ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

“DR. DINU” CÂMPINA

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVEL 5

CALIFICAREA PROFESIONALĂ:ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR PROIECT: ABSOLVENT:

Panait CosminaPopa (Costiuc) Claudia

 PROMOŢIA
2020
CÂMPINA

CUPRINS

CAP.I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1. PREZENTAREA NOŢIUNILOR DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT1

2.PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII.2
2.1. Definiție 3
2.2. Etiologie 4

2.3. Patogenie 5
 2.4. Diagnostic clinic (simptomatologia )1

2.5. Diagnostic paraclinic 2

2.6. Diagnostic diferențial3

2.7. Evoluție. Prognostic 4
2.8. Tratament a) igieno-dietetic b) medical (cu indicații si contraindicații pentru medicația specifica afeciunii ) c) chirurgical 5

CAP.II. INGRIJIRI GENERALE

3.SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNĂRII PÂNĂ LA EXPERNARE ŞI EFECTUAREA TEHNICILOR

IMPUSE DE AFECŢIUNE.6
3.1. Internarea pacientului în spital1
3.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare2

3.3. Asigurarea condiţiilor igienice pacienţilor internaţi3

3.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative4

3.5. Alimentaţia bolnavului5

3.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului 6

3.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice 1

3.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune2

3.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii 3

3.10. Educaţie pentru sănătate-profilaxia bolii 4

3.11. Externarea pacientului.5

CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE
Spondilita anchilozanta

CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALA

1. PREZENTAREA NOTIUNILOR DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI AFECTAT

Spondilita anchilozantă (SA) este un tip de artrită care afectează în principal coloana vertebrală.
Coloana vertebrala este un tub articular osos, lung, care se intinde intre baza craniului si oasele bazinului. Este o structura rezistenta, dar in acelasi
timp flexibila, care sustine capul si corpul, mentine trunchiul in pozitie dreapta, permitand in acelasi timp miscarea acestuia.

Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului si este localizata posterior si median. In alcatuirea acesteia intra 33-34 de vertebre,
dispuse metameric. In functie de regiunea in care sunt localizate, aceste vertebre sunt: cervicale, toracice, lombare, sacrale, coccigiene.

- vertebrele cervicale sunt in numar de sapte

- vertebrele toracice sunt in numar de doisprezece

- vertebrele lombare sunt in numar de cinci

- vertebrele sacrale sunt in numar cinci

- vertebrele coccigiene sunt patru-cinci

Pentru a denumi vertebrele, se foloseste initiala zonei respective (c pt cervicala, t pentru toracala, l pentru lombara, s pentru sacrala) si se
numeroteaza in functie de pozitia acestora pe coloana vertebrala. (L1 prima vertebra a coloanei lombare, C4 a patra vertebra cervicala).

Vertebrele

Sunt alcatuite din: corp, arc, gaura vertebrala.

a) Corpul este cilindric si este localizat in partea anterioara a vertebrei. I se descriu o fata superioara si una inferioara.

b) Arcul vertebrei: este localizat in partea postero-laterala a vertebrei si este alcatuit din pedicul, incizura superioara si inferioara, ambele
delimitand gaura intervertebrala, proces transvers, proces articular superior si inferior, lama arcului vertebral, proces spinos.

c) Gaura vertebrala: prin suprapunerea tuturor gaurilor vertebrale ia nastere canalul vertebral, in interiorul caruia se afla maduva spinarii. Gaura
vertebrala este delimitata de corpul si arcul vertebral.

Vertebrele prezinta anumite particularitati structurale in functie de regiunea in care se afla:

1. Vertebrele cervicale au corpul vertebral de dimensiuni reduse (cele mai reduse comparativ cu celelalte segmente vertebrale).

- gaura vertebrala are forma triunghiulara

- procesul articular are fete articulare plane

- procesul spinos este scurt si bituberculat

- procesul transvers: are la baza gauratransversala, prezinta tubercul anterior si posterior si santul nervului spinal.

2. Vertebrele toracice au corpul vertebral mai mare decat cel al vertebrelor cervicale si mai mic decat al vertebrelor lombare.

- gaura vertebrala are forma cilindrica

- procesul articular are fetele articulare plane

- procesul spinos este lung, unic

- procesul transvers prezinta fovea costalis transversalis care se articuleaza cu tuberculul costal.

3. Vertebrele lombare au corpul vertebral cel mai voluminos, cu aspect de bob de fasole, avand concavitatea catre posterior

- gaura vertebrala are forma triunghiulara

- procesul articular are fetele articulare cilindrice, concave superior si convexe inferior

- procesul accesor, este redus ca dimensiune, anterior de acesta se localizeaza procesul costal care este mare si reprezinta fostele coaste lombare.

4. Sacrul este format din sudarea vertebrelor sacrale

I se descriu

- o fata pelvina: se pot vedea corpurile vertebrale sudate si santurile dintre acestea numite linii transverse, la capatul carora sunt localizate gaurile
sacrale anterioare, care reprezinta locul de iesire al ramurilor anterioare ale nervilor sacrali.

- o fata dorsala la nivelul careia sunt situate creasta sacrala mediana, rezultata din sudarea proceselor spinoase, creasta sacrala intermediara
rezultata din sudarea proceselor articulare, gaurile sacrale posterioare, care reprezintalocul de trecere ale ramurilor posterioare ale nervilor sacrali
si creasta sacrala laterala, rezultata in urma sudarii proceselor transverse.
- o baza: superior are corpul vertebrei S1 care impreuna cu corpul lui L5 formeaza promontorium. Tot la nivelul bazei sacrului este localizat si
procesul articular superior al S1.

- o parte laterala careia i se descrie fata articulara, tuberozitatea sacrala.

- un varf care prezinta posterior hiatusul sacral si coarnele sacrului

- canalul sacral reprezinta contiuarea canalului vertebral. Spre deosebire de canalul vertebral, acesta contine fillum terminale, structura in jurul
careia se formeaza coada de cal de catre nervii sacrali.

5. Coccisul se formeaza prin sudarea vertebrelor coccigiene insa are dimensiuni reduse, este rudimentar. Acesta prezinta cornul coccisului care
prin intermediul ligamentelor se leaga de cornul sacrului.

Prima vertebra cervicala poarta denumirea de atlas si este formata din doua mase laterale unite de arcuri (anterior mai lung si posterior mai scurt)

Cea de-a doua vertebra cervicala se numeste axis. Aceasta prezinta dintele axisului, fata articulara anterioara si fata articulara posterioara peste
care trece ligamentul transvers al atlasului.

Punctele slabe ale coloanei vertebrale sunt discurile intervertebrale, un fel de amortizoare elastice formate dintr-un nucleu pulpos si fluid.
Discurile intervertebrale sunt inconjurate in intregime de un inel fibros care are ca rol limitarea dilatarii discurilor si legarea vertebrelor intre ele.

Nucleul pulpos isi pierde din flexibilitate cu trecerea timpului, volumul i se diminueaza, iar discurile isi pierd pozitia normala.

Fetele superioare si inferioare ale fiecarei vertebre sunt separate cu ajutorul discurilor intervetebrale, care sunt alcatuite din cartilaj si a caror
functie este de a amortiza socurile si presiunile. Grosimea acestor discuri este variabila in functie de regiunea coloanei vertebrale, atingand
maximul la nivelul coloanei lombare.

Vertebrele sunt legate intre ele prin ligamente (anterioare, posterioare, intervertebrale), localizate pe toata lungimea coloanei vertebrale.

Coloana vertebrala nu este dreapta, aceasta prezentand curburi, ca urmare a statiunii bipede:

1. In plan sagital:

- lordoza cervicala

- cifoza toracica

- lordoza lombara
- curbura sacrococcigiana

2. In plan frontal:

- scolioza toracica

- curburi de compensatie cervicale si lombare cu directie opusa fata de primele.

Vascularizatia arteriala:

- artera vertebrala

- artere intercostale posterioare

- artere lombare

Vascularizatia venoasa

- doua sisteme venoase (anterior si posterior). Sistemul venos anterior se varsa in vene corespunzatoare arterelor iar cel posterior in plexul venos
intervertebral.

Fiziologie - rol, functii, mecanisme

- Coloana vertebrala are rol in sustinerea capului, trunchiului si a membrelor superioare

- protectia maduvei spinarii - situata in canalul vertebral, format prin unirea gaurilor vertebrale

- transmiterea greutatii trunchiului la pelvis si membrele inferioare (de aceea dimensiunea vertebrelor creste spre inferior)

2. PREZENTAREA TEORETICA A BOLII

2.1 DEFINITIE

Spondilita anchilozanta este o boala inflamatoare cronica sistemica, care afecteaza in principal coloana, segmentul axial ce incepe din zona
lombara, dar se poate extinde pe toate segmentele coloanei si in mod tipic afecteaza precoce articulatiile sacroiliace, articulatiile dintre coloana si
bazin.Boala este caracterizată de inflamație, precum și de rigiditatea și durerea rezultate la nivelul articulațiilor coloanei vertebrale. De asemenea,
pot fi afectate și articulațiile genunchiului și umărului.
În cazul spondilitei anchilozante, inflamația articulațiilor coloanei vertebrale are ca rezultat, de obicei,fuziunea unor părți ale vertebrelor și
articulațiilor coloanei vertebrale. Pe măsură ce părțile vertebrelor cresc împreună (sau „fuzionează”), coloana vertebrală devine mai rigidă și
inflexibilă.

Fuziunea are loc ca reacție la inflamarea ligamentelor sau tendoanelor de la locul atașării pe os. Inflamația cauzează erodarea osului din locul de
atașare, iar apoi, pe măsură ce inflamația se calmează, procesul natural de vindecare al corpului cauzează noi creșteri de țesut osos în locul său.

Deoarece acest os nou este rigid, prin comparație cu elasticitatea țesutului sau ligamentelor, capacitatea normală de mișcare a coloanei vertebrale
este diminuată.

Spondilita anchilozantă este diagnosticată cel mai adesea la bărbații tineri, cu vârsta între 15 și 30 de ani, deși oricine poate fi afectat. Aproape
toate persoanele care suferă de spondilită anchilozantă au o genă specifică, denumită HLA-B27.

2.2 ETIOLOGIE

La producerea bolii contribuie mai multi factori, principal fiind factorul genetic dupa care urmeaza factorii de mediu reprezentati de infectii si,
aici, o atentie deosebita se acorda infectiei enterale (digestive) cu klebsiella pneumoniae deoarece aceasta a fost identificata in coproculturile a
70% din pacientii cu boala in perioada activa. Tiparul genetic incriminat este prezenta HLA B27 acesta fiind intalnit la peste 90% din bolnavi. De
altfel, distributia geografica a spondilitei anchilozante urmeaza distributia HLA B27 in populatie. Asa se explica de ce in Norvegia, unde HLA
B27 este intalnit la 10-15% din populatie, boala are o prevalenta de 1,4%, iar in Japonia, unde HLA B27 este sub 1%, aceasta are o prevalenta de
0,4%. In Romania fenotipul este intalnit la 8-9% din populatie. La indivizii cu HLA B27 care au rude cu aceasta boala, riscul de a dezvolta
spondilita anchilozanta este de 12% (de 6 ori mai mare decat cei care nu rude cu aceasta afectiune).

2.3 PATOGENIE
O caracteristica majora a bolii este afectarea precoce a articulatiilor sacroiliace (oasele bazinului), astfel, durerea lombara sau fesiera domina
tabloul clinic la debutul afectiunii, in special la adultii tineri (sub 40 ani) in aproximativ 80% din cazuri. Aceasta debuteaza insidios, este
persistenta, recidivanta, apare de regula in partea a doua a noptii trezind bolnavul din somn si insotindu-se de redoare matinala. Se amelioreaza la
miscare si se agraveaza la repaus prelungit. Alte manifestari clinice sunt: durere si redoare toracica, limitarea miscarilor coloanei vertebrale,
limitarea expansiunii toracice, irita (afectiune oculara). Semne generale ca anorexia, febra, scaderea in greutate, transpiratiile nocturne sunt
prezente in formele cu debut timpuriu, in adolescenta.
Diagnosticul este dificil in stadiile precoce si facil in formele avansate. Explorarile paraclinice cuprind teste de sange care confirma sindromul
inflamator (VSH crescut, proteina C reactiva prezenta), iar la 15% dintre pacienti poate fi depistata o anemie normocroma, normocitara. Se mai fac
teste genetice pentru a pune in evidenta HLA B27. Examenul radiologic, obligatoriu (pe baza lui facandu-se o stadializare a bolii si este si criteriu
de diagnostic pozitiv), arata modificari caracteristice la nivelul articulatiei sacroiliace si a coloanei vertebrale, imaginea de coloana „de bambus”
aparand tardiv in evolutia bolii. Tomografia computerizata si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale bolii
cand modificarile radiologice nu sunt prezente dar exista suspiciunea clinica.

2.4 DIAGNOSTIC CLINIC (SIMPTOMATOLOGIA)

Durerea de spate

Principalul simptom este durerea de spate. Este o durere de spate de tip inflamator, diferita de cea pe care o avem cand ridicam ceva greu sau cand
avem o discopatie, este o durere care ne trezeste noaptea, ne trezim mai ales in a doua parte a somnului, ne culcam bine si cand ne trezim
dimineata simtim nevoia sa facem miscare, deci o durere care se amelioreaza cu miscarea. Este o durere la inceput localizata in partea lombara
joasa si care poate sa iradieze in zona feselor si in zona posterioara a coapsei, nu mai jos de genunchi, deci nu este ca o sciatica, asa cum apare la
cei cu discopatii sau cu hernii de disc.

Este o durere care afecteaza, in general, pacientul tanar, deci suntem tineri si ne doare spatele, ne trezim noaptea cu durere si deja trebuie sa ne
alarmam. Este o durere care in timp se poate extinde pe toaTe segmentele, deci poate sa ne doara si in zona toracala, poate sa ne doara si ceafa.

Dimineata, cand ne trezim, suntem tepeni, suntem rigizi, o perioada de cel putin o jumatate de ora pur si simplu simtim nevoia sa facem exercitii,
dupa ce ne miscam ne simtim extraordinar de bine, dupa care din nou o luam de la capat cu durerea nocturna.

Umflarea articulatiilor

In afara de durerile de la nivelul segmentului axial, pot sa apara umflaturi de articulatii, de obicei articulatiile care se umfla mai frecvent sunt
articulatiile mari de la nivelul membrului inferior, se umfla genunchiul, si mai ales cand boala debuteaza in adolescenta, copilarie, poate sa fie
prima manifestare, un genunchi umflat sau o glezna umflata.

Soldul poate sa fie afectat, mai ales la cei tineri si cei foarte foarte tineri, afectarea de sold inseamna durere la nivelul soldului cu caracter
inflamator, deci este mai mult in repaus decat la miscare, dar bineinteles daca o neglijam ajunge sa ne supere si cand mergem.

Entezita
O alta manifestare este prin entezita. Ce este entezita? Este o inflamatie pe zona de insertie a tendoanelor si ligamentelor pe os. Poate sa apara
durere incepand din zona calcaiului, zona unde se insera pe calcaneu tendonul Ahile, sau fasceita plantara, deci ne doare calcaiul si, in general, ne
doare dimineata cand ne trezim.

Dureri in zona bazinului

Poate sa doara zona bazinului, unde sunt foarte multe insertii pe zonele de oase ale bazinului si pot sa fie dureri strict de enteze, nu neaparat
sacroiliace.

Dureri in zona toracica

Pot fi dureri in zona dintre articulatiile dintre coaste si stern, in zona toracica, care uneori pot fi confundate cu o cauza mai grava de durere
toracica si, in primul rand, trebuie exclusa o cauza mai grava, dar daca ele persista si sunt, deja, in fiecare dimineata sau noapte, daca ne trezim cu
ele ne putem gandi la o manifestare a acestei boli.

Dactilita

Se mai poate intampla sa ne trezim cu un deget umflat. Este vorba despre asa-numita dactilita, ce se manifesta prin inflamatia unui deget, de obicei
de la membrul inferior, deci de la picioare, degete umflate, rosii, dureroase. La fel, este o manifestare articulara a bolii.

Afectarea ochiului

In afara de manifestarile articulare, exista si manifestari extra articulare, dintre care cea mai frecventa este afectarea ochiului si uneori poate sa
preceada aparitia bolii. Un pacient tanar care are un ochi rosu, dureros, cu hiperlacrimatie, nu suporta lumina si, de obicei, merge la oftalmolog si
oftalmologul il trimite catre reumatolog si asa ajungem si la investigatii pentru partea reumatologica.

Afectarea organelor interne

Exista manifestari si in zona de organe interne, dar ele nu sunt la debutul bolii, de obicei apar dupa o evolutie de cativa zeci de ani a unei boli
foarte grave cu inflamatie foarte mare si afecteaza un procent de 1% din cei cu spondilita, respectiv afectarea vasculara, deci vorbim de aortita,
inflamatia radacinii aortei cu manifestari pana la insuficienta aortica, blocuri atroventriculare.

La nivel pulmonar pot face fibroza pulmonara, la nivel renal putem avea o afectare a rinichiului prin boala, prin evolutia de lunga durata a bolii,
sau prin consecintele tratamentelor pentru ca vorbim de oameni care au dureri si care iau antiinflamator zi de zi, ani de zile, deci putem sa avem si
aici consecinte.
Exista si complicatiile neurologice. Ganditi-va ca, daca avem o afectare a coloanei, care in timp se complica cu rigidizarea coloanei, deci practic
coloana noastra nu mai este mobila, poate sa apara osteoporoza si pe acest fond de osteoporoza apar tasari vertebrale, deci fracturi vertebrale cu
complicatii neurologice care pot merge pana la pareza, cu compresie de nervi, cu dureri foarte mari, si sunt pacienti care ajung la neurochirurg
pentru a face aceasta decompresie, deci sunt cazuri foarte severe si cu complicatii mari.

2.5 DIAGNOSTIC PARACLINIC

Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei, şi este sustinut de imagsitică si teste sangvine.

Modificările radiologice:

Aspectul caracteristic in spondilita anchilozantă este acela de “coloană de bambus”.“Coloana de bambus” apare în momentul în care fibrele
externe ale inelului fibros al discului intervertebral se osifică, ducând la formarea de sindesmofite marginale între vertebrele adiacente.

Parametrii sangvini:

Unii pacienti au concentraţii crescute ale proteinei C reactive (PCR) şi ale vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH)-acestea crescând ca urmare a
inflamaţiiei acute. Există şi persoane la care PCR şi VSH-ul sunt normale, cu toate ca inflamaţia este prezentă.Concentraţia PCR şi VSH-ul nu se
corelează întotdeauna cu gradul inflamaţiei.

Teste genetice

Testele genetice ne pot orienta spre diagnstic, neoferind certitudine.Bolanvii care prezintă antigenul HLA B27 au un risc mai mare de a dezvolta
spondilită.

2.6 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Este etapa de diagnostic în care diagnosticul prezumtiv este comparat cu tablourile clinice și paraclinice a altor afecțiuni cu simptomatologie
asemănătoare.

Inainte de a stabili diagnosticul, este necesar sa se faca diagnosticul diferential cu alte boli asemanatoare cum ar fi:

● artrita reumatoida

● artrita psoriazica
 ● artrita reactiva

● osteoporoza

● boli degenerative osoase

● alte cauze ale durerii de spate.

2.7 EVOLUTIE. PROGNOSTIC

Evolutia bolii este variabila, de la pacienti cu redoare matinala usoara si semne echivoce de sacroileita pina la cei cu anchiloza totala a coloanei si
artrita severa periferica. Postura pacientului sufera modificari caracteristice: dispare lordoza lombara, apare atrofia fesiera, se accentueaza cifoza
toracala, apare flectarea anterioara a gitului.

Progresia bolii poate fi cuantificata prin: testul Schober, masurarea inaltimii pacientului, a expansiunii toracelui.

Cea mai serioasa complicatie este fractura coloanei vertebrale care poate aparea chiar si in urma unui traumatism minor pe o coloana rigida,
osteoporotica.

Sindromul de coada de cal si fibroza excesiva a lobului superior pulmonar sunt complicatii rare.

Prevalenta insuficientei aortice si a tulburarilor de conducere incluzind blocul atrio-ventricular de grad III, creste odata cu progresia bolii.

Persoanele diagnosticate in adolescenta cu spondilita anchilozanta tind sa realizeze un prognostic negativ, la fel si sexul masculin, la femei boala
fiind mai putin severa.

Doar in cazuri neobisnuite (fracturi de coloana, HDS, insuficienta aortica), boala scurteaza viata.

2.8 TRATAMENT
a. igienico-dietetic

Schimbarea stilului de viata ca parte a incercarii de a controla evolutia bolii, cuprinde anumite activitati care ajuta la imbunatatirea abilitatii
persoanei de a functiona independent si de a pastra o atitudine psihica pozitiva.
Acestea sunt:

● terapie fizica special adaptata

● exercitii

● reducerea stresului

● dieta sanatoasa

● mutarea in alta zona climatica.

Terapia fizica este o parte importanta a tratamentului, demonstrindu-se ca aceasta imbunatateste simptomele bolii. In timpul acestei terapii,
medicul specialist va personifica pentru fiecare pacient un program de exercitii fizice, ce au scopul de a reduce durerea, proteja articulatiile si
conserva energia.

Exercitiile sunt importante pentru a mentine muschii puternici, prevenind atrofia lor si pentru a mentine flexibilitatea articulatiilor, acestea
cuprind: flexii, extensii, intinderi si aerobica.

Reducerea stresului: printre evenimentele care pot creste stresul sunt emotiile pe care persoana le traieste, cauzate fiind de boala in sine (frica,
furia, frustrarea).

Desi nu s-a demonstrat faptul ca stresul joaca un rol in declansarea afectiunii, reducerea sa poate face viata mai usoara pentru acesti pacienti.

Metode de reducere a stresului:

● perioade repetate de repaus

● relaxare

● distractie.

Programele de exercitii, participarea in cadrul unor grupuri de suport emotional si o buna comunicare cu terapeutul, sunt alte moduri de a reduce
stresul.

Dieta sanatoasa: o nutritie indestulatoare dar nu excesiva in calorii, proteine si calciu este importanta.
Climatul: unele persoana au observat agravarea artritei la schimbari bruste ale vremii. Desi nu exista nici o dovada ca un anumit climat ar influenta
simptomele bolii, mutarea intr-un mediu climatic diferit ar putea imbunatati viata pacientului.

b. medical

Unele medicamente sunt folosite numai pentru scaderea durerii, in timp ce altele pentru a reduce inflamatia. Exemple ale diferitelor clase de
droguri utilizate in spondilita anchilozanta includ:

analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene si corticosteroizii.

Mai sunt alte doua clase de medicamente utilizate de asemenea in incercarea de a stopa distructiile articulare.

Prima este denumita medicamente antireumatice modificatoare ale bolii: DMARDs, iar cealalta este cunoscuta drept modificatori ai raspunsului
biologic.

Medicamentele modificatoare ale raspunsului biologic pot fi folosite pentru a imbunatati simptomele bolii, stoparea distructiilor articulare si
ameliorarea redorii. Cele mai utilizate sunt:

● etanercept

● infliximab

● adalimumab

AINS (medicamente din grupa antiinflamatoarelor nesteroidiene) utilizate sunt:

● acetaminofen, aspirina

● ibuprofen, naproxen, ketoprofen

● diclofenac, meloxicam

● indometacine, etc.

Tratamentul cu AINS are importante efecte secundare:

 ● durere epigastrica, disconfort abdominal, diaree, ameteli

● cefalee, indigestie, arsuri stomacale, ulcer peptic, stari de voma

● leziuni ale rinichilor si ficatului.

DMARDs (medicamente antireumatice modificatoare ale bolii) cei mai folositi sunt:

● methotrexatul

● sulfasalazine

c. chirurgical

Majoritatea bolnavilor cu spondilita anchilozanta nu au nevoie de chirurgie. Aceasta poate fi luat in considerare cind apare:

● flexia anterioara excesiva

● simptome neurologice (pierderea functiilor intestinale sau ale vezicii urinare)

● durere severa, slabiciune in membre

● artrita severa a soldului

Persoanele cu disfunctie valvulara severa pot necesita inlocuirea acesteia. Trebuie menționat faptul că se instituie în fazele foarte avansate ale bolii
atunci când celelalte tratamente nu mai ajută.
CAPITOLUL II
INGRIJIRI GENERALE

3. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA

TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

3.1 INTERNAREA PACIENTULUI IN SPITAL

Obiective:

● crearea unei stari de incredere in personalul medical

● reducerea stresului produs de contactul cu un alt mediu decat cel cu care pacientul e obisnuit
 ● crearea unei stari de confort pentru pacient

Actiuni ce trebuie desfasurate:

● sprijinirea pacientului pentru a se imbraca in echipamentul de spital

● imbaiere±deparazitare

3.2 ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE

a. Asigurarea anturajului terapeutic

Scopul spitalizării bolnavului e vindecarea. Se creează condiții pentru creșterea forței de apărare

și regenerare a organismului. Funcțiile organismului sunt controlate și dirijate de scoarța

cerebrală. Pacientul este scos din mediul său și cu ocazia internării pot apărea efecte negative

asupra sistemului nervos legate de spitalizare, de preocuparea pentru boală și investigații.

Protejarea bolnavului se va face prin:

- ambient:

● cu saloane luminoase albe;

● spații verzi exterioare;

● coridoare luminoase, curate;

● mobilier adecvat.

- foile de observație și temperatură nu vor fi ținute în saloane.

- se va încerca izolarea fonică a saloanelor.

- control de securitate și liniște:

 ● pentru personalul administrativ și vizitatori.

- pansarea rănilor și acoperirea ulcerațiilor e obligatorie.

- se vor folosi dezinfectante fără miros greu, înțepător.

- îndepărtarea imediată a ploștilor, puroiului, pansamentelor din salon.

- aerisirea salonului.

- utilizarea anesteziei locale  asistenta ajută în caz de puncție pleurală, paracenteză.

- odihna pacienților: program de odihnă, utilizarea unui fotoliu pentru cazuri grave.

- săli de lectură, bibliotecă.

b. Dezinfecția, dezinsecția și deratizarea

Orice unitate sanitară poate deveni sursă de infecții pentru bolnavii internați. Pacienții care au

boli infecto-contagioase sau care aparțin spitalului de boli infecto-contagioase,

pneumoftiziologie și dermato-venerice au următoarele riscuri de infecții: piodermite,

supurații chirurgicale, infecții urinare, infecții ale glandelor mamare, infecții cu HIV, hepatită

B, hepatită C, toxiinfecții alimentare.

Prin utilizarea antibioticelor s-au selectat tulpini de germeni facultativ patogeni cu înaltă

rezistență la antibiotice ca: stafilococ, streptococ, proteus, piocianic, coli. Mijloacele de luptă

contra generării infecțiilor în spitale sunt: dezinfecția, dezinsecția și deratizarea.

3.3. ASIGURAREA CONDITIILOR IGIENICE PACIENTILOR INTERNATI

3.3.1 Pregătirea patului şi accesoriilor lui
Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atatcerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de
ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului sa 414g65e se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile,sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa
poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectuatehnicile de ingrijire,
investigatie si tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fieusor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la
nevoieaparatoare.Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o patura din lana moale, usor de
intretinut. Lenjeria trebuie sa fie dinbumbac cu cat mai putine cusaturi. Cearsaful trebuie sa fie destul de mare pentru a intra sub saltea.

3.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Scop

- asigurarea igienei şi confortului pacientului;

- îndepărtarea lenjeriei murdare/folosite sau pătată cu sânge, secreţii, dejecţii.

Material necesar

- lenjerie curată;

- sac pentru colectarea lenjeriei murdare;

- mănuşi de cauciuc (pentru lenjeria pătată cu dejecţii).

Efectuarea procedurii

- se strânge lenjeria murdară în sacul de colectare;

- se spală mâinile, se pun mănuşi;

- se întinde cearceaful de pat foarte bine pentru a nu rămâne cute şi se fixează la colţurile saltelei în

formă de plic;dacă cearceaful nu are dimensiuni corespunzătoare fixarea se face la partea dinspre
picioarele pacientului;

- se schimbă faţa de pernă şi cearceaful plic.

Încheierea procedurii

- se îndepartează lenjeria murdară, se depozitează în saci speciali;

- se îndepartează mănuşile de cauciuc;

- se spală mâinile

3.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului

A. Baia generala. Dusul

La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da posibilitatea sa faca o baie sau un dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus
cel putin de doua ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie i se va schimba si lenjeria.

Baia generala, pentru categoria de bolnavi mobilizati, va fi efectuata in mod obligatoriu si inaintea interventiilor chirurgicale ca si inaintea
externarii bolnavului.

Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii unor complicatiicutanate, pentru stimularea functiilor pielii
si pentru asigurarea unei stari de confort fizic si psihic.

Materiale necesare: termometru de baie si de camera; sapun; manusi de baie; cearsaf de baie; alcool; lenjerie curata incalzita; trusa pentru unghii,
casca pentru protejarea parului (la femei).

B. Toaleta zilnica

Asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod discret) si de a indruma ca bolnavul neimobilizat sa-si faca zilnic toaleta de dimineata si de
seara (spalarea fetei, urechilor, gatului, membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea parului).

C. Vestimentatia pacientului
Lenjeria de corp a bolnavului (camasa de noapte sau pijama) trebuie schimbata periodic si ori de cate ori se murdareste. Bolnavii isi schimba
singuri lenjeria de corp, cu exceptia celor imobilizati la pat, adinamici, paralizati etc.; la acestia, asistenta medicala este cea care trebuie sa schimbe
lenjeria de corp.

Scopul: pastrarea igienei personale a bolnavului.

Materiale necesare: camasa de noapte curata (sau pijama); un cearsaf; talc; alcool; sac de lenjerie murdara.

Tehnica este executata de doua asistente medicale.

3.3.4. Efectuarea toaletei generale şi pe regiuni a pacientului imobilizat

Spalarea intregului corp, prin introducerea bolnavului in cada de baie, are acelasi scop ca si toaleta partiala.

Materiale necesare:

● camera de baie si cada de baie curatata, spalata, dezinfectata;

● paravan;

● gratar langa cada;

● termometru de baie;

● cearsaf de baie;

● sapun neutru;

● doua prosoape;

● doua manusi de baie;

● lenjerie de corp curata;

● casca pentru protejarea parului;

 ● halat de baie si papuci;

● materiale pentru ingrijirea unghiilor;

● materiale pentru igiena bucala;

● alcool mentolat sau camforat;

● pudriera cu pudra de talc;

● sac pentru lenjerie murdara;

● solutii dezinfectante pentru cada si robinete (cloramina 1%, clorura de var 1%);

● un scaun.

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor:

Se pregatesc materialele necesare pentru efectuarea imbaierii, pe "truse", in ordinea utilizarii lor.

2. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

Se anunta bolnavul cu o jumatate de ora inainte si i se explica necesitatea.

Se ofera bolnavului urinarul.

Dupa mictiune se indeparteaza urinarul.

Spalarea mainilor.

3. Pregatirea camerei de baie:

Se inchid ferestrele si usa.

Se verifica temperatura din camera de baie.

Se da drumul la apa rece si apoi la apa calda.

Se verifica temperatura apei cu ajutorul termometrului.

Se aranjeaza lenjeria de corp curata si incalzita pe un radiator, in ordinea intrebuintarii.

4. Efectuarea imbaierii:

Se imbraca bolnavul cu halatul si papucii.

Se transporta bolnavul in camera de baie.

Se dezbraca bolnavul.

Se protejeaza parul bolnavului cu casca.

Se introduce bolnavul in cada (cu ajutorul unui cearsaf - doua persoane).

Se mentine cearsaful pe fundul cazii in tot timpul baii.

Se sustine bolnavul sa intre in baie.

Se supravegheaza reactia bolnavului.

Se imbraca o manusa de baie.

Se sapuneste suprafata corpului, in aceeasi ordine ca la toaleta partiala la pat.

Se indeparteaza sapunul de pe tegumente.

Se schimba manusa si i se efectueaza toaleta organelor genitale.

Se stropeste suprafata corpului cu apa la o temperatura ceva mai scazuta decat cea din cada (pentru efectul de tonifiere a tesuturilor si activarea
circulatiei si respiratiei).

Se sustine de sub axile pentru a ridica bonavul din cada.

Se infasoara bolnavul intr-un cearsaf uscat si incalzit.

Bolnavul se intinde pe canapeaua din camera de baie acoperita cu musama si cearsaf curat.

Se sterge si se frictioneaza cu alcool bolnavul.

Se pudreaza regiunea plicilor.

Se imbraca bolnavul cu lenjeria de corp curata si incalzita.

Se face toaleta unghiilor.

Bolnavul se imbraca cu halat, i se pun papuci si se transporta la salon.

Se asaza bolnavul comod in patul sau.

Se inveleste bine bolnavul.

Atentie!

Daca bolnavul prezinta frisoane, se incalzeste cu termofoare si se hidrateaza cu lichide calde.

5. Reorganizarea locului de munca:

Se introduce lenjeria murdara in sacul special.

Se da drumul la apa din cada.

Se spala bine cada cu detergenti si se umple cada cu solutie dezinfectanta care se mentine timp de trei ore.

Se spala cada si robinetele cu apa curata.

Se curata, se spala si se introduc in solutii dezinfectante instrumentele folosite.

Se aeriseste camera de baie.

3.3.5. Observarea poziţiei pacientului

Scopul: cunoasterea pozitiilor pe care le iau bolnavii in pat sau in care acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale.

Bolnavul poate avea o pozitie activa, pasiva sau fortata.

Pozitia activa: bolnavul se misca singur, nu are nevoie de ajutor.

Pozitia pasiva: bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor pentru miscare si schimbarea pozitiei.

Pozitia fortata: bolnavul are o pozitie neobisnuita, impusa de boala sau de necesitatea efectuarii unui tratament.

Tipuri de pozitii:

1. Decubit dorsal (fig. 6)

Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus, fara perna (este indicata dupa punctie lombara, in unele afectiuni ale coloanei vertebrale etc.).

Bolnavul este culcat pe spate, cu o perna subtire (anemii posthemoragice, afectiuni cerebrale etc.).

Bolnavul este culcat pe spate, cu fata in sus si cu doua perne (pozitia obisnuita).
Fig. 6 - Pozitia bolnavului in decubit dorsal(cu suport pentru picioare si in regiuna trochanteriana)

2. Decubit lateral (drept sau stang) (fig. 7).

Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stanga) cu o perna sub cap, cu membrul inferior care este in contact cu sprafata patului intins, iar cu
celalalt indoit si spatele sprijinit cu o perna sau un sul (indicata in pleurezii, meningite etc.).

Fig. 7 - Decubit lateral

3. Decubit ventral (fig. 8).

Bolnavul este culcat pe abdomen, fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele de-a lungul corpului, sau flectate si asezate la stanga si la dreapta
capului, cu partea palmara pe suprafata patului si sub glezne se asaza un sul (indicata la bolnavii inconstienti, la cei cu escare ale regiunii sacrate,
paralizii etc.).
Fig. 8 - Decubit ventral cu capul intors lateral

4. Pozitia sezand.

a. In pat: bolnavul este mentinut sezand in pat, trunchiul realizand un unghi de 90° cu membreleinferioare, prin ridicarea somierei articulate.
Gambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaza un sul, iar la picioarele bolnavului se plaseaza sprijinitorul. Sub brate se asaza
cate o perna (pozitie indicata la bolnavii dispneici, in perioada crizelor de astm bronsic, in insuficienta cardiaca, ea

favorizand respiratia.

b. In fotoliu: bolnavul este asezat confortabil, bine imbracat si acoperit cu o patura.

5. Pozitia semisezanda (fig. 9).

Se sprijina spatele bolnavului cu doua perne, cu rezematorul de spate sau somiera articulata. Sub talpi se asaza un sprijinitor pentru ca bolnavul sa
nu alunece spre extremitatea distala (pozitia este indicata in primul ajutor acordat bolnavului cu tulburari respiratorii; este interzisa bolnavilor cu
tulburari de deglutitie, comatosilor, in cursul anesteziei generale).
Fig. 9 - Pozitie semisezanda

6. Pozitia sezand cu gambele atarnate.

Bolnavul sta la marginea patului in pozitia sezanda, sub picioare se asaza un taburet si va fi protejat contra racelii cu o patura (indicata bolnavilor
cu insuficienta cardiaca).

7. Pozitia decliva (Trendelenburg).

Ridicarea extremitatii distale a patului: pozitia decubit dorsal cu capul bolnavului coborat, realizandu-se o diferenta de 10-60 cm, intre cele doua
extremitati. In pat se protejeaza capul bolnavului cu o perna asezata vertical (indicata in anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii ale
membrelor inferioare si organelor genitale, dupa rahianestezie, dupa interventii ginecologice).

8. Pozitia procliva.

Se obtine prin ridicarea extremitatii proximale a patului

9. Pozitia ginecologica

. Bolnava este asezata pe spate, coapsele flectate pe abdomen si genunchii indepartati (indicata in examinari ginecologice si obstetricale).
10. Pozitia genu-pectorala (fig. 10).

Fig. 10 - Pozitie genu-pectorala

Bolnavul se asaza in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul atinge planul orizontal iar capul este intr-o parte (indicata pentru explorari
rectale - rectoscopie, tuseu rectal).

3.3.6 Schimbarea poziţiei şi imobilizarea pacientului

Scop: daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie, bolnavul este predispus la aparitia unor complicatii (escare de decubit, tromboze, embolii
etc.), care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru prevenirea aparitiei acestora, se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului. Aceasta se poate
efectua activ (bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau ii schimba alta persoana pozitia).

Etape de executie:

A. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers.

1. Pregatirea bolnavului

● Se anunta bolnavul.

● I se explica necesitatea efectuarii tehnicii.

2. Efectuarea tehnicii propriu-zise:

Asistenta se asaza de partea patului spre care doreste sa se intoarca bolnavul.Se ridica patura, se pliaza si se asaza pe marginea opusa a patului.Se
prinde bolnavul de umar cu mana dreapta, se ridica si se intoarce, iar cu mana stanga se introduce patura sub spatele bolnavului pentru a-l
sprijini.Cu o mana se sprijina bolnavul in noua pozitie, iar cu cealalta se rotesc bazinul si membrele inferioare.Bolnavul este mentinut in aceasta
pozitie cu ajutorul sulurilor asezate in lungime, la spate.

3. Readucerea bolnavului in decubit dorsal (lucreaza doua asistente).

● Asistenta I si asistenta II trec de partea opusa a patului.

● Asistenta I, asezata la capul bolnavului, il apuca de sub axila, sprijinindu-i capul de antebrat.

● Asistenta II introduce mana stanga sub bazinul bolnavului, iar cu mana dreapta il roteste readucandu-l in decubit dorsal, sincronizandu-si
miscarile cu asistenta I.

B. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda.

Se descopera bolnavul pana la mijloc, indoind patura.Asistenta se apleaca spre bolnav si ii prinde regiunea axilara cu mana.Se imbratiseaza spatele
bolnavului cu cealalta mana, sprijinindu-i capul cu antebratul.Se solicita bolnavului, daca starea generala ii permite, sa se prinda de umerii
ajutorului , sa-si indoaie genunchii, sa se sprijine pe talpi si sa-si aduca inainte capul.Se ridica usor bolnavul in pozitie sezanda.Repunerea in
decubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens invers.

C. Readucerea bolnavilor alunecati din pozitia sezanda sau semisezanda. Se efectueaza de doua cadre medii.

Asistenta I si asistenta II se asaza de o parte si de alta a patului, cu fata spre bolnav.Cu mana dinspre pat, se prinde bolnavul de axila, iar cealalta
mana, unita cu a sorei de partea opusa, se asaza sub regiunea fesiera a bolnavului.La comanda uneia dintre ele, se ridica bolnavul pana la nivelul
dorit, intr-o pozitie comoda bolnavului.Se supravegheaza tot timpul bolnavul, urmarind atent expresia fetei, coloratia tegumentelor, pulsul,
respiratia.

IMOBILIZAREA BOLNAVULUI

Scop: pentru prevenirea aparitiei unor complicatii (escare, tromboze) si grabirea procesului de vindecare. Momentul mobilizarii este hotarat de
catre medic in functie de boala, stare generala.

Etape de executie:

1. Pregatirea bolnavului:

Se anunta bolnavul. Se explica necesitatea si importanta pentru vindecarea lui.

2. Mobilizarea capului si a membrelor (in pozitia decubit dorsal):

Se examineaza faciesul si pulsul bolnavului. Se efectueaza miscari pasive de gimnastica la pat. Se controleaza pulsul bolnavului.

3. Ridicarea in pozitie sezanda in pat:

De mai multe ori pe zi, se ridica bolnavul in pozitia sezanda (miscarea poate fi asociata cu exercitii de respiratie)

4. Asezarea bolnavului in pozitia sezanda la marginea patului.

Cu mana dinspre partea proximala a patului, se descopera bolnavul prin indepartarea paturii. Se prinde bolnavul de spate, iar cu cealalta mana sub
regiunea poplitee.

Bolnavul daca poate se va prinde de gatul asistentei.

Se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90°, picioarele atarnand pe marginea patului (fig. 12).

Se verifica daca pozitia bolnavului este comoda.Daca bolnavul devine palid sau cianotic, daca are ameteli, se reasaza imediat in pat, cu aceleasi
miscari, dar in ordine inversa.

Fig. 12 - Mobilizarea bolnavuluila marginea patului

5. Asezarea in fotoliu (executa doua cadre medii):

Se imbraca bolnavul cu halatul si ciorapi.Se asaza bolnavul la marginea patului si i se ofera papucii.Se asaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita
de marginea patului.

Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului, introduc mainile in axila bolnavului si, la comanda, ridica usor bolnavul in
picioare, il rotesc in directia fotoliului si il asaza cu precautie.

Se acopera bolnavul cu patura.Se repune bolnavul in pat cu aceleasi miscari, in ordine inversa.

6. Ridicarea bolnavului in pozitie ortostatica:

Se aduce bolnavul in pozitia sezanda, pe marginea patului.

Situata in fata bolnavului, asistenta il solicita sa se sprijine de umerii ei si, sustinandu-l cu mainile sub axile, il ridica in picioare (fig. 13).

Se mentine bolnavul cateva minute, daca se simte bine, iar daca are ameteli se reasaza pe pat.

Fig. 13 - Mobilizarea bolnavului(ridicarea in picioare)

.7. Efectuarea primilor pasi ai bolnavului

Asistenta I si asistenta II se plaseaza de o parte si de alta a bolnavului si il sprijina in axila, aducandu-l in pozitie ortostatica (fig. 14).

Bolnavul va face primii pasi in salon, condus si sustinut de cele doua asistente.

Se va continua cu o scurta plimbare in salon.Se readuce si se repune bolnavul in pat.

Fig. 14 - Efectuarea primilor pasi

3.3.7 Captarea eliminarilor

Scop: observarea caracterelor fizice ale dejectiilor fiziologice si patologice pentru descoperirea modificarilor lor patologice, in vederea stabilirii
diagnosticului.

A. Captarea materiilor fecale

Materialele necesare:

● paravan

● plosca (bazinet);

● plosca si materiale pentru mica toaleta;

 ● acoperitoare pentru plosca;

● hartie igienica;

● materiale pentru spalarea mainilor;

● musama si aleza (pentru protejat patul).

Etape de executie:

1. Pregatirea materialelor. Se pregatesc materialele necesare

2. Efectuarea tehnicii:

Patul bolnavului se separa cu un paravan de restul salonului. Patura si cearsaful care acopera bolnavul se pliaza sub forma de armonica la
picioarele bolnavului. Se protejeaza patul bolnavului cu musamaua si aleza. Se ridica bolnavului camasa de noapte. Cu mana stanga introdusa cu
palma in sus sub regiunea sacrala, se ridica bolnavul si, in acelasi timp, cu mana dreapta se introduce plosca sub bolnav (plosca care in prealabil a
fost incalzita cu apa fierbinte). Se acopera bolnavul si se mentine astfel pana termina actul defecarii. Se ofera bolnavului hartie igienica si la nevoie
se face toaleta regiunii perianale pe plosca special pregatita. Se indeparteaza plosca cu multa precautie. Se acopera plosca si se indeparteaza din
salon. Se spala mainile bolnavului in ligheanul special pregatit. Se indeparteaza musamaua si aleza, se imbraca bolnavul si se reface patul
bolnavului. Se indeparteaza paravanul si se aeriseste salonul.

Spalarea mainilor.

Materiile fecale se pastreaza pana la vizita medicala in camera speciala a grupului sanitar (plosca va avea atasat un bilet cu numele bolnavului,
numarul salonului, al patului si ora defecarii). Materiile fecale provenite de la un bolnav contagios se arunca dupa ce se lasa timp de doua ore in
contact cu un dezinfectant.

Spalarea mainilor.

B. Captarea urinei

Materiale necesare: urinar, comprese uscate.

Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face in urinare (recipiente confectionate din metal emailat, sticla sau material plastic), cu
deschizatura diferita: pentru barbati in forma de tub, pentru femei mai scurta si latita (fig. 15).

Fig. 15 - Urinar:

a - pentru femei; b - pentru barbati

Dupa utilizare, urinarele se golesc imediat, se spala cu apa calda in jet, cu sapun si se dezinfecteaza.

3.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

3.4.1 Masurarea şi notarea temperaturii corporale

Măsurarea temperaturii corporale se efectuează, la ora actuală, cu termometrul electronic.

Aparatul permite măsurarea temperaturii cutanate (în axilă), rectale şi timpanice. Această

măsurare a temperaturii este rapidă şi fiabilă.

Indicaţii

- supravegherea sistematică în cursul spitalizării;

- supravegherea unui sindrom infecţios sau inflamator.

Pregătirea Materialelor

Se vor pregăti pe o tavă medicală:

- termometru electronic cutanat sau timpanic cu sondă disponibilă;

- comprese curate şi soluţie dezinfectantă;

- lubrifiant pentru termometrul rectal.

Se vor folosi racorduri de unică folosinţă pentru termometrele timpanice. Termometrul va fi dezinfectat după fiecare pacient.

Pregătirea Pacientului

- se explică pacientului procedura;

- se cere pacientului să rămână culcat în pat;

Pentru supravegherea sistematică este important de considerat faptul că temperatura este mai mică

dimineaţa înainte ca pacientul să se ridice din pat.

Efectuarea procedurii de măsurare a temperaturii

a. Cu termometrul electronic timpanic

- se introduce captatorul adaptat la un capişon de unică folosinţă în urechea pacientului;

- se roteşte termometrul cu 30° în spate pentru a fi în faţa timpanului;

- aparatul afişează temperatura în 1-3 secunde.

b. Cu termometrul electronic cutanat

- se descoperă axila pacientului;

- se tamponează pentru a îndepărta transpiraţia;

- se introduce sonda /captatorul termometrului în mijlocul axilei şi se apropie braţul de torace;

- se aşteaptă 30 sec. până se aude semnalul sonor;

- se ajustează temperatura afişată cu 0,5°C pentru a obţine temperatura corporală;

- se spală mâinile.

Acelaşi termometru poate fi folosit şi pentru măsurarea temperaturii rectale.

c. Cu termometrul electronic oral

- se introduce sonda /captatorul electronic într-un capişon din material plastic;

- se plasează în cavitatea bucală, sublingual;

- se menţine termometrul pe loc până la semnalul sonor;

- se scoate termometrul şi se citeşte valoarea;

- se aruncă capişonul din plastic în recipientul pentru deşeuri;

- se spală mâinile.

d. Cu termometrul electronic rectal

- se aşează pacientul în poziţia SIMS;

- se introduce sonda termometrului protejată de capişonul lubrifiat (aproximativ 4 cm);

- se menţine termometrul până la semnalul sonor;

- se scoate termometrul, se citeşte valoarea;

- se aruncă capişonul în recipientul pentru deşeuri;

- se spală mâinile.

Educarea pacientului

- se informează pacientul că termometrul este un instrument indispensabil pentru aprecierea stării

generale la domiciliu;

- se explică pacientului cum să întreţină şi să utilizeze termometrul;

- se oferă pacientului un tabel cu valori termice orientative, în funcţie de calea de măsurare folosită,

ca în exemplul de mai jos.

Calea de măsurare

Scala Celsius Scala Fahrenheit

Orală 37°C ± 0,3 – 0,6 98,6°F ± 0,5 – 1,0

Rectală 37,5°C ± 0,3 – 0,6 99,6°F ± 0,5 – 1,0

Axilară 36,5°C ± 0,3 – 0,6 97,6°F ± 0,5 – 1,0

3.4.2 Măsurarea şi notarea pulsului

Indicaţii

- determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut;

- obţinerea de informaţii despre activitatea inimii și despre starea arterelor;

- aprecierea răspunsului inimii la medicaţia cardiacă, activitate sau stres.

Pregătirea materialelor

Se pregătesc pe o tavă medicală:

- Ceas de mana cu secundar sau cronometru

- Culoare roşie ( creion, pix sau carioca)

- Carnet de adnotări personale

Pregătirea pacientului
a. Pregătirea psihică

- se explică pacientului procedura pentru a reduce emoţiile, teama şi a obţine colaborarea;

- se asigură un repaus psihic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;

b. Pregătirea fizică

- se asigură un repaus fizic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;

- se aşează pacientul în poziţie confortabilă în funcţie de starea generală:

- în decubit dorsal cu membrul superior întins pe lângă corp, articulaţia mâinii in extensie,

mâna in supinaţie (palma orientată în sus);

- în poziţie semişezânda (în pat sau în fotoliu) antebraţul în unghi drept sprijinit pe

suprafaţa patului, mâna în supinaţie şi extensie.

Efectuarea procedurilor

- se spală mâinile;

- se reperează artera radială la extremitatea distală a antebraţului, pe faţa anterioară (internă), în

şanţul radial aflat în prelungirea policelui;

- se plasează degetele index, mediu şi inelar (2,3,4) deasupra arterei radiale reperate;

- se exercită o presiune uşoară asupra arterei pe osul radius, astfel încât să se perceapă sub degete

pulsaţiile sângelui;

- se fixează un punct de reper pe cadranul ceasului de mână;

- se numără timp de 1 minut pulsaţiile percepute sub degete, sau 30 secunde şi înmulţite cu doi
numărul pentru a obţine rata pulsului pe minut;

- se apreciază ritmul, amplitudinea şi elasticitatea peretelui arterial în timp ce se măspară frecvenţa;

- se înregistrează frecvenţa pulsului în carnetul personal notând: numele pacientului, salonul, data

înregistrării, rata;

- se spală mâinile.

Rezultate

- pulsul este bine bătut, regulat, iar frecvența să înscrie în limitele normale corespunzătoare vârstei;

- tegumentele şi mucoasele sunt normal colorate;

- pacientul este liniştit.

Vârsta Rata aproximativă Rata medie

Nou-născut 120 -160 140

1- 2luni(sugar) 100- 140 120

12 luni – 2 ani 80-130 110

2 ani- 6 ani 75-120 100

6 ani – 12 ani 75-110 95

Adolescent 60-100 80

Adult 60-100 80

3.4.3 Măsurarea şi notarea presiunii sângelui (tensiunea arterială - T.A.)

Scop

- determinarea presiunii sistolice şi diastolice la internare pentru a compara starea curentă cu

valorile normale;

- evaluarea stării pacientului în ce priveste volumul de sânge, randamentul inimii și sistemul

vascular;

- aprecierea răspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/și medicamente.

Pregătirea materialelor

Se pregătesc pe o tavă medicală:

- stetoscop biauricular;

- tensiometru cu manşetă adaptată vârstei;

- comprese cu alcool medicinal;

- culoare albastră (pix, creion);

- foaie de temperatură;

- carnet de adnotări personale.

Pregătirea pacientului

Psihică:

- se explică pacientului procedura pentru a reduce teama şi a obţine colaborarea;

- se asigură un repaus psihic de cel puţin 5 minute înainte de măsurare întrucât emoţiile influenţează

presiunea sângelui;

Fizică

- se asigură un repaus de cel puţin 5 minute înainte de măsurare;

- se aşează pacientul în poziţie confortabilă de decubit dorsal ori semişezând sau în ortostatism

conform indicaţiei medicale.

Efectuarea procedurii

- se utilizează comprese cu alcool pentru a şterge olivele şi părţile metalice ale stetoscopului dacă

este necesar;

- se selectează un tensiometru cu manşetă potrivită vârstei şi stării constituţionale a pacientului;

- se amână măsurarea T.A. dacă pacientul este tulburat emoţional, are dureri, dacă a făcut exerciţii

de mişcare sau dacă măsurarea presiunii arteriale nu este o urgenţă;

- se alege braţul potrivit pentru aplicarea manşetei (fără perfuzie intravenoasă, intervenţie
chirurgicală la nivelul sânului sau axilei, fără arsuri, şunt arterio-venos sau răni ale mâinii);

- se permite pacientului să adopte poziţia culcat sau aşezat cu braţul susţinut la nivelul inimii şi

palma îndreptată în sus;

- se descoperă braţul pacientului fie prin ridicarea mânecii fie prin dezbrăcare dacă mâneca este

prea strâmtă, pentru a nu creşte presiunea deasupra locului de aplicare a manşetei;

- se verifică daca manşeta conţine aer;

- se scoate aerul din manşetă, la nevoie, deschizând ventilul de siguranţă şi comprimând manşeta în

palme sau pe suprafaţă dură;

- se închide ventilul de siguranţă înainte de a umfla manşeta;

- se aplică manşeta, circular, în jurul braţului, bine întinsă, la 2,5 -5 cm deasupra plicii cotului şi se

fixează;

- se palpează artera brahială sau radială exercitând o presiune uşoară cu degetele;

- se aşează membrana stetoscopului deasupra arterei reperate şi se introduc olivele in urechi;

- se umflă manşeta tensiometrului pompând aer cu para de cauciuc în timp ce se priveşte acul

manometrului;

- se continuă pomparea de aer până când presiunea se ridică cu 30 cm deasupra punctului în care

pulsul a dispărut (nu se mai aud bătăi în urechi);

- se decomprimă manşeta, deschizând uşor ventilul de siguranţă pentru restabilirea circulaţiei

sângelui prin artere;

- se înregistrează mental cifra indicată de acul manometrului în oscilaţie în momentul în care, în

urechi, se aude prima bătaie clară (lup-dup); această cifră reprezintă presiunea (tensiunea)

sistolică sau maximă;

- se înregistrează numărul care corespunde bătăii de final în timp ce se continuă decomprimarea

manşetei; acesta reprezintă T.A. diastolică sau minimă;

- se îndepărtează manşeta, se curăţă şi se dezinfectează olivele stetoscopului;

- se înregistrează valorile măsurate în carnetul personal, notând: numele pacientului, data

înregistrării, valorile obţinute (T.A. = 130/70 mmHg sau T.A.= 13/7 cmHg).

Rezultate aşteptate/dorite:

- T.A. a pacientului este, în limitele normale corespunzătoare vârstei;

- pacientul nu acuză cefalee, tulburări de echilibru.

Vârsta Valori normale ale T.A.

1 an 95/65 mmHg Nedeterminate

6-9 ani 100/65 mmHg 119/79 mmHg

10-13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg

14-17 ani 120/80 mmHg 134/89 mmHg

18- adult 120/80 mmHg 139/89 mmHg

3.4.4 Măsurarea şi notarea respiraţiei

Obiectivele procedurii
- determinarea ratei respiratorii la internare pentru a servi ca bază de comparare cu măsurătorile

ulterioare;

- monitorizarea efectelor bolii, traumatismului, sau stresului asupra sistemului respirator;

- evaluarea răspunsului pacientului la medicaţia sau tratamentele care afectează sistemul respirator

Pregătirea materialelor

Se pregătesc pe o tava medicală:

- ceas cu secundar, de mână, sau cronometru;

- culoare albastră (creion, pix);

- foaie de temperatură;

- carnet de adnotări personale.

Pregătirea pacientului

- se evită pregătirea psihică a pacientului întrucât acesta îşi poate modifica ritmul obişnuit în

momentul în care conştientizează propria respiraţie;

- se măsoară respiraţia concomitent cu celelalte semne vitale dacă apar schimbări în starea

pacientului, dacă pacientul are o afecţiune cardio-pulmonara sau primeşte oxigen ori medicamente

ce afectează fiziologia respiraţiei.

Efectuarea procedurii

- se observă mişcările de ridicare sau de coborâre ale toracelui cu fiecare inspiraţie sau expiraţie;

- se menţin, în continuare, degetele pe locul de măsurare a pulsului în timp ce se observă toracele

pacientului;
- se numără mişcările de ridicare a toracelui (inspiraţiile) timp de minimum 30 de secunde şi se

înmulţeşte cu 2 numărul obţinut pentru a afla rata pe minut;

- se numără timp de 1 minut inspiraţiile dacă respiraţia este neregulată;

- se înregistrează rata respiratorie în carnetul personal notând: numele pacientului, data înregistrării,

rata respiratorie;

- se spală mâinile dacă s-a atins pacientul sau patul acestuia pe durata măsurării.

Rezultate aşteptate/dorite:

- rata respiraţiei, în repaus, este în limitele normale caracteristice vârstei;

- respiraţia se face pe nas, este liniştită, fără zgomote, fără efort;

- tegumentele şi mucoasele sunt normal colorate, pacientul este conştient, orientat în timp şi spaţiu.

Vârsta Rata medie/minut

Nou-născut 30-80

Copil mic 20-40

Copil mare 15-25

Adult 14-20

Bărbat 14-18

Femeie 16-20
3.4.5 Măsurarea înălţimi şi greutăţii corporale

Obiectivele procedurii

- măsurarea greutăţii pacientului pentru stabilirea stării de nutriţie şi a reţinerii apei în organism;

- aprecierea raportului dintre înălţime şi greutate.

Pregătirea materialelor
- cântar pentru adulţi;

- antropometru (sau cântar antropometru);

- carnet pentru notarea valorilor.

Pregătirea pacientului

Psihică:

- se explică pacientului măsurătorile şi se stabileşte împreună ora potrivită (în cursul zilei);

- se asigură pacientul, dacă este cazul, că se respectă intimitatea.

Fizică

- se ajută pacientul să se dezbrace de halat ;

- se instruieşte pacientul să nu mănânce, să urineze şi să elimine scaunul.

Efectuarea procedurii

Măsurarea înălţimii

- se aşează pacientul în picioare cu spatele la tijă şi la cursorul taliometrului;

- se roagă pacientul să stea cu spatele drept şi călcâiele lipite de tija taliometrului ;

- se coboară cursorul până la capul pacientului şi se citeşte pe tijă gradaţia înălţimii.

Măsurarea greutăţii

- se aduce balanţa în echilibru şi se imobilizează tija indicatoare ;

- se verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile :

- pacient nemâncat;
- vezica urinară golită;

- scaun eliminat;

- se asigură că poartă aceleaşi haine la fiecare cântărire;

- se foloseşte acelaşi cântar;

- se adaugă cursoarele pe kilograme şi grame, sau cursorul aproape de greutatea estimată a

pacientului;

- se cere pacientului să urce pe cântar;

- se deschide braţul (tija) şi se mişcă cele două cursoare (cursorul) până acul se stabileşte din nou la

zero;

- se fixează scara cursorului şi se cere pacientului să coboare.

3.5. Alimentaţia bolnavului

Cu toate ca nu exista un regim alimentar pentru spondilita anchilozanta, unele alimente pot ajuta pacientii care sufera de aceasta boala. Exista
alimente care pot favoriza acumularea de kilograme in plus, dar care pot declansa totodata si procesul inflamator – acestea trebuie evitate.

Mentinerea greutatii este importanta pentru pacientii care sufera de spondilita anchilozanta, asta pentru ca toate kilogramele in plus pun presiune
suplimentara pe articulatii si pe oase, agravand simptomele spondilitei. Mai mult decat atat, supraponderabilitatea creste riscul de declansare a
osteoartritei.

Adoptarea unei diete cu efect antiinflamator, precum dieta mediteraneana, poate reduce inflamatia din organism, reducand astfel si simptomele
spondilitei anchilozante.

Acizii grasi Omega 3 ar trebui sa se regaseasca in dieta pacientilor diagnosticati cu spondilita anchilozanta. Studiile facute recent au aratat ca o
dieta bogata in Omega 3 are abilitatea de a reduce inflamatia de la nivelul articulatiilor. Printre alimentele care contin Omega 3 din belsug se
numara: semintele de in, nucile, soia, uleiul de canola, somonul, tonul, macroul ori sardinele. Aportul de acizi grasi Omega-3 poate fi marit si prin
administrarea unor suplimente dietetice.

Vitaminele si mineralele sunt, de asemenea, esentiale pentru mentinerea articulatiilor sanatoase si pentru incetinirea evolutiei bolilor precum
spondilita anchilozanta. Pentru a te bucura de vitamine si minerale din belsug, consuma mai multe fructe si legume. Un alt avantaj al dietei bogate
in fructe si legume consta in faptul ca acestea sunt sarace in continutul de calorii si bogate in cel de fibre.

Calciul trebuie sa faca si el parte din alimentatia pacientilor cu spondilita anchilozanta, asta pentru ca aceasta boala poate slabi oasele. Surse
importante de calciu sunt: varza Kale, broccoli, produsele lactate, migdalele, sardinele la conserva, tofu imbogatit cu calciu, cerealele imbogatite
cu calciu.

Cerealele integrale si alimentele de provenienta organica ar trebui si ele incluse in dieta celor care sufera de spondilita anchilozanta sau orice alta
afectiune a articulatiilor si oaselor. Cerealele integrale si alimentele organice reduc procesul inflamator. Pentru a descoperi ce alimente favorizeaza
sau chiar declanseaza inflamatia, poti elimina temporar, pe rand, cate un aliment din dieta ta. Daca observi o ameliorare a durerilor in perioada in
care ai eliminat un aliment, e posibil ca acela sa fie responsabil pentru agravarea inflamatiei si accentuarea durerilor resimtite.

Consuma si ierburi si condimente cu potential antiinflamator precum: usturoiul, ghimbirul sau turmericul. Toate acestea sunt folosite de sute de ani
pentru proprietatile antiinflamatoare si curative pe care le au.

3.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea organismului

3.6.1 Notiuni generale

Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună cu excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este
utilizat pentru tratamentul (curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.

Pentru a putea fi absorbit în organism, medicamentul trebuie să fie administrat, iar administrarea este procesul prin care medicamentul ajunge în
organism. Administrarea medicamentelor se realizează prin intermediul formelor farmaceutice. Există mai multe moduri de clasificare a căilor de
administrare, de exemplu: căi enterale (administrare orală), căi parenterale (administrarea directă în torentul sanguin) și altele căi (intranazal, topic,
inhalator, rectal, etc).

Pentru utilizarea corecta a medicamentelor, trebuie sa tinem cont de o serie de cantitati, precum :

● DOZA= cantitatea de medicament care se administreaza bolnavului pentru a obtine efectul terapeutic urmarit
 ● DOZA UTILA= cantitatea minima de medicament la care apare efectul farmacodinamic

● DOZA MAXIMA DM= doza limitata in care se poate administra un medicament o data sau in 24h

● DOZA DE ATAC= cantitatea de medicament administrata initial, necesara obtinerii efectului dorit

● DOZA DE INTRTINERE= doza necesara mentinerii efectului dorit

3.6.2 Tratamenul bolii

Unele medicamente sunt folosite numai pentru scaderea durerii, in timp ce altele pentru a reduce inflamatia.Exemple ale diferitelor clase de
medicamente utilizate in spondilita anchilozanta includ:

-analgezicele, antiinflamatoarele nesteroidiene

-corticosteroizii.

Mai sunt alte doua clase de medicamente utilizate de asemenea in incercarea de a stopa distructiile articulare. Prima este denumita droguri
antireumatice modificatoare ale bolii:DMARDs, iar cealaltaeste cunoscuta drept modificatori ai raspunsului biologic.

Cei din urma pot fi folositi pentru a imbunatati simptomele bolii, stoparea distructiilor articulare si ameliorarea redorii.Cei mai utilizati sunt:

-etanercept

-infliximab

-adalimumab.

AINS utilizate sunt:

-acetaminofen, aspirina

-ibuprofen,naproxen, ketoprofen
-diclofenac, meloxicam

-indometacine, etc.

Tratamentul cu AINS are importante efecte secundare :

-durere epigastrica, discomfort abdominal, diaree, ameteli

-cefalee,indigestie, arsuri stomacale, ulcer peptic, stari de voma

-leziuni ale rinichilor si ficatului.

DMARDs cei mai folositi sunt:

-methotrexatul

-sulfasalazina.

3.6.2.1 Analgezice, antiinflamatorii

Cele mai folosite medicamente in tratamentul afectiunilor reumatice sunt analgezicele si AINS care scad inflamatiile. AINS inseamna
antiinflamatorii nesteroidiene (fara cortizon).

Actiunea acestora

Medicamentele AINS sunt din aceeasi familie cu banala aspirina, ele calmeaza durerile si intepeneala. Pe langa asta, ele impiedica inflamarea
articulatiilor dar asta doar daca sunt dozate corect si doar intr-o oarecare masura. In cele mai multe cazuri nu franeaza procesul de evolutie a bolii
si nu pot impiedica deteriorarea articulatiilor.

Efecte secundare
Un alt neajuns il reprezinta efectele secundare care pot aparea: probleme cum ar fi cresterea tensiunii si retinerea de apa. La persoanele care au
probleme cu rinichii, medicamentele AINS pot afecta grav functia acestora. Deci, daca aveti probleme cu rinichii, trebuie sa-i spuneti medicului
dv.

Cele mai cunoscute efecte secundare sunt probleme cu stomacul - dureri de stomac, greturi, ameteli, varsaturi, arsuri, regurgitare. De asemenea pot
aparea si rani ale stomacului (ulcere). Mai ales la persoanele mai in varsta, care folosesc si Prednison, la persoanele care au ulcer sau o rana pe
intestin si la persoanele care au o boala cronica de stomac, utilizarea de medicamente AINS poate avea efecte secundare neplacute.

Pentru a preveni eventuale dureri de stomac, cel mai bine e sa luati pastilele in timpul mesei cu un pahar de apa sau de lapte; pe prospectul
medicamentului veti gasi mai multe instructiuni. Multi dintre cei care au o afectiune reumatica iau, alaturi de analgezice, si un medicament tampon
pentru stomac. Puteti discuta despre aceasta optiune cu medicul dv. Fiti atenti sa nu amestecati mai multe medicamente AINS; acest lucru nu va
face decat sa accentueze problemele cu stomacul.

Cox-2 inhibitori

Din anul 2000 exista un nou grup de medicamente AINS disponibil pe piata. Acestea sunt asa numitele COX - 2 inhibatori selectivi. Efecte
secundare cum sunt durerile de stomac, sunt mai putin intalnite in cazul utilizarii acestor medicamente, dar tot e posibil sa aveti probleme cu
stomacul (cum ar fi de exemplu senzatia de arsura sau de prea plin). De asemenea sunt posibile efecte secundare legate de retinerea de apa si de
functionarea rinichilor. Exemple din aceste medicamente sunt celecoxib, etoricoxib.

Medicamente biologice

Daca aveti deja de mult timp SA si medicamentele folosite nu mai au efectul scontat atunci va informam ca, de putin timp, este disponibil un nou
grup de medicamente. Nu sunt substante chimice, ci biologice (naturale). Au primit numele de medicamente biologice. Ele au rolul de tine sub
control reactia sistemului imunitar impotriva propriilor substante din corp. Doar un reumatolog poate prescrie aceste medicamente.

Cel mai cunoscut factor biologic este factorul de necroza tumorala (TNF). Acesta este un curier care, intr-o situatie normala, ar trebui sa asigure
faptul ca limfocitele stiu ce sa faca. In cazul SA ceva merge gresit: TNF comunica limfocitelor ce trebuie sa faca, dar in acelasi timp le excita.
Medicamente anti TNF (cum sunt infliximab, etancercept, adalimumab) au grija ca TNF sa nu activeze celulele.

3.6.3 Hidratarea organismului

Alaturi de o medicamentatie corecta, este nevoie si de o hidratare corespunzatoare.

Apa joaca un rol esential in procesele organismului furnizand un mediu universal pentru reactiile chimice, lubrifieri, transportarea nutrientilor in
organism, eliminarea reziduurilor, dispersia caldurii si reglarea temperaturii.

Pentru a isi putea desfasura functiile, fiecare celula si fiecare organ din corp au nevoie vitala de apa. Apa din organismul nostru joaca urmatoarele
roluri:

- elimina toxinele si substantele reziduale;

- transporta oxigenul si nutrientii;

- ajuta la controlul pulsului si a tensiunii arteriale;

- regleaza tempertura corpului;

- asigura lubrifierea articulatiilor;

- protejeaza organele si tesuturile, incluzand aici ochii, urechile, inima;

- determina formarea salivei.

3.7. Recoltarea produselor biologice şi patologice

Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori,
asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza,
ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice
pacientului dupa recoltare.

1.Sangele

Din multitudinea de analize posibile, cele mai simple, mai utile si de o mai mare valoare informative, in practica sunt : examenul atent morfologic
al sangelui, numaratori de elemente (leucocite, hematii, trombocite, reticulocite), dozarea de Hb, dterminarea Ht, a VSH-ului, a probelor simple
imunologice si hemoculturii.

1.1Pregătirea pacientului

Pacientului i se explică procedura la care va fi supus şi se obţine întreaga lui complianţă.

• Recoltarea probelor se face cu pacientul în condiţii bazale, înaintea oricărei proceduri

diagnostice sau terapeutice (ideal între orele 7 şi 9 dimineaţa, în condiţii „a jeun” – pe

nemâncate); pentru evaluarea metabolismului lipidic se recomandă ca recoltarea să se

efectueze după 12 ore de la ultima masă.

• Când probele de sânge nu sunt recoltate în condiţii bazale, trebuie ţinut seama de efectele

adiţionale pe care le pot produce efortul fizic (chiar şi efortul fizic moderat poate determina o

creştere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, CK), precum şi a stării emoţionale sau

ritmului circadian care poate afecta anumiţi parametri.

• Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu, pentru determinarea glicemiei bazale) sau sub forma
probelor multiple (de exemplu, testul de toleranţă la glucoză).

• Asiguraţi-vă că pacientul stă într-o poziţie comodă (în poziţie şezândă sau în decubit dorsal)

• Verificaţi cu mare atenţie ca toate datele demografice ale pacientului să fie corect scrise pe formularul cu care este însoţit acesta la punctul
de recoltare a sîngelui şi etichetaţi corect recipientul de recoltare.

1.2. Recoltarea sangelui

a. capilar :
 cu lanteta sterile de unica utilizare

 sangele trebuie sa iasa spontan ( prima picatura se sterge)

 pentru: frotiuri, picatura groasa, pipete Potain pentru numarare hematiilor, leucocitelor, trombocitelor, pipeta pentru Hb, Ht

b. venos:

 pe substante anticoagulante: solutie EDTA 2% pentru hemoleucograma de sreening, solutie citrate de natriu 3.8% pentru VSH, solutie
citrat sau oxalate pentru probe de hemostaza

 fara substante anticoagulante: sisteme tip vacuum fara aditivi anticoagulanti, dar cu activatori ai coagularii pentru probe de chimie clinica
generala, teste imunoenzimatice, hormoni, markeri tumorali, virali

c. atrial:

 trebuie asigurata anaerobioza

 pentru pH, gaze sanguine, calciu liber (ionic)

2. Urina

Urina este un lichid biologic de excretie, cu o compozitie chimica complexa, care poate suferi modificari in anumite stari patologice. Analiza
completa de urina include determinarea caracterelor fizice (culoare, aspect, greutate specifica), chimice (pH, proteine, glucoza, corpi cetonici,
hematii, bilirubina, urobilinogen, leucocite, nitriti) si examenul microscopic al sedimentului.

2.1 Recoltarea urinei

Pregătirea pacientului

 Aportul de lichide în timpul recoltării trebuie să fie normal (cu excepţia cazurilor când medicul curant face recomandări specifice în acest
sens).
 În unele cazuri se recomandă întreruperea medicaţiei care poate induce interferenţe, cu cel puţin 12 ore (de preferat 48-72 ore) înaintea
începerii recoltării.

 Unele alimente pot influenţa anumiţi compusi chimici, astfel că uneori, la sfatul medicului, pacientul trebuie să ţină o anumită dietă
înaintea acestei analize

Execuţie:

● recoltarea urinei pentru examen sumar:din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150 ml,

● recoltarea urinei pentru urocultură la jumătatea micţiunii:urocultură stabileşte prezenţa bacteriilor în urină,se recoltează urina de dimineaţă
(concentraţie mare de germeni), în absenţa unui tratament cu perfuzii (efect de diluţie)

● înainte de începerea tratamentului cu antibiotice, se spală mâinile cu atenţie şi se usucă cu prosop curat,prima cantitate de urină emisă,
aproximativ 50 ml, se elimină in toaletă sau în bazinet, apoi fără să se întrerupă jetul urinar, se recoltează aproximativ 5 ml urină într-o
eprubetă sterilă,se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare,se astupă repede cu dopul,se transportă la laborator sau se
însămânţează direct pt mediul de cultură şi se introduce la termostat.

● recoltarea urinei prin sondaj vezical:se utilizează atunci când recoltarea la jumătatea micţiunii nu este posibilă şi când puncţia vezicală nu
este dorită se folosesc sonde (catetere) cu o singură cale unidirecţionalei (există risc de infecţie externă),se face toaleta organelor genitale
cu atenţie,în caz de sondă vezicală permanentă, nu se recoltează urina din punga colectoare, ci numai prin puncţie în porţiunea proximală a
sondei după o dezinfectare atentă a suprafetei acesteia.

● recoltarea urinei prin puncţie vezicală:se face numai în caz de: vezică plină, când nu se poate recolta urina la jumătatea micţiunii sau prin
sondaj vezical se execută puncţia vezicii urinare ,îngrijirea ulterioară a pacientului: este ajutat să se îmbrace,este aşezat într-o poziţie
comodă,se aeriseşte salonul

3. Lichidul cefalorahidian (LCR)

Recoltarea lichidului cefalorahidian se realizează de către medic, prin puncţie lombară (sau din alte regiuni ale coloanei vertebrale – este important
să se specifice pe biletul de trimitere regiunea din care s-a recoltat), utilizând preferabil recipiente sterile (obligatoriu sterile, dacă se solicită şi
determinări bacteriologice) şi anunţând telefonic laboratorul cu 30 minute în prealabil (int. 148 pentru teste bacteriologice, 149 pentru biochimie
sau 131 pentru determinări între orele 13,00- 08,00).

7. Materii fecale
Recoltarea materiilor fecale se face pentru : coprocultura, hemoragii oculte, examenul copro-parazitologic, proba de digestive.

7.1 Pentru coprocultură

Este important ca recoltarea să se facă înainte de începerea unui tratament antibiotic. Pentru controlul eficienţei tratamentului antibiotic proba se
recoltează după 5 zile de la ultima doza de antibiotic administrată.

Materiile fecale se recoltează în recipiente speciale (coprorecoltoare) care conţin un mediu de transport (Cary-Blair).

Recoltarea se face din proba emisă spontan.

Se alege o porţiune reprezentativă (cu mucozităţi, striuri de sânge, consistenţă mai moale, etc) şi se ia o cantitate cât încape în linguriţa
coprorecoltorului.

Materiile fecale astfel recoltate se introduc în mediul de transport conţinut de coprorecoltor şi se amestecă cu acesta pentru a se asigura viabilitatea
microbilor până la prelucrarea probei.

Interpretare:

• negative: nu infirma diagnosticul clinic, se repeat examinarea

• pozitiva: boala clinica sau purtator sanatos

7.2 Pentru examenul coproparazitologic

Se utilizează recipiente speciale (coprorecoltoare) fără mediu de transport.

Deoarece unii paraziţi intestinali nu elimină ouă, chisti sau larve în mod continuu, se recomandă repetarea examinării de 3 ori la intervale de 3-5
zile.

Un singur rezultat negativ nu are valoare diagnostică de excludere a unei infestări parazitare intestinale.
Se recoltează materii fecale emise spontan.

Din bolul fecal se aleg zone modificate (cu mucozităţi, striuri de sânge, consistenţă moale, etc) şi se prelevează cu linguriţa coprorecoltorului.

Se evită recoltarea unei cantităţi mai mari datorită riscului alterării materiilor fecale până la momentul prelucrării în laborator, alterare care poate
duce la modificarea aspectului elementelor parazitare şi deci la rezultate fals negative.

Până la predarea recipientului în laborator, acesta se păstrează la rece (la frigider).

7.3 Pentru proba de digestie se recoltează materii fecale în recipient special (coprorecoltor) fără mediu de transport

Timp de o săptămână înainte de recoltare nu se administrează bariu, uleiuri minerale, laxative, supozitoare, creme, lubrifianţi.

Pe o perioada de 3 zile înainte de recoltare nu se vor consuma băuturi alcoolice şi se va respecta următorul regim alimentar zilnic: 50-150 g unt,
150-200 g carne roşie, 500 ml lapte dulce, 200-300 g cartofi, 100 g pâine.

7.4 Pentru hemoragii oculte se recoltează materii fecale în recipient special (coprorecoltor) fără mediu de transport

Se are în vedere ca sângele din materiile fecale poate difuza în apa din vasul toaletei (ducând la posibile rezultate fals negative).

Sângele menstrual, urina hematurică sau sângerările rectale (hemoroizi sau fisuri anale) pot duce la obţinerea de rezultate fals pozitive.

7.5 Pentru coproantigene

Se recoltează materii fecale cu aceleaşi precauţii ca la examenul coproparazitologic.

3.8. Pregătirea pacientului şi efectuarea tehnicilor impuse de afecţiune
- camera de examinat trebuie sa aibă temperatura de minim 20 C, pentru că pacientul

va fi dezbrăcat;

- pacientul va fi transportat și însoțit de asistentă;

- îi vor fi îndepărtate bijuteriile și obiectele de metal;

- pacientul va avea o anumită poziție;

- asistenta va evita să se așeze în vecinătatea aparatului care emană radiații nocive;

- medicul va avea șort și mănuși de protecție radiologică.

Examenul radiologic al sistemului osteo-articular

- înainte de examinare se va face: sedarea durerilor bolnavului, transport adecvat,

picioarele sau alte segmente osoase fracturate vor fi menținute fixate în atele de lemn;

- dacă există hemoragii se va face hemostază;

- se vor îndepărta pansamentele care nu sunt necesare;

- dacă se fac radiografii de bazin se face o clismă evacuatorie înainte.

3.9. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii

Supraveghereza postoperatorie a pacientului incepe din momentul terminarii interventiei chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in
camera. Din acest moment, operatl devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea spitalului.

1.Pregatirea generala preoperatorie.

Pregatirea generala preoperatorie, consta in examenul clinic si paraclinic, pregatirea psihica, ingrijiri igienice, urmarirea functionala, vitala si
vegetativa, precum si observarea schimbarii in starea bolnavului si regimul dietetic preoperator.

A. Examenul clinic

Acesta este efectuat de catre medicul chirurg, ajutat de cadrul mediu sanitar si pune in evidenta starea fiziologica a bolnavului dand totodata
posibilitatea depistarii unor deficiente ale organismului si ale unor boli insotitoare. El este completat de examinari paraclinice.

B. Pregatirea psihica

Bolnavul este informat despre necesitatea interventiei chirurgicale, riscul, eventualele mutilari si i se cere consimtamantul. Se fixeaza data
aproximativa a interventiei. Bolnavul este incanjurat cu solicitudine si atentie. Se suprima tot ceea ce ar putea produce bolnavului starea de
neliniste. Balnavului i se creaza a stare de canfort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant placut. I se asigura legatura cu apartinatorii.

C. Ingrijiri igienice

Daca starea bolnavului o permite zilnic, bolnavul va fi indrumat, ajutat sa faca baie sau dus, urmat de igiena cavitatii bucale, ingrijirea parului,
taierea unghiilor. Asanarea focarului de infectie. Se efectueaza controlul stomatalogic la invitatia medicului si daca este cazul, se efectueaza
control stomatabogic.

D. Urmarirea functiilor vitale

● masurarea si notarea temperaturii;

● masurarea si notarea pulsului;

 ● observarea si notarea respiratiei (la indicatia medicului);

● masurarea si notarea T.A.;

● observarea diurezei;

● observarea scaunului.

2.Pregatirea din preziua operatiei

A. Pregatirea generala

● asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;

● la prescriptia medicului, seara, se administreaza un calmant;

● asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;

● evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);

● asigurarea igienei carporale. Se va efectua baie sau dus pe regiuni la pat.

B. Pregatirea locala

● se curata pielea pe regiuni. Pielea paroasa se rade cu grija, evitandu-se sa se produca mici taieturi (poarta de intrare pentru infectie,
dureroasa la efectuarea dezinfectiei);

● se degreseaza pielea cu comprese sterile imbibate cu eter (cu grija sa nu se scurga eter pe regiunea perianala);

● se dezinfecteaza pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);

● se acopera campul operator la indicatia medicului.

Pregatirea din dimineata interventiei:

● se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 12 ore inaintea interventiei chirurgicale;

● imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru barbati) si sosete in picioare.

● protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si puse in noptiera bolnavului;

● bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului;

● indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificila depistarea semnelor de anaxie manifestate prin
cianoza la nivelul extremitatilor);

● golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se efectueaza sondaj vezical;

● se va administra hipnotic opiaceu (morfina, mialgin) sau un barbituric (fenabarbital). Se administreaza un vagolitic (atropina). Dozele si
ora injectarii sunt indicate de medicul anestezist.

3. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator (tarati)

Ingrijirile acordate acestora, urmaresc sa corecteze deficientele organismului si sa restabileasca echilibrul fiziologic pentru a suporta actul operator
si pentru a evita complicatiile ce se pot produce, atat in timpul interventiei cat si dupa aceasta.

Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirurgicala si dureaza pana la vindecarea completa a bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se accorda pentru
restabilirea functiilor organismului, asigurarea cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor. Balnavul operat sub anestezie generala,
trebuie supravegheat cu toata atentia pana la aparitia reflexelor (de deglutitie, tuse, faringian si cornean), pana la revenirea campleta a starii de
constienta cat si in orele care urmeaza, de altfel transportul din sala de aperatie se executa dupa revenirea acestor reflexe.
3.10. Educaţie pentru sănătate-profilaxia bolii.

Prin profilaxie se înțelege ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea apariției și a răspândirii bolilor.

Educaţia pentru sănătate este o preocupare de maximă importanţă a medicinii omului sănătos și bolnav

care constă în dezvoltarea nivelului de cultură sanitară al diferitelor grupuri de populaţie, precum şi a

mijloacelor şi procedeelor educativ-sanitare necesare formării unui comportament sanogenic.

OMS a dat o definiţie oficială a sănătăţii formulată astfel : „sănătatea este acea stare de

complet bine fizic, mintal şi social şi nu constă numai în absenţa bolii sau a infirmităţii”

Educaţia pentru sănătate are trei laturi: cognitivă, care constă în comunicarea şi însuşirea

de noi cunoştinţe necesare apărării şi menţinerii sănătăţii; motivaţională, adică asigură

convingerea populaţiei privind necesitatea prevenirii şi combaterii bolilor şi a dezvoltării

armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de sanogeneză; comportamentalăvolitională, care constă în însuşirea deprinderilor şi
obişnuinţelor sanogenice, cu aplicarea lor în

practica cotidiană.

3.11. Externarea pacientului.

Externarea necesita:

● anuntarea pacientului asupra zilei si orei externarii

● anunatrea apartinatorilor asupra zilei si orei externarii

● educarea pacientului pemtru a respecta regimul igieno-dietetic si de viata

● verificarea imbracamintei si a celorlalte efecte ale pacientului ( daca sunt in buna stare, adecvate anotimpului, etc)

● preluarea efectelor spitalului daca e cazul

! Daca externarea se face la cererea bolnavului, acesta va semna pe decizia pe care a luat-o. Bolnavii nu pot fi evaluati decat in conditii speciale si
doar daca acest lucru nu le pune viata in pericol.
 CAP III . INGRIJIRI SPECIFICE

* PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALĂ.

PACIENTUL 1

STUDIU DE CAZ

Secţia:

Spitalul.

 Date de identificare a pacientului:

*Nume şi prenumele pacientului: ……M.R…………. ……….

*cum preferă să i se spună: ………………………….

*vârsta 28 … ani, sex: M,

*data internării : 15.12.2019

*data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul : 10.12.2019

*secţia unde e internat : ortopedie

*asistenta medicală care vă e mentor :

Înălţime : 182 Greutate : 85

Temperatură : 37 Puls : 90 pulsatii/min Respiraţi : fiziologica (tahipnee usoara)

TA: 130/85 mm Hg

 Date generale despre pacient:

Motivele prezentării:……stare generala alterata, durere in zona lombara si a membrului, pana in zona genunchiului, impotenta
functionala, rigiditate, oboseala rapida, somn perturbat de durere ……………….……………………………......

Boli recente:………....pneumonie...........................................………………………..

Operaţii recente:…........apendicita acuta, interventii pentru apendicectomie............................................................................

Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii):………nu exista istoric de boli cronice sau afectiuni mentale ale membrilor familiei.….......

Vicii:

-fumat: da număr de ţigări/ zi: 10 de câţi ani fumează: 2

-alcool: nu cantitatea l/ zi: 0

-alergii: alimentare: ………nu este alergic………

medicamentoase: …algocalmin…………

alte alergii (lână, sintetice, etc.)…………nu este alergic…………..

Antecedente heredo-colaterale:.................................................................

......MAMA nespecificate.........

.......TATA nespecificate............

 Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: subponderal normoponderal supraponderal

 Apetit: normalexagerat diminuat: inapetenţă selectivă pentru:

Vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente

Dentiţie: carii: proteză parţială: proteză totală:

Tegumente: calde: reci: culoare normală: paloare cianoză icter

Edeme: dietă specială:

Balonare: zgomote intestinale:

Scaun: număr: 1 consistenţă: I / -- X P S M

foloseşte acasă laxative:nuantidiareice da

Micţiuni/ zi:micţiuni/ noapte: da disurie nicturie enurezis

Urină normocromă: hipercromă hipocromă sanghinolentă

Respiraţie: frecvenţă tip regulat neregulat Kussmaul

Cheyne Stokes

Transpiraţii diurne nocturne

Somn: număr de ore/ zi insomnii

Capacitatea de a comunica: normală modificată

Tulburări de vorbireauz vedere

precizaţi care sunt

 Gradul de independenţă:

*total independentnecesită rar însoţitor necesită frecvent însoţitor

 *total dependent

*se îmbracă singur se îmbracă cu ajutor trebuie îmbrăcat

*se poate deplasa singur se deplasează cu sprijin e imobilizat

*îşi poate folosi membrele: superior stâng da superior drept da

inferior stâng da inferior drept da

-îşi efectuează igiena personală: singur da necesită ajutor temporar

necesită ajutor permanen

 Personalitatea:

-orientat temporo-spaţial da nu

-tipul de personalitate: melancolic coleric sanguinic flegmatic

-autopercepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare

-surse de stres: spitalizarea vizitele familiei perceperea viitorului

relaţia cu:

 ceilalţi membrii ai familiei……….......................................................

 cu ceilalţi pacienţi……DA…….................................................................

 cu personalul sanitar…………………..............................................…

 nivel de educaţie:……………………………………………………

 gradul de igienă personală: ………………………………………….

Diagnostic Medical:….............criterii clinice : durere lombara joasa si redoare de peste 3 luni, ce se amelioreaza prin exercitii si nu dispare in
repaus . Limitarea miscarilor coloanei lombare in plan sagital si frontal. Tardiv, limitarea expansiunii cutiei toracice fata de valorile normale
corectate. Criterii radiologice : sacroileita bilaterala...........................................................................

Diagnostic nursing:.....................Oboseală, inapetență, rigiditate........................

PACIENTUL 2

STUDIU DE CAZ

Secţia: Ortopedie

Spitalul. de Ortopedie și Traumatologie Azuga

 Date de identificare a pacientului:

*Nume şi prenumele pacientului: ……P I…

*cum preferă să i se spună: ………………………….

*vârsta 35… ani, sex: M ,

*data internării : 25.01.2020

*data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul : 26.01.2020

*secţia unde e internat : Ortopedie

*asistenta medicală care vă e mentor :

 Înălţime : 1.75 Greutate : 73
Temperatură : 37,5 Puls : 100 pulsații/minut Respiraţi : greoaie TA: 130/40
mmHg

 Date generale despre pacient:

Motivele prezentării:……………Pacientul Popescu Ioan se interneaza cu dureri lombare cu caracter inflamator și impotenţă funcţională
a segmentului lombar care au debutat în urmă cu ani. A urmat diverse tratamente cu antiinflamatoare, simtomatologia dureroasă lombară
persistând în timp fiind însoţită de redoare matinală. În urmă cu 2 ani a fost internat la Institutul de reumatologie din Bucureşti unde se indică
tratamentul cu Salzopirină pe care îl abandonează după 5 luni din cauza costului ridicat. Sporadic a urmat tratamentul Kinetic. Episodul actual a
debutat în urmă cu o lună cu dureri la nivelul coloanei ……….……………………………......

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…..

Boli recente:………..........................Nu este cazul.....................………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………

Operaţii recente:…...................................Nu este cazul.................................................

………………………………………………………………………………

Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii):……….…........................Antecedențe familiare, fratele său are spondilită

anchilozanta.....................................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................
 Vicii:

-fumat: da nu număr de ţigări/ zi: 10 de câţi ani fumează: 5 ani

-alcool: da nu cantitatea l/ zi:

-alergii: alimentare: ………………………………………

medicamentoase: …………………………………

alte alergii (lână, sintetice, etc.)……………………..

Antecedente heredo-colaterale:............Antecedențe familiare, fratele său are spondilită

anchilozanta............................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................

.................................................................................................................

 Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: subponderal normoponderal supraponderal

Apetit: normal exagerat diminuat: inapetenţă selectivă pentru:

Vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente

Dentiţie: carii: proteză parţială: proteză totală:

Tegumente: calde: reci: culoare normală: paloare cianoză icter

Edeme: dietă specială:

Balonare: zgomote intestinale:

Scaun: număr: consistenţă: I / -- X P S M

foloseşte acasă laxative: antidiareice

 Micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: disurie nicturie enurezis

Urină normocromă: hipercromă hipocromă sanghinolentă

Respiraţie: frecvenţă tip regulat neregulat Kussmaul

Cheyne Stokes

Transpiraţii diurne nocturne

Somn: număr de ore/ zi insomnii

Capacitatea de a comunica: normală modificată

Tulburări de vorbire auz vedere

precizaţi care sunt : miopie, hiperlacrimație, ochi roșii

 Gradul de independenţă:

*total independent: necesită rar însoţitor necesită frecvent însoţitor

*total dependent

*se îmbracă singur se îmbracă cu ajutor trebuie îmbrăcat

*se poate deplasa singurse deplasează cu sprijin e imobilizat

*îşi poate folosi membrele: superior stâng superior drept

inferior stâng inferior drept

-îşi efectuează igiena personală: singur necesită ajutor temporar

necesită ajutor permanen

 Personalitatea:

-orientat temporo-spaţial da nu
 -tipul de personalitate: melancolic coleric sanguinic flegmatic

-autopercepere: modificată de spitalizarenemodificată de spitalizare

-surse de stres: spitalizarea vizitele familiei perceperea viitorului

relaţia cu:

 ceilalţi membrii ai familiei……….......................bună................................

 cu ceilalţi pacienţi…………................................dificilă.................................

 cu personalul sanitar…………………..................bună............................…

 nivel de educaţie:…………………………………mediu…………………

 gradul de igienă personală: ………………………bună………………….

Diagnostic Medical:…...................................... dureri lombare cu caracter inflamator trenant

- redoare coloana dorso-lombară

...........................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................

Diagnostic nursing:..............................................Pacientul Popescu Ioan se interneaza cu dureri lombare cu caracter inflamator și

impotenţă funcţională a segmentului lombar care au debutat în urmă cu 10 ani. A urmat diverse tratamente cu antiinflamatoare,
simtomatologia dureroasă lombară persistând în timp fiind însoţită de redoare matinală. În urmă cu 2 ani a fost internat la Institutul de
reumatologie din Bucureşti unde se indică tratamentul cu Salzopirină pe care îl abandonează după 5 luni din cauza costului ridicat. Sporadic a
urmat tratamentul Kinetic. Episodul actual a debutat în urmă cu o lună cu dureri la nivelul coloanei dorso-lombare de tip inflamator.

.........................................................................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
.....................................................................................

PACIENTUL 3

STUDIU DE CAZ

Secţia: Ortopedie

Spitalul. De traumatologie Azuga

 Date de identificare a pacientului:

*Nume şi prenumele pacientului: …………….R.S.…. ……….

*cum preferă să i se spună: ………………………….

*vârsta 46… ani, sex: M F ,

*data internării : 10.12.2019

*data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul : 10.12.2019

*secţia unde e internat : Ortopedie

*asistenta medicală care vă e mentor :

Înălţime : 1,65 Greutate : 80 kg

Temperatură : 37,5 Puls : 88 puls/minut Respiraţi : fiziologicăTA: 137/85 mm Hg

 Date generale despre pacient:

Motivele prezentării:…………………….
-Dureri la nivelul articulației coxobilaterale și sacro-bilaterale , retitudinea coloanei vertrebrale și limitarea mișcărilor matinale

- Tremur accentuat al membrului drept

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…..

Boli recente:………....................................Zona zoster...........………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………

Operaţii recente:…....................................fractura la nivelul articulației coxofemurale................................................

………………………………………………………………………………

Alte probleme de sănătate (boli,malformaţii):……….…..................Astm

bronșic, ......................................................................................................................................................

........................................................................................................................

........................................................................................................................

Vicii:

-fumat: da nu număr de ţigări/ zi: de câţi ani fumează:

-alcool: da nu cantitatea l/ zi: 200 ml/zi

-alergii: alimentare: ………………………………………

medicamentoase: …………………………………

alte alergii (lână, sintetice, etc.)…………polen…………..

Antecedente heredo-colaterale:..................................................................
 ..................................................................................................................

.................................................................................................................

 Repere ale stării de sănătate:

Greutatea: subponderal normoponderal supraponderal

Apetit: normal exagerat diminuat: inapetenţă selectivă pentru:

Vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente

Dentiţie: carii: proteză parţială: proteză totală:

Tegumente: calde: reci: culoare normală: paloare cianoză icter

Edeme: dietă specială:

Balonare: zgomote intestinale:

Scaun: număr: consistenţă: I / -- X P S M

foloseşte acasă laxative: antidiareice

Micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: disurie nicturie enurezis

Urină normocromă: hipercromă hipocromă sanghinolentă

Respiraţie: frecvenţă tip regulat neregulat Kussmaul

Cheyne Stokes

Transpiraţii diurne nocturne

Somn: număr de ore/ zi insomnii

Capacitatea de a comunica: normală modificată

Tulburări de vorbire auz vedere

 precizaţi care sunt

 Gradul de independenţă:

*total independent: necesită rar însoţitornecesită frecvent însoţitor

*total dependent

*se îmbracă singur se îmbracă cu ajutor trebuie îmbrăcat

*se poate deplasa singurse deplasează cu sprijin e imobilizat

*îşi poate folosi membrele: superior stâng superior drept

inferior stâng inferior drept

-îşi efectuează igiena personală: singur necesită ajutor temporar

necesită ajutor permanen

 Personalitatea:

-orientat temporo-spaţial da nu

-tipul de personalitate: melancolic coleric sanguinic flegmatic

-autopercepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare

-surse de stres: spitalizarea vizitele familiei perceperea viitorului

relaţia cu:

 ceilalţi membrii ai familiei………............bună...........................................

 cu ceilalţi pacienţi…………....................bună.............................................

 cu personalul sanitar…………………....bună..........................................…

 nivel de educaţie:………………………bună……………………………
 gradul de igienă personală: ……………bună…………………………….

Diagnostic Medical:….................

-Dureri la nivelul articulației coxobilaterale și sacro-bilaterale , retitudinea coloanei vertrebrale și limitarea mișcărilor matinale

- Tremur accentuat al membrului

drept...................................................................................................................................................................................................................................
........................................................................................

Diagnostic nursing:............Pacientul R.S. se internează prezentând dureri la nivelul articulației coxobilaterale și sacro-bilaterale , retitudinea
coloanei vertrebrale și limitarea mișcărilor matinale și tremur accentuat al membrului drept. Pacientul suferă de Spondilită anchilozantă si
Parkinson...........................................................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................................................................
......................................................................................

ANEXA 2
CULEGEREA DATELOR

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NUME ŞI PRENUME M.R P. I. R.S.

VÂRSTA 28 35 ANI 46
OCUPAŢIA Inginer software MECANIC Șomer
CONDIŢII DE VIAŢĂ casa Grele, lucrează în frig casa

GREUTATEA 85 kg 73 80kg
182 1,75 1,65
ÎNĂLŢIMEA
AII Rh pozitiv 01 Rh pozitiv AB4Rh pozitiv
GRUP SANGUIN
Stare generala alterata, durere lombara si -dureri lombare cu caracter-dureri la nivelul articulaţiei
coxobilaterale şi sacro-bilaterală
a membrului inferior, rigiditate, oboseala inflamator șiimpotenţă
MOTIVELE INTERNĂRII
rapida si somn perturbat de durere funcţională a segmentului -retitudinea coloanei vertebrale şi
limitarea mişcărilor matinale
lombar
-tremur accentual al membrelor
-redoare matinală drept

-Somn perturbat datorită durerii

De mai bine de 3-4 luni, pacientul Pacientul P I se Pacientul R.S.se interneaza cu

dureri dureri la nivelul articulaţiei
prezinta dureri la nivelul zonei lombare interneaza cu dureri
ISTORICUL BOLII coxobilaterale şi sacro-
pana la nivelul genunchiului. Dimineata lombare cu caracter bilaterală,retitudinea coloanei
vertebrale şi limitarea mişcărilor
prezinta rigiditate crescuta, pacientul inflamator șiimpotenţă
matinale,tremur accentual al
sustine ca oboseste destul de rapid funcţională a membrelor drept. . Pacientul
segmentului lombar suferă de Spondilită anchilozantă
si Parkinson
care au debutat în urmă
cu ani. A urmat diverse
tratamente cu
antiinflamatoare,
 simtomatologia
dureroasă lombară
persistând în timp fiind
însoţită de redoare
matinală.În urmă cu 2
ani a fost internat la
Institutul de
reumatologie din
Bucureşti unde se indică
tratamentul cu
Salzopirină pe care îl
abandonează după 5
luni din cauza costului
ridicat.Sporadic a urmat
tratamentul Kinetic.
Episodul actual a
debutat în urmă cu o
lună cu dureri la nivelul
coloanei dorso-lombare
de tip inflamator

Spondilita anchilozanta Spodilită anchilozanta boala Parkinson în evoluţie

DIAGNOSTICUL DE diagnosticată îm urmă
spondilită anchilozantă în
 INTERNARE cu 10 ani observaţie

15.12.2019 25.01.2020 10.12.2019

DATA INTERNĂRII
 ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NEVOIA 1.Nevoia de a respira şi 1.Nevoia de a respira şi 1.Nevoia de a respira şi

FUNDAMENTALĂ de-a avea o bună circulaţie de-a avea o bună circulaţie
de-a avea o bună circulaţie
NESATISFĂCUTĂ

PROBLEMA DE Circulatie periferica alterata Dificultate de a respira Dificultate de a respira

DEPENDENŢĂ
ETIOLOGIA Anxietate, stres, irigare Anxietate, dureri in zona Depresie, dureri, tremur
lombara
defectuoasa accentuat
MANIFESTĂRI Usoara tahipnee Tahipnee Frecventa, ritm si amplititudine usor
DE DEPENDENŢĂ Frecventa, ritm si amplititudine usor marite
marite

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NEVOIA 2.Nevoia de-a bea şi 2.Nevoia de-a bea şi 2.Nevoia de-a bea şi
FUNDAMENTALĂ Mânca mânca
mânca
NESATISFĂCUTĂ
PROBLEMA DE Alimentare neadecvata Lipsa nutrientilor necesari - neputinta de adaptare la regim
DEPENDENŢĂ prin deficit in alimentatie datorita obiceiurilor alimentare
gresite

- lipsa de cunoastere a valorilor

nutritionale ale alimentelor si
 1

nevoile organismului.

Deficit in autoingrijire din cauza

tremuraturilor accentuate in
miscarea intentionata
ETIOLOGIA Anxietate, stare Oboseala, stare de Anxietate, stare depresivă
depresiva, slabiciune, amețeală,
refuz de a se
oboseala, refuz de a se alimenta si hidrata
alimenta si hidrata
MANIFESTĂRI Hidratare insuficienta Probleme gastrice - hidratare insuficienta
DE DEPENDENŢĂ cantitativ, inapetenta
- dificultate de a respira

- regim alimentar

- tendinta de a consuma alimente bogate in

glucide peste nevoile organismului

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NEVOIA 3.Nevoia de-a elimina 3.Nevoia de-a 3.Nevoia de-a elimina
 2

FUNDAMENTALĂ elimina
NESATISFĂCUTĂ
PROBLEMA DE Alterarea eliminarilor Diaree Alterarea eliminarilor
DEPENDENŢĂ prin constipatie si prin constipatie si
Retentie de apa
deshidratare deshidratare
ETIOLOGIA Alimentare neadecvata Consumarea - imobilitate
alimentelor interzise,
care interferezează - lipsa exercitilor fizice
negativ cu
medicamentele - stres
administrate

MANIFESTĂRI DE Hidratare neadecvata, Umflarea - absenta scaunului de mai multe

DEPENDENŢĂ absenta scaunului de articulatiilor zile
mai multe zile, uscaciune, tegumente
uscate Deranjamente - scaun dur putin frecvent ( la 2-3
stomacale zile)

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NEVOIA 4.Nevoia de-a se mişca 4.Nevoia de-a se mişca 4.Nevoia de-a se mişca
FUNDAMENTALĂ şi a avea o bună postură. şi a avea o bună postură.
şi a avea o bună
NESATISFĂCUTĂ
postură.

PROBLEMA DE Refuz de a face activitati Redoare lombară - dureri la nivelul genunchilor,

DEPENDENŢĂ fizice
umerilor, coatelor, articulatiei

coxofemurale

-rigiditate musculară
 3

-tremur accentuat

- slabiciune si atrofie musculara

ETIOLOGIA Constrangeri fizice, durere Durere, Agitație perturbarea imaginii de sine

durere
agitație
MANIFESTĂRI DE Grad mobilitate scazut, Incapacitatea de a se - restrictii in a se mobiliza
DEPENDENŢĂ
incapacitatea de a se misca misca
- limitarea miscarilor la nivelul
normal membrelor inferioare

- dificultatea de a se aseza si
ridica, greutate la mers

PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3

NEVOIA 5.Nevoia de a dormi şi a se 5.Nevoia de a dormi şi a se

5.Nevoia de a dormi şi a se
FUNDAMENTALĂ
NESATISFĂCUTĂ Odihni odihni odihni

PROBLEMA DE Alterarea somnului, Treziri frecvente - insuficiente ore de somn

DEPENDENŢĂ
insomnie
 4

ETIOLOGIA Evenimente care perturba
somnul, incomoditate
- treziri frecvente
Poziție incomoda, - dureri la nivelul membrelor
superioare si inferioare
patul prea moale
- anxietate, stres

- stare depresiva
MANIFESTĂRI Oboseala, neliniste, dificultate Iritabilitate, agitatie, - dificultate in a dormi
DE DEPENDENŢĂ
In a dormi, trezire frecventa, dureri
- somn agitat
agitatie

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PACIENTUL 1 PACIENTUL 2 PACIENTUL 3
PE TERMEN SCURT(O.T.S) PE TERMEN SCURT(O.T.S) PE TERMEN SCURT(O.T.S)
Pacientul să: prezinte stare generală psihică Pacientul să: înregistreze o
bună, să combată anxietatea, să întăreascăPacientul să: ameliorare a stării generale,
speranța de a face față situației, să fie Respecte medicamentatia durerile articulare și
echilibrat electrolitic redoarea matinală să dispară
Faca exercitii fizice treptat în 8 zile, să prezinte
Doarma pe un pat ferm și o diminuare a procesului
inflamator la articulatii, să
neted respecte regimul alimentar.
OBIECTIV
PE TERMEN MEDIU (O.T.M)
E PE TERMEN MEDIU (O.T.M)
 5

Sprijinirea pacientului în refacerea capacității

PE TERMEN MEDIU (O.T.M)
de a dormi, să renunțe la gândurile de suicid Să își controleze parțial
de inferioritate, de inutilitate. Pacientul săÎmbunătățirea treptată a gradului de
coordonarea miscărilor
fie în siguranță. mobilitate Să își câștige pe cât posibil
Dobândirea independenței autonomie în autoîngrijire

PE TEREMEN LUNG (O.T.L)

Pacientul să accepte măsurile
terapeutice de reducere a riscului de
suicid și să identifice alternative de a
face față stresului și problemelor
emoționale.
Încurajarea pacientului să participe la
activități zilnice, recreative.
PE TEREMEN LUNG (O.T.L)
Renunțe la fumat
Mearga la kinetoterapie
PE TEREMEN LUNG (O.T.L)
Combaterea depresiei, recomandarea
unui specialist
Participarea la activități zilnice,
recreative
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR

Pacientul 1

Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenţii

Dî Durere in zona lombara si la nivelul membrului inferior

O Sa calmeze durere in cel mai scurt timp posibil

I: Proprii: Supraveghez functii vitale.

Creez conditii de microclimat.

Asigur o pozitie cat mai comoda a pacientului.

Inspectez sediul si caracterul durerii.

Delegate: Administrarea calmantelor prescrise de medic.

Administrarea antiinflamatoarelor prescrise.

Dî: Stare de imobiliatate partiala impusa de afectiune.

O Sa ii asigur toate ingrijirile necesare.

I: Proprii: Ii explic necesitatea urmarii sedintelor de fizioterapie pentru a nu se agrava boala.

Servesc pacientul la pat cu cele necesare, atat pentru alimentatie, cat si pentru eliminare.

Investighez capacitatea de mobilizare.

Efectuez toaleta membrului inferior si previn imobiliatea.

 1

Delegate: Supravegherea sedintelor de fizio si kinetoterapie indicate de medical specialist.

Dî; Insomnia

O; Sa creez conditii optime de odihna si somn

I: Proprii: Aerisesc salonul si port discutii cu pacientul.

Ma interesez de programul de somn.

Ii explic necesitatea odihnei pentru organism.

Delegate: Administrarea medicamentelor.

Pacientul 2

Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenţii

Dî Dificultatea de a-si asigura ingrijirile igienice

O Pacienta sa-si poata efectua ingrijirile igienice fara ajutor in circa 6 zile

I: Proprii: Observ obiceiurile si deprinderile igienice ale pacientei

Ajut pacienta in functie de starea sa generala sa isi faca dus sau baie.

  Asigur temperatura optima in incapere(20-22grdC)

  Ajut pacientul sa se pieptene, sa-si taie unghile

 2

Delegate: Ii pregatesc materialele necesare

Dî: Alimentatie si hidratarea inadecvata in deficit.

O Pacienta sa beneficieze de o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ , sa urmeze regimul alimentar
restrictiv si sa inteleaga importanta lui in cadrul bolii in decurs de 5 zile.

I: Proprii: O informez asupra alimentelor pe care trebuie sa le consume.

Explorez preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise.

Servesc pacienta cu alimente la temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator.

Calculez numarul de calorii in functie de varsta si activitatea pacientei, fiind in repaus (25cal/24h)

25cal/kg = 1,500cal/kg corp/24h

Las pacienta sa aleaga alimente dupa gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului

Incurajez pacienta si ii explic rolul interventiilor

Delegate: Explic pacientei importanta regimului alimentar prescris de medic.

Dî; Disconfort fizic datorat durerilor articulare si redorii matinale.

O; Pacienta sa afirmediminuarea durerii in decurs de 6 zile.

I: Proprii: Asigur conditii de microclimat (salon cu temperatura optima, umiditate scazuta, ventilatie permanenta si confortul
necesar: - pat cu somiera rigida pentru ai favoriza pozitia corecta a coloanei lombare

Discut cu pacienta asupra repausului total sau relativ la pat in functie de afectarea articulatiilor importante si asigur
aceasta.
 3

Pozitia pacientei in pat este decubit dorsal adaptata localizarii durerilor.

Observ comportamentul pacientei

(durerile, caracterul lor, locul de iradiere, reactia la tratamentul administrat)

Delegate: Administrarea medicamentelor.

Informez pacienta si o pregatesc in vederea recoltarii sangelui si urinei pentru examenul de laborator, sange pentru
determinarea VSH-ului, reactia Latex, Hb,PCR, Fibrinogen, Glicemie si urina pentru sumar de urina

Pacientul 3

Dî = diagnostic de îngrijire, O = obiective, I = intervenţii

Dî Imobilitate moderata.
O Pacientul sa prezinte o diminuare a procesului inflamator la articulatiile cuprinse in circa 10 zile .
I: Proprii: Explorez si identific gradul de mobilitate al pacientului, capacitatea si limitele fizice.

 Planific un program de exercitii specific unor anumite grupe musculare in functie de grupele musculare
afectate si capacitatea pacientei.

Efectuez miscari pasive cu membrele inferioare la interval de doua ore.

Explic pacientei pozitiile mai avantajoase tinand cont de contractura musculara pe care o prezinta.

  Insotesc pacienta la serviciul de fizioterapie

Delegate: Administrarea medicamentației
 4

Masor si notez functiile vitale

Dî: Dificultatea de a dormi si a se odihni
O Pacientul sa prezinte un somn linistit, odihnitor, sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator varstei in decurs de 4
zile.
I: Proprii: Asigur un climat optim si linistit pentru ca pacienta sa se poata odihni,

Invat pacienta sa practice tehnici de relaxare inainte de culcare, lecturi placute, exercitii respiratorii

Observ calitatea somnului, daca celelalte nevoi sunt satisfacute, intocmesc un program de odihna in functe de
preferintele pacientei
Delegate: Explic pacientei importanta odihnei în ameliorarea simptomelor.

Dî; Anxietatea

O; Pacientul sa beneficieze de confort psihic in 6 zile

I: Proprii: In urma interviului purtat cu pacientul, creez conditiile necesare sa-si exprime nelinistea ,temerile in legatura
cu evolutia si prognosticul bolii

Asigur un climat de intelegere de calm si securitate.

 Incerc sa conving pacienta ca in mare masura depinde de ea modul in care va evolua boala si ca varsta ei o va
ajuta sa infrunte boala.

Ajut pacientul sa inteleaga exact ce depinde de ea pentru ameliorarea bolii redandu-i optimismul.
Delegate: Administrarea medicamentelor.
 5

TRATAMENTUL EFECTUAT PACIENTUL 1

DENUMIREA FORMA DE ACŢIUNE DOZA ZILNICĂ DOZA UNICĂ

MEDICAMENTULUI
ADMINISTRARE

Ibuprofen (400mg) orală Antiinflamator 3 comprimate / zi 1 comprimat de 3 ori pe zi

nesteroidian

Diclofenac (50 mg) orală Antiinflamator 3 comprimate / zi 1 comprimat de 3 ori pe zi

nesteroidian

Indometacin supozitor rectală Antiinflamator 1 supozitor seara 1 pe zi

Methotrexat fiole injectabilă Antireumatice, 1 fiolă / zi 1 pe zi

modificatoare ale bolii

Sulfasalazin (500mg) orală Antireumatice, 4 comprimate / zi 1 comprimat de 4 ori pe zi

modificatoare ale bolii

Melatonina orală puternic 1 comprimat/zi 1 pe zi

imunostimulant si
antioxidant, protejeaza
organismul impotriva
stresului, a noxelor
externe; previne
cancerul, infarctul
miocardic, accidentele
 6

vasculare cerebrale

TRATAMENTUL EFECTUAT PACIENTUL 2

DENUMIREA FORMA DE
ACŢIUNE DOZA ZILNICĂ DOZA UNICĂ
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE

Salazopirină orală antireumatic 2g/zi – 2 tablete de 50 de 50 g

Diclofenac orală antiinflamatoare 2mg/zi

Fenilbutazona Crema Unguent antiinflamatoare 2mg/zi

Indometacin supozitor rectală Antiinflamator 1 supozitor seara 1 pe zi

TRATAMENTUL EFECTUAT PACIENTUL 3

DENUMIREA FORMA DE
ACŢIUNE DOZA ZILNICĂ DOZA UNICĂ
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE

ALGOCALMIN Injectie I.M. Analgezic, antipiretic cu 1fiola/zi in injectie

actiune intensa la
administrare,slab
antiinflamator,
antispastic
INDOMETACIN comprimate Antiinflamator, 2cp/zi
 7

antipiretic,
capsule
Analgezic
METROTREXAT comprimate Antiineoplazic un 1cp/zi
citostatic, actionand ca
antimetabolic al acidului
folic.
Amantadina 100 mg comprimate Dopaminergic 1cp/zi

TincturaValeriana orală sedativa la nivelul 20 picaturi/zi 20 picaturi/zi

sistemului nervos si la
nivel cardiac.

EXAMENUL DE LABORATOR

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

Pac.1 Pac.2 Pac.3

VSH - bolnava a jeune 25m 23mm 27m 2-13 mm/1h

m/1h /1h m/1h
- recoltarea se face dimineata 12-17 mm/2h
47m 44mm 27m
m/2h /2h m/2h
 8

- fara staza venoasa

- punctie venoasa
- bolnava a jeune 300mg 487mg 257mg 200-400mg%
% % %
FIBRINOGEN - recoltarea se face dimineata

- punctie venoasa

P.C.R. - bolnava a jeune prezentă(++) prezentă(+ prezentă(++)

+)
- recoltarea se face dimineata prezentă(+
+)
- punctie venoasa

TGP - bolnava a jeune 16 U.I. 16 U.I. 16 U.I. 2-16 U.I.

- recoltarea se face dimineata 23 U.I. 23 U.I. 23 U.I. 2-20 U.I.

TGO
- punctie venoasa

CREATININA - bolnava a jeune 0,7 mg% 0,9 mg% 1,0 mg% 0,6-1,2 mg%

- recoltarea se face dimineata

- punctie venoasa
EXAMEN DE URINA - se recolteaza urina de - Densitate = - Densitate = - Densitate = Sumar de urina:
dimineata inainte de inceperea 1015 1015 1015
tratamentului cu antibiotice, - Densitate =1010-1025
dupa tualeta oragnelor - Ph=5,0 - Ph=4,9 - Ph=4,8
genitale - pH= 5,2
- Albunina, - Albunina, - Albunina,
glucoza glucoza glucoza
 9

- pentru examen sumar: absente absente absente - aspect limpede,

din urina obtinuta se trimite -- aspect - aspect - aspect - Albumina, glucoza,

100 -150 ml; limpede, limpede, limpede,
pigmentii biliari, corpi
-pentru urocultura: pigmentii pigmentii pigmentii cetonici absenti.
biliari, corpi biliari, corpi biliari, corpi
prima camtitate de urina cetonici cetonici cetonici Sediment urinar:
emisa, aproximativ 50ml, absenti. absenti. absenti.
- rare epiteli si leucocite,
se elimina la toaleta sau
bazinet, apoi fara sa se - foarte rar hematii,
intrerupa jetul urinar, se
recolteaza aproximativ 5ml. - rare cristale urinare.
Urina intr-o eprubeta sterila

Alte analize specifice

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
 10

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

Pac.1 Pac.2 Pac.3 Pac.1 Pac.2 Pac .3

Dietă bogată în Omega3 și anume : Nucile Produse lactate -alimente bogate în zahăr alimentele consumul de alcool
soia, sau sare procesate,
-semințe in, nuci, soia, ulei de canola, Fructe alimente grase
uleiul de cele bogate
somon, ton, macrou, sardine -alimente grase
canola, Legume in zahar sau alimentele
-fructe, legume (vitamine, minerale) somonul, -consumul de alcool sare, procesate, cele
tonul, Cereale alimentele bogate in zahar sau
-surse importante de Ca (varză Kale, macroul grase
Probiotice sare,
broccoli, produse lactate ) sardinele
varza Kale,
-cereale integrale și alimente de
broccoli,
proveniență organică
 11

-ierburi și condimente cu caracter produsele

antiinflamator lactate,
migdalele,
-probiotice
sardinele la
conserva, tofu
imbogatit cu
calciu,
cerealele
imbogatite cu
calciu.

usturoiul,
ghimbirul sau
turmericul

EXTERNAREA

DATA STAREA LA EXTERNARE BILANŢUL RECOMANDĂRI LA

EXTERNĂRII AUTONOMIEI EXTERNARE

22.12.2019 -stare generală ameliorată -pacientul se alimentează -respectarea regimului alimentar

-apetit reluat
-capacitate de mobilizare bună
PACIENTUL 1
stare generală ameliorată,
apetitul reluat, capacitate de
mobilizare bună.
singur
-prezintă somn normal
-pacientul prezinta
eliminari fiziologice
normale
-pacientul invata cum sa
isi pastreze sanatatea si sa
acumuleze lucruri noi
despre tratament.
-Pacientul are o respiratie
normala, ampla cu
frecventa de
18/min,circulatie relativ
-continuarea tratamentului prescris de
medic
-revenirea la control periodic
-continuarea ședințelor de fizioterapie
-familia este instruită să urmărească
regimul de viață al pacientului
- regim igieno-dietetic
- se evită frigul, umezeala,
eforturile fizice
 12

Capaciatea de odihnă normala cu puls si - continuarea gimnasticii

satisfăcătoare şi necesităţile tensiune arteriala in
fiziologice sunt limite normale.
PACIENTUL 2 10.02.2020 corespunzătoare.
-Pacientulse alimenteaza
singur conform regimului
impus.
-Pacientul prezinta
eliminari fiziologice
normale.
-Pacientul se misca activ,
cu efort fizic dozat si
capacitate de efort fizic.
Dimineata, mobilitatea
articulara s-a restabilit.
pentru menţinerea unei posturi şi
aliniament corect al corpului şi
adoptarea unor poziţii corecte în
activitatea cotidiană.
- Sa doarmă pe pat tare, fără
pernă în decubit dorsal sau ventral
cu şoldul sau genunchii întinşi,
scaun cu spătar înalt.
- tratament medicamentos:
- de fond: Salozopirină
- AINS – permanent
- Cură balneară – nămol
terapeutic: Eforie Nord,
Techirghiol
- Control la 6 luni.

-Pacientul prezinta un
somn odihnit.

-pacientul se poate
imbraca si dezbraca
singur, dar intr-un interval
de timp mai mare.

-Pacientul comunica cu
cei din jur, a invatat sa-si
exprime nevoile,emotiile
si sentimentele.

-Pacientul invata cum sa

isi pastreze sanatatea si
sa acumuleze lucruri noi
 13

despre tratament.

Stare generală ameliorată -pacientul se alimentează Sa evite frigul si umezeala,

singur eforturile fizice mari,ortostatismul
-prezintă somn normal prelungit, mersul pe teren
-pacientul prezinta accidentat, dar si sedentarismul.
PACIENTA 3 24.12.2019 eliminari fiziologice
normale
Va continuua tratamentul prescris
de medic.
-pacientul se poate
imbraca si dezbraca
singur, dar intr-un interval Va mentine un regim hiposodat si
de timp mai mare. hipocaloric.

Va consuma un regim format din

lapte, brinza si alte alimente bogate
in calciu.

Va respecta normele de igiena

personala.

Va continua gimnastica pentru

menţinerea unei posturi şi
aliniament corect al corpului şi
adoptarea unor poziţii corecte în
 14

activitatea cotidiană.
Va dormi pe pat tare, fără pernă în
decubit dorsal sau ventral cu
şoldul sau genunchii întinşi, scaun
cu spătar înalt.

CAP. IV. CONCLUZII

CAP.IV.1. Analiza în paralel a cazurilor

Date de identitate pac.1 Date de identitate pac.2 Date de identitate pac.3

M.R, 28 ani, Galați P.I, 35 ani, Ploiești R.S, 46 ani, Timișoara

Diagnostic medical comun

SPONDILITĂ
ANCHILOZANTĂ

Manifestări de dependenţă specifice pac.1
Tahipnee, frecvență, ritm și amplititudine ușor
mărite, hidratare insuficientă cantitativ,
inapetență, absența scaunului, uscăciune,
grad mobilitate scăzut, oboseală, neliniște,
insomnie, agitație, rigiditate
Pb. de dependenţă
pac. 1
Durere în zona lombară și la nivelul
membrului inferior, stare de imobilitate
parțială impusă de afecțiune și rigiditate
ANEXA 3 .Analiza în paralel a cazurilor
15
Manifestări de dependenţă
comune:
Rigiditate și grad de
mobilitate scăzut, insomnie
Manifestări de dependenţă specifice pac.3
Deshidratare, agitație, neliniște, insomnie
Manifestări de dependenţă Rigiditate și grad de mobilitate scăzut
specifice pac.2
Extremități inferioare reci
Rigiditate și grad de mobilitate
scăzut, redoare, lipsa apetitului,
insomnia, durere, își acordă cu
greutate îngrijiri de igienă
membrului inferior
Pb. de dependenţă
pac. 2
Probleme de dependenţă
comune Dificulate de a se limenta și de a-și menține
tegumentele curate, durere în zona lombară și la
Durere în zona lombară și la
nivelul membrului inferior
nivelul membrelor
Pb. de dependenţă
pac. 3
Insuficinta cunoștere a bolii, insomnie și durere
în zona lombară
 16

CAP.IV.2. Concluzii generale despre lucrare

Spondilita anchilozantă reprezintă o artrită inflamatorie cronică care afectează în principal articulațiile sacroiliace și coloana
vertebrală rezultând în durere rigiditate articulară, precum și mobilitate redusă. Cercetările din ultima decada, au condus la multe
progrese în ințelegerea și definirea acestei boli, transformând viețiile pacienților, dar totodată cnducând la și mai multe dileme și
contradicții în rândul specialiștior.
Studiul de față și-a propus a oferi o imagine de ansamblu asupra unui lot de pacienți din România care suferă de Spondilita
anchilozantă, precum și a corelațiilor clinice ale bolii cu indicii paraclinici. De aceea, elaborând această lucrare, am desprins o
concluzie cu caracter practic, actual, dar care totodată privește spre viitor : Afirmăm necesitatea unor studii controlate, siguroase
metodologic, pentru a stabili tipurile optime de tratament de recuperare la pacienții cu afecțiuni din grupul spondilortropatiilor și
pentru elaborarea unor noi metode de evaluare a calității vieți.
 17

CAP. IV.3. BIBLIOGRAFIE

⮚ https://www.medlife.ro/articole-medicale/spondilita-anchilozanta-simptome-cauze-tratament-alina-posea-reumatologie-medlife-titan

⮚ https://dralinpopescu.ro/2010/09/spondilita-anchilozanta/

⮚ https://www.romedic.ro/spondilita-anchilozanta

⮚ https://newsmed.ro/spondilita-anchilozanta-diagnostic/

⮚ https://ro.scribd.com/doc/181771168/Supravegherea-Pacientului-Din-Momentul-Internarii-Pana-La-Externare-Si-Efectuarea-Tehnicilor-
Impuse-de-Afectiune

⮚ http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-sectiuni/419/ghid_20de_20nursing.pdf

⮚ https://www.oamr.ro/wp-content/uploads/2013/11/Proceduri-de-practica-pentru-Asistentii-Medicali-Generalisti.pdf

⮚ https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Nursing-INGRIJIRI-GENERALE-ACO47.php

⮚ https://doc.ro/durerea-lombara/recomandari-dietetice-pentru-pacientii-cu-spondilita-anchilozanta

⮚ https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicament

⮚ https://www.reumatism.ro/boli-reumatice/spondilita-anchilozanta/

⮚ http://www.sfatulmedicului.ro/comunitate/spondilita-anchilozanta/tratament_25067

⮚ https://www.shopeo.ro/cat-de-importanta-este-hidratarea/a69

⮚ https://anatomie.romedic.ro/lichidul-cefalorahidian

⮚ https://www.spitalmures.ro/_files/Documente/LAMC-PT-07-A4-Manualul_recoltarii-Ed4.pdf

⮚ http://www.scumc.ro/cultura-exsudat-faringian-cu-antibiograma-dupa-caz/

⮚ https://www.qreferat.com/referate/medicina/Recoltarea-varsaturilor647.php

⮚ https://ro.wikipedia.org/wiki/Suc_gastric
 18

⮚ http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/analiza-sucului-gastric-si-analiza-bilei_1281

⮚ https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/recoltarea-probelor-de-materii-fecale

⮚ https://www.synevo.ro/cultura-produs-provenit-din-colectie-purulenta-cu-antibiograma-dupa-caz/

⮚ https://sanitaracraiova.spiruharet.ro/images/scoala-sanitara/pediatrie_curs_11d.pdf

⮚ https://www.referatele.com/referate/medicina/online3/PREGATIREA-PREOPERATORIE-SI-INGRIJIREA-POSTOPERATORIE-
referatele-com.php

⮚ http://www.conferinte-defs.ase.ro/2010/pdf/73.pdf

⮚ https://ro.wikipedia.org/wiki/Profilaxie

⮚ Tehnici si manopere pentru asistenti medicali – Dr. Liliana Rogozea si As. Med. Tatiana Oglinda

artrita

Arterita

Artroza

Artrografie

Artrologie