Dokumen - Tips Studiu de Caz Avc

5/22/2018 StudiudeCaz AVC-slidepdf.
com
Scoala postliceeala F.E.G Brasov

LUCRARE DE PRACTICA
Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor
cu accident vascular cere#ral
Cursant$ Boricean %Baila& Elena

Clasa$A.'.G III C
http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-avc 1/36
5/22/2018 StudiudeCaz AVC-slidepdf.com
CUPRI(S
)Introducere
)Cap I Anatomia *i +i,iolo!ia sistemului nervos central
)anatomia sistemului nervos central
)+i,iolo!ia sistemului nervos central
)Cap II Accident vascular cere#ral

) de+iniție
) etiolo!ie
) simptomatolo!ie
) tratament
) evolu-ie complica-ii pro!nostic
)Cap III Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor cu accident

vascular cere#ral
) Rol propriu
)) Rol dele!at
descriere te/nici
)Cap I0 Studiu de ca,

) Cule!erea de date
) Gril1 de dependen-1
) Investi!a-ii
) Plan de n!ri"ire
- Bi#lio!ra+ie
Capitolul 2
Anatomia si +i,iolo!ia sistemului nervos central
Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe,

coordonate.
controlate si conduse de sistemul nervos.
Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca intreg
cu mediul expern.
Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o unitate
functionala.
Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie
integrative.
Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare
propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala.
e deosebesc un s!stem nervos vegetative si un s!stem nervos al vietii de relatie, alcatuit din
sistem nervos central si sistem nervos periferic.
istemul nervos vegetative nu este cum se credea in trecut un sistem autonom independent,
este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa .
Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in mod
special de scoarta.
istemul nervos vegetative " coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii si
presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc.
#ele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul,
exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste $ unul stimuleaza, celalalt in%iba.
&xcitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza bataiile
inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala.
Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul.
istemul nervos este constiuit din elemente esentiale$
'euronul - celula nervoasa propriu " zisa si nevroglia " tesut de sustinere .
'euronul unitatea anatomo " functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul celular
si prelungirile sale.
Acestea sunt$ axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos pleaca de
la celula( si dendritele " prelungiri scurte prin care influzul vine la celula.
Fibra nervoasa " este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de
neurofibrite, numite c%idrax invelite sau nu de o teaca de mielina
Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura care
poarta denumirea de sinapsa.
#irculatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la cilindrax,
si corpul celular.
&nergia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos.
Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul de la
periferie catre centru * calea senzitiva + si un neuron aferent care conduce influzul de la centru la
periferie *calea motorize +.
&xcitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la musc%i, tendoane, articulatii, periost se
transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie( In excitatiile plecate de la viscere se
transmit pe calea sistemului nervos central vegetative.
Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate, numite receptori, care poti fi -
extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern (
- proptoreceptori care culeg informatii de la musc%i , tendoane, articulatii (
- interoceptori care culeg excitatiile viscerale.
'ervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi.

Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului, sau din organelle interne care vor merge
prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influzul nervos transmitandu-se spre organele
efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori.
In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari c%imice , motorii si
sensitive.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 2 perec%i si nervi ra%ideieni.
S(C " este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale.
Formatiunile de la baza craniului, triunc%iului cerebral, cerebel si maduva spinarii.
&misferele cerebrale " prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos
Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi $ frontal, parietal temporal si occipital.
Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii.
&ncefalul este format din substanta cenusie si substanta alba.
ubstanta cenusie " prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni , alcatuind la
suprafata scoarta cerebrala , iar in profunzime nuclei cenusii centrali .
In scoarta se regasesc  miliarde de celule.
ubstanta alba " este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone
corticale * fibra
legatura intre de asociatii
diferite + , sistemului
etaje ale legatura intre cele central
nervos doua emisfere * fibre
* fibre de comisurale " corpul calos + si
protectitie+
#oordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebrala controleaza intreaga activitate
a organismului .
&a detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare , de elaborare a ideilor "
gandirea * rationamentul + , denumita de Pavlov  activitate nervoasa superioara/
pre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt inascute , reflexele conditionate sunt
dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si variate ale
mediului extern.
0a nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara, cu alte cuvinte, adaptarea
organismului la sc%imbarile mediulu extern, inregitrate cu finete si precizie, precum si legatura
dintre
parti ale organismului.
Lo#ul +rontal " corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului motor
central, deci mediul miscarilor voluntare.
0eziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii * paralizii+, tulburari in articulatia
vorbirii * disartrie sau anartrie +, tulburari de comprtament.
Lo#ul parietal " este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale.

0a acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.
0eziunile lobului parietal se vor insoti deci, de tulurari privind aprecirea volumului si a
formei obiectului * stereagnezie +, a greturilor * barestezie +, privind discriminarea tactila
* aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii +.
Distrugerea totala duce la agnezie tactila , adica la nerecunoasterea prin pipait a obiectivului
respectiv.
Lo#ul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.
urditatea verbala * bolnavul aude , dar nu intelege +, %alucinatii auditive, tulburari de
ec%ilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul * cecitate verbala + incapacitatea de utilizare a
obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite * apraxie +, uneori este pierduta intelegerea
semnificatiei cuvantului vorbit sau scris * afazie senzoriala +.
Lo#ul occipital " este sediul capatului cortical al analizatorului visual.
0eziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu, tulburari de vedere * %alucinatii vizuale +
Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate.
Diencefalul " este alcatuit in principal din $ talamus, statia cea mai importanta de releu pentru
toate fibrele sensitive, care merg dspre scoarta cerebrala * leziunile talamusului provocand grave
tulburari de sensibilitate + si %ipotalamus " coordonatorului sistemului vegetativ si al sistemului
endocrine.
#orpii striate " formati dintr - un numar de nuclei de substanta cenusie, au un rol deosebit in
realizarea miscarilor autonome. i a tonusului muscular fiind segmental cel mai important al
sistemului extrapiramidal .
0eziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de sindrom
extrapiramidal.
1riunc%iul cerebral " este prima portiune cuprinsa in cutia craniana , in prelungirea maduvei
spinarii.
1inand seama de importanta centrilor nervosi * respiratorii, circulatori, de deglutitie,+ a
cailor si a conexiunilor de la nivelul trunc%iului cerebral , leziunile acestora produc manifestari
complexe, grave si adesea mortale.
De la acest nivel pornesc cele 2 perec%i de nervi cranieni care indeplinesc importante
functii motorii si sensitive.
In se
se gasesc sfera musc%ilor
gasesc o serienervilor
de musc%icranieni si ai centrilor
nespecifici reflexelor
care alcatuiesc vegetative
formatiune , in trunc%iul
reticulara cerebral
care are loc in
transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si interoceptive contribuind la
edificarea starii de veg%e. * de constiinta +
#erebelul - asezat in fosa superioara a cutiei craniene , este alcatuit din doua emisfere
laterale cu rol in coordonarea motorize si o regiune mediana , care contribuie in mod deosebit la
mentinerea ec%ilibului , numit vermis
&l este legat de neurax prin pediculii cerebelosi.
Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor.
aduva pinarii " ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui cilindru de
substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la 02 .
&ste impartita
ubstanta in doua
cenusie este jmatati simetrice
situate central , fiind formata
si imbraca dinliterei
aspectul substanta
3 .cenusie .
#oarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sensitive , iar cele
laterale au functii vegetative.
ubstanta alba este alcatuita din cai motorii descnendente si cai sensitive ascendente.
In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba , separate de
emergentele radacinilor anteriore * motorii + si posterioare 4 senzitive +
#ordonul anterior contine fascicolul piramidal direct.
#ordonul posterior contine fascicolele 5oll si 6urdanc% , care condc spre centrii superiori
sensibilitatea tactila si profunda constienta .
7
#ordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri superiori
informatii legate de sensibiliatea termica , dureroasa si peofunda inconstienta.
1ot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat, si caile
extrapiramidale spre celula neuronului periferic , aflata in cordoanele anterioare , de unde porneste
calea motorize finala.
0eziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive , motorii si vegetative.
0a nivelul dintre cele doua radacini " anterioara * motorie+ si posterioara * senzitiva + - se
formeaza nervii ra%idieni.
Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura , ganglinul spinal, care contine corpul
celular al primului neuron senzitiv periferic.
'ervii ra%idieni dau nastere nervilor periferici.
istemul nervos central * encefalul si maduva spinarii + este acoperit si protejat de cele trei
foite meningiene$ D89AA1&9 "o membrane fibroasa in contact cu osul , A9A3':IDA - o
foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului si PIAA1&9 - un tesut celular bogat
vascularizat care acopera tesutul nervos.
patiul sudara%noidian cuprins intre piamater si ara%nida contine lic%idul cefalora%idian.
Acesta este secretat in ventriculi de catre plexuri coroide si patrunde in spatiile subara%noide prin
orifiuciul lui agendie si 0asc%;a.
In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati I1& <&'19I#80A9 , in care se
formeaza si circula 0# .In emisfera se fala ventriculii laterali I si II , si ventriculul III. intre
protuberanta si cerebel se afla ventricolul I<.<entricolul III este legat de ventricolul I< prin
aspectul !lvion . <entricolul Iv comunica cu spatiul ara%noidian prin orificiul 0usc;%a si
agendie .
0#9 se resoarbe din spatiul subara%noidin , prin vilozitatile ara%noidiene.
CAILE '3T3RII SE(4ITI0E SI A REFLE5EL3R

A + #aile motorii
istemul
- neuronalmotor cuprinde ) elemente$
central
- neuronal extrapiramidal
- neuronal periferic
'euronul motor si neuronal extrapiramidal , reprezinta cele doua cai motorii , care merg de
la encefal la maduva.
0a nivelul acestuia, calea motorize este unica , fiind reprezentata de neuronal periferic numit
de aceea si calea motorie finala comuna.
Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central * calea
piramidala+ cat si cele venite pe caile extrapiramidale.
'euronul motor central " formeaza calea piramidala

Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale
ascendente. Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale maduvei ,
unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu exceptia unor fibre scurte * fascicolul genicular +
care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunc%iului cerebral .
Fascicolul p!ramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului p!ramidal
si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului
*decusatie+ pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele anterioare
Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza

paralizie pe partea superioara a corpului.
Fascicolul piramidaldirect - este fascicolul subtire , constituit din cateva fibre care nu se
incruciseaza la nivelul bulbului , ci cu mult mai jos , la nivelul maduvei spinarii , cu cateva
segmente inainte de a se termina , tot in coarnele anterioare ale maduvei .
Fascicolul p!ramidal este de origine filogenetica mai noua.
Prin intermediul lui se transmit impulsuri notorii active * pentru miscarile voluntare + si
impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei.
'euronii extrapiramidali - formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize indirecta
#orpurile celulare isi au originea in nuclei centrali * reticular si caudat +, nucleul rosu , locus
neger .1oti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte.
#aile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite fascicole.
ubo - spinal
:livo " spinal
1ecto " spinal
<estibule " spinal
De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie

extrapiramidala.
istemul extrapiramidal , de origine filogenetica mai vec%e , joaca un rol in miscarile
automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular.
'euronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii

#orpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei , iar, axonii trec radacina
anterioara in nervii perifeici , terminandu-se in musc%i.
0egatura intre nerv si musc%i se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic , numita
P0A#A :1:9I&.
1ransmiterea influxului la acest nivel , se face cu ajutourul unui mediator c%imic numit
acetilocolina.
'ervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral , cat si a neuronului
extrapiramidal si a aecului reflex medular , de aceea se mai numeste si calea finala comuna.
In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari.
6.+ #aile sensibilitatii.

Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza prin
existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate
e disting doua forme de sensibilitate$
- elementara
- sistemica
ensibilitatea elementara cuprinde$

- sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait , caldura si durere * termica, tactila si
dureroasa+
- sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva , care provine din musc%i , tendoane
ligamente, oase si articulatii
- sensibilitatea viscerala * interoceptiva+ , sub controlul sistemului nervos vegetative.
ensibilitatea sistemica cuprinde$

- senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.
>
#aile sensibilitatii, printr-o inlantuire de trei neuroni , alcatuiesc calea sensibilitatii tumo "
algice , a sensibilitatii tactile " profunda constienta . prfunda inconstienta.
#aile senzitive cuprind trei neuroni$
Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului ra%idian , in ganglionii

spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni.
&l este o prelungire cu rol de dendrite , care alcatuieste fibra senzitiva a nervului periferic si
o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva.
Aceasta prelungire poate fi scurta , pentru sensibilitatea superficiala * care se termina 2-)
segmente medulare mai sus+ si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta * care se termina in
nucleul 5ool si 6urdac% din bulb+
Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin fascicul
spino " t%alamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo " algica , iar pentru sensibilitattea profunda
fibrele care pornesc din nuclei 5oll si 6urdac% se invecineaza in bulb , pe liania mediana si se
termina in talamus
Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia parietala.
# + #aile reflexelor$
e intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor, obisnuit prin intermediul
sistemului nervos.
Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre nervul
afectat si cel eferent, cu alte cuvinte o suprafata receptoare * pile , music, tendoane + si un nerv
senzitiv care constituie fibrbra aferenta , o celula intermediara aferenta situate in ganglionul spinal
posterior , o celula motorize * in cornul anterior al maduvei + si o terminatie motorize in musc%i.
e recunosc mai multe tipuri de reflexe.
9eflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale , formate din doi neuroni $ unul senzitiv care
receptioneaza ectitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor * neuronul motor
periferic+ care executa raspunsul motor.
Impulsurile corticale prin* calea

9eflexele superficiale piramidala
cutanate au actiuni
si mucoase + suntin%ibitoare asupra
formate din acestor reflexe.
inlantuirea mai multor
neuroni.
&xcitatia unor zone prin exagerarea lor , care apare in leziunea fascicolului p!ramidal.
9eflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron , dar sunt reglate in special
de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare.
0asubiectul normal , modificarea pasiva a pozitiei unei ariculatii determina o stare de
contracie a musc%ilor interesati.
0a leziunile extrapiramidale aceste contractii sunt exaggerate.
In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in leziunile
neuronului motor central * calea piramidala +
In afaracranieni
'ervii reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative
unt in numar de 2 perec%i cu exceptia nervului olfactiv  si optic II care apartine
trunc%iului cerebral .
0a nivelul acestuia se afla originea renala * pentru fibrele motorii din nervi micsti si motorii+
nuclei terminali *pentru fibre sensitive + si originea aparenta * la locu intrarii si iesrii nervilor din
neurax+
'ervii cranieni sunt $ motori , senzitivi, si micsti
'ervii olfactivi - senzitivi " conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala
'ervii optici " conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala
?
'ervii oculomotori "pun in actiune prin ramura somatica o parte din musc%ii globilor
oculari * dreptul superior , dreptul inerior , oblicul inferior + si ridica pleoapa superioara.
Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si musc%ii circulari ai corpului
ciliar.
'ervii tro%leari sunt nervii motori ai musc%iului oblic superior.
'ervii trigemeni sunt nervi micsti , sunt formati din trei ramuri , oftalmica, maxilara, si
mandibulara.
Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta.
Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare
inerveaa musc%ii masticatori
'ervii abduces sunt nervii motori ai musc%iului drept extern al globului celular
'ervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative , interventia musculaturii mimicii,
secretia glandelor salivare , submaxilare si secretia glandelor lacrimare.
'ervii vestibule co%leari " sunt nervi senzitivi , formati din doua componente $ co%leara
* acustica+ conduce impulsuri pentru auz de la urec%ea interna , impulsuri in legatura cu ec%ilibru.
'ervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative
'ervii vagi sunt nervi micsti , formati din fibre fibre sensitive si motorii.
&i concentreaza activitatea musc%ilor faringelui ,laringelui si a majoritatii organelor interne
*inima , plamani, organelle abdominale+
'ervii accesori " sunt nervi motori , inerveaza musc%ii sternomastoidianai si trapeze.
'ervii %ipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.
Capitolul II
Accidentul vascular cere#ral
.Definitia
Definitie@ o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara,
mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni isc%emice, %emoragice
sau mixte ale parenc%imului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere
cu destinatie cerebrala.
2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale$
1eritoriul anterior*carotidian+
1eritoriul posterior*vertebro- bazilar+
1eritoriul arterial carotidian

Din artera carotida comuna* A##+ rezulta artera carotida externa* A#&+ si
interna*A#I+.A#& vascularizeaza regiunea cervicala si fata.A#I patrunde in interiorul craniului si
da ramuri$artera oftalmica,artera cerebrala anterioara*A#A+,artera cerebrala
mijlocie*s!lviana,A#+,artera comunicanta posterioara.
1eritoriul vertebro-bazilar
Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.
#ele doua artere vertebrale*dreapta si stanga+se unesc in interiorul craniului si vor forma
artera bazilara.
Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si
bulbul ra%idian.
Artera bazilara da ramuri pentru trunc%iul cerebral*punte si mezencefal+ si cerebel.&a se
bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.

Arterele cerebrale posterioare dau ramuri$
uperficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital.
Profunde pentru trunc%iul cerebral* mezencefal+ si talamus.
Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in
altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere
dintr-unul din teritorii.
).&pidemiologia

A<# constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta

peste ):B din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un A<#,se apreciaza ca$
>B mor in prima luna(
7)B supravietuiesc,din care$:B imoibilizati la pat,:-7:B dependenti total,):-:B cu
deficiente moderate,B internati in spitale de bolnavi cronici.
.#lasificarea A<#
&xista doua tipuri de A<#$
A<# isc%emice*infarctele cerebrale+
A<# %emoragice in care se incadreaza %emoragiile intracerebrale si cele subara%noidiene.

A.3emoragia cerebrala
I.Definitie$reprezinta un revarsat sangvin intraparenc%imatos ca urmare a

rupturii unei artere sau arteriole.
II.&tiologie$
Factori favorizanti$
-varsta*mai mare de =: ani+
-fumatul
-obezitatea
-DC
-alcool
-contraceptive orale
Factori determinanti$
-arteriolopatia din 31A
-malformatii arterio-venoase
-angiopatia amiloida
-medicamente*anticoagulante,antiagregante+
-vasculite inflamatorii
Factori declansanti$
-efortul fizic
-puseul de 31A
-stress-ul
III.imptomatologie
Pentru a se produce o %emoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori
determinanti$presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori 31A
si A1 coexista si impreuna constituie cauza principala a %emoragiei cerebrale.*+
Debutul
de ani,mai este brusc*ictus
frecventa apoplectic+,cu
la barbati.8neori cefaleepremonitorii
exista semne intensa si stare
carede coma,in
preced cu jurul
catevavarstei
ore saude zile
7:
instalarea ictusului$cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene,
Parestezii localizate intr-un %emicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea majoritate a
cazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturi
fizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale.
In %emoragia cerebrala pot surveni ) faze evolutive$coma,%emi-
-plegia flasca si %emiplegia spastica.
.Faza comatoasa$
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne$

Fata este adeseori congestionata.

In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,se/umfla/,constituind/semnul panzei de
corabie/,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii
atunci cant sunt suflate de vant.1ot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin comisura bucala
%omolaterala paraliziei$/bolnavul fumeaza pipa#apul si globii oculari sunt deviati spre partea
%emiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa %emiplegiei,dacafocarul
cerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculo-
cefalogiri din trunc%iul cerebral.0eziunile situate sub acesti centri,genereaza o simptomatologie
inversa.
0a unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea %emoragiei.
9espiratia este zgomotoasa,datorita %ipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si
laringe.8neori se constata respiratie de tip #%e!ne-toc;es.
&xamenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si urmatoarele
semne$
ensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii
durerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor
sanatoase.#ompresiunea pe globii oculari sau pe ung%iul mandibulei determina contractia musc%ilor
fetei de partea sanatoasa.
otilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate,se
ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.e constata ca membrele
paralizate cad cu o inertie mai mare.
9eflexele in general sunt abolite.: valoare deosebita are abolirea reflexului corneean,care
arata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de in%ibitie supraliminara,intereseaza
emisferele si trunc%iul cerebral pana la protuberanta.Abolirea reflexului de deglutitie denota
cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice semnul 6abins;i este prezent de partea
%emiplegica.
Alte semne clinice$
Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar incontinenta de
fecale.
1emperatura uneori creste progresiv,ajungand la )4- #

Pulsul este ta%icardic.
1ensiunea arteriala poate fi marita
2.Faza de %emiplegie flasca

imptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din
%emoragia cerebrala.Frecvent
*cca.>:B+,in cateva ore sau -2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul
decezeaza.ai rar*cca.):B+,tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu o
%emiplegie flasca cu semne piramidale patologice,%ipotonie,diminuarea 9:1.
).Faza de %emiplegie spastica.
Dupa -2
cu contractura lunipiramidal
de tip de la debut,%emiplegia
si apar reflexeleflasca se transforma treptat intr-o %emiplegie spastica
patologice.

I<. #lasificarea %emoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut

a.3emoragie supraacuta *%emoragia cerebrala masiva+.
urvine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta(bolnavul cade si intra in
coma,care se agraveaza progresiv.6olnavul devine areactiv(in unele cazuri,pupila de partea
2
%emoragiei este midriatica*in caz de edem cu %ipertensiune intracraniana are loc angajarea
%ipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic+
#eea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta
unor tulburari vegetative importante$%ipertensiune,edem pulmonar acut,%emoragii
digestive,tulburari respiratorii.Deseori,%emoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara
cu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida,in cateva
ore tabloul clinic evoluand spre exitus*uneori,moartea este subita+.
b.3emoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul

formei supraacute.6olnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de coma
fiind mai putin profunda.emnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul obiectiv arata
semne de focar.&volutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma,cu
redobandirea starii de vigilitate.6olnavul supravietuieste cu sau fara sec%ele de obicei, mari.
c.3emoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau fara
cefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.&xamenul clinic arata semne de focar.&volutia poate fi
progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei.
Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.0#9-ul poate fi clar.#1-cerebral,in aceste
cazuri,pune diagnosticul cert de A<# %emoragic.
#lasificarea %emoragiei cerebrale in functie de localizare$
.3emoragia putaminala$ prototip de 3# datorata 31A,atingerii globului palid si capsula
interna
-%emiplegie%emisindrom senzitiv
-E- afazie
-sindrom Foville
-330,in colectii sanguine mari
Prognostic peste 7cm)-letal
2.3emoragia caudata-fara deficit motor,mimeaza 3A$ cefalee, voma, somnolenta, redoare
de ceafa).3emoragia talamica
Posterolateral*artera talamogeniculata+cel mai fregvent 77->7B
-%emipareza severa
-%emiataxie,%ipoextezie
-sindrom Parinaud
edial,dorsal-%emipareza tranzitorie sau deloc,dezorientare,confuzie,sindrom Parinaud
#%eia diagnosticului
-sindrom Parinaud
-s;e deviation
-sindrom varful nasului
-pseudopareza
Prognostic$pesteIII)cm)-letal
.3emoragia lobara-predomina la raspantia 1P: cu predilectie in substanta alba =B din 3#
Forme$a+clasica in 2 timpi
b+progresiva
c+pseudotumorala
&tiologie$malformatiile vasculare 7B ( 31A 27B
imptomatologie$-%emiplegie in localizarea fronto-parietala
-%emisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala
-afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant
)
-330 in localizarea occipitala

Prognostic$ peste = cm)-letala
7.3emoragia cerebeloasa$fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari ale
campului vizual,miscari conjugate globi oculari(semne de nervi cranieni <,<I,<II,sindrom #63
Prognostic$peste )cm)-letal
=.3emoragia pontina
-?-B din 3#
-deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-E din
3emoragia pontina
Forme$a+paramediana unilaterala asemanatoare infarctului lacunar,dar apare
cefalee,%emipareza,ataxie.
b+laterala-#63,tulburari de sensibilitate*disociate+
Prognostic$peste 7cm)-letal
>.ezencefal-superior-Parinaud(inferior-pareza I< bilateral sau III E- %emipareza,
%emiataxie, %alucinatii pedunculare.
?.Intraventricular primara-asemanatoare 3A-cefale,edem papilar,instabilitate posturala,
confuzie, somnolenta, 6abins;i
Prognostic$peste 2cm)-letal
<.&volutie si prognostic
9ata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral$ -::B in
%emoragiile supraacute
-7:B in %emoragiile acute.
Agravarea se datoreaza$
-inundatiei ventriculare*existenta de sange in ventriculi+
-%emoragiilor secundare in trunc%iul cerebral.
6. 3emoragia subara%noidiana*3A+
I.Definitie$revarsat sangvin in spatiul subara%noidian aparut spontan.
9eprezinta >-:B dintre bolnavii cu stro;e.Apare frecvent la varstele tinere*pana la 77 ani+
II.&tiologie$
Factori determinanti$
-=:Banevrisme
-=Bmalformatii arteriovenoase
-7B31A
-alte cauze$boli %ematologice,tratamente cu anticoagulante
Factori declansatori$
-puseu de 31A,efort fizic,stress.

III.imptomatologie
#linic %emoragia subara%noidiana se manifesta$prin triada simptomatica ce domina tabloul

clinic cu$cefalee,semne meningeale,0#9 %emoragic.
Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.
Debutul supraacut este cu cefalee intensa*bolnavul o descrie ca pe o lovitura de
cutit,topor,etc.+,varsaturi,vertij,crize convulsive,stare comatoasa*aproximativ 7B+(cu rigiditate prin
decerebrare,tulburari respiratorii(la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.

Debutul acut este cu cefalee intensa*?:B dintre bolnavi+ varsaturi,tulburari ale starii de
constienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ ) zile.
Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.
1abloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de

constienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative.
indromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in
timpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei(fregvent apare fotofobie si
fonofobie.#efaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.6olnavul mai prezinta
ra%ialgii difuze,cu iradiere pe trunc%iu si pe membre.3iperestezia cutanata este un fenomen frecvent
si foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in Gcocos de pusca/.6olnavul prezinta contractura
musculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a trunc%iului,a musculaturii
lombare.anevrele meningeale sunt pozitive.
indromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a
pHrodusilor de descompunere a %emoglobinei pe radacinile nervoase.
odificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma.
emnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn 6abins;i
bilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare*data de interesarea radacinilor
cozii de cal in procesul meningeal+(paralizii de nervi cranieni*pot apare prin procese de
ara%noidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea
presiunii intracraniene+.ai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul facial.e mai pot observa
exoftalmie unilaterala cu ambliopie*prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic+.1ulburarile de
sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se
datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.#rizele convulsive pot fi generalizate sau
localizate,si apar la aproximativ ):B(repetarea lor poate sugera resangerarea.
Fenomenele vegetative sunt reprezentate de %ipertermie*prin dereglarea centrilor
termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat+,31A cu bradicardie*explicate prin
dereglarea centrilor %ipotalamici si prin %ipertensiune intracraniana+,aritmii cardiace,edem
pulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.
1ulburarile psi%ice sunt frecvente

temporo-spatiala,%alucinatii,delir,stari si sepsi%o-motorie.
de agitatie manifesta prin stare confuzionala,dezorientare

<I.&xamene paraclinice
A.&xamene specifice
a+#1 cerebral
b+arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si
angioamelor
6.&xamene de laborator
a.0.#.9.%emoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vec%i de o saptamana(
b.leucocitoza moderata(
c.<..3.usor
crescuta.
<II.#omplicatiile %emoragiei subara%noidiene$

a.vasospasmul care genereaza leziuni isc%emice cu infarct cerebral c%iar in primele zile de
evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui
%ematom(
b.%idrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau
tardiv.imptomatologia clinica sugestiva este sindromul 3a;im-Adams*tulburari de
mers,incontinenta urinara,dementa+.
7
c.resangerarea
<III.&volutie si prognostic
Pot apare complicatii acute ca$
-resangerarea*mai frecventa in primele 2 de ore+
-vasospasmul*tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate+
-%idrocefalia*cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana+*2+
Dintre supravietuitori

-:Bau o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,
-:B sec%ele moderate cu reinsertie profesionala doar in E) din cazuri,
-:B sec%ele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,
-:B sunt total dependenti@imobilizati la pat
7.Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferential al %emoragiei cerebrale se poate face cu A<# isc%emic sau cu 3A
dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos
Diagnosticul diferenial Jntre A<# %emoragic Ki A<# isc%emic
I# 3#
Debut$ de regulL Jn somn DupL efort fizic sau stress
1A crescutL< 22 mm3g 1A > 2) mm3g
imptome vegetative Importante
*transpiraii, cefalee,
vLrsLturi+$ de intensitate micL
9edoare de ceafL $ nu existL PrezentL de obicei
Puncie lombarL$ 0#9 clar 0#9 %emoragic
#1$ %ipodensitate 3iperdensitate
Diagnosticul diferenial Jntre 3emoragia cerebrala Ki 3emoragia ubara%noidiana
3# 3A 31A ±31A

APP " migrene unilaterale
#efalee la debut PrezentL foarte violentL cea mai
puternicL din viaL/,
loviturL de tun/
9edoare de ceafL PrezentL prezentL
emne de focar *deficit Prezente 'u apar
motor+
Puncie lombarL ± 0#9 %emoragic 0#9 %emoragic totdeauna
#1 cerebral 3iperdensitate 3iperdensitate la nivelul
intraparenc%imatos Kanurilor,cisterne bazale
=
=. 19A1A&'180 3&:9A5I&I #&9&69A0&
I.P9:FI0A#1I# consta in$

.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru$
-modificarea stilului de viata,
-scaderea consumului de sare si grasimi animale,
-scaderea in greutate,
-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,
-cresterea activitatii fizice.
2.1ratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru A<#$
-fibrilatia atriala,
-31A,
-DC,
-dislipidemii.
II.#89A1I< consta in$

A.1ratament prespitalicesc
Pozitionarea
-decubit lateral*de securitate+sau
-decubit dorsal cu capul la ):*faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor naso-
faringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana+.
&#5
- monitorizarea$temperatura,puls,1A.
-glicemia pe glucotester.
-perfuzie endovenoasa*9inger lactat-nu glucoza+.
-scorul 5lasgo.
-:2 pe masca.
-I:1*intubatie oro-tra%eala+si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la scorul
5lasgo sub 7+.
2.1ratamentul etiologic
a.3emoragia cerebrala
1ratamentul simptomatic al A<#-cefalee-algocalmin,tramadol
-varsaturi-metoclopramid
cu masuri generale si masuri specifice.
In plus tratamentul %emostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu
vit.M.In primele 2 ore se urmareste pacientul din ora in ora*este perioada cu risc maxim de
resangerare+.
1ratamentul c%irurgical
In %emoragiile cu volum mai mare de =:-?: cm ,cu agravarea progresiva a
simptomatologiei este indicata evacuarea %ematomului.
b.3emoragia subara%noidiana
1ratament lic%idian 2-) l solutie 'a#l :,4B si tratamentul 31A daca sunt valori ridicate.
1ratamentul %emostatic.
1ratamentul depletiv cu dexametazona.
>
Administrarea de 'imodipin = mg per os la -= ore sau 'imotop-flacoane de 7:mg pe

injectomat  zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.
1ratamentul c%irurgical consta in cliparea anevrismului pe cale c%irurgicala sau terapie
endovasuclara
Capitolul III
Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor cu accident vascular

cere#ral
R3LUL PR3PRIU
asuri de urgenta $
Inlaturarea imbracamintei incomode,
coaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii,
0a nevoie,oxigenoterapie,
Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la ): ,
Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.
onitorizarea $
9espiratiei,1A,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,
1emperaturii corporale,
upraveg%erea diurezei si scaunului.
Identificarea factorilor de risc
Aport
9egim%idro-alimentar corespunzator
%ipolipidic,alimentatie pasiva$ si %idratare per os sau prin sonda endo-nazala*la
nevoie+,
&fectuarea bilantului ingesta-excreta $limitarea ingerarii in exces a lic%idelor,supraveg%erea
eliminarii,
Prevenirea edemelor.
Pentru deficitul motor $
c%imbarea pozitiei cu sustinerea necesara,
obilizare prin exercitii pasive apoi miscari active (masaj al regiunilor expuse,
Asigurarea pozitiei fiziologice $sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,
Prevenirea escarelor,
Plasarea alimentelor,apei
Pentru deficitul senzitiv pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.
Daca exista deficit vizual compensarea lui*apropiere,oc%elari+,
Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de
traumatism,
&ducarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere,
&ducarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului,
Pentru deficitul de comunicare
Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,
Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului,
?
Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,

Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte.
Pentru deficitul intelectual
I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,
e impart activitatile pe pasiEtrepte,
Pacientul va fi protejat,
Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,
Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandi
abstract.
Pentru deficitul emotional $
Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,
Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,
Asistenta medicala va reduce factorii de stres,
Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul,
Pentru mentinerea igienei $
Asigurarea igienei personale*toaleta partiala la pat+,
Asigurarea lenjeriei curate*de pat si de corp+ de cate ori este necesar,
&valuarea gradului de invaliditate $
5radul I $independent,
5radul II $deficit usor*poate efectua majoritatea activitatilor,merge+,
5radul III $deficit mediu*poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are nevoie de
suport,merge cu dificultate+,
5radul I< $deficit sever $dependent,imobilizat la pat.
0inistirea,calmarea pacientului si a familiei (explicarea necesitatii colaborarii cu ec%ipa
medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului*fizioterapie,;ineziterapie+.
&ducarea persoanelor sanatoase $
a-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale,
a scada in greutate,sa renunte la fumat,
a reduca consumul de alcool,
&vitarea pilulelor
&xplicarea contraceptive
necesitatii dupa
administrarii )7 ani.
tratamentului pentru o perioada lunga de timp $-= luni
#omprese reci la nevoie.
R3LUL DELEGAT
9ecoltari sanguine*305,<3,timp de protrombina,ionograma.9.A.,
Fibrinogen+.
e pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice $P.0 examen fund de oc%i, &.&.5.,
tomografie computerizata.
Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psi%omotorie,
Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale 1A
1ratamentul
-administrareinde3.#. $
%emostatice si combaterea edemului cerebral,
-tratament c%irurgical-%ematoame,
-combaterea cefaleei $algocalmin,tramadol,
-combaterea varsaturilor $metoclopramid.
ontarea p.i.v.cu 9inger lactat*nu glucoza-mai ales la glicemii peste 2:-7:mgB.+
Administrarea de electroliti*conform ionogramei si 9.A.+
9educerea edemului cerebral $
anitol 2:B*:,7- gE;gcEzi,in p.i.v.+,
#ortizonice $Dexametazon-- fioleEzi.
4
Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,

9ecuperare prin terapie si reabilitare $fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare a
modului de a vorbi.
9:080 AI1&'1&I &DI#A0& I' &F&#18A9&A

&NP0:9A9I0:9 PA9A#0I'I#&
Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica reprezinta o

partea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de
certitudine absolut necesar executarii unei interventii c%irurgicale in conditii optime.Din acest
motiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat mai ales de asistenta
medicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o
colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o atmosfera de stima se respect.
9olul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la
urmatoarele explorari $- punctia ra%idiana,
- efectuarea electroencefalogramei.
Rolul asistentei medicale in e+ectuarea punctiei ra/idiene.
Punctia ra/idiana reprezinta te%nica de patrundere printre vertebre in spatiul

subara%noidian cu ajutorul unui ac cu mandren.
cop $
- explorator pentru masurarea lic%idului cefalora%idian,pentru recoltare de lic%id
cefalora%idian
radiologice, si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subara%noidian pentru examene
- terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca $antibiotice,semiimune (
-anestezic pentru ra%ianestezii.
#ontraindicati $ infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si exista
%ipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza
edemul papilar ce indica %ipertensiune intracraniana.
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare $
- ace pentru punctia ra%idiana sterile*?-: cm.+cu mandren (
- seringi de 2-7-: cm.sterile (
- materiale pentru dezinfectia regiunii $tampoane si solutii dezinfectante (
-- 2
tavita renala,pense
eprubete sterile,manusi
sterile,manometru sterile
#laude de cauciuc
pentru ( tensiunii lic%idului cefalora%idian (
masurarea
- substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale (
Pregatirea bolnavului $
Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii te%nicii si importanta
mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.&a va incuraja si sustine moral
pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la patul
bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.e vor asigura conditiile de mediu $ luminozitate,
aerisire,temperatura optima.
2
In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta si
picioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in
forma de arc*pozitiaOOspate de pisicaOO+
In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele
flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma de arc.
0ocul punctiei va fi ales de catre medic $punctia lombara se executa intre vertebrele D2-0
sau 0-07.
9olul asistentei in timpul te%nicii $

Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va efectua
asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si
instrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveg%ea starea lui
generala.
Initial i se serveste medicului*cu ajutorul unei pense sterile+ acul de punctie.Dupa
introducerea acului i se va inmana manometru #laude pentru a masura tensiunea lic%idului
cefalora%idian,a carui valoare normala este de 2:-):cmm apa in pozitia sezand,in regiunea
lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lic%id
cefalora%i-
-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoate
acul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il
fixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie.

Pregatirea lic%idului cefalora%idian pentru examinarile de laborator $
Asistenta medicala etic%eteaza recipientele cu lic%id recoltat,completeaza biletele de
trimitere si le duce la laborator.e noteaza data punctiei si cantitatea de lic%id extrasa in foaia de
observatie.
0ic%idul cefalora%idian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se
plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala*)> #+ si se transporta la laborator.
Rolul asistentei medicale in e+ectuarea electroence+alo!ramei
EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

cop$diagnostic.
Pregatirea pacientului$
Psi%ica$- se inlatura factorii emotionali(
- se lamureste asupra inofensivitatii te%nicii*nu e dureros,dureaza aproximativ o ora+(
- se asigura odi%na necesara si linistea*inclusiv in timpul examinarii+.
Fizica$- cu ) zile inainte se intrerupe medicatia(
- pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,
-- parul sa fie
in timpul spalat proaspat
te%inicii va sta cusau se degreseaza
oc%ii cu un amestec
inc%isi,nemiscat,pentru de alcool-eter-acetona,
evitarea inregistrarii biocurentilor
din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a &.&.5.
- copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea,
- parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.
&fectuarea te%nicii$
- se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,amplifica si
inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplica pasta de
contact, se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, se
2
evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de 7

cm.Emin.
- se pot inregistra in paralel si 1.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,
- se pot face inregistrari si in %iperpnee voluntara*2:-27 respiratiiEmin.+-) min.,in timpul
somnului,cu ajutorul stimularii luminoase*stroboscop-2:-): stimuliEmin.+sau dupa activare
medicamentoasa.
Ingrijirea pacientului dupa te%nica$
- se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat,
- este asezat intr-o pozitie confortabila.
9eorganizarea locului de munca$
-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.
Capitolul I0
Studiu de ca,
CA4UL I
'ume$ 6
Prenume$
ex$ feminin
'ationalitatea $ romana
Data internarii$ 2.2.2
Data externarii$ 2.2.2
Diagnosticul de internare$ Atac isc%emic cerebral in teritoriul carotidian drept
otivul internarii( bolnava se interneaza pentru paralizie faciala stanga de tip central ,
deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala.
&xamen obiectiv$
tare generala$ satisfacatoare
tare de constienta$ constienta
1egumente$ normal colorate
Aparat respirator$murmur vezical normal
Aparat cardio vascular $1A@ )E?mmE%g
A<@=Emin
Ficat$ cai biliare in limite normale
'ervul trigemen$ normal
'ervul optic$confuz visual in limite normale
'ervul facial$ pareza faciala centrala stanga
obiliatatea$ - mers posibil sprijinit
-%emipareza stanga predominant crurala
Psi%ic " orientate temporospatial
-labilitate emotionala
6olnava se interneaza la urgenta la spitalul judetean 6rasov, pe data de 2.2.2 ora

22$2
&ste insotita de catre fiu.
22
&ste pensionara. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior
stang, apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc.
In camera de garda pacienta este putin confuza
6olnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a
speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.
Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de
obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.
E5A'E(E DE LAB3RAT3R
Anali,e 0alorile pacientei
96< negative
1Q 7
1 3:R&0 2
#oeficient proteic ?B
8ree >mgB
#reatinina .2mgB
5licemie >mgB
#olesterol =>mgB
3b 2.?4B
1r 2.
0eucocite 2.4
<3 %@4mm
2%@ 7mm
Analiza 0#r Aspect clar
#elule 
Albumine .2?4B
3ematii rare
#itologie limfocite
1ratament$
- 9egim vascular* fara sare+
- redergin fiole
- Aspirina tb
- Digoxin cp
2)
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPE(DE(TA
(E03IA 'A(IFESTARI SURSE PR3BLE'E GRAD DE

FU(DA'E(TALA DE DE DE DEPE(DE(
DEPE(DE(TA DIFICULTATE DEPE(DE(TA
. A 9&PI9A I A A<&A - - - Independenta
: 68'A #I9#80A1I&
2.A A'#A I A 6&A tulburari de afectiunea alimentatie Dependenta
masticatie si neurologica inadecvata
degluitie
).A &0II'A - - - Independenta
. A & I#A I A diminuarea fortei deficit motor si alterarea Dependenta
A<&A : 68'A musculare sensorial mobilitatii fizice
P:189A
7. A D:9I I A &
:DI3'I - - - Independenta
=. A & I69A#A I - - - Independenta
D&C69A#A
>. A &'1I'& - - - Independenta
1&P&9A189A
#:9P808I I' 0II1&
':9A0&
?. A FI #89A1, I'59ISI1 - - Independenta
I A P9:1&SA
1&58&'1&0& I
8#:A&0&
4. A &<I1A P&9I#:0&0& - - - Independenta

.A #:8'I#A tulburari de dificultatea de a comunicare Dependenta
vorbire de tip vorbi ineficace
afazic
. A A#1I:'A - - - Independenta
#:F:9 P9:P9II0:9
#:'<I'5&9I I
<A0:9I, D& A
P9A#1I#A 9&0I5IA
2. A FI P9&:#8PA1 I' - - - Independenta
2
<&D&9&A 9&A0ICA9II
). A & 9&#9&&A - - - Independenta
. A I'<A1A #8 A- - - - Independenta
I PA19&C&
A'A1A1&A
27
PLA(IFICAREA APLICAREA E0ALUAREA I(GRI6IRIL3R
PR3BLE'E 3BIECTI0E I(TER0E(7II E0ALUARE

PR3PRII DELEGATE
#omunicare 6olnava sa comunice -Asistenta medicala evalueaza Asistenta medicala - bolnava se face inteleas
ineficace din cauza cu ec%ipa de ingrijire capacitatea bolnavei de a vorbi, citi administreaza medicatia non-verbal si foarte greu
dificultatii de a si cu familia pentru si scrie, recomndata de medic verbal
vorbii, manifestatata a-si exprima nevoile -Asistenta medicala vorbeste lent cu Asistenta medicala va - bolnava se simte mai pu
prin afazie , surditate esentiale. pacienta pregati bolnava pentru frustata, si- a recaptat
si tulburari - Asistenta medicala familiarizeaza diverse examinari increderea
confuzionale. pacienta cu mediul sau ambiant, si radiologice , de
asigura un mediu de securitate laborator ,#1
Dificultate in a se Pacienta sa - Asistenta medicala evalueaza - Asistenta medicala va - bolnava a reusit sa se

alimenta din cauza primeasca alimente capacitatea de deglutitie inainte de a alimenta bonava prin %idrateze natural
afectiunii care sa corespunda incepe alimentatia peros perfuzii in functie de - bolnava a reusit sa se
neurologice din punct de vedere - Asistenta medicala ridica capul prescriptii medicale alimenteze cu lic%ide si p
manifestata prin calitativ si cantitati pacientei si asigura rotatia de partea - Asistenta medicala va da
tulburari de sanatoasa in timp ce acesta incearca bolnavului un surplus
masticatie si sa ing%ita fractionat cu lingurita bogat in calorii, proteine
deglutitie numai lic%ide. si vitamine , la indicatia
- Asistenta medicala stabileste medicului
timpul necesar pentru mese.
- Asistenta medicala va masura cu
atentie lic%idele ingerate si cele
eliminate
- Asistenta medicala observa
aparitia edemului periferic
- Asistenta medicala stabileste
cantitatile de lic%ide pe 2%
Alterarea mobilitatii Pacienta sa atinga o -Asistenta medicala aseaza - Asistenta medicala va - se evalueaza reluarea
fizice din cauza anatomie maximala membrele pacientei in pozitie mobiliza pasiv pacienta progresiva a mobilitatii c
dificultatii motorice in functie de functionala. numai la indicatia sprijn si continuarea
2=
si senzoriala gravitatea de - Asistenta mobilizeaza pasiv medicului si daca starea exercitiilor de recuperare
manifestata prin %emiplegie. pacienta de  n/ ori pe zi acesteia ii permite
incapacitatea de a se - Asistenta incurajeaza pacienta sa
deplasa. se mobilizeze la pat
- Asistenta invata pacienta cum sa
se aseze la marginea patului.
- Asistenta va sc%imba zilnic
lenjeria de corp si de pat a pacientei
- Asistenta invata pacienta care este
pozitia adecvata
exercitiile si cum
musculare sa efectueze
active
- Asistenta invata pacienta cum sa
tuseasca si sa indeparteze secretiile
- Asistenta suplineste pacienta in
satisfacerea nevoilor sale , o
serveste la pat cu cele necesare.
2>
E0ALUARE
6olnava 6 .  se prezinta la spitalul judetean 6rasov, pe data de .2.2 ora 2$2=
prezentand %emiplegie
Pacienta pe partea stanga.
de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior stang, apoi
treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc.
In camera de garda pacienta este putin confuza.
6olnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a
speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.
Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de
obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.
&ste insotita de catre fiu.
&ste vaduva si locuieste intr-un apartament in 6rasov.
&ste pensionara.
Pe perioada spitalizarii am evaluat capacitatea bolnavei de a vorbi, citi si scrie, am vorbit pe un ton
calm cu pacienta am familiarizat-o cu mediul sau ambiant, si am asigurta un mediu de securitate
Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros.
Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta
incearca sa ing%ita fractionat cu lingurita numai lic%ide.
Asistenta medicala a stabilit timpul necesar pentru mese.
Am aseazat membrele pacientei in pozitie functionala, am mobilizat pasiv pacienta de  n/ ori pe zi
Am incurajata pacienta sa se mobilizeze la pat, am invatat pacienta cum sa se aseze la marginea
patului. Am sc%imbat zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei, am invatat pacienta care este
pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile musculare active, am invata pacienta cum sa
tuseasca si sa indeparteze secretiile si am ajutat pacienta pacienta in satisfacerea nevoilor sale ,am
servit-o la pat cu cele necesare.
Pacienta a fost sustinuta de copii, iar nepoata a fost in permanenta alaturi de ea ajutandu-o
sa treaca peste si sa se recupereze mai usor.
8rmeaza tratament fizical * masaj,8,#DD+ si M1 insistandu-se pe antrenarea activitatilor
de autoingrijire,a ec%ilibrului si coordonarii in mers.
e externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari$
-regim %iposodat(
- tratament medicamentos cu$ 'ootrop!l .2g.    ,ermion )mg.   .
-continua M1 la domiciliu
-revine la control peste ) luni
2?
CA4UL II
'ume $ 1
Prenume $5
<arsta $=?
ex$ feminin
9eligie$ ortodoxa
'ationalitate$ romana
Data internarii$ 2=..2
Dta externarii$ =.2.2
Diagnostic la internare$ Atac isc%emic in teritoriul carotidian drept .
oticul internarii$ cu aproximativ o saptamana pacienta prezinta asimetria fetei si parestezii,
paralizie la nivelul membrelor stangi pentru care se interneaza la pitalul Sudetean 6rasov
&xamen obiectiv
Facies$ discret asimetric
Aparat respirator $torace normal conformat
Aparat cardio vascular -1A@E=mmE%g
A<@ >Emin
Aparat digestive$ - abdomen suplu, mobil, nedureros la palpare
- ficat normal
- splina nepalpabila
Aparat urogenital$ - urina normala
- ictiuni fiziologice
'ervul facial - asimetric pe parte paralizata
- :DT:
'ervul glasofaringian$ posibiliatatea deglutitiei pentru solide
obilitatea$ %emipareza dreapta
Pacienta 1.5. in varsta de =? de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului
judetean0ocuieste
6rasov. &ste insotita
impreuna cu de catre
sotul si fiul
fiulei.
la casa in 5%imbav, jud 6rasov.
Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ > zile , a observat ca devine mai
neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.
Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.
Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.
&a nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta.
&a este foarte trista si agitata ca nu are cine sa se ocupe de treburile gospodaresti pentru ca
fiul lucreaza si sotul are probleme de sanatate.
24
E5A'E(E DE LAB3RAT3R
Anali,e 0alorile pacientei

96< negative
#olesterol mg
&ozinofile 
8ree 2>
3t )=.2B
3b 2.2 grB
1r >.
0eucocite .2
<3 % @ 7? mm
Analiza 0#r clar
#elule .2
Albumine .2grB
'eutrofile -nesegmentate @ =
- segmentate@ ?2
#itologie limfocite
1ratament
-regim alimentar
- electrovit tb
-extraveral tb
-aspirina
- ampicilina inj " )gr " 7 zile
)
GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPE(DE(TA
(E03IA 'A(IFESTARI SURSE PR3BLE'E GRAD DE

FU(DA'E(TALA DE DE DE DEPE(DE(
DEPE(DE(TA DIFICULTATE DEPE(DE(TA
. A 9&PI9A I A A<&A - - - Independenta
: 68'A #I9#80A1I&
2.A A'#A I A 6&A tulburari de afectiunea alimentatie Dependenta
masticatie si neurologica inadecvata
degluitie
).A &0II'A - - - Independenta
. A & I#A I A paralizia diminuarea fortei dificultatea Dependenta
A<&A : 68'A membrelor stangi musculare mobilitatii fizice
P:189A
7. A D:9I I A & - - - Independenta
:DI3'I
=. A & I69A#A I - - - Independenta
D&C69A#A
>. A &'1I'&
1&P&9A189A - - - Independenta
#:9P808I I' 0II1&
':9A0&
?. A FI #89A1, I'59ISI1 deficit de lipsa de incapacitatea de Dependenta
I A P9:1&SA autoingrijire coordonare a a se spala partial
1&58&'1&0& I miscarilor
8#:A&0&
4. A &<I1A P&9I#:0&0& - - - Independenta
.A #:8'I#A - - - Independenta
. A A#1I:'A - - - Independenta
#:F:9 P9:P9II0:9
#:'<I'5&9I I
<A0:9I, D& A
P9A#1I#A 9&0I5IA
2. A FI P9&:#8PA1 I' - - - Independenta
<&D&9&A 9&A0ICA9II
). A & 9&#9&&A - - - Independenta
. A I'<A1A #8 A- - - - Independenta
I PA19&C&
A'A1A1&A
)
PLA(IFICAREA APLICAREA E0ALUAREA I(GRI6IRIL3R
PR3BLE'E 3BIECTI0E I(TER0E(7II E0ALUARE

PR3PRII DELEGATE
Deficit de Pacienta sa se poata - Asistenta va efectua mobilizarea Pacienta preia o serie din
mobilitate fizica mobilize partial sis a pasiva si active programul mobilizarii si
legata de isi efectueze singura - mobilizarea pasiva $ masam poseda capacitatea de
imposibilitatea toaleta extremitatile pentru prevenirea mobilizare.
functionala complicatiilor tromboembolice
manifestata prin - efectuam miscari ale segmentelor
paralizia membrelor paralizate in ambele sensuri
stangi. - evitam manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca
intinderi si rupturi ale musc%ilor ,
ligamentelor, fracturi
- mentinem supletea articulara
- evitam pozitiile antalgice
Incapacitatea de a se Pacienta sa isi - asistenta va imbaia zilnic pacienta Am insoteste pacienta la - pacienta arata interes cr
spala legata de lipsa dezvolte capacitatea asigurand astfel toaleta acesteia R# sau la baie numai pentru ingrijirile persona
de coordonare a de a se spala singura - asistenta va favoriza circulatia daca starea acesteia o - pacienta este optimista
miscarilor intre zonele comprimate prin permite si numai la avizul daca obtine rzultate limit
manofestate prin mobilizarea active sau pasiva, sau medicului - pacienta accepta sa cea
deficit de masaj , frectionare ajutor cuiva pentru a o
autoingrijire - asistenta manifesta multa conduce la toaleta.
intelegere si rabdare cu pacienta
asigurandu-I intimitatae pentru
toaleta
- asistenta incurajeaza si felicita
pacienta pentru ceea ce a indeplinit
Dificultate in a se Pacienta sa - Asitenta medicala evalueaza - Asistenta medicala va - bolnava a reusit sa se

alimenta din cauza primeasca alimente capacitatea de deglutitie inainte de a alimenta bonava prin %idrateze natural
afectiunii care sa corespunda incepe alimentatia peros perfuzii in functie de - bolnava a reusit sa se
neurologice din punct de vedere - Asistenta medicala ridica capul prescriptii medicale alimenteze cu lic%ide si p
)2
manifestata prin calitativ si cantitati pacientei si asigura rotatia de partea - Asistenta medicala va da
tulburari de sanatoasa in timp ce acesta incearca bolnavului un surplus
masticatie si sa ing%ita fractionat cu lingurita bogat in calorii, proteine
deglutitie numai lic%ide. si vitamine , la indicatia
- Asistenta medicala stabileste medicului
timpul necesar pentru mese.
- Asistenta medicala va masura cu
atentie lic%idele ingerate si cele
eliminate
-aparitia
Asistenta medicala
edemului observa
periferic
- Asistenta medicala stabileste
cantitatile de lic%ide pe 2%
))
Evaluare
Pacienta 1.5 in varsta de =? de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului judetea

6rasov. &ra insotita de catre fiul ei.
Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ > zile , a observat ca devine mai neputincioas
iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.
Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.
Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.
&a nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta.
Am masat extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice am efectuat miscari ale
segmentelor paralizate in ambele sensurisi evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca
intinderi si rupturi ale musc%ilor , ligamentelor, fracturi am mentinut supletea articulara si evitam pozitiile
antalgice
Am vorbit pe un ton calm si am manifestat intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-i intimitate pentru
toaleta
Am incurajat-o si felicitat-o pentru ceea ce a indeplinit
Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros.
Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta
incearca sa ing%ita fractionat cu lingurita numai lic%ide.
8rmeaza tratament fizical * masaj,8,#DD+ si M1 insistandu-se pe antrenarea activitatilor d
autoingrijire,a ec%ilibrului si coordonarii in mers.
e externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari$
-regim %iposodat(
- tratament medicamentos cu$ 'ootrop!l .2g.    ,ermion )mg.   .
-continua M1 la domiciliu
-revine la control peste ) luni
)?
C3(CLU4II
anatatea, acest ec%ilibru de bunastare bio-psi%o-sociala, poate fi oricind conturbata de anumi

factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical c
promtitudine si competenta.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita d
sanatate si reprezinta peste )B din cauzele de deces.
Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sec%el
neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este
cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenire
recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .
&valuarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face di
puct de vedere$ - neurologic(
- medical, in special cardiologic(
- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.
In urma cazurilor studiate, apreciem ca$ accidentul vascular cerebral reprezinta un capito
important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticulu
si tratamentului o grava problema de sanatate.
)4
BIBLI3GRAFIE
. #onstantin Popa-G'eurologie/,&ditura 'ational 44>

2. &mil #ampeanu,ircea erban,&ugenia Dumitru-G'eurologie #linica/,volumul II, &ditura Dacia #luj-'apoc
4?
). 0acramioara Perju-Dumbrava "Gtrategii 1erapeutice oderne In A<#/,&ditura edicala 8niversitara GIul
3atieganu/,#luj-'apoca 44?
. 0iliana 9ogozea,1atiana :glinda-GIngrijirea pacientilor II/,&ditura 9omprint,6rasov ,2
7. 0iliana 9ogozea,1atiana :glinda-G1e%nici si manopere pentru asistentii medicali/,&ditura 9omprint,6rasov ,27
=. 0iliana 9ogozea si colaboratori-G1e%nica ingrijirii omului sanatos si bolnav/,&ditura 9omprint,6rasov, 22
>. 0ucretia 1itirca-G5%id de 'ursing/,&ditura G<iata edicala 9omaneasca/ 447
?. 0ucretia 1itirca-G8rgente medico-c%irurgicale/,&ditura edicala/,6ucuresti, 44=
4. inea Dan,Ioana <arga,Falup Pecurariu #ristian-G'eurologie.#urs pentru studenti/,&ditura 8niversitatii
G1ransilvania/ 6rasov ,2)
. inea Dan, Ioana <arga, Falup-Pecurariu #ristian-G'eurologie.anual pentru colegiu/ &ditura 8niversitat
G1ransilvania/ 6rasov 22
. <irginia Ion si colab.-G'eurologie #linica/-&ditura All 444
2. 'eurologie - 5%id Practc " #%iru Florian( &d. #ison 44?
). Ingrijirea omului bolnav si sanatos " #%iru Florian(0etitia oraru , #%iru 5abriela( &d. #ison 2
. 8rgentele edicale, vol. - #%iru Florian, orin imion, #rin arcian., &lena Iancu
7. 6iologia "anatomia si fiziologia omului " prog. 8niv. Dr. I. 1eodorescu &xarcu, &ditura didactica si pedagocica 9
A, 6ucuresti 447
=. anual de medicina interna pentru cadre didactice, #orneliu borundel


Dokumen - Tips Studiu de Caz Avc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Studiu de Caz Avc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/22/2018 StudiudeCaz AVC-slidepdf.

Scoala postliceeala F.E.G Brasov

Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor

cu accident vascular cere#ral

Cursant$ Boricean %Baila& Elena

)Cap II Accident vascular cere#ral

)Cap III Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor cu accident

)Cap I0 Studiu de ca,

Anatomia si +i,iolo!ia sistemului nervos central

Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe,

'ervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi.

Lo#ul parietal " este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale.

CAILE '3T3RII SE(4ITI0E SI A REFLE5EL3R

'euronul motor central " formeaza calea piramidala

Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza

De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie

'euronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii

6.+ #aile sensibilitatii.

ensibilitatea elementara cuprinde$

ensibilitatea sistemica cuprinde$

Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului ra%idian , in ganglionii

Impulsurile corticale prin* calea

Accidentul vascular cere#ral

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

1eritoriul arterial carotidian

A<# constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta

I.Definitie$reprezinta un revarsat sangvin intraparenc%imatos ca urmare a

Fata este adeseori congestionata.

1emperatura uneori creste progresiv,ajungand la )4- #

2.Faza de %emiplegie flasca

I<. #lasificarea %emoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut

b.3emoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul

-330 in localizarea occipitala

-puseu de 31A,efort fizic,stress.

#linic %emoragia subara%noidiana se manifesta$prin triada simptomatica ce domina tabloul

1abloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de

1ulburarile psi%ice sunt frecvente

<II.#omplicatiile %emoragiei subara%noidiene$

Diagnosticul diferenial Jntre A<# %emoragic Ki A<# isc%emic

Diagnosticul diferenial Jntre 3emoragia cerebrala Ki 3emoragia ubara%noidiana

3# 3A 31A ±31A

=. 19A1A&'180 3&:9A5I&I #&9&69A0&

I.P9:FI0A#1I# consta in$

II.#89A1I< consta in$

5lasgo sub 7+.

Administrarea de 'imodipin = mg per os la -= ore sau 'imotop-flacoane de 7:mg pe

Rolul asistentei medicale n n!ri"irea pacientilor cu accident vascular

Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,

Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,

9:080 AI1&'1&I &DI#A0& I' &F&#18A9&A

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica reprezinta o

Rolul asistentei medicale in e+ectuarea punctiei ra/idiene.

Punctia ra/idiana reprezinta te%nica de patrundere printre vertebre in spatiul

9olul asistentei in timpul te%nicii $

Rolul asistentei medicale in e+ectuarea electroence+alo!ramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de 7

6olnava se interneaza la urgenta la spitalul judetean 6rasov, pe data de 2.2.2 ora

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPE(DE(TA

(E03IA 'A(IFESTARI SURSE PR3BLE'E GRAD DE

4. A &<I1A P&9I#:0&0& - - - Independenta

PLA(IFICAREA APLICAREA E0ALUAREA I(GRI6IRIL3R

PR3BLE'E 3BIECTI0E I(TER0E(7II E0ALUARE