ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ” MOLDOVA” ROMAN

Domeniul : SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ

Calificare profesională : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
Forma de învățământ : CURS DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE

COORDONATOR:
AS. MED. DĂMOC ANGELA

ABSOLVENT:
BORDEA DIANA- CLAUDIA

- ROMAN -2023
 - ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ” MOLDOVA” ROMAN
- Domeniul : SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
- Calificare profesională : ASISTENT MEDICAL GENERALIST
- Forma de învățământ : CURS DE ZI

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU BRONȘITĂ ACUTĂ

COORDONATOR:
AS. MED. DĂMOC ANGELA

ABSOLVENT:
BORDEA DIANA- CLAUDIA

-ROMAN - 2023
 MOTOO:

<"Viitorul nu este numai ceea ce se poate întampla sau ceea ce are cele
mai multe şanse să se producă,el este de asemenea ceea ce vom voi să fie.">
Gaston Berger
 ARGUMENT/MEMORIE EXPLICATIV

Să iubim profesia aceasta minunată de asistent medical generalist așa cum spune şi Victoria
Babeş "Iubeşte-ți profesia şi scoate-o cea mai frumoasă dintre toate şi astfel izbanda va fi deplină".
Rolul esenţial al asistentei medicale care constă în a ajuta persoana bolnavă sau sanǎtaoasă
să-şi redobândească independenţa cât mai repede posibil.
Mi-am dorit din totdeauna să-i pot ajuta pe cei aflați în suferință, să vin în sprijinul celor
fără sprijin. Ar fi bine să fim înconjurați doar de oameni sănătoşi dar din păcate nu e aşa.
M-am orientat asupra acestei lucrări, datorită faptului că am considerat o incidenţă crescută a
bolnavilor cu bronşită în ultima perioadă în secția medicală unde mi am efectuat stagiul clinic.
Întotdeauna voi fi aproape de oamenii neajutorați aflați în suferinţă cu sufletul şi toată
priceperea mea.

2
 CUPRINS

ARGUMENT/MEMORIE EXPLICATIV..............................................................................................2

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR.......................................4

1.1 Anatomia aparatului respirator...........................................................................................4

1.2 Fiziologia aparatului respirator............................................................................................7

2. PREZENTAREA AFECTIUNII: BRONŞITĂ ACUTĂ..........................................................................9

2.1 Definiţie................................................................................................................................9

2.2. Forme..................................................................................................................................9

2.3. Etiologie............................................................................................................................10

2.4 Simptomatologie................................................................................................................10

2.5. Explorari paraclinice..........................................................................................................11

2.6. Diagnostic pozitiv..............................................................................................................12

2.7. Evoluţia.............................................................................................................................12

2.8. Complicaţiile.....................................................................................................................13

2.9. Tratament.........................................................................................................................14

3. PROCES DE NURSING...............................................................................................................15

3.1 Cazul 1................................................................................................................................15

3.2 Cazul 2................................................................................................................................24

3.3 Cazul 3................................................................................................................................34

CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITĂȚILE DE ÎNGRIJIRE A CELOR 3 PACIENŢI CU

BRONŞITĂ ACUTĂ.....................................................................................................................................42

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................43

3
 1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A APARATULUI
RESPIRATOR

1.1 Anatomia aparatului respirator

Aparatul respirator este ansamblul de organe adaptate trecerii oxigenului din aerul atmosferic în
sânge şi dioxid de carbon.
Organele respiratorii sunt specializate, unele pentru trecerea aerului (cavitatea nazală, faringele,
laringele, traheea şi bronhiile), altele pentru realizarea schimburilor gazoase între organism şi mediu.

CĂILE RESPIRATORII:

1.Cavitatea nazală: este un segment al căilor respiratorii. Septul nazal desparte cavitatea nazală
în două cavitați simetrice. Anterior fosele nazale sunt protejate de piramida nazală. Piramida nazală este o
proeminență situată pe linia mediană a feței, cu rol de a proteja fosele nazale, totodată şi de a dobândi un
rol estetic.

Fosele nazale: sunt două conducte situate înapoia piramidei nazale, de la oficiile narinare pâna
la coane. Distingem foselor nazale un segment anterior, numit vestibul şi un segment posterior, fosele
nazale propriu-zise. Vestibulul nazal este oblic în sus şi înapoi este tapetat de piele care conține glande
sebacee şi foliculi piloşi.

2. Faringele: lasă să treacă aerul prin plămâni.

3. Laringele: este un organ cu dublă funcţie conduct aero-vector şi organ al fonației.

Are o formă de piramidă triunghiulară cu baza în sus. Baza comunică cu laringo faringele
printr-un orificiu care anterior este delimitat de epiglotă, posterior de cartilaje aritenoide şi lateral de
repliurile epiglotico-aritenoidiene, întinsă între epligotă şi cartilajele aritenoide.

Structura laringelui: este format din cartilaje legate între ele prin ligamente şi articulații.
Asupra cartilajelor acționează muşchii laringelui (striați). La interior este tapetat de o mucoasă, sub care
se găseşte o submucoasă.

Cartilajele laringelui: se disting: cartilaje nepereche (cartilajul tiroid, epiglota şi cartilajul

cricoid) şi perechi (aritenoide, corniculate, cunciforme şi cartilaje sesamoide).

4
 4. Traheea: este un organ sub formă de tub care continuă laringele şi se întinde de la vertebra
cervicală C pana la vertebra toracală T unde se împart în două bronhii. Are o lungime de 10-12 cm şi
calibrul de 1,6-2 cm. Prezinta un segment cervical şi unul toracal.
Structura traheei: se distinge un segment fibrocartilaginos, format de 15-20 de inele
cartilaginoase incomplete posterior.
Cartilajele traheei: sunt unite între ele prin ligamente fibrocartilaginoase. În partea posterioară
unele inele sunt incomplete, există fibre colagene, elastice şi fibre musculare netede (muşchiul traheal).

5. Bronhiile: la nivelul vertebrei T, traheea se împarte în cele două bronhii principale (dreaptă şi
stangă). Aceste bronhii pătrund în plămân prin tub, unde se ramifică intrapulmonar, formând arborele
bronşic. Între cele două bronhii există o serie de deosebiri.: Bronhia dreaptă este aproape verticală, cea
stângă aproape orizontală. Cea stângă este mai lungă (5cm), cea dreaptă (2,5 cm) în schimb bronhia
dreaptă are un calibru mai mare (1.5 cm) faţă de cea stângă (1 cm). Bronhia stângă este înconjurată de
coaste iar cea dreaptă de crosa marii vene. Structura bronhiilor principale: este asemenea traheei bronhiile
principale fiind formate din inele carilaginoase incomplete posterior (9-11 stânga, 5-7 dreapta).

PLĂMÂNII sunt principalele organe ale respirației. Sunt doi plămâni (stâng și drept) situaţi în
cavitatea toracică, fiecare fiind acoperiți de pleură viscerală. Plămânii au forma unei jumatăți de con.
Culoarea lor variază: la făt este roşu-brun, la copil gri-rozie, la adult cenuşiu mai mult sau mai puțin
închis. Greutatea plămânilor este de 700 g pentru plămânul drept şi 600 g pentru plămânul stâng.
Capacitatea totală a plămânilor este de 5000 cm cubi aer. Consistenţa plămânilor este elastică, buretoasă.
Diametrul vertical este de 22 cm antero-posterior la bază de 9-10 cm. Fața externă a plămânilor este
convexă şi vine în raport cu coastele. Pe fața externă a plămânului drept gasesc două scizuri una oblică
(principală) şi alta orizontală (secundară) care începe la mijlocul scizurii obilce. Pe faţa externa a
plămânului stâng se găseşte o dingură scizură (scizura oblică) care împarte plămânul stâng în doi lobi
(superior si inferior).Fața internă este plană şi vine în raport cu organele din mediastin. Baza plămânilor
este concavă şi vine în raport cu diafragma. Vârful plămânului depăşeşte în sus prima coastă şi vine în
raport cu organele de la baza gâtului.

STRUCTURA PLĂMÂNULUI:

Plămânii sunt alcătuiți dintr-un sistem de canale, rezultat din ramificarea bronhiei principale.
Arborele bronşic, totalitatea ramificațiilor intrapulmonare ale bronhiei principale este reprezentat astfel:
Bronhia principală cuprinde:
-Bronhii lombare (3 pentru plămânul drept şi 2 pentru plămânul stâng);
- Bronhii segmentare;
- Bronhii interlobulare;

5
 - Bronhii terminale;
- Bronhii respiratorii-Canale alveolare.
- Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrică,regulată.
Peretele lor este alcătuit dintr-o tunică:
- Fibrocartilaginoasă sub formă de inel.
-Musculară
- Mucoasă formată dintr-un epiteliu pluristratificat, ciliat.
Lobul pulmonar continuă ultimele ramificații ale arborelui bronşic. Reprezintă unitatea
morfologică și funcțională a plămânului, la nivelul căruia se face schimbul de gaze. Lobul pulmonar este
constituit din:
- Bronhia respiratorie
- Alveole pulmonare
- Vase de sânge limfatice
- Fibre motorii, nervoase şi sensitive

VASCULARIZAŢIA PLĂMÂNILOR:
Plămânii au o dubla vascularizație: nutritivă şi funcţională.

Vascularizația nutritivă: este asigurată de arterele bronşice, ramuri ale arterei toracale care
aduc la plămân sânge cu oxigen pentru arborele bronşic, parenchimul pulmonar şi pereţii arterelor
pulmonare, deoarece acestea din urmă conțin sânge cu dioxid de carbon.

Vascularizaţia funcțională: aparţine marii circulaţii. Ea începe prin trunchiul pulmonar care îşi
are originea în ventriculul drept. Trunchiul pulmonar aduce la plămân sânge încărcat cu dioxid de carbon.
După un scurt traiect se împarte între artera pulmonară dreapta şi stângă, pătrunzând fiecare în plămânul
respectiv, prin hil. În plămân arterele pulmonare se divid în ramuri ce însoţesc ramificațiile arborelui
bronşic până în jurul alveolelor.La acest nivel sângele cedează dioxid de carbon si primeste oxigen.

PLEURA: fiecare plămân este acoperit de o substanță seroasă numită pleură. Pleura reprezintă
o foiță parietală care căptuşeşte pereţii toracelui şi o foiță viscerală care acoperă plămânul pătrunzând şi
în scizuri. Cavitatea pleurală devine reală când între cele doua foițe ale pleurei acumuleză sânge
(hemotorax), lichid (hidrotorax), aer (pneumotorax), puroi (piotorax), limfă (chilotorax). Pleura parietală
prezintă trei părți: partea costală, în raport cu coastele, porțiunea diafragmatică, în raport cu diafragmul şi
porțiunea mediastinală spre mediastin.

6
 MEDIASTIN: este spațiul cuprins între fețele mediale ale celor doi plămâni acoperiţi de
pleurele mediastinale. Anterior ajunge la stern posterior până la coloana vertebrală, interior până la
diafragmă, iar superior comunică larg cu baza gâtului prin apertura superioară a toracelui.

1.2 Fiziologia aparatului respirator

Respirația reprezintă schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dinte organism şi mediu.Din punct
de vedere functional respirația poate fi împărţită în patru etape:
1. ventilația pulmonară, adică deplasarea aerului în amblele sensuri între alveolele pulmonare si
atmosfera;
2. difuziunea oxigen şi dioxid de carbon între alveolele pulmonare şi sânge;
3. transportul oxigen şi dioxid de carbon sânge şi lichidele organismului către celule;
4. reglarea respirației.

PRESIUNEA PLEURALĂ: este presiunea din spațiul îngust cuprins între pleura viscerală şi
cea parțială. Presiunea pleurală normală la începutul inspirului este de aproximativ 5 cm H2O. Acesta este
nivelul de presiune necesar pentru a menţine plămânii destinşi în timpul repausului. Apoi, în timpul
inspirației normale, expansiunea cutiei toracice trage suprafața plămânilor cu o forță mai mare astfel încât
crează o presiune negativă intra pleurală de 7,5 cm H2O.

PRESIUNEA ALVEOLARĂ: este presiunea din interiorul alvolelor pulmonare. În repaus

când glota este deschisă, aerul nu circulă între plămâni și atmosferă; în acest moment presiunea în orice
partea arborelui respirator este egală cu presiunea atmosferică, considerată 0 cm H2O. Pentru a pătrunde
aer în plămâni în timpul inspirației presiune în alveole trebuie să scadă sub presiunea atmosferică, în
timpul unei respirațiinormale devine 1 cm H2O.

VOLUMUL RESPIRATOR PE MINUT: este cantitatea totală de aer deplasată în arborele

respirator în fiecare minut şi este egală cu produsul dintre volumul curent şi frecvența respiratorie
volumul curent (500 ml), frecvența respiratorie 12 respirații/minut, fiind egală cu 6 l/minut.

VENTILAȚIA PULMONARĂ: Aerul atmosferic este introdus în plămâni prin procesul de

ventilație pulmonară prin care se menține constantă compoziția aerului alveolar. Schimbul de gaze la
nivelul plămânilor se realizează datorită succesiunii ritmice a două procese, inspirația și expirația.
Inspirația este un proces activ care datorită contracției muşchilor respiratori, duc la mărirea tuturor
diametrelor cutei toracice. În mod normal durează o secundă.

7
 DIFUZIUNEA: Dupa ventilația pulmonară urmează o nouă etapă a procesului respirator
aceasta este difuziunea oxigenului în sângele caplilar şi difuziunea în sens invers a dioxidului de carbon.
Toate gazele implicate în fiziologia respirației sunt molecule simple, libere să se mişte unele pe lângă
altele, proces denumit difuziune. Afirmaţia este valabilă şi despre gazele dizolvate în lichide şi ţesuturile
organismului.

TRANSPORTUL GAZELOR:

-Transportul oxigenului: după ce difuzează prin membrana respiratorie oxigenul se dizolvă în

plasmă din capilarele pulmonare; din plasmă oxigenul, difuzeaza în eritocite unde se combină reversibil
cu ionii de fier, din structura hemoglobinei, transformând deoxihemoglobina în oxihemoglobină. Fiecare
gram de hemoglobină se poate combina cu maximum 1,34 ml oxigen; în mod normal există 12-15 g
hemoglobina/dl sânge. Astfel, sângele aeterial transportă 20 ml oxigen/dl din care 98,5% este transportat
de hemoglobină iar 1,5% dizolvat în plasmă.
- Transportul dioxidului de carbon: dioxidul de carbon este rezultatul final al preceselor
oxidative tisulare. El difuzează din celule în capilare, determinând creşterea presiunii sale parţiale în
sângele venos cu 5-6 mm Hg faţă de sângele arterial. Dioxidul de carbon transportat prin sânge sub mai
multe forme: -Dizolvat fizic în plasmă (5%);
- Sub formă de carbamiohemoglobină (5%);
- Sub formă de bicarbonat plasmatic (90%).

REGLAREA RESPIRAȚIEI:

Mecanismele sistemului nervos central: muşchii respiratori sunt muşchi scheletici şi ca

urmare, pentru a se contracta au nevoie de stimuli electrici transmişi de la nivelul sistemului nervos
central. Aceşti stimuli sunt transmişi prin intermediul nervilor somatici. Muşchiul inspirator este cel mai
important, diafragmul, este internat prin fibre motorii ale nervilor frenici, care îşi au originea în regiunea
cervicală a măduvei spinării.
Această dualitate a căii de conducere permite controlul voluntar al respirației în timpul unor
activități sunt: vorbitul, cântatul, înotul, alături de controlul involuntar, care permite oamenilor să respire
automat, fără efort conştient.

8
 2. PREZENTAREA AFECTIUNII: BRONŞITĂ ACUTĂ

2.1 Definiţie

Este un sindrom clinic caracterizat prin tuse, însotițiă de creşterea secrețiilor bronşice,
permanentă sau intermitentă, necauzată de o boală sau o leziune bronho pulmonară specifică. Durează 10
zile.
2.2. Forme

- Bronşita acută simplă: este definită de prezenta tusei cu expectorație în cele mai multe zile
timp de cel puțin trei luni consecutiv pe an, cel puțin doi ani succesivi, tuse productivă care nu poate fi
atribuită vreunei cauze cunoscute pulmonare sau cardiace. Este localizată în conductele aeriene mari,
morfopatologic, prezintă dilatări ale glandelor seromucoase din submucoase, hiperplegie şi celule
caliciforme în traheobronşica şi infiltrație în submucoasă cu celule inflamatorii.

-Bronşita acută purulentă sau persistentă: la care secreția bronşică se infectează.

• Persistent se consideră caracterul mucopurulent al sputei.
• Recurent se consideră sputa purulentă în ultimii ani.

-Bronşita cronică obstructivă: la care leziunea progresează către bronhii mici şi bronhiole şi
apare dispneea datorită îngustării difuze şi persistente a căilor aeriene.
Boala căilor aerifere mici este definită de localizarea procesului obstruciv în căile aerifere cu
diametru mai mic de 2 mm aceasta este localizarea principală a obstrucției in BPOC, creşte numărul
celulelor caliciforme, creşte producerea de mucus, apare inflamaţia şi uneori spasmul bronşic.

- Bronşita cronică asmatiformă are un simptom dominant, dispneea paroxistică.

2.3. Etiologie

Afecteaza bronhiile mici unde leziunile inflamatorii şi secrețiile produc stenoză, spasm, colaps
expirator şi disfuncție obstructivă. Stimulii inițiali care duc la creşterea secreției de mucus în căile
respiratorii sunt :
- INFECȚIE MICROBIANĂ: tabacismul şi alcoolismul sunt esențialii poluanți aerieni, vaporii
din industria chimică, vaporii de amoniac, condiții atmosferice nefavorabile (frig, umezeală, curenți de
aer).

9
 - INFECȚIE MICROBIANĂ: (streptococul,stafilococul,diferite enterobacterii) sau virală
primitivă sau secundară.
- Infecțiile virale produc necroze ale celulelor epiteliale şi hipersecreția glandelor bronşice.
După infecții virale apar anomalii ale funcţei pulmonare.
- FACTORII ALERGICI sunt cea de a treia component etiologică acționând prin sensibilizarea
la alergenii microbieni.

2.4 Simptomatologie

Simptomele caracteristice bronșitei cronice sunt:

 Tusea
 Expectorația
 Dispneea
 Hemoptizia
 Sughițul și tulburări ale vocii.
Tusea este cu predominanță matinală, declanșată adesea de contactul cu aerul rece, fumul de
tutun sau atmosfera poluantă. Cu timpul tusea devine mai frecventă, poate apărea și în timpul zilei , iar
noaptea se exacerbeaze.
Expectorația: acest simptom este nebăgat în seamă de bolnavi. Aceștia o consideră albă, neagră
sau cenușie, din cauza rezidurilor din fumul de tutun sau a particulelor în suspensie din aer. În puseurile
infecțioase sputa devine purulentă galbenă sau verde.
Dispneea: la bronșici este de intensitate variabilă, mai accentuată în timpul puseurilor la infecție
bonșică. Această boală poate fi considerată severă doar când este însoțită de dispnee peste gradul 3.

Mişcări respiratorii: au o frecvență constantă, o amplitudine egală şi un ritm regulat, în timp ce

in stările patologice aceste caracteristici se modifică şi apare dispneea iar dupa circumstanţele de apariție
se deosebesc:
 Dispneea permanentă
 Dispneea de efort
 Dispneea paroxistică
 Dispneea cu creşterea frecvenței mişcărilor respiratorii depăşind 40/min.

SEMNE FIZICE:

La inspectie: Facies congestiv, dispnee şi cianoză în episoade acute, turgescența jugularelor,

torace puţin dilatat cu cifoză dorsală și sternul proiectat înainte.

10
 - Cianoza- apare iniţial în timpul puseurilor infecţioase, apoi capătă un caracter permanent şi
poate ajunge atât de intensă încât bolnavul devine "albastru buhăit"
- Turgescenţa jugularelor- este un semn de insuficiență cardiacă numai dacă se menţine şi in
inspecţie şi daca presiunea din torace este mai mica decât cea atmosferică.
- Cordul- hipertensiunea pulmonară determină întalnirea zgomotului II în focarul pulmonarei.
Dacă debitul cardiac scade extermitățile devin cianotice şi reci.
-Edemele - apar în cazurile complicate cu cord pulmonar decompensat. Prezența edemului
unilateral trebuie urmărită pentru depistarea trombozelor venoase la membrele inferioare, complicație
frecventă la bolnavii cu bronşită cronică.

2.5. Explorari paraclinice

Hb= 11-14g%

VSH = 2-13 mm/h

GLICEMIE = 0,80 – 1,20 g%

TRIGLICERIDE = 1,0-2,2 g%
COLESTEROL =1,80-2,80 g%

TYMOL = 2-5 UML

TGP = 2-16 UI

TGO = 2-20 UI

TROMBOCITE = 150000-300000 mm cubi

2.6. Diagnostic pozitiv

Se stabileşte pe baza simptomelor caracteristice:

-Tuse cronică
- Expectoraţie
- Dispnee.

ALTE CARACTERE:
Insuficienţă respiratorie- cea mai frecventă și mai severă a bronşitei cronice şi BPOC fiind
mortală în peste 25% din cazuri. Ea apare în episoade infecţioase care agravează obstrucția bronşică, dar
care poate fi precipitată de folosirea sedativelor sau a oxigenoterapiei.

Semnele clinice respiratorii sunt:

11
  Polipnee
 Reducerea amplitudinii mişcarilor respiratorii
 Respirația periodică
 Dispariţia tusei şi a expectoraţiei
Cordul pulmonar: constituie adesea probleme clinice majore şi principala lor cauză de moarte.
Bolnavii cu bronşită cronică au un debit cardiac crescut, hipertensiune pulmonară.

2.7. Evoluţia

În ceea ce priveşte evoluţia clinică a bronşitei cronice se ştie că majoritatea simptomelor se

agravează lent cu excepţia tusei care se poate ameliora dacă se întrerupe fumatul. Progresiunea generală a
bolii este mai severă dacă bolnavii continuă să fumeze. Evoluţia bolnavilor cu predominanța bronşitei
este ondulantă cu exacerbări (insuficienţă respiratorie şi decompensare cardiacă) şi remisiune succesivă,
datorate episoadelor infecţioase intercurente.

Prognosticul bolii
Prognosticul episoadelor acute infecţioase este bun. Prognosticul bolii este destul de rezervat,
deoarece bolnavii se prezintă dupa ani de evoluţie, când funcția lor pulmonară este destul de afectată. Nu
este influențat de vârsta la care începe boala, dar bătrânii au ceva mai rar episoade infecţioase cu spută
purulentă şi reactivitate bronşică mai mică. Prognosticul episoadelor acute, infecţioase este bun. Deşi
bolnavul se poate prezenta în stare gravă după tratament energic, ameliorarea este spectaculoasă,
puseurile succesive duc însă la degradarea în trepte a funcţiei pulmonare. Factorii care influenţează
prognosticul sunt:
- Tipul de boală, supravieţuirea fiind de două ori mai mare la cei cu aspect predominant
bronşitic.
- Starea generală: pierderea ponderată este de pronostic sever, mai ales dacă se asociază cu
hiperinflația pulmonară, cu anemie şi cu vârsta înaintată.
-Funcţia pulmonară este factorul hotărâtor pentru determinarea prognosticul. Raportul
VEMS/CV sub 60% conferă un prognostic sever.
- Insuficiența respiratorie: după primul episod peste 60% dintre bolnavi mor în următorii 2 ani.
- Cordul pulmonar, decompensarea cardiacă înrăutăţeşte prognosticul mai ales la bolnavii cu
edeme mari şi pierdere ponderală.

Profilaxia:
Fumatul joacă un rol atât de important în producerea bolii încât cea mai bună metodă de
prevenire primară este propaganda antitabacică, în special la copii şi tineret. În ceea ce priveşte bolnavul,

12
el trebuie convins neapărat să întrerupă fumatul, astfel, deteriorarea funcţiei pulmonare va fi mai lentă şi
recidivele infecțioase mai rare.
Altă metodă este să i se explice că examinarea medicală a arătat că plămânul lui este deosebit de
sensibil la acţiunea fumului de tutun.
Poluarea atmosferică poate fi dăunătoare bolnavilor cu BPOC, în special în perioadele de
inversiune termică, când poluanții nu se pot dispersa. Ceaţa măreşte şi mai mult efectul nociv al poluării.
În aceste perioade este recomandabil ca bolnavii să stea în casă, sau să iasă mai târziu, după ridicarea
ceţii.
Se recomandă de asemenea evitarea expunerii profesionale la noxe respiratorii, eventual
schimbarea locului de muncă.
Evitarea contactului cu persoanele care au viroze respiratorii, cât şi evitarea aglomerației în
timpul epidemiilor.
Vaccinarea antigripală se face în fiecarea toamână.

2.8. Complicaţiile

Insuficiența respiratorie este complicația cea mai frecventă şi mai severă a bronşitei cronice şi
BPOC, fiind mortală în peste 25% din cazuri. Ea apare în timpul episoadelor infecţioase care agravează
obstrucția bronşică, dar poate fi precipitată de folosirea sedativelor sau de oxigenoterapie.
Semnele clinice respiratorii sunt variabile:
 Polipnee;
 Reducerea amplitudinii mişcărilor respiratorii;
 Respirația periodică;
 Dispariția tusei şi a expectorației.

Cordul pulmonar constituie adesea problema clinică majoră a bronşiticilor şi principala lor
cauză de moarte. Bolnavii cu bronşită cronică au debitul cardiac crescut, hipertensiune pulmonară şi
prezintă frecvent semne clinice şi ECG de cord pulmonar.

2.9. Tratament

Antibiotic cu spectru larg:

-Ampicilină 1-2 g/zi;
-Amoxicilină 1-2 g/zi;
-Augumentin 30-60 mg/kg corp/zi;
-Cefalexin 25-30 mg/kg corp/zi;

13
 -ATROPINA şi ANTISPASTICE: ele inhibă bronhoconstricția și hipersecreția din conductele
aeriene.

- BROMHEXIN: este un expectorant eficient şi bine tolerat.

- CORTICOTERAPIA: se administrează de obicei un corticoid inhalator. În general se evită
administrarea corticoterapiei orale.

- MUCOLITIALE: ele sunt utilizate datorită acţiunii de favorizare a expectorației.

-MUCOSOLVAN: scade vâscozitatea sputei iar dispneea de efort şi capacitatea virală se

ameliorează uneori.

-AMINOPENICILINELE: ampicilina are acţiune bactericidă cu spectru larg care acoperă

complet flora endobronşică de aceea este indicată în exacerbările severe ale bronşitei.

-HIDRATAREA: mucusul bronşic nu devine vâscos decât dupa ce a pierdut 80% din apă. Este
recomandabil să se bea suficiente lichide, în special seara, pentru a prefeni uscarea secreţiei bronşice în
timpul noptii.
ALTE METODE TERAPEUTICE:
- gismastică respiratorie, exerciții de tuse. Drenajul postural plasarea bolnavului în poziții care
să aducă ramurile bronşice perpendiculare pe plan orizontal. Poate fi însoțit de vibrarea peretelui toracic
pentru a uşura eliminarea secreţiei.

SCOPURILE REABILITATII SUNT

- Reducerea frecvenței infecțiilor respiratorii;
- Întârzierea progresiunii bolii;
- Reducerea numărului de spitalizări;
- Prelungirea activităţii de producție a bolnavului;
- Optimizarea tratamentului insuficienței respiratorii pentru a scurta durata spitalizării si a
diminua absentismul;
-Educarea sanitară a bolnavului si a familiei.

14
 3. PROCES DE NURSING

3.1 Cazul 1

CULEGEREA DATELOR:

- Date de identificare:
Nume: M.
Prenumele: L.
Sex: Feminin
Vârsta: 43 ani
Domiciliul: Roman
Ocupația: agricultură

-Data internării: 25.01.2023, Spitalul Municipal de urgență Roman, Secţia Pneumologie cu

transfer pe secția Medicală FO. 2635/20158
- Data externării: 5.02.2023
- Diagnostic de internare: BRONŞITĂ ACUTĂ
-Situaţie familială şi socială: căsătorită
- Motivele internării: dureri toracice difuze,tuse cu expectorație, frisoane, febră, dispnee.
- AP: Aritmie extrasistolică ventriculară confruntată în 2018.
- AHC: Mama cu TBC
- Condiţii de viaţă: nu fumează, Alcool: consumă un pahar de vin zilnic la masă. Cafea: 1/zi.
Istoricul bolii: Pacienta M.L. de 43 de ani cunoscută cu bronşită cronică din anul 2020.
La internare bolnava declară că de aproape o săptămână are dureri în piept,respirație
zgomotoasă dispneică mai ales la efort,tuse la început obositoare apoi însoţită de expectorație
mucopurulentă, cianoză, facies crispat, teamă, nelinişte. Debutul bolii a fost în urmă cu o zi, bolnava a
mers în oraş şi nu s-a îmbrăcat corespunzător i-a fost frig aeru din atmosferă era umed şi rece (ceață) a
avut de mers în mai multe locuri iar seara bolnava precizează că a făcut febră care a scăzut după ce a luat
1 tb. de Algocalming şi 1 tb. Paracetamol. A doua zi spre seară bolnava a făcut febră (38,5 °C) frisoane, a
început să tuşească şi să expectoreze şi a sunat la serviciul de urgență.
- Observare inițială: Pacienta prezintă o respirație dispneică cu polipnee, tuse, cianoză.
T.A = 140/60mm Hg
PULS = 80 b/min
T° = 38,5 °C
R = 26 r/min
I = 1,65 cm

15
 G=75 kg
Alergii: nu se ştie alergică la nici un medicament sau aliment.

INVESTIGATII EFECTUATE

Denumire Analiza Tesut Rezultat Unitate masura Interval referinta

SARS- Exudat nazo-faringian NEGATIV Ct Negativ(Ct>34)

Pozitiv(Ct<34)

VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE”

HB = 11,8 G% Hb = 11-14 g%

VSH = 45,9 MM/H VSH = 2-13 mm/h

GLICEMIE = 1,07 G% GLICEMIE = 0,80 – 1,20 g%

TRIGLICERIDE = 1,28 G% TRIGLICERIDE = 1,0 – 2,2 g%

COLESTEROL = 15,9 G% COLESTEROL = 1,80 – 2,80 g%

TYMOL = 7 UML TYMOL = 2 – 5 UML

TGP = 33 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 76 UI TGO = 2 – 20 UI

TROMBOCITE = 9900 mm cubi TROMBOCITE = 150000 – 300000 mm

cubi

NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE

1.Nevoia de a evita pericolele.

2.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulaţie.
3.Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limite normale.
4.Nevoia de a elimina.
5.Nevoia de a bea si a manca.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
7. Nevoia de a comunica.
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

16
 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1= durere
E= proces inflamator
S= discomfort la nivelul toracelui, stare generala alterată

P2= anxietate
E = teamă de o evoluție nefavorabilă
S=agitație, frică, nesiguranță.

P3= risc de complicații

E= evoluție trenantă
S = riscul apariției complicațiilor infecțioase pulmonare

P4 = risc de infecții associate actului medical

E=mediu spitalicesc
S= posibile infecții nozocomiale.

Obiective:
- combaterea durerii;
- diminuarea anxietăţii;
- pacienta să prezinte un mediu de siguranță fără accidente şi infecţii;
- pacienta să fie echilibrată psihic;

Intervenţii cu rol propriu:

- recomanda pacientei repausul la pat;
- asigur confortul fizic şi psihic al pacientei;
- umidific aerul din încăpere;
- favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;
-creez un mediu optim pentru ca pacienta să-şi poată exprima emoțiile, nevoile;
- adopt un comportament ferm şi profesional, pentru a-i oferi siguranţă;
-încurajez pacienta;
- învăţ pacienta să folosească tehnici de relaxare (exerciții respiratorii, gimnastică, vizionare
Tv);
- susțin psihic pacienta să favorizez întâlnirea cu familia, anturajul;

17
 -am luat măsuri sporite la evitarea transmiterii infecțiilor în cazul îmbolnăvirilor cu boli
transmisibile;
- respect circuitete functionale din spital, reguli de asepsie, iau masuri sporite se evitare a
transmiterii infectiilor pentru a evita imbolnavirele cu boli transmisibile prin masuri de igiena
spitaliceasca ( conditii de cazare, microclimate, alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea
rezidurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie).

Intervenții cu rol delegat:

- Recoltez probe biologice pentru examene biochimice şi hematologice( hematocrit,
hemoglobin, viteza de sedimentare (VSH), determinarea grupei sanguine si Rh, globule rosii, globule
albe, leucocite, trombocite);
- Administrez medicaţia recomandată de medic: -Antispastice: No-spa (40mg 4xzi comprimate)
-Anxiolitice: Diazapam (10mg la 4h i.v)
Antiinflamatoare: Refen (1 fiola 75mg perfuzabil)
- Urmăresc efectul medicamentelor

Evaluare:
- durerea s-a diminuat;
- Anxietatea s-a diminuat;
- Pacienta nu prezintă complicații;
- Pacienta nu a contactat infecții nozocomiale

2. NEVOIA DE A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNA CIRCULAȚIE

P1 = obstrucţia căilor respiratorii

E = proces inflamator
S=tuse cu secreții abundente mucopurulente

Obiective:
- Pacientul să respire liber pe nas;
- Pacienta să prezinte echilibru fizic şi psihic;

Intervenţii cu rol propriu:

- Asigur repausul la pat, în poziție semsezăndă;
-Monitorizez funcțiile vitale şi le notez în F.O;
- Îndepărtez secrețiile nazale;
- Ofer pacientei un regim hidrozaharat: lichide calde: ceai, compot, lapte;

18
- Învăţ pacienta să facă gimnastică respiratory;
- Interzic fumatul;
- Asigur o cameră aerisită, cu umiditate 65 % şi temperatură 20-22° C;
- Învăţ pacienta să-şi sufle secrețiile nazale fără violenţă, pe rând fiecare nară;
- Învăţ pacientul să tuşească și să expectoreze şi să nu împrăştie secreţiile;

Îngrijiri cu rol delegat:

- Recoltez probe biologice pentru examene de laborator;
- Administrez medicaţia recomandată de medic în doza şi ritmul prescris:
- Antitusive: Calmotusin 15 picături de 3-4 ori pe zi;
-Expectorante: Bronhexim dj.1*3 ori/zi per.os,

Evaluare:
- Funcţiile vitale sunt in limite normale;
-Pacienta respiră liber pe nas;
- Dispneea a diminuat.

3. NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

P= hipertermie
E = process inflamator la nivelul pulmonar
S = temperatură 38,5° C, frisoane, transpiraţii

Obiective:
- temperatura corpului să fie în limite normale;
- Pacientul să prezinte confort fizic şi psihic.

Intervenții cu rol propriu:

-Aerisesc salonul;
-Aplic comprese reci pe frunte,
- Şterg tegumentele pacienta cu un prosop umed;
- Ofer pacientei haine lejere;
- Creez confort fizic şi psihic;
-Servesc pacienta cu lichide;
- Încălzesc extremitățile pacientei;

19
Îngrijiri cu rol delegate:
- Administrez medicația recomandată de medic în doza şi ritmul prescris:
- Antitermice (Perfalgam 1000mg/zi i.v)
- Antibiotice (Amoxacilină 1000mg/200 mg pulbere / 8h).

Evaluare:
- Temperatura corpului s-a normalizat;
- Stare generală uşor ameliorată;

4. NEVOIA DE A ELIMINA

P= expectoraţie muco purulentă

E-proces infecţios
S=spută mucopurulentă
Obiective:
-pacienta să nu devină sursă de infecţii
- pacienta să prezinte confort fizic şi psihic.

Intervenţii cu rol propriu:

- am calculat bilantul ingesta-excreta pe 24h;
- am cântărit pacienta şi am notat valorile în foaia de observaţie;
- corectez dezechilibru hidroelectrolitic;
- educ pacienta să expectoreze și să tuşească;
- educ pacienta să nu stropească pe cei din jur;
- asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariția escarelor;
-o învăţ importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare.

Interventii cu rol delegat:

- adminitrez medicația în doza şi ritmul prescris de medic.: Bromhexim dj.1*3 ori/zi per.os

Evaluare:
-pacienta este echilibrată hidroelectrolitic;
-prezinta o stare de bine fizic şi psihic;
-tusea mai putin frecventă;
-expectorația s-a redus.

20
5. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA
P=alimentație inadecvată prin deficit
E=puseu febril T = 38,5 °C
S=astenie,adinamie,scădere ponderală.

Obiective
-pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi nutritional.

Intervenţii cu rol propriu:

- asigur un regim nutritional variat, bogat în vitamine şi proteine: legume şi fructe,carne,
- stimulez apetitul prin cantităţi mici de alimente pe care le prezint într-un mod apetisant,
-am sfătuit-o să consume lichide sub formă de: ceai,compot, siropuri,sucuri naturale,lactate,
- o încurajez şi o asigur de contributia alimentară în procesul de vindecare;
-asigur un climat liniştitor în timpul nopţii;
-evit mirosuri dezagreabile prin curățarea salonului.
Interventii cu rol delegat:
- la indicația medicului administrez viatmine.
Antiacide

Evaluare
-pacienta se hidratează şi se alimentează corespunzător;
-nu prezintă dezechilibru hidroelectrolitic.

6. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

P= alterarea somnului
E= anxietate
S=insomnie şi treziri frecvente în timpul noptii

Obiective:
-pacienta să prezinte un somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Intervenţii cu rol propriu:

- aerisim salonul;
- asigurăm o îmbracăminte lejeră;

21
 -am îndrumat pacienta să practice tehnici de relaxare,exerciții respiratorii înaintea somnului,o
baie caldă la picioare;
- am recomandat pacientei să bea o cană de lapte cald înainte de culcare;
- i-am recomandat un orar de somn( culcatul şi trezitul la ore fixe);
Interventii cu rol delegat:

-la indicatia medicului am administrat 1 tb.diazepam seara înainte de culcare.

Evaluare:
- pacienta prezintă un somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
- prezintă o stare de bine fizic şi psihic.

7. NEVOIA DE A COMUNICA
P= comunicare neadecvată la nivel afectiv
E= necunoaşterea prognosticului
S=închidere în sine,apatie.

Obiective
- pacienta să comunice satisfacător cu personalul din echipa de îngrijire,cu familia cât şi cu
ceilalți pacienți din salon;
- pacienta să fie echilibrată fizic şi psihic.

Intervenţii cu rol propriu:

-am antrenat pacienta în discutii dându-i posibilitatea de a-şi exprima sentimentele,ideile şi
dorinţele sale;
-nstau în fața pacientei când vorbeşte,o privesc în ochi.pentru a-i demonstra dorința de a o
asculta;
- aprob când spune lucruri importante;
- manifest toleranță faţă de pacientă;
- asigur liniştea în comunicarea cu pacienții;
- liniştesc pacienta cu privire la evoluţia bolii şi o încurajez.

Interventii cu rol delegat:

-la indicatia medicului am administrat Antispastice: No-spa
Evaluare
- pacienta prezintă o comunicare eficientă atât verbal cât şi afectiv.

22
 8. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA SĂ-ŞI MENȚINĂ STAREA DE SĂNĂTATE

P= cunoştinţe insuficiente despre boală,prognostic,evoluție

E= inaccesibilitatea la informaţie
S= incapacitatea de a-şi aminti informații despre boală, de a memora.
Obiective:
- pacienta să acumuleze cunoştinţe noi despre boală,evoluție, tratament;
- pacienta să dobândească obiceiuri noi.

Interventii cu rol propriu:

-stimulez dorința pacientei de cunoaştere ;
- motivez importanța de acumulare de noi cunoştinţe;
- conştientizez pacienta asupra propriilor sale responsabilităţi privind sănătatea;
-furnizez explicații simple în limbaj adecvat;
- explic toate tratamentele viitoare şi măsurile de luat;

EVALUARE:
-pacienta a acumulat cunoştinţe noi și le poate folosi pentru a-şi păstra sănătatea.

EVALUARE FINALĂ
Pacientă M.L. in vârstă de 43 ani, se internează la SMU Roman in secția PNEUMOLOGIE cu
diagnosticul de Bronșită cronică acuzând: dureri retrosternale, tuse cu expectorație, frisoane, dispnee la
efort. Examenele clinice şi paraclinice precizează diagnosticul de externare menționat.
În urma îngrijirilor acordate, aceasta prezintă o stare generală bună. Starea de anxietate din ziua
internării a dispărut, pacienta comunică eficient atât verbal cât și afectiv cu cei din jur; a acumulat
cunoştinţe noi şi le poate folosi pentru a-şi păstra sănătatea. Pacienta prezintă ameliorarea respirației şi
diminuarea dispneei.
Pacienta mulţumeşte personalului sanitar pentru ingrijirile acordate şi recunoaşte că în perioada
spitalizării i-am fost un sprijin fizic şi moral.

23
 3.2 Cazul 2

CULEGEREA DATELOR:

-Date de identificare:
Nume: M.
Prenume: I
Sex: Feminin
Vârsta: 67 ani
Domiciliul: Gheraiesti
Ocupația: a lucrat 30 de ani pe şantier. În prezent pensionar
-Data internării: 27.01.2022 Spitalul Municipal de urgență Roman, Secția Pneumologie cu
transfer pe secţia Medicală FO. 386/2234
-Data externării: 07.02.2022
-Diagnostic de internare: BRONŞITĂ ACUTĂ
Situaţie familială şi socială:pensionar
Motivele internării: dureri toracice difuze, tuse cu expectorație purulentă, frisoane, agitație,
dispnee, transpirație, tahicardie, tensiune arterială uşoară (150/70 mmHg).
- AP: Aritmie extrasistolică ventriculară din 2013
Bronşită acută- declanşată din 2013 cand a mai fost internat la aceaşi secție cu pneumonie
acutizată dreaptă
- AHC: Fără semnificație.
- Condiții de viață: Alcool: consumă 2-3 pahare de vin pe zi.Tutun: 1 pachet/zi. Cafea: 1/zi.
-Istoricul bolii: Pacientul M.I.în vârstă de 67 de ani din Gherăeşti cunoscut cu afecţiuni
pulmonare din 2013. Boala a debutat în urmă cu o saptămână având ca simptome: transpirații
reci,cefalee,anxietate,tuse cu expectorație,dispnee.Nu a luat tratament ambulatoriu.
-Observare iniţială: La examenul obiectiv s-a constatat că pacientul prezintă:dispnee cu
polipnee,tuse cu expectorație mucopurulentă.
La examenul fizic s-a ascultat ralurile toracice,
T= 150/70 mmHg,
R 28 r/min
PLUS = 120 b/min
T = 38-39 °C
Î = 1,60 cm
G = 80 kg
Alergii nu se știe allergic la nici un medicament sau aliment.

24
 INVESTIGAȚII EFECTUATE

Denumire Analiza Tesut Rezultat Unitate masura Interval referinta

SARS- Exudat nazo-faringian NEGATIV Ct Negativ(Ct>34)

Pozitiv(Ct<34)

VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE

Hb = 14,8 g% Hb = 11 – 14 g%

VSH = 45,8 mm/h VSH = 2 – 13 mm/h

GLICEMIE = 1,27 g% GLICEMIE = 0,80 – 1,20 g%

TRIGLICERIDE = 1,58 g% TRIGLICERIDE = 1,0 – 2,2 g%

COLESTEROL = 16,9 g% COLESTEROL = 1,80 – 2,80 g%

TYMOL = 10 UML TYMOL = 2 – 5 UML

TGP = 38 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 79 UI TGO = 2 – 20 UI

TROMBOCITE = 9800 mm cubi TROMBOCITE = 150000 – 300000 mm

cubi

25
 NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE:
1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulaţie.
2. Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limite normale.
3. Nevoia de a evita pericolele.
4. Nevoia de a elimina.
5. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
7. Nevoia de a comunica.
8. Nevoia de a învăța cum să-şi păstreze sănătatea.

1. NEVOIA DE A RESPIRA,A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

P1= obstrucţia căilor respiratorii
E= proces inflamator la nivelul căilor respiratorii
S= tuse cu secreții abundente mucopurulente
P2= circulatie inadecvată
E= proces inflamator pulmonar
S= TA= 165/80

Obiective:
- pacientul să prezinte căile respiratorii permeabile și o bună circulație la nivelul plămânilor şi a
bronhiilor.
- pacientul să respire liber pe nas

Interventii cu rol propriu:

-am aerisit salonul, am asigurat un mediu ambiant corespunzător
-am preluat pacientul din triaj şi l-am instalat in salon
-am asigurat, atât cât a fost posibil, îmbrăcăminte lejeră, lenjerie de pat curată şi fără cute,
schimbând-o ori de câte ori a fost nevoie;
-am aşezat pacientul în pat în poziție semişezândă pentru a favoriza respirația;
-am aspirat secrețiile bronşice eliberând căile respiratorii; -am învăţat pacientul să facă exerciții
respiratorii
- am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze și să colecteze sputa în vase
colectoare(scuipători);
- am îndepărtat cauzele iritante:zgomote şi mirosuri dezagreabile pentru a-i favoriza un somn
odihnitor;
-am adus la cunoştinţa pacientului regulamentul de ordine interioară
-am recomandat pacientului repaus vocal absolut;

26
 Interventii cu rol delegat:
- am pregătit psihic pacientul în vederea efectuării oricărei tehnici: Radiografie pulmonară,
recoltarea sputei,bronhografie,recoltarea probelor biologice
- la indicația medicului am administrat:
HHC 100 mg f.2*2 ori/zi i.v.
Cefatox 1 g f.1*2 ori/zi (1 gram la 2h i.m),
Ciprinol 500 mg tb.1*4 ori/zi per.os,
Bromhexin dj.1*3 ori/zi per os,
Miofilin cp. 1*4 ori/zi per os,
Famotidină 40 mg tb.1*3 ori/zi per os.

Evaluare:
În urma îngrijirilor şi a intervențiilor cu rol propriu și delegat,a repausului la pat starea
pacientului s-a ameliorat:
- tusea este mai rară;
- prezintă căi respiratorii permeabile;
- diminuare a dispneei

2. NEVOIA DE -ŞI PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE

P = hipertermie
E = process infecțios
S = T=38-39° C, transpirații, frisoane.

Obiective:
- Pacienta să prezinte temperatura corpului în limite normale;
- Pacienta să prezinte confort fizic şi psihic.

Intervenţii cu rol propriu:

- Monitorizez temperatura şi o notez în F.O;
- Aerisesc salonul;
- Aplic comprese reci pe fruntea pacientei, punga cu gheață pe regiunea sternală;
- Şterg tegumentele pacientei şi le mențin curate şi uscate;
- Recomand pacientei să se îmbrace lejer, pentru a nu stânjeni respiraţia;
- Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
- Servesc pacientă cu lichide;
- Încălzesc extremităţile pacientei;
- Supraveghez permanent pacientă.

27
 Intervenții cu rol delegat:
- Administrez medicația recomandată de medic în doza şi ritmul prescris:
- Antitermice: Aspirină.
- Antibiotice: Amoxacilina.
- Supraveghez pacienta şi urmăresc efectul medicamentelor.

Evaluare:
- Temperatura corpului este în limite de siguranţă;
- Pacienta numai prezintă frisoane, transpirații;
- Stare generală ameliorată.

3. NEVOIA DE A EVITA PERICOLE

P1= dureri
E= proces inflamator
S= dureri toracice difuze
P2= anxietate
E= evoluție nefavorabilă
S=agitație, frică, nesiguranţă
P3 = risc de complicaţii
E = evoluție trenantă
S = riscul apariției complicațiilor infecţioase pulmonare
P4 = risc de infecții nozocomiale
E= mediu spitalicesc
S = posibile infecţii nozocomiale.

Obiective:
- calmarea durerii;
- combaterea anxietăţii;
- pacientul să nu devină o sursă de infecție pe perioada spitalizării

Intervenţii cu rol propriu:

-am aerisit salonul
-am luat măsuri sporite de eviatare a transmiterii infecțiilor prin izolarea pacientului,respectarea
circuitelor,măsuri de igienă spitalicească;
-educ pacientul pentru a folosi batista individuală de unică folosinţă;
-educ pacientul pentru a evita împrăştierea secrețiilor nazale;

28
 -am luat măsuri sporite la evitarea transmiterii infecțiilor în cazul îmbolnăvirilor cu boli
transmisibile, prin izolarea pacientului respectarea circuitelor;
-aleg procedurile de intervenţie şi tratament cu risc minim de infecție.
- am informat şi am stabilit împreună cu pacientul planul de recuperare a stării de sănătate şi
creşterii rezistenţei organismului
- am efectuat imunizările specifice şi nespecifice necesare;
-am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze și să colecteze sputa.

Intervenţii cu rol delegat:

- la indicația medicului am administrat medicația în doza şi ritmul prescris.
-Anxiolitice: Xanax 1 tb p.os/zi

Evaluare:
- pacientul nu prezintă risc de complicaţii
- pacientul nu a devenit sursă de infecții associate actului spitalicsc pe perioada spitalizării.

4. NEVOIA DE A COMUNICA

P= comunicare ineficientă la nivel afectiv

E= alterarea stării generale,mediu spitalicesc
S= închidere în sine,apatie,percepție inadecvată despre sine.

Obiective:
- pacientul să comunice satisfăcător cu personalul din echipa de îngrijire,cu familia cât şi cu
ceilalți pacienți din salon;
- pacientul să aibă o percepție pozitivă despre sine
- pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic.

Intervenţii cu rol propriu:

- îi trezesc pacientului încrederea în personalul medical;
- stau în fața pacientului când vorbeşte,îl privesc în ochi,pentru a-i demonstra dorința de al
asculta;
- aprob când spune lucruri importante;
- manifest toleranță față de pacient,îl ascult fără să îl întrerup;
- asigur liniştea în comunicarea cu pacienții,încurajez comunicarea cu cei din jur,să-şi exprime
emoțiile,nevoile,frica opiniile;
- liniştesc pacientul cu privire la evoluția bolii şi îl încurajez.

29
 Evaluare:
În urma intervenţiilor acordate pacientul:
- începe să comunice cu cei din jur,
- prezintă încredere în echipa medicală,
- este mult mai liniştit şi comunicativ.

5. NEVOIA DE A ELIMINA
P1= diaforeză
E-proces inflamator la nivelul căilor aeriene
S= tegumente şi mucoase umede,disconfort
P2= expectoraţie abundentă
E= proces infecţios la nivelul căilor respiratorii
S= spută mucopurulentă,transpirații,senzație de greaţă

Obiective:
- pacientul să nu devină sursă de infecții;
- pacientul să nu prezinte dezechilibru hidroelectrolitic.
- pacientul să prezinte tegumente şi mucoase curate integer

Intervenţii cu rol propriu:

-am calculat bilantul ingesta-excreta pe 24h;
- am cântărit pacientul şi am notat valorile în foaia de observaţie;
-am aşezat pacientul în poziție semişezândă pentru a favoriza respiratia;
- am aspirat secrețiile bronşice eliberând căile respiratorii;
- am învăţat pacientul să tuşească să expectoreze și să colecteze sputa;
- am hidratat cu lichide călduţe pacientul: ceai, compoturi, lapte,supe administrate in cantități
mici şi repetate;
- asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariția escarelor;
- îl învăţ importanța renunţării la obiceiurile dăunătoare.

Intervenții cu rol delegat:

- adminitrez medicația în doza şi ritmul prescris de medic.
- Bronhexim dj. 1*3 ori/zi per.os,

30
 Evaluare:
- În urma intervențiilor cu rol propriu şi delegat pacientul:
- nu mai prezintă transpirații abundente şi expectorația sa redus cantitativ;
- nu a devenit sursă de infecţie;
- este echilibrat hidoelectrolitic.

6. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

P=alterarea somnului
E= anxietate,spitalizare,tuse
S= insomnie şi treziri frecvente în timpul nopții.

Obiective:
-pacientul să prezinte un somn eficient,suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Intervenţii cu rol propriu:

- aerisim salonul;
- asigur o îmbrăcăminte lejeră
-am învătat pacientul să practice tehnice de relaxare,exerciții respiratorii înaintea somnului,o
baie caldă la picioare
-am recomandat pacientului să bea o cană de lapte cald înainte de culcare sau un ceai călduţ de
tei;
- i-am recomandat un orar de somn( culcatul şi trezitul la ore fixe);

Intervenții cu rol delegat:

-la indicația medicului am administrat sedative 1 tb.diazepam p.os seara înainte de culcare
-urmăresc efectul tratamentului asupra organismului.

Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu şi delegat pacientul:
- prezintă un somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ (doarme 6-7 h/noapte şi o
ora/zi)
- prezintă o stare de bine fizic şi psihic.

31
 7. NEVOIA DE A SE MIŞCA ȘI A MENŢINE O BUNĂ POSTURA

P= diminuarea mişcării,postură inadecvată

E=dispnee,tuse,durere
S=poziție dificilă în pat,oboseală musculară de schimbare a poziției.

Obiective:
-pacientul să aibă o poziție care să favorizeze respirația,circulația sângelui şi drenajul secrețiilor
bronşice;

Intervenţii cu rol propriu:

- am aerisit salonul;
- am asigurat curatenia generală a salonului cu aspiratorul şi cârpe umede pentru a evita
ridicarea prafului care conţine germeni patogeni;
- am asigurat încălzirea salonului (18-20 grade celsius);
- am umezit aerul din încăpere cu apă alcoolizată;
- am asigurat o îmbrăcăminte lejera;
-am mobilizat pasiv pacientul la fiecare 2-3 ore;
-am masat regiunile predispuse la escare.

Intervenţii cu rol delegat:

- la indicaţia medicului am adiministrat:Piafen 1 fx 2 ori/zi i.m

Evaluare:
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat pacientul:
- are respirația în limite fiziologice;
- şi-a recăpătat mobilitatea evoluției.

8. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA SĂ-ŞI MENŢINĂ STAREA DE SĂNĂTATE

P= cunostinte insuficiente despre boală

E= inaccesibilitatea la informație
S= incapacitatea de a-şi aminti informații despre boală.

Obiective:
-pacientul să acumuleze cunoştinte noi despre boală,evoluție,tratament;

32
 Intervenţii cu rol propriu:
- stimulez dorinţa pacientului de cunoaştere ;
-motivez importanța de acumulare de noi cunoştinţe;
- conştientizez pacientul asupra propriilor sale responsabilități privind sănătatea;
- furnizez explicații simple în limbaj adecvat;
-explic toate tratamentele viitoare şi măsurile de luat.

Evaluare:
- pacientul a acumulat cunoştinţe noi şi le poate folosi pentru a-şi păstra sănătatea.

EVALUARE FINALĂ:
Pacient M.I. în vârstă de 67 ani, se internează la SMU Roman în secția PNEUMOLOGIE cu
diagnosticul de Bronsită acută acuzând: dureri retrosternale, tuse cu expectorație, frisoane, dispnee la
efort. Examenele clinice şi paraclinice precizează diagnosticul de externare menționat.
În urma intervențiilor acordate am constatat că:
-temperatura corpului este în limite de siguranţă;
- anxietatea a fost combătută;
- dispneea, tusea s-au diminuat;
- pacientul este echilibrat respirator şi circulator;
- pacientul este echilibrat nutritional;
- pacientul nu respectă dieta, pacientul nu prezintă complicații și nu a contactat infecții
spitalicesti.
Pacientul se externează după 10 zile de spitalizare cu recomandare de:
- a evita răceala, frigul,efort fizic;
- să respecte programul de somn şi de odihnă;
- alimentația să fie bogată în proteine;
- iar dupa 3 săptămâni să se prezinte la control

33
 3.3 Cazul 3

CULEGEREA DATELOR:
- Date de identificare:
Nume: A
Prenume: I
Sex: masculin
Vârsta: 52 ani
Domiciliul: Roman
Ocupația: a lucrat 26 de ani în domeniul alimentar.În prezent pensionar.
- Data internării: 11.12.2022 Spitalul Municipal de urgenţă Roman, Secția Pneumologie FO.
415/2734
- Data externării: 21.12.2022
- Diagnostic de internare: BRONŞITĂ ACUTĂ
Situație familială şi socială:pensionar
- Motivele internării: dureri toracice difuze, cefalee, vertij, palpitații, tuse cu expectorație
mucopurulentă, febra 39 °C
- AP: Rinosinuzită cronică acutizată din anul 2016.
- Ulcer duodenal cronic din anul 2010
- Bronşită cronică declanşată din 2018 când a fost internat la Secția Medicală cu afecţiuni
pulmonare.
- AHC: Fără semnificaţie
- Condiții de viață: Alimentație inadecvată: consum de tot felul de alimente,are preferințe
pentru condimente, lactate,prăjeli de tot felul.
Alcool: consuma 1- pahare de vin pe zi înainte de masă.
Tutun: 1-2 pachet/zi. Cafea: 3/zi.
- Istoricul bolii: Pacientul A.I.în vârstă de 52 de ani din Roman cunoscut cu afecțiuni
pulmonare din 2013. Boala a debutat în urmă cu o saptămână având ca simptome: tuse chinuitoare cu
expectorație, dureri retrosternale,dispnee la efort, cefalee, ameţeli, palpitații. Deoarece de 2-3 zile starea
dânsului s-a înrăutățit expectorația este hemoptoică, iar temperatura este de 38,5 grade celsius având
frisoane,acesta s-a prezentat la medicul de familie pentru tratament.Medicul de familie îi recomandă
internarea la Secția Pneumologie a Spitalului Municipal Roman.

34
 - Observare inițială: La examenul obiectiv s-a constatat că pacientul prezintă dureri toracice
difuze,cefalee,vertij,palpitații,tuse cu expectorație mucopurulentă,temperatură 38,5 grade celsius,
frisoane, transpirații. Pacientul este neliniştit în legătură cu evoluție stării sale de sănătate.
TA=140/60 mm Hg.
R=28 r/min.
P=78 b/min.
T= 39 °C
Î = 1,72 cm
G = 85 kg

INVESTIGAȚII EFECTUATE

Denumire Analiza Tesut Rezultat Unitate masura Interval referinta

SARS- Exudat nazo-faringian NEGATIV Ct Negativ(Ct>34)

Pozitiv(Ct<34)

VALORI OBȚINUTE VALORI NORMALE

Hb = 15,2 g% Hb = 11 – 14 g%

VSH = 2,9 mm/h VSH = 2 – 13 mm/h

GLICEMIE = 0,83 g% GLICEMIE = 0,80 – 1,20 g%

TRIGLICERIDE = 1,30 g% TRIGLICERIDE = 1,0 – 2,2 g%

COLESTEROL = 22,7 g% COLESTEROL = 1,80 – 2,80 g%

TYMOL = 2,5 UML TYMOL = 2 – 5 UML

TGP = 8 UI TGP = 2 – 16 UI

TGO = 10 UI TGO = 2 – 20 UI

TROMBOCITE = 100000 mm cubi TROMBOCITE = 150000 – 300000 mm

cubi

TRATAMENT:

35
- HHC 100 mg f. 2*2 ori/zi i.v
- Cefatox 1 g f.1*2 ori/zi i.m
- Bromhexin dj.1*3 ori/zi per.os
- Miofilin cp.1*4 ori/zi per.os.
- Famotidină 40 mg.tb.1*3 ori/zi per.os.
Din analiza datelor consider că pacientul este dependent de următoarele nevoi:

NEVOI FUNDAMENTALE ALTERATE:

1. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale.

2. Nevoia de a evita pericole.
3. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie.
4. Nevoia de a elimina.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni.
6. Nevoia de a comunica.
7. Nevoia de a învăța să-şi menţină starea de sănătate.

1. NEVOIA DE A PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

P = hipertermie
E = proces inflamator bronsic
S = temperatura = 39°C, tegumente calde, umede, disconfort;

Obiective:
- Pacientul să isi mențină temperatura corpului in limite normale;
- Pacientul să fie echilibrata hidro - electrolitic
- Pacientul sa manifeste confort fizic si psihic.

Intervenţii cu rol propriu:

- Masor temperatura corpului si notez in F.O.
- Asigur confort termic, atmosfera umeda, aerisesc incaperea.
- Administrez lichide caldute in perioadele febrile.
- Mentin igiena tegumentelor.
- Calculez bilantul ingesta-excreta pe 24h

Intervenţii cu rol delegat:

36
Administrez medicatie recomandata: antitermice si antibiotice.
Evaluare:
- Temperatura se normalizeaza;
- Pacienta este echilibrata hidro-electrolitic;
- Pacienta manifesta confort fizic si psihic;

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P1= durere
E = proces inflamator
S= dureri toracice difuze.
P2= anxietate
E = teamă de o evoluție nefavorabilă
S=agitație, frică, nesiguranţă.
P3 = risc de complicații
E=evoluție trenantă
S= riscul apariției complicațiilor infecţioase pulmonare
P4=risc de infecții nozocomiale
E=mediu spitalicesc
S= posibile infecții nozocomiale.

Obiective:
- combaterea durerii;
-diminuarea anxietăţii;
- Pacienta să prezinte un mediu de siguranță fără accidente şi infecţii;
- Pacienta să fie echilibrată psihic;

Intervenţii cu rol propriu:

-Recomanda pacientei repausul la pat;
-Asigur confortul fizic şi psihic al pacientei;
-Umidific aerul din incăpere;
-Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;
-Creez un mediu optim pentru ca pacienta să-şi poată exprima emoțiile, nevoile;
-Adopt un comportament ferm şi profesional, pentru a-i oferi siguranţă.
-Încurajez pacienta;
-Învăţ pacienta să folosească tehnici de relaxare (exerciții respiratorii, gimnastică, vizionare Tv);
- Susțin psihic pacienta să favorizez întâlnirea cu familia, anturajul;

37
 -Am luat măsuri sporite la evitarea transmiterii infecţiilor în cazul îmbolnăvirilor cu boli
transmisibile;
-Respect circuitete functionale din spital, reguli de asepsie, iau masuri sporite se evitare a
transmiterii infectiilor pentru a evita imbolnavirele cu boli transmisibile prin masuri de igiena
spitaliceasca ( conditii de cazare, microclimate, alimentatie, aprovizionare cu apa, indepartarea
rezidurilor, sterilizare, curatenie, dezinfectie).

Intervenții cu rol delegat:

-Recoltez probe biologice pentru examene biochimice şi hematologice;
-Administrez medicația recomandată de medic:
Antispastice: Nurofen.No-spa
Anxiolitice: Diazapam
Antiinflamatoare: Refen
- Urmăresc efectul medicamentelor.

Evaluare:
- Durerea s-a diminuat;
- Anxietatea s-a diminuat;
- Pacienta nu prezintă complicaţii;
- Pacienta nu a contactat infecții nozocomiale

3. NEVOIA DE A RESPIRA,DE A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE

P1= dispnee intensă la efort
E=proces inflamator pulmonar
S=tahipnee,senzație de sufocare,nelinişte.

Obiective:
- pacientul să prezinte căile respiratorii permeabile şi o bună circulație la nivelul plămânilor şi a
bronhiilor.
- pacientul să respire singur pe nas
- pacientul să devină sursă de infecție.

Intervenţii cu rol propriu:

38
 -am aerisit salonul,am asigurat un mediu ambiant corespunzător;
-am preluat pacientul din triaj şi l-am instalat în salon;
-am asigurat,atât cât a fost posibil,îmbrăcăminte lejeră, lenjerie de pat curată şi fără
cute,schimband-o ori de câte ori a fost nevoie;
-am aşezat pacientul în pat în poziție semişezândă pentru a favoriza respirația;
-am aspirat secrețiile bronşice eliberând căile respiratorii;
-am învățat pacientul să facă exerciţii respiratorii;
-am învățat pacientul să tuşească, să expectoreze și să colecteze sputa în vase
colectoare(scuipători);
-am îndepărtat cauzele iritante:zgomote şi mirosuri dezagreabile pentru a-i favoriza un somn
odihnitor;
-am adus la cunostinta pacientului regulamentul de ordine interioară;
-am recomandat pacientului repaus vocal absolut;

Intervenţii cu rol delegat:

- la indicația medicului am administrat medicația prescrisă: CEFATOX 1 g f.1*2 ori/zi (1 gram
la 12h i.m),REFEN f.1*2 ori/zi i.m,TUSSIN tb.3/zi per.os,NO-SPA f.1*3 ori/zi i.m,FENOBARBITAL
tb.1*2/zi per.os,FAMOTIDINĂ 40 mg tb. 1*3 ori/zi per os.

Evaluare:
În urma îngrijirilor şi a intervențiilor cu rol propriu şi delegat,a repausului la pat starea
pacientului s-a ameliorat:
- tusea este mai rară;
- prezintă căi respiratorii permeabile; diminuare a dispneei

4. NEVOIA DE A ELIMINA

P=eliminare abundentă
E=proces infecţios la nivelul căilor respiratorii
S=spută mucopurulentă,transpirații,senzație de greață.

Obiective:
- pacientul să nu devină sursă de infecţii;
- pacientul să nu prezinte dezechilibru hidroelectrolitic.

Intervenţii cu rol propriu:

39
 - am calculat bilantul ingesta-excreta pe 24h
- am cântărit pacientul şi am notat valorile în foaia de observaţie
- am hidratat cu lichide călduţe pacientul; ceai,compoturi,lapte,supe administrate în cantităţi
mici şi repetate
- asigur o igienă corporală riguroasă pentru a preveni apariția escarelor;
- îl învăţ importanţa renunţării la obiceiurile dăunătoare
-am învăţat pacientul să facă exerciţii respiratorii.

Intervenţii cu rol delegat:

- adminitrez medicaţia în doza şi ritmul prescris de medic
Expectorante: Bronhexim

Evaluare:
În urma interventiilor cu rol propriu şi delegat pacientul:
- prezintă eliminari în limite fiziologice,
-este echilibrat hidrolelectrolitic.

5. NEVOIA DE A COMUNICA

P= comunicare ineficientă la nivel afectiv.

E= alterarea stării generale,mediu spitalicesc
S= închidere în sine,apatie,percepție inadecvată despre sine.

Obiective:
- pacientul să comunice satisfacător cu personalul din echipa de îngrijire,cu familia cât şi cu
ceilalţi pacienți din salon;
- pacientul să aiba o percepție pozitivă despre sine
- pacientul să fie echilibrat fizic şi psihic.

Intervenții cu rol propriu:

-îi trezesc încrederea în personalul medical
-stau în fața pacientului când vorbeşte, îl privesc în ochi,pentru a-i demonstra dorinţa de a-l
asculta
-aprob când spune lucruri importanten nu fac mişcări care ar putea distrage pacientul
-manifest toleranță faţă de pacient,îl ascult fără să îl întrerup
-asigur liniştea în comunicarea cu pacienții,încurajez comunicarea cu cei din jur,să-şi exprime
emoțiile,nevoile,frica opiniile

40
 -liniştesc pacientul cu privire la evoluţia bolii şi o încurajez.

Evaluare:
În urma intervenţiilor acordate acesta începe să comunice cu cei din jur
- prezintă încredere în echipa medicală,
- este mult mai liniştit şi comunicativ.

6. NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI

P= alterarea somnului
E= anxietate,spitalizare,tuse
S= insomnie şi treziri frecvente noaptea.

Obiective:
-pacientul să prezinte un somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Intervenţii cu rol propriu:

-aerisim salonul;
-asiguram o îmbrăcăminte lejera şi lenjerie curată de pat;
-am învătat pacientul să practice tehnice de relaxare,exerciții respiratorii înaintea somnului,
-am recomandat pacientului să bea o cană de lapte cald inainte de culcare sau un ceai căldut de
tei
-i-am recomandat un orar de somn( culcatul şi trezitul la ore fixe)
Intervenţii cu rol delegat:
-la indicația medicului am administrat 1 tb.diazepam seara înainte de culcare
-urmăresc efectul acestuia asupra organismului.

Evaluare:
În urma îngrijirilor acordate cu rol propriu şi delegat pacientul:
- prezintă un somn suficient din punct de vedere cantitativ şi calitativ (doarme 6-7 h/noapte şi o
ora/zi)
-prezintă o stare de bine fizic şi psihic.

7. NEVOIA DE A ÎNVĂȚA SĂ-ŞI MENŢINĂ STAREA DE SĂNĂTATE

41
 P= cunostinte insuficiente despre boala,prognostic,evoluție,
E= inaccesibilitatea la informaţie
S= incapacitatea de a înțelege informațiile despre boală.

Obiective:
-pacientul să acumuleze cunostinte noi despre boală, evoluție,

Intervenţii cu rol propriu:

- stimulez dorinţa pacientului de cunoaştere ;
- motivez importanța de acumulare de noi cunostinte;
- conştientizez pacientul asupra propriilor sale responsabilități privind sănătatea;
- verific dacă pacientul a înțeles corect mesajul transmis,
- furnizez explicații simple în limbaj adecvat;
- recomand un comportament pozitiv cu privire la conversarea sănătătii

Evaluare:
- pacienta a acumulat cunoștințe noi şi le poate folosi pentru a-şi păstra sănătatea.

EVALUARE FINALĂ:
Pacientă A.I. în vârstă de 52 de ani, se internează la SMU Roman în secția PNEUMOLOGIE cu
diagnosticul de Bronsită acută acuzând: dureri retrosternale, tuse cu expectorație, frisoane,
dispnee,cefalee. Examenele clinice şi paraclinice precizează diagnosticul de externare menționat.
În urma intervențiilor acordate am constatat că:
- temperatura corpului este în limite de siguranţă;
- anxietatea a fost combătută; dispneea, tusea s-au diminuat;
- pacientul este echilibrat respirator şi circulator
- pacientul este echilibrată nutriţional;

CONCLUZII DESPRINSE DIN PARTICULARITĂȚILE DE

ÎNGRIJIRE A CELOR 3 PACIENŢI CU BRONŞITĂ ACUTĂ

CAZUL 1:

42
 M.L.în vârstă de 43 de ani, de sex feminin, s-a internat pentru un puseu febril ( 38, 5 °C), dureri
toracice difuze, tuse cu expectorație, frisoane, febră, dispnee.
Am învăţat pacienta cum să se autoîngrijească, să prevină complicațiile, să înțeleagă importanța
pregătirii alimentelor şi respectării orarului meselor, să evite eforturi fizice mari şi i-am recomandat să
renunţe la consumul de tutun și alcool cât şi la consumul excesiv de cafea.
Am observat la acest caz disponibilitatea a pacientei la acumularea de cunoştinţe noi şi
deprinderii necesare menținerii sănătății. Însă o reticență față de recomandarea renunţării la obiceiurile
dăunătoare sănătății ( alcool, tutun şi cafea).
A avut o evoluție favorabilă datorită îngrijirilor acordate.

CAZUL 2:
M.I.în vârstă de 67 de ani, de sex masculin, s-a internat pentru un puseu hipertensiv (TA 150 /
70 mm Hg), dureri toracice difuze, tuse cu expectorație purulentă, frisoane, agitație, dispnee, transpirație,
tahicardie.
Am ajutat pacientul în rezolvarea problemelor de dependentă: combaterea hipertermiei, să-şi
controleze durerea şi anxietatea, să prezinte funcții vitale în limite de siguranţă, să elimine corespunzător,
să se hidrateze, alimenteze, să comunice eficient, să învețe cum să-şi păstreze sănătatea.
Am remarcat intersul pacientului, față de programul de îngrijire,dorința de a cunoaşte cât mai
multe lucruri despre boală şi evoluţia ei. Pacientul pe toată durata spitalizării a colaborat foarte bine cu
echipa de îngrijire cât şi cu mine, dar mai ales cu restul pacienților din salon şi familia. Pacientul nu
respectă dieta.

CAZUL 3:
A.I.în vârstă de 52 de ani,de sex masculin, s-a internat pentru un puseu febril ( T=39 °C), dureri
toracice difuze, cefalee, vertij, palpitații, tuse cu expectoraţie mucopurulentă. I n urma intervențiilor
proprii şi delegate, simptomatologia cedează în intensitate. Pe parcursul internării am ajutat-o să-şi
satisfacă nevoile fundamentale de care era parţial dependentă, să-şi recapete buna dispoziție și să-si
însușească recomandarile privind metodele de păstrare a sănătăţii şi de prevenire a complicațiilor. Am
constatat că a fost nevoie să aloc mai mult timp pentru a ajuta,să înteleagă cât de necesară este respectarea
măsurilor de igienă, folosirea batistei individuale, felul cum să-şi colecteze sputa, importanța pregătirii
alimentelor,respectarea orarului meselor. Pacientul respect ă recomandările medicale.

BIBLIOGRAFIE

1. Biologie- Manual pentru clasa a-XI-a (1999).

43
2. Manual de medicină internă pentru cadre medii- Editura All (1998)
3. Urgente medico-chirurgicale.Lucreția Titircă (1993)..
4. Ghid de nursing- Lucreția Titircă (1995) - Editura Viața Medicală Românească.
5. Vademecum de urgențe medicale-Editura Polirom (1998).
6. Anatomia și fiziologia omului- Roxana Albu,Bistriceanu Valeriu,Mioara Mincu Editura
Universul,Bucureşti (2001).
7. Manual de îngrijiri speciale acordate pacienților de asistenții medicali-Lucreția Titircă-
Editura Viața Medicală Românească (2001).
8. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale- Lucreția Titircă-Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti (2001).
9. Ghid de nursing- Lucreți Titircă- Editura Viata Medicală Românească, Bucureşti (1998).
10. Manual de nursing-Elena Ciofu, Profesor Doctor Crin Marcean (Colecția Fundeni).
vol.II-Tiparită de PROTIP,Bucureşti (2000).
11. Manual de Medicină Internă pentru cadre medii- Borundel Corneliu-Editura BIC
ALL,Bucureşti (2000).
12. Tehnica îngrijirii bolnavului- Mozeş Carol- Editura Medicală, Bucureşti (1999).
13. FO. 2635/ 20158 Spitalul Municipal de urgență Roman, Secția Pneumologie cu transfer
pe secţia Medicală
14. FO. 386/ 2234 Spitalul Municipal de urgență Roman, Secția Pneumologie cu transfer pe
secţia Medicală
15. FO. 415/2734 Spitalul Municipal de urgenţă Roman, Secţia Pneumologie

44