent
4. Ileonul prezintă predominant anse orizontale
5. Un segment fix și un segment mobil
6. O mucoasă cu aspect neted
7. 2 anse intestinale
8. 14-16 anse intestinale
9. Jejunul are anse verticale
10. Patru tunici ale peretelui intestinal
198. Vascularizația jejuno-ileonului:
1. Arcadele vasculare de ordinul 2 și 3 se întâlnesc la nivelul jejunului
2. Venele se varsă în vena cavă inferioară
3. Este asigurată de ramuri din artera mezenterică superioară
4. Din arcada de ordinul 1 se detașează vase scurte spre jejun
5. Vasele chilifere se varsă în vena mezenterică superioară
6. Vascularizația este redusă în timpul perioadelor digestive
7. Artera mezenterică superioară trece prin rădăcina mezenterului
8. Sângele venos e drenat în sistemul venos port
9. Venele se varsă în vena mezenterică inferioară
10. Artera mezenterică superioară dă 14-15 colaterale pentru jejuno-ileon
199. Mijlocul liniei care unește ombilicul cu spina iliacă antero-superioară dreaptă
este:
1. Punctul cecal
2. Proiecția apendicelui pe peretele antero-lateral abdominal
3. Localizat la nivelul fosei iliace drepte
4. Proiecția cutanată a sensibilității apendiculare
5. Punctul MacBurney
6. Proiecția durerii colecistice pe peretele abdominal
7. Corespunde hipocondrului drept
8. Punctul ureteral
9. Punctul durerii apendiculare
10. Proiectia splinei pe peretele abdominal antero-lateral
200. Colonul descendent:
1. Se continuă cu colonul ileo-pelvin
2. Este fixat la peretele abdominal anterior prin fascia lui Told stângă
3. Este un segment mobil
4. Este mai profund situat decât cel ascendent
5. Are calibru mai mare decât cel ascendent
6. Lateral vine în raport cu rinichiul stâng
7. Se întinde de la unghiul hepatic la creasta iliacă stângă
8. Este fix
9. Este situat în etajul submezocolic
10. Continuă flexura colică stângă
201. Rectul perineal:
1. vine în raport cu sfincterul extern anal
2. Este învelit de peritoneu
3. vine în raport cu fosele ischio-rectale
4. Se numește și canal anal
5. vine în raport cu diafragmul pelvin -
6. Drenează sângele venos în vena portă
7. La bărbat posterior se găsește prostata
8. vine în raport cu colonul ileo-pelvin
9. Este mai mobil decât rectul pelvin (ampula rectală)
10. vine în raport cu mușchiul ridicător anal
202. Ficatul are în structura sa:
1. Căi biliare extrahepatice
2. Lobuli hepatici centrați de o venă centrolobulară
4. O tunică seroasă
5. Canalicule biliare la polul vascular al hepatocitelor
6. Acini secretori
8. O tunică fibroasă
9. 8 segmente
10. Pulpă roșie și pulpă albă
203. Hilul splinei:
1. Este în raport cu capul pancreasului
2. se găsește pe fața colică
3. Conține vena splenică
4. se găsește pe fața antero-medială
5. Separă o porțiune prehilară gastrică de o porțiune retrohilară în raport cu burs a
omentalis
6. Pe aici intră nervii splinei
7. se găsește pe fața diafragmatică
8. se găsește pe marginea antero-superioară
9. se găsește pe fața renală
10. Conține artera splenică
204. Ovarul este o glandă:
1. Anexă a tractului genital
2. Care produce hormoni estrogeni
3. digestivă
4. Care secretă progesteron prin corpul galben
5. Endocrină
6. Mixtă, exo- și endocrină
7. Exocrină
8. Sub controlul hormonilor gonadotropi
9. Exocrină prin eliminarea ovocitului la ovulație
10. Salivară
1. În spațiul supramezocolic
2. În raport cu peretele lateral al excavației pelvine
3. în baza ligamentului larg
4. Lateral de uter
5. În cavitatea pelviană
6. posterior față de ligamentul larg
7. Între vezica urinară și uter
8. Deasupra diafragmului pelvin
9. înaintea ligamentului larg
10. retroperitoneal
206. In structura ovarului se află:
1. Peritoneul parietal
2. Zona corticală
3. Vascularizație nutritivă și funcțională
4. Foliculi ovarieni
5. Vase și nervi
7. Fibre musculare netede în corticală
8. Hilul ovarului pe marginea posterioară
9. Zona medulară
10. Albugineea
207. Uterul:
1. Este organul central al cavității pelvine la femeie
2. Are o parte îngustă numită istmul trompei
3. Are trei tunici: seroasă, musculară și mucoasă
4. Are posterior curbura sacro-coccigiană
5. Are raport anterior cu colonul ileo-pelvin
6. Este menținut în poziție prin mijloace de suspensie și mijloace de susținere
7. Are o parte cilindrică scurtă care se prinde pe orificiul inferior al vaginului
8. este format din corp uterin, istm și col uterin
9. Are o parte superioară etalată numită colul uterin
10. Miometrul are fibre musculare netede
208. Cavitatea uterină:
1. Are rol în gestație
2. Prezintă superior un relief în formă de frunză de palmier
3. Reprezintă gonada feminină
4. comunică cu trompa uterină dreaptă
5. comunică cu colul vezical
6. Est turtită cranio-caudal
7. Este tapetată de o mucoasă numită endometru
8. comunică cu canalul cervical
9. Asigură captarea ovocitului
10. comunică cu trompa uterină stângă
209. Vena cavă inferioară:
1. Medial vine în raport cu colonul ascendent
2. Încrucișează artera iliacă externă
3. Primește ca afluent vena ovariană stângă
4. Are traiect ascendent pe flancul drept al coloanei vertebrale
5. Vine în raport cu fața posterioară a ficatului
6. Se formează prin unirea venelor iliace comune dreaptă și stângă
7. Anterior vine în raport cu duodenul și capul pancreasului
8. Încrucișează artera iliacă internă
9. Este situată lateral de aorta descendentă abdominală
10. Are originea în dreptul vertebrelor L4-L5
210. Regiunea delimitată de orizontala tangentă la rebordul costal și verticala
ridicată din mijlocul arcadei crurale stângi:
1. Se numeste fosă iliacă stângă
2. Corespunde marginii stangi a stomacului
3. Se numeste flanc iliac stâng
4. Se numeste mezogastru
5. Corespunde in profunzime vezicii biliare
6. Se invecineaz[ inferior cu flancul stang
7. Se invecineaza medial cu epigastrul
8. Aici se proiecteaza splina
9. Se numeste hipocondru stâng
10. Se numeste hipogastru
211. Mușchii largi ai abdomenului:
1. Prezinta puncte slabe care pot fi sediul unor eventratii
2. Dintre ei face parte mușchiul mare dorsal
3. Dintre ei face parte mușchiul transvers abdominal
4. Dintre ei face parte mușchiul oblic extern (mare oblic)
5. Formeaza cu cei de pareta opusa linia alba mediana
6. La nivelul lor se gaseste cicatricea ombilicala
7. Dintre ei face parte mușchiul mic oblic (oblic intern)
8. Fasciile de invelis se continua medial cu fascia muschiului mare drept abdominal
9. Contribuie la mentinerea in pozitie a organelor abdominale
10. Sunt reprezentati de cei doi muschi mari drepti abdominali
212. Epiploanele (omenturile):
1. Sunt formate din doua foite peritoneale
2. Leagă un segment al tubului digestiv de peretele abdominal posterior
3. Leagă două segmente ale peretelui abdominal între ele
4. Sunt fascii de coalescenta la peritoneul parietal posterior
5. Sunt răsfrângeri ale peritoneului de pe un organ pe altul
6. Leagă un organ ce nu aparține tubului digestiv de peretele abdominal
7. Leagă un organ ce nu aparține tubului digestiv de peretele abdominal anterior
8. Contin intre foitele peritoneale vase de sange
9. Fac legătura dintre două organe abdominale
10. Pot contine vase limfatice
213. Spațiul mezenterico-colic drept:
1. Aici se gaseste unghiul duodeno-jejunal
2. Este delimitat superior de mezocolonul transvers
3. Contine vezica biliară
4. Nu comunica cu cavitatea pelvina
5. Este delimitat lateral de colonul ascendent
6. Este delimitat medial de radacina mezenterului
7. Este in raport cu splina
8. Are forma triunghiulara
9. Este delimitat de marea curbura a stomacului
10. Contine ficatul
214. Micul epiploon (omentum):
1. Contine in marginea stanga artera gastrica stanga
2. se întinde de la duoden la pancreas
3. se întinde de la stomac la colonul transvers
4. se întinde de la stomac la splină
5. Se afla in etajul submezocolic
6. Prezinta doua parti laterale mai ingrosate
7. se întinde de la stomac la hilul hepatic
8. Contine in marginea dreapta artera hepatica
9. Permite abordul bursei omentalis
10. se întinde de la stomac la diafragm
215. Marea curbură a somacului:
1. Este vascularizată de arcada arterială a marii curburi gastrice
2. Este legată de diafragm prin ligamentul gastro-frenic
3. Superior dă inserție ligamentului gastro-splenic
4. Prezintă incizura angularis
5. Este acoperită de lobul stâng al ficatului
6. Este legată de splină prin micul epiploon
7. Este legată de colonul transvers prin ligamentul gastro-colic
8. Este legată de diafragm prin ligamentul gastrofrenic
9. Este concavă
10. Este vascularizată de artera gastrică stângă
216. În structura stomacului găsim:
1. Plăci Peyer
2. Glande Brunner
3. Plexul nervos Meissner în submucoasă
4. 3 tunici
5. Mucoasa gastrică
7. Țesut parenchimatos
8. Tunica musculară are trei straturi
9. Glande gastrice care secretă sucul gastric
10. Peritoneul visceral
217. Duodenul:
1. Are patru portiuni
2. este acoperit parțial de peritoneu în segmentul subhepatic
3. Cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului
4. este mobil în segmentul prevertebral
5. Este în totalitate retroperitoneal
6. este pe toata lungimea lui intraperitoneal
7. Portiunea a treia este prevertebrala
8. Portiunea a doua prezinta doua caruncule
9. Este incrucisat pe fata posterioara de radacina mezenterului
10. este acoperit în totalitate de peritoneu în a treia porțiune
218. Rinichiul:
1. Este situat în loja renală
2. Este un organ parenchimatos
3. este situat supramezocolic
4. este situat in întregime în etajul supramezocolic
5. este situat in cavitatea pelvină
6. Cel drept este situat mai jos decât cel stâng
7. este situat in spațiul parieto-colic
8. este situat in totalitate în etajul submezocolic
9. Pe marginea medială este hilul renal
10. Este un organ retroperitoneal
219. Vascularizația jejuno-ileonului este asigurată de:
1. Artera renală
2. Un ram al aortei abdominale situat în rădăcina mezenterului
3. Sângele venos drenează în vena portă
4. Arcade arteriale din care iau naștere arteriole drepte
5. Artera coronară stomahică
6. Arcade arteriale situate în grosimea mezenterului
8. Trunchiul celiac
9. Vena cavă inferioară colectează sângele venos al anselor intestinale
10. Artera mezenterică inferioară
220. Intestinul gros este format din:
1. Segmentul tubului digestiv vascularizat de artera mezenterică inferioară
2. Cec, colon drept, colon stâng, rect
3. colon ascendent, colon transvers, colon descendent și colon sigmoid
4. Cec și apendice
5. O succesiune de segmente fixe și mobile ale tubului digestiv, distal de valva ileo-
cecală
6. Colon
7. Cec, colon și rect
8. Cec, apendice, rect și anus
9. Tubul digestiv care continuă intestinul subțire și se deschide la exterior prin
orificiul anal
10. Cec, colon ascendent, colon transvers, colon ileo-pelvin și rect
221. Porțiunea mobilă a colonului transvers este:
1. Unghiul hepatic al colonului
2. Este situată în dreapta porțiunii fixe
3. Este legată de peritoneul posterior printr-un mezou
4. situată la stânga celei de a două porțiuni a duodenului
5. Pe toată lungimea lui
6. Unghiul splenic al colonului
7. situată la dreapta celei de-a doua porțiuni a duodenului
8. Este mai lungă decât porțiunea fixă
9. Este în raport cu fața viscerală a ficatului
10. Este în raport cu capul pancreasului
222. Colonul ileo-pelvin:
1. Are 3 tenii musculare
2. Este ultima porțiune a colonului
3. Are două tenii musculare
4. Are un segment iliac mobil și pelvin fix
5. Este situat în fosa iliacă stângă
6. Are un mezou
7. Nu are apendici epiploici
8. Este situat în flancul iliac stâng
9. Este fixat prin fascia Toldt stângă
10. Se continuă cu rectul la nivelul vertebrei S3
223. Rectul pelvin:
1. Se numește ampulă rectală
2. Este situat în loja rectală
3. este acoperit de peritoneu in partea posterioară
4. este acoperit de peritoneu in porțiunea inferioară
5. Este învelit în fascia rectală
6. La femei are anterior vezica urinară
7. este acoperit de peritoneu pe toată lungimea sa
8. Nu este acoperit de peritoneu
9. Se continuă cu canalul anal
10. este acoperit de peritoneu in porțiunea antero-superioară
224. Șanțul transversal de pe fața postero-inferioară a ficatului:
1. Conține canalul hepatic comun
3. Este legat de stomac prin marele epiploon
4. Conține șanțul venei cave inferioare
6. Conține hilul ficatului
7. Conține ligamentul rotund al ficatului
8. Conține vase limfatice și nervi
9. Conține vezica biliară
10. conține ligamentul venos Arantius
225. In structura splinei se găsesc:
1. Capsula fibro-elastică
3. Vena centrolobulară
4. Peritoneul visceral
5. Capilarele sinusoide
6. Acini secretori
7. Lobuli splenici
8. Cordoanele Billroth
9. Pulpa albă
10. Structuri glandulare
226. Hormoni sexuali feminini sunt:
1. Secretați și de corpul galben
2. Sub dependența hormonilor gonadotropi hipofizari
3. Produși și în teaca internă a foliculului ovarian
4. Produsul de secreție exocrină a ovarului
5. Secretați în tot cursul vieții
6. Se mai numesc și gonadotropine
7. Produși de medulara ovarului
8. Variabili în cursul unui ciclu ovarian
9. Estrogeni, progesteron și oxitocina
10. În timpul sarcinii sunt secretați și de placentă
227. Mijloacele de fixare ale ovarului sunt:
1. Diafragmul pelvin
2. Mezovarium
4. Pediculul vasculo-nervos ovarian
5. Ligament ilio-ovarian
6. Ligament utero-ovarian
7. Ligament tubo-ovarian
8. Peretele excavației pelvine
9. Lamele sacro-recto-genito-vezicale
10. Ligament suspensor al ovarului
228. Sângele venos al ovarului stâng este drenat:
1. În vena iliacă comună
2. Către cordul drept
3. Direct în vena cavă inferioară
4. Diferit față de cel al ovarului drept
5. În venele tubare
6. De către vena ovariană stângă
7. În sens antigravitațional
8. Vena renală stângă
9. În vena iliacă internă
10. În venele uterine
229. Poziția normală a uterului este:
1. În centrul excavației pelvine
2. Anteversie-retroflexie
3. În axul vertical al corpului
4. Anteflexie-retroversie
5. Deasupra strâmtorii superioare a azinului
6. Anterior față de rect
7. Retroversie-retroflexie
8. Anteversie-anteflexie
9. Posterior fața de vezica urinară
10. În cavitatea pelvină
230. Artera uterină:
1. Are origine în artera iliacă externă
2. Are origine în artera ovariană
3. Are origine în aorta descendentă abdominală
4. este situată în baza ligamentului larg
5. Are formă de arc
6. Se termină la unghiul uterului
7. Are origine în artera iliacă internă
8. A origine în artera mezenterică inferioară
9. Are origine în artera iliacă comună
10. Este groasă și flexuoasă
231. Regiunea delimitată de orizontalele tangente la rebordul costal și la creasta iliacă
și verticalele ridicate din mijlocul arcadelor crurale:
1. Conține cicatricea ombilicală
2. Se numește mezogastru
4. Aici se proiectează ansele intestinale pe peretele abdominal
5. Epigastru
6. Este fosa iliacă dreaptă
7. Conține proiecția punctului durerii apendiculare
8. Este nepereche
9. Este o zonă de abord chirurgical
10. Se numește hipogastru
232. Punctele slabe ale peretelui antero-lateral abdominal sunt:
1. Sunt cauza eventrațiilor
2. Orificiul profund al traiectului inghinal
3. Sunt dobândite ăn cursul vieții
4. Cicatricea ombilicală
5. Duc la formarea herniilor
6. Sunt doar pe linia mediană
7. Patrulaterul lui Grynfelt
8. Sunt orificii naturale ale peretelui antero-lateral abdominal
9. Inelul crural
10. Sunt rezultatul unor intervenții chirurgicale asupa peretelui abdominal
233. În spațiul mezenterico-colic stâng se află:
1. Rinichiul stâng
2. Artera colică stângă mijlocie
3. Ureterul stâng
5. Apendicele
6. Vase și nervi
7. Ovarul stâng
8. Splina
9. Ansele jejunale
10. Vasele colice stângi superioare
234. Mezocolonul sigmoid:
1. Este atașat colonului descendent
2. Are 2 rădăcini
3. Fixează colonul sigmoid la peritoneul parietal posterior
4. Are formă triunghiulară
5. Asigura mobilitatea colonului sigmoid
6. Are formă dreptunghiulară
7. Conține un ram din artera mezenterică superioară
8. Este un repliu peritoneal
9. Conține 3 artere sigmoidiene
10. Conține artera rectală superioară
235. Marele epiploon:
1. Este atașat jejuno-ileonului
2. Este atașat la duodenul descendent
3. Este atașat la marea curbură a stomacului
4. Este un repliu peritoneal
5. Este atașat la mica curbură a stomacului
6. Conține ligamentul gastro-colic
7. Este format din 2 părți
8. Este atașat la hilul ficatului
9. Conține vase epiploice
10. Unește duodenul cu corpul pancreasului
236. Stomacul:
1. Este acoperit în totalitate de peritoneu
2. Canalul piloric face legătura cu jejuno-ileonul
3. Este vascularizat de ramuri din trunchiul celiac
4. Marginea stângă este concavă
5. Marginea dreaptă este unită cu hilul ficatului prin marele epiploon
6. Este situat în etajul supramezocolic
7. Se continuă cu intestinul subțire
9. Fața anterioară formează unul din pereții bursei omentale
10. Orificiul cardia este situat anterior aortei
237. Intestinul subțire:
1. Se întinde de la cardia la valva ileo-cecală
2. Prezintă tenii musculare
3. Este format dintr-o parte fixă și una mobilă
4. Venele drenează în vena portă
5. Este vascularizat de artera mezenterică inferioară
6. Sângele venos este drenat în vena cavă inferioară
7. Este mobil pe toată lungimea sa
8. Este format din duoden, jejun și ileon
9. Se întinde de la pilor la valva ileo-cecală
10. Este sediul principal al digestiei și absorbției nutrienților
238. Duodenul:
1. Este un organ partial intraperitoneal
2. Este în întregime submezocolic
4. în duoden drenează secreția endocrină a pancreasului
5. Are în concavitatea sa vezica biliară
6. Canalul coledoc se varsă în prima porțiune a duodenului
7. Conține glande Brunner
8. Este parțial supramezocolic
9. Prezintă 4 segmente
10. cuprinde în concavitatea sa capul pancreasului
239. Fac parte din structura duodenului:
1. Seroasa peritoneală
2. Valvulele conivente
3. Glandele Brunner
4. Fibre musculare netede
5. Franjuri epiploici
6. Submucoasa
7. Glande secretoare de pepsinogen
8. Canalicule biliare
9. Plăcile Peyer
10. Acini secretori
240. Vascularizația venoasă a jejuno-ileonului:
1. Drenează în vena cavă inferioară
2. Drenează în final în vena portă
3. Transportă nutrienți absorbiți la nivelul intestinului subțire
4. Venele drenează în vena coronară gastrică
5. Este asigurată de venele jejunale și ileale
6. Sângele venos ajunge la ficat
7. Venele drenează în venele renale
8. Venele drenează în vena mezenterică inferioară
9. Venele drenează în vena splenică
10. Venele drenează în vena mezenterică superioară
241. Intestinul gros:
1. Are 3 bandelete musculare longitudinale pe toată lungimea sa
2. Apendicii epiploici sunt prelungiri ale masei grăsoase conținută în mezouri
3. Este mai scurt decât intestinul subțire
4. Are calibru neuniform
5. Este înconjurat de ansele intestinului subțire
6. Are un diametru mai mic decât intestinul subțire
7. Haustrele dispar la nivelul colonului ileo-pelvin
8. Haustrele sunt porțiuni ale peretelui colic bombate spre exterior
9. Cele mai voluminoase porțiuni sunt ampula cecală și ampula rectală
10. Nu prezintă mișcări peristaltice
242. Colonul transvers vine în raport cu:
1. Fața diafragmatică a ficatului
2. Rinichiul stâng
3. Ansele intestinului subțire
4. Vezica urinară
5. splina
6. Porțiunea a doua a duodenului
7. Micul epiploon
9. Marea curbură gastrică
10. Rinichiul drept
243. Colonului ileo-pelvin (sigmoid):
1. Este vascularizat de arterele paracolice stângi
2. Este vascularizat de arterele paracolice drepte
3. Este vascularizat de arterele sigmoidiene
4. Se continuă cu rectul la nivelul vertebrei S3
5. Este un segment mobil al colonului
7. Este format dintr-o porțiune iliacă și una pelvină
8. Este fixat la peritoneul parietal posterior
9. Continuă flexura stângă a colonului
10. Are 2 tenii musculare
244. Rectul:
1. Prezintă haustre
2. Are anterior septul retro-vezico-prostatic la bărbați
3. Continuă colonul descendent
4. Fibrele musculare circulare formează sfincterul extern anal
5. Are anterior uterul, la femei
6. Are posterior sacrul și coccisul
7. Este un organ intraperitoneal
8. Este parțial subperitoneal
9. Are lateral mușchii ridicători anali
10. Prezintă tenii musculare
245. Șanțul longitudinal stâng de pe fața postero-inferioară (viscerală) a ficatului:
1. Conține ligamentul venos
2. Conține vena cavă inferioară
3. Delimitează lobul stâng al ficatului de lobul pătrat
4. Delimitează lobul stâng al ficatului de lobul caudat
5. Conține hilul hepatic
7. Conține vezica biliară
8. Conține canalul coledoc
9. Conține ligamentul rotund al ficatului
10. Vine în raport în partea stângă cu stomacul
246. Sângele venos al splinei este drenat în:
1. Vena renală
2. Vena portă
3. Venele pancreatico-duodenale
5. Vena mezenterică superioară
6. Vena splenică
7. Ajunge în final în capilarele sinusoide hepatice
8. Vena gastrică stângă
9. Sistemul venos care dreneaza și intestinul subțire
10. Trunchiul venos-mezenterico-splenic
1. În regiunea lombară
2. În cavum retro-uterin
3. Parțial extraperitoneal
4. subperitoneal
5. complet intraperitoneal
6. În raport cu peretele lateral al excavației pelvine
7. Mai jos și îndărăt, la femeile care au multe nașteri
8. În loja ovariană
9. parțial intraperitoneal
10. retroperitoneal
248. Elementele vasculare ale ovarului sunt conținute în:
1. Ligamentul larg
2. Foliculii ovarieni
3. Hilul ovarului
4. parametru
5. mezovarium
6. albuginee
7. Corpul galben
8. Corticala ovariană
9. Arcada paraovariană
10. Ligamentul lombo-ovarian (suspensor al ovarului)
249. Face/fac parte din căile genitale feminine:
1. uter
2. Canal cervical
3. Pavilionul tubei uterine
4. ovarul
5. Segmentul interstițial al trompei uterine
6. Perineul
7. Glanda mamară
8. Tubii seminiferi
9. vulva
10. vagin
250. Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
1. Ligamente rotunde
2. Comisura labială posterioară
3. Peretele antero-lateral abdominal
4. Mușchiul diafragm
6. Ligamente utero-sacrate
7. Lamele sacro-recto-genito-pubiene
8. uretra
9. Ligamentul utero-ovarian
10. Ligamente largi
251. Regiunea delimitată de orizontala tangentă la rebordul costal și verticalele ridicate
din mijlocul arcadelor crurale:
1. Pe linia mediană prezintă depresiunea xifoidiană
2. Corespunde în profunzime stomacului
5. Se numește epigastru
6. Se numește flanc iliac
8. Se numește fosă iliacă dreaptă
9. Poate fi sediul herniilor epigastrice
10. Corespunde în profunzime lobului stâng hepatic
252. Cordonul (funiculul) spermatic:
1. Conține canalul deferent
2. Conține artera ovariană
3. Conține artera deferențială
4. Trece prin canalul inghinal
5. Conține artera pudendală externă
6. Conține artera spermatică
7. Conține artera iliacă externă
8. Este învelit de o expansiune a tecii marelui drept abdominal
9. Conține vena ombilicală
10. Conține vase limfatice
253. Referitor la vascularizația stomacului:
1. Artera gastroepiploică stângă este ram al arterei splenice
2. Artera gastroepiploică dreaptă este ramură directă a arterei hepatice
3. Artera gastrică stângă se găsește între foițele marelui epiploon
4. Venele drenează în vena portă
5. Artera gastroepiploică dreaptă este ramură din artera gastro-duodenală
6. Artera splenică este ram al aortei abdominale
7. Artera gastroepiploică dreaptă este ram al arterei mezenterice superioare
8. Este asigurată de ramurile trunchiului celiac
9. Artera gastrică stângă participă la vascularizația micii curburi
10. Artera gastrică stângă vascularizează marea curbură
254. Duodenul:
1. Este fixat de peretele abdominal posterior prin fascia Treitz
2. Se continuă cu ileonul
3. Este un organ intraperitoneal
4. Este cea mai scurtă parte a intestinului subțire
5. Formează o concavitate în care e situat capul pancreasului
6. Aici drenează secretia pancreasului endocrin
7. Trece înaintea coloanei vertebrale
8. Este mobil datorită mezoduodenului
9. Este în spațiul supramezocolic pe toată întinderea lui
10. Se continuă cu jejunul
255. Artera mezenterică superioară:
1. Se termină prin artera rectală superioară
2. Se găsește în micul epiploon
3. Din ea se desprinde artera ileo-biceco-apendiculo-colică
4. Din ea se desprinde artera colică dreaptă superioară
5. Dă naștere arterelor jejuno-ileale
6. Dă naștere arterei gastro-duodenale
7. Formează arcada parcolică stângă
8. Este ram din artera aortă abdominală
9. Din ea se desprind arterele pancreatico-duodenale inferioare
10. E ram din trunchiul celiac
256. Cecul:
1. comunică cu ultima ansă ileală prin orificiul ileo-cecal
2. Este vascularizat de trunchiul celiac
4. Este primul segment al colonului
5. Se continuă cu colonul ascendent
6. comunică cu apendicele vermiform
7. Este mai dilatat decât colonul ascendent
8. Se proiectează în fosa iliacă dreaptă
9. Comunică cu diverticulul Meckel
10. Lasă o amprentă pe fața inferioară a ficatului
257. Mezocolonul transvers:
1. Conține artera mezenterică superioară
2. încrucișează porțiunea a doua a duodenului
3. Delimitează două compartimente în cavitatea peritoneală
4. Conține arterele care vascularizează colonul sigmoid
5. vine în raport cu ansele intestinului subțire
6. Este alipit la peritoneul parietal posterior
7. vine în raport cu capul pancreasului
8. Este atașat colonului transvers
9. Asigură legătura dintre stomac și colon
10. vine în raport cu micul epiploon
258. În structura colonului se găsesc:
1. Plăci Peyer
2. Glande Lieberkuhn
3. Tenii musculare
4. haustre
5. Glande mucoase
6. Foliculi limfatici izolați
7. Glande Brunner
8. Valvule conivente
9. Peritoneu visceral
10. Vilozități intestinale
259. Șanțul sagital drept de pe fața postero-inferioară a ficatului:
1. Conține anterior vezica biliară
2. Conține ductul cistic
3. Conține ligamentul venos Arantius
5. Vine în raport cu procesul caudat
6. Este în raport cu rinichiul drept
7. Este mai larg decât cel stâng
8. Este în raport posterior cu vena cavă inferioară
10. Este în raport cu ligamentul falciform
260. Capul pancreasului este în raport cu:
1. Ductul coledoc
2. Vena cavă superioară
3. Rădăcina mezocolonului transvers
4. Colonul descendent
5. Colonul transvers
7. splina
8. Mica curbură a stomacului
9. Rădăcina mezenterului
10. Rinichiul stâng
261. Regiunea delimitată de orizontala tangentă la creasta iliacă și verticalele ridicate
din mijlocul arcadelor crurale:
1. Se numește epigastru
2. Se numește fosă iliacă dreaptă
3. Prezintă un șanț median ventral
5. Inferior se află muntele lui Venus
6. În profunzime se găsește apendicele vermiform
8. Aparține peretelui antero-lateral abdominal subombilical
10. În profunzime se găsește uterul
262. Stomacul:
1. vine în raport cu splina în partea dreaptă
3. Lasă o amprentă pe fața antero-medială a splinei
4. Marele epiploon este atașat marii curburi a stomacului
5. Posterior vine în raport cu bursa omentalis
6. Micul epiploon conține artera gastroepiploică stângă
7. Are o parte care se proiectează pe peretele anterior toracic
8. Este organ supramezocolic
9. Marea curbură se întinde de la incizura angulară la incizura cardiacă
10. Ligamentul gastrofrenic se întinde de la marea curbură a stomacului la peretele
posterior al trunchiului
263. Unghiul duodeno-jejunal:
1. Se continuă cu pilorul
2. Este situat submezocolic
3. Este situat în dreptul vertebrei L2
4. Este situat inferior de corpul pancreasului
5. Este situat supramezocolic
6. Este fixat prin mușchiul Treitz
7. Se continuă cu ampula cecală
8. Este un segment mobil al duodenului
9. Este situat la stânga coloanei vertebrale
10. Este situat la nivelul vertebrei L4
264. Între foițele mezocolonului transvers se află:
1. Arcada arterială a lui Riolan
2. Artera colică stângă superioară
3. Artera colică dreaptă superioară
4. Arcada paracolică stângă
5. Arcada marii curburi a stomacului
6. Arcada paracolică dreaptă
7. Vase și nervi
8. Anastomoza dintre artera mezenterică superioară și artera mezenterică inferioară
9. Arterele epiploice
265. Trompa uterină prezintă:
1. Un segment ampular, ultima porțiune a trompei
2. Segmentul istmic este cel mai dilatat
3. Un segment istmic, în raport cu cornul uterin
4. Mezosalpingele, sau aripioara posterioară a ligamentului larg
5. Un mezou cu vase și nervi
6. Un segment infundibular, în partea mijlocie a trompei
7. Raport anterior cu cecul și apendicele
8. Raport posterior cu artera aortă
9. Pavilionul, care comunică printr-un ostium cu cavitatea peritoneală
10. Un ostium prin care comunică cu cavitatea uterină
266. Rinichiul:
1. se găseste în pelvis
2. prezintă 2 feţe: laterală şi medială
3. prezintă 2 poli: lateral şi medial
4. Este un organ pereche
5. Se gaseste in loja renală
6. Prezinta pe marginea mediala hilul renal
7. Se proiecteaza pe peretele abdominal in in fosa iliaca
8. hilul renal este locul prin care trece pediculul renal
9. rinichiul drept este puţin mai jos decât rinichiul stâng
10. rinichiul stâng este puţin mai jos decât cel drept
267. Faţa posterioară a rinichilor are raport cu:
1. Colonul
2. Muschiul mare drept abdominal
3. Muschiul transvers abdominal
4. Spațiul retroperitoneal
5. Glanda suprarenală
6. Mușchiul piramidal al bazinului
7. Muschiul pătrat lombar
8. Muschiul psoas mare
9. ureterul
10. Muschiul diafragm.
268. Faţa anterioară a rinichilor vine in raport cu:
1. Porțiunea a treia a duodenului
2. splina
3. pancreasul
4. bursa omentală
5. Vezica urinară
6. Mica curbură gastrică
7. lobul pătrat al ficatului
10. ansele intestinale
269. Fața anterioară a rinichiului stâng este în raport cu:
1. splina
3. Ansele intestinului subțire
4. Lobul drept al ficatului
6. Bursa omentalis
7. Vezica biliară
8. Lobul pătrat al ficatului
9. Flexura colică stângă
10. Mezocolonul transvers
270. Fața posterioară a rinichilor are raport cu:
1. Mezocolonul transvers
2. Artera aortă
3. Coasta a XI a
4. Mușchiul levator anal
5. Grăsimea pararenală
6. Glanda suprarenală
7. diafragmul
8. Fascia renală
9. Mușchiul pătrat al lombelor
10. Ovarul, la femeie
271. Ductul deferent:
1. Se termină prin unire cu ductul excretor al prostatei formând ductul epididimar
2. Se formează prin unirea ductelor eferente
3. Are origine la nivelul scrotului
4. Încrucișează vasele iliace externe
5. Încrucișează ureterul
6. Pătrunde în abdomen prin canalul inghinal
7. Are lungime de 2 m
8. Se termină în vezica urinară
9. Se termină prin unire cu ductul excretor al prostatei formând ductul ejaculator
10. Are 3 segmente: epididimar, funicular și abdomino-pelvin
272. Următorul/următorele elemente aparțin testiculului:
1. Uretra spongioasă
2. Țesut conjunctiv testicular
3. Ducte eferente
4. Mediastin testicular
5. Duct ejaculator
6. Lobuli testiculari
7. Duct epididimar
8. albuginee
9. Celule Leydig
10. Duct deferent
273. Spațiul perineal superficial conține:
1. Glande vestibulare mari la femeie
2. Prelungirea anterioară a foselor ischio-rectale
3. Glande vestibulare la bărbat
4. Rădăcina clitorisului
5. Prostata
6. Mușchiul ischiocavernos
7. Mușchiul transcvers perineal superficial
8. Mușchiul bulbospongios
9. fascia perineală profundă
10. mușchiul ridicător anal
274. Loja gastrică are pereții:
1. Drept – ficatul
2. Inferior – colonul ascendent și transvers
3. Anterior – peretele abdominal antero-lateral
4. Stâng – splina
5. Posterior – marele epiplon
6. posterior – pericardul fibros
7. Superior – diafragm
8. Posterior – loja renlă dreaptă
9. Inferior – colonul transvers
10. Superior – plamânul drept
275. Stomacul:
1. Are 2 margini sau curburi
2. Are 2 orificii
3. Are 2 fețe
4. Mica curbură este la stânga
5. Este format din 2 porțiuni: verticală proximală și orizontală distală
6. Are forma literei ”J”
7. Marea curbură este la dreapta
8. Porțiunea verticală proximală conține antrul piloric
9. Este situat în etajul inframezocolic al cavității abdominale
10. Porțiunea verticală conține canalul piloric
276. Stomacul:
1. Porțiunea verticală conține antrul piloric
2. Prezintă sfincterul pilor
3. Segmentul superior includeȘ cardia, fundus și corp
4. Segmentul inferior distal include antrul și canalul piloric
5. Porțiunea verticală conține canalul piloric
6. Sfincterul pilor este intre stomac si esofag
7. Marea curbură este la dreapta
8. Prezinta orificiul cardia
9. Mica curbură este la stânga
10. Are 2 segmente: superior proximal și inferior distal
277. Stomacul:
1. Marea curbură este legata de colonul transvers
2. Marea curbură este legata superior-posterior de diafragm
3. Mica curbură este legată de ficat prin micul epiplon
4. Sfincterul pilor are raport anterior cu lobul caudat al ficatului
5. Sfincterul pilor se găsește la nivelul T10
6. Orificiul cardia are raport anterior cu diafragmul
7. Marea curbură este legata de splină
8. Mica curbură este la dreapta
9. Orificiul cardia este la nivelul T8
10. Marea curbură este legata de rinichiul drept
278. Stomacul – tunica seroasă:
1. La nivelul părții postero-superioare a marii curburi se se continuă cu ligamentul
gastro-frenic
2. La nivelul micii curburi se formează marele epiplon
3. La nivelul marii curburi se continuă cu ligamentul gastro-splenic
4. La nivelul micii curburi se formează micul epiplon
5. Se continuă la nivelul curburilor cu epiploane spre organele vecine
6. La nivelul micii curburi contunuă cu epiploonul gastro-colic
7. La nivelul marii curburi se formează epiplonul gastro-colic
8. Se continuă la nivelul curburilor cu peritoneul parietal posterior
9. La nivelul micii curburi se continuă cu ligamentul gastro-frenic
10. La nivelul micii curburi se formează epiplonul gastro-splenic
279. Micul epiplon:
1. Participă la formarea peretelui anterior al bursei omentalis
2. Artera coronară stomahică se găsește în marginea stângă
3. Are ligamentul gastrofrenic
4. Pediculul hepatic se găsește în marginea dreaptă
5. Prezintă ligamentul hepatogastric
6. Are ligamentul gastrosplenic
7. Are 2 porțiuni laterale
8. Are 5 porțiuni
9. Prezintă ligamentul hepatoduodenal
10. Porțiunea mijlocie este transparentă
280. Duodenul:
1. Stă pe peretele abdominal antero-lateral
2. Are concavitatea superior și la stânga
3. Are formă de potcoavă
4. Lungime – 42 cm
5. Este legat de pertele abdominal anterior
6. Prezintă 3 porțiuni
7. Se întinde de la orificiul piloric până la unghiul duodeno-jejunal
8. Lungime 25– 30 cm
9. Stă pe peretele abdominal posterior
10. Este situat înapoia aortei abdominale
281. Duodenul, prima porțiune (D1):
1. Primii 2 cm sunt complet acoperiți de peritoneu
2. Este porțiunea subhepatică a duodenului
3. Este situat preperitoneal
4. Se mai numește ampula duodenală
5. Se mai numește ”antrum duodenal”
6. Se mai numește porțiunea superioară
7. Se întinde de la bulbul duodenal la prima ansă jejunală
8. Este complet mobil
9. Se întinde de la pilor la flexura duodenală superioară
10. Are 9-10 cm
282. Duodenul, prima porțiune (D1), raporturi:
1. Anterior și superior – lobul pătrat al ficatului
2. Anterior și superior – corpul vezicii biliare
3. Inferior – coada pancreasului
4. Inferior – capul pancreasului
5. Segemntul drept – raport cu vena portă
6. Inferior – corpul pancreasului
7. Segmentul stâng – raport cu bursa omentalis (??????)
8. Posterior – corpul pancreasului
9. Anterior – marele epiplon
10. Anterior – micul epiplon
283. Duodenul – a doua porțiune (D2):
1. La dreapta se află colonul transvers (?????)
2. Se întinde de la L2 la L5
3. Se numește porțiune descendentă
4. Posterior este legat de peretele abdominal posteroor
5. La stânga este legat de pilor
6. Coboară pe flancul drept al coloanei vertebrale
7. Se întinde de la flexura superioară la cea inferioară
8. Are 15 cm
9. La stânga se află coada pancreasului
10. Anterior este încrucișat de rădăcina mezocolonului transvers
284. Duodenul – a doua porțiune (D2) raporturi:
1. Anterior- lobul drept al ficatului
2. Anterior - ansele intestinale
3. Stânga – splina
4. Posterior – pediculul renal drept
5. Anterior – rădăcina mezocolonului transvers
6. Cecul - anterior
7. Stânga – cecul și apendicele vermiform
8. Anterior - lobul caudat al ficatului
9. Posterior – rinichiul drept
10. Dreapta – colonul transvers (??????)
285. Duodenul – a treia porțiune (D3) raporturi:
1. Inferior – colonul ascendent
2. posterior – bulbul duodenal
3. Superior – corpul și coada pancreasului
4. Posterior – vena cavă inferioară
5. Superior – capul pancreasului
6. Anterior – rădăcina mezenterului
7. Posterior – aorta abdominală
8. Inferior – ansele intestinale
9. Anterior – pilorul
10. Superior – diafragmul
286. Duodenul – a patra porțiune (D4):
1. Lateral – ureterul stâng
2. Are traiect descendent
3. Este cea mai lungă porțiune a duodenului
4. Amedial – procesul uncinat al pancreasului
5. Are raport posterior cu vasele renale și genitale stângi
6. Are raport medial cu aorta abdominală
7. Are raport anterior cu peretele abdominal anterior
8. Are raport dreapta cu rinichiul drept
9. Ține de la L5 la L1
10. Anterior – colonul transvers
287. Intestinul subțire:
1. Este format din 14-16 anse intestinale
2. Se află în cadrul colic
3. Se găsește în etajul supramezocolic
4. Limita distală e la joncțiunea dintre cec și colonul ascendent
5. Ansele jejunale sunt situate distal
6. Ansele ileale sunt proximal
7. Se întinde de la unghiul duodeno-jejunal până la valva ileo-cecală
8. Se continuă cu colonul transvers
9. Se află în etajul submezocolic
10. Numărul anselor intestinale este 20-22
288. Intestinul subțire – raporturi:
1. Inferior – rectul
2. Superior – rinichi
3. Anterior – porțiunea mobilă a marelui epiplon
4. Posterior – vena cavă inferioară
5. Dreapta – colon descendent
6. Posterior – corpul pancreasului
7. Inferior – vase genitale
8. Posterior – rectul
9. Superior – mesocolonul transvers
10. Stânga – colon ascendent
289. Mezenterul:
1. Are formă de trapez
2. Are rol de susținere
3. Baza mică are 20-25 cm
4. Baza mică se prinde pe peretele abdominal anterior
5. Are rol de hrănire a jejuno-ileonului
6. Are 2 baze
7. Baza mică are o direcție verticală
8. Are rol de apărare
9. Marginea intestinală este marginea posterioară
10. Are 2 fețe
290. Mezenterul – baza mică încrucișează:
1. Ureterul stâng
2. Mica curbură a stomacului
3. Coada pancreasului
5. Mușchiul psoas stâng
6. Ureter drept
7. Vasele genitale drepte
8. A patra porțiune a duodenului (D4)
9. A treia porțiune a duodenului (D3)
291. Mezenterul: PANA LA 300 E FACUT
1. În grosimea mezenterului nu există nervi
2. Fața stângă ia parte la delimitarea spațiului mezenterico-colic stâng
3. Aorta abdominală este anterior de mezenter
4. Fața dreaptă ia parte la delimitarea spațiului mezenterico-colic drept
5. Baza mică (rădăcina) încrucișează ureterul drept
6. Baza mică (rădăcina) crucișează mușchiul psoas drept
7. Are o bază mare situată posterior
8. Are formă de piramidă dreptunghiulară
9. Are o bază mică situată inferior
10. Baza mare se găsește la nivelul anselor
292. Intestinul gros:
1. Continuă jejuno-ileonul
2. Prezintă din loc în loc sfinctere netede
3. Prezintă porțiuni dilatate numite ”haustre”
4. Are lungime de aproximativ 7 metri
5. Calibrul este uniform pe toată lungimea lui
6. Are părți mobile și părți fixe
8. Prezintă la suprafață 5 ”tenii” musculare
9. Localizat inframezocolic
10. Are lungime de aproximativ 1,5 metri
293. Cecul:
1. Sub orificiul ileo-cecal se implantează apendicele vermiform
2. Are raport extern cu apendicele vermiform
3. Are deschiderea în sus spre colonul ascendent
4. Are formă de ”fund de sac”
5. Are la suprafață 2 tenii
6. Are raport anterior cu peretele antero-lateral al abdomenului
7. Are pe suprafață 3 tenii
8. Are raport posterior cu ansele intestinale
9. Are raport medial cu fosa iliacă dreaptă
10. Are raport intern cu spațiul parieto-colic drept
294. Apendicele vermiform:
1. Are o lungime medie de 7-8 cm
2. Nu are mezou propriu
3. Proiecția locului de implantare este linia medio-sternală
4. Implantarea este în porțiunea postero-medială a cecului
5. Proiecția pe peretele abdominal este in mezogastru
6. Are o lungime medie de 20-30 cm
7. Orificiul de deschidere este lateral și superior de valvula ileo-cecală
8. Prezintă mezou – mezoapendicele
9. Este mobil
10. Proiecția locului de implantare în cec este linia bispinală, la unirea 1/3 drepte cu
2/3 stângi
295. Colonul ascendent:
1. Are traseu oblic
2. Are raport posterior cu peretele abdominal posterior
3. Merge superior până la nivelul coastei 12 drepte
4. Are raport anterior cu marele epiploon și peretele antero-lateral al abdomenului
5. Începe sub cec
6. Are raport posterior cu bulbul duodenal
7. Are raport intern cu rinichiul drept
8. Este legat de peretele abdominal posterior
9. Are raport medial cu ansele intestinale
10. Merge vertical până la unghiul colic drept
296. Colonul transvers:
1. Se întinde de la unghiul colic drept până la unghiul colic stâng
2. Are formă variabilă (V, U)
3. Este complet fixat
4. Are raport inferior cu capul pancreasului
5. Are raport superioartrr cu marea curbură a stomacului
6. Este împărțit de a doua porțiune a duodenului (D2) în 3 segmente
7. Acoperit complet de peritoneu
8. Se întinde de la C10 drept până la C8 stâng
9. Segmentul drept este mobil
10. Are raport anterior cu rinichiul drept
297. Colonul sigmoid:
1. Se mai numește și ”colon ileo-pelvin”
2. Se continuă cu rectul
3. Segmentul iliac este fix
4. Are 2 segmente
5. Segemntul pelvin este fix
6. Segmentul pelvin este mobil
7. Prezintă 4 radăcini
8. Segmentul pelvin – rădăcina oblică merge de la promontoriu până la mușchiul
spoas drept
9. Segmentul pelvin – rădăcina verticală merge de la promontoriu până la L10
10. Segmentul iliac este mobil
298. Ficatul prezintă:
1. 3 margini
2. 1 față
3. 4 fețe
4. 2 poli
5. 3 fețe
6. 4 margini
7. 4 poli
8. Fața antero-superioară
9. Fața posterioară
10. 3 lobi anatomici
299. Ficatul – fața antero-superioară:
1. Prezintă o parte inferioară (falciformă)
2. Este situată retroperitoneal
3. Este împărțită de ligamentul falciform în 2 lobi (drept și stâng)
4. Este convexă
5. Este concavă
6. Corespunde părții supero-mediale (diafragmatice)
7. Nu este acoperită de peritoneu
8. Este unită de diafragm prin ligamentul falciform
9. Are raport cu diafragmul
10. Este acoperită de peritoneul visceral
300. Ficatul – fața inferioară:

1. Se mai numește și ”fața viscerală”
2. Este acoperită de peritoneu
3. Prezintă 3 șanțuri în formă de H
4. Prezintă 2 șanțuri transversale
5. Prin șanțul longitudinal stâng trece vena cavă inferioară
6. Prin șanțul longitudinal drept trece ligamentul rotund
7. Șanțul transvers corespunde hilului hepatic
8. Prezintă 1 șanț longitudinal
9. În șanțul longitudinal drept stă ligamentul venos Arantius
10. Privește înapoi, în jos și la stânga

Anato 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anato 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANATO 1-2

1. Se învecinează inferior cu fosa iliacă stângă

300. Ficatul – fața inferioară:

S-ar putea să vă placă și