Laringita

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Specializarea Asistent Medical Generalist
LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
1
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU LARINGITĂ
Contents
MOTIVAȚIA.............................................................................................................................................5
CAPITOLUL I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE.............................................................................6
Malformaţiile laringelui.......................................................................................................................10
Malformaţiile dobandite.......................................................................................................................10
CAPITOLUL II. LARINGITA......................................................................................................................15
Definiţie :.............................................................................................................................................15
2
Etiologie:..............................................................................................................................................15
Simptomatologie :................................................................................................................................16
Forme clinice :......................................................................................................................................16
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE...............................................................................................................32
PLAN DE ÎNGRIJIRE...............................................................................................................................33
CAZUL I..............................................................................................................................................33
CAZUL II.............................................................................................................................................63
CAZUL III...........................................................................................................................................87
EVALUARE GLOBALĂ...................................................................................................................109
CONCLUZII......................................................................................................................................112
B I B L I O G R A F I E......................................................................................................................124
MOTTO :
3
"A păstra sănătatea este o datorie morală şi religioasă, sănătatea este
baza tuturor virtutilor sociale si ele nu mai pot fi utile atunci când nu suntem
bine."
Samuel Johnson
4
MOTIVAȚIA
Laringitele prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii de urgenta.
Laringitele pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor acute sau cronice.

Statistic laringitele se intalnesc mai frecvent la sugari si copii mici 75%.
Normala funcţionare a căilor respiratorii superioare este obligatorie pentru buna

dezvoltare fizică si psihică a bolnavului, imbolnavirea acestor organe constituie un permanent
pericol pentru sanatatea lui deoarece ne vor aparea in minte complicaţiile septice grave pe
care acestea le pot genera: reumatismul infecţios, endocardita si nefrita intreţinute de focarul
de infecţie adenoamigdalita, meningita etc.
In ingrijirea bolnavului cu laringita trebuiesc respectate tratamentele cu antibiotice si

profilaxia imbolnăvirilor.
Am ales aceasta tema deoarece in cursul practicii am intalnit multe cazuri, unele mai
complicate, iar altele cu prognostic foarte bun si am dorit sa le studiez mai amanuntit .
5
CAPITOLUL I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si plămânii. Căile

respiratorii superioare sunt reprezentate de :
 cavitatea nazala,
 faringe ,
 laringe ,
 trahee
 bronhiile primare .
Cavitatea nazală :
este determinata de scheletul osteocartilaginos al nasului si este despartita

printr-un perete median , numit septul nazal , in doua parţi : una dreaptă si una
stangă numite fose nazale .
Faringele :
este un conduct musculomembranos , dispus de la baza craniului pana in

dreptul vertebrei C6 , unde se continua si comunică cu laringo-faringele.
Laringele
este un segment al căilor respiratorii situat la nivelul gâtului, sub piele,

continuându-se inferior cu traheea si comunicând în sus cu faringele.
Este alcatuit dintr-un schelet cartilaginos format din mai multe piese:
3 cartilaje mari: tiroid, cricoid, epiglota si 2 cartilaje aritenoide mici, plus alte doua perechi
de cartilaje si mai mici (corniculate si cuneiforme), unite între ele prin articulatii ce sînt puse
în mişcare prin acţiunea muşchilor proprii, în interiorul laringelui se găsesc corzile vocale si
benzile ventriculare, situate deasupra lor, cu ventriculul laringian cuprins între ele, care, pe
secţiunea făcută în plan vertical si transversal dau lumenului tubului cartilaginos rigid al
laringelui aspectul unei clepsidre formata din doua pâlnii unite la mijloc, în zona corzilor
6
vocale. Pâlnia superioara este etajul superior al laringelui sau vestibulul laringian, continând
benzile ventriculare si ventriculele laringiene drept si stâng, iar pâlnia inferioara este etajul
inferior al laringelui sau etajul subglotic, ce se continua cu traheea.
Etajul mijlociu sau etajul glotic este portiunea cuprinsa între corzile vocale si
cartilajele aritenoide. Glota are aspectul unei deschideri de forma triunghiulara cu vârful
anterior, cu dimensiuni variabile în functie de miscarea corzilor vocale data de deplasarea
aritenoizilor sub actiunea muschilor constrictori si dilatatori ai glotei.
Prin actiunea acestor muschi, se deschide glota, prin îndepartarea corzilor vocale
patrunde aerul în arborele respirator, în inspiratie, iar prin apropierea corzilor vocale, în
expiratie, se obtine emisiunea sunetelor la nivelul laringelui (sunetele laringiene primitive),
elementul de baza al limbajului articulat, mijloc esential de comunicare între oameni.
Aceste miscari ale aritenoizilor si corzilor vocale actionate de musculatura proprie a

laringelui iau nastere sub influenta impulsurilor-nervoase transmise de la scoarta cerebrala si
de la nucleii bulbari din trunchiul cerebral, pe calea nervilor recurenti, a caror integritate este
esentiala pentru o buna functionare a laringelui. Lezarea nervilor recurenti duce la alterarea
atât a respiratiei, cât si a emisiunii vocii (raguseala).
Vibratia care ia nastere în laringe, ca urmare a vibratiei corzilor vocale, sub influenta
presiunii aerului expirat, ca si a contractiei musculaturii corzilor vocale sub impulsul
comenzilor nervoase venite pe calea nervilor recurenti este modelata, amplificata si
îmbogatita cu noi sunete (armonice) în cavitatile de rezonanta (faringe, nas, sinusuri), ca si la
valul palatin si dinti, dând aspectul final al vocii proprii fiecarui individ.
In afara de asta, laringele are rol în apararea cailor aeriene inferioare, prin contractia
lui spastica, la contactul cu agenti nocivi, ca si declansarea reflexelor de tuse si expulzarea
eventualilor corpi straini si secretiilor din arborele laringotraheobronsic.
7
Musculatura laringelui:
- Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de organele invecinate si de a

determina miscarile de urcare si coborare.
- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de aparare, functia respiratorie,

functia fonatorie, functia de fixare toracica in efort si in tuse. Dintre acesti muschi amintim:
muschii tiro-aritenoidieni, care formeaza scheletul corzilor vocale, inserati in unghiul intern
tiroidian si aritenoizi; muschiul cricoaritenoidian posterior este un muschi respirator
deschizator al glotei, abductor al corzilor vocale; muşchiul interaritenoidian si
cricoaritenoidian lateral au rol de adducţie a corzilor vocale in procesul de fonaţie.
Vascularizaţia laringelui :
1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:
1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;
2.VENOASĂ: reprezentata de:
2.1 vena laringiană superioară drenează etajul supraglotic si se varsă in tiroidiana superioară
sau in jugulara interna.
2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.
8
2.3 vena laringiană posterioară drenează spre tiroidiana inferioară.
3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu
limfaticele linguale, drenează spre ganglionii jugulari superiori si mijlocii. Reţeaua limfatica
subglotica dreneaza spre ganglionii prelaringieni, ganglionii jugulari inferiori, ganglionii
pretraheali. Limfaticele corzilor vocale sunt slab reprezentate si in consecinţă un cancer la
acest nivel determina tardiv metastaze ganglionare.
INERVAŢIA LARINGELUI este foarte complexă; asigurată prin filete nervoase motorii,
senzitive, vasculare si senzoriale.
 Nervul laringeu superior este senzitiv si accesor motor detasat din ganglionul
plexiform atasat de nervul vag. Prin ramurile lui superioare si inferioare se
distribuie in zona supraglotica si glotica muschiului crico-aritenoidian.
 Nervul laringeu inferior sau recurent este o ramura din nervul vag, detasat in zona
superioara toracică; este nerv motor esenţial pentru muşchii laringieni intrinseci.
 Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.
9
MALFORMAŢIILE LARINGELUI
Malformaiile epiglotei pot fi reprezentate de epiglota bifidă sau divizată in doua parţi egale,
epiglota in omega, in potcoavă sau poate fi absentă. Aceste malformaţii pot favoriza stridorul
laringian congenital.
Lipsa de coalescenta a lamelor cartilagiului tiroid, insotita adesea de malpozitia corzilor

vocale.
Glota palmata - reprezentata de existenţa unui diafragm dispus intre corzile vocale, in zona
comisurii anterioare sau a jumataţii anterioare a glotei .
Ageneziile laringo-traheo-bronhice (letale), diastema laringo-traheo-esofagiana produsa

printr-un defect de dezvoltare a septului aerodigestiv , care favorizeaza bronhopneumonia de
aspiratie .
Hipertrofia unilaterală aritenoidiană si existenţa unor corzi vocale supranumerare
Laringoptoza caracterizată printr-o coborâre excesivă a laringelui si contactul cricoidului cu

manubriul sternal.
Laringomalacia, numita si laringe flasc congenital, cauzată de insuficienţa scheletizare a

laringelui si care evolueaza cu un stridor mai accentuat in decubit dorsal si in inspiratie.
Chistele valeculare si chistele din plicile ariteno-epiglotice, hemangioamele.
Sindromul ţipatului de pisică ('Crie du chat') determinat de o anomalie cromozomiala B5 a

bratului scurt, caracterizat clinic prin sul slab al sugarului, asemanator cu mieunatul pisicii.
Laringele este malformat, cu defect de adductie a corzilor vocale in fonaţie.
MALFORMAŢIILE DOBANDITE
1. Stenozele laringiene pot avea cauze:
- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);
- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;
- postinhalare de acizi, baze;
- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;

10
Pe clinic ele se manifestă prin insuficienţa respiratorie progresivă si accentuată de efort si
disfonie de diferite grade, cu caracter permanent.
2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la nivelul ventriculului

Morgagni, cu o dezvoltare progresivă sub influenţa presiunii aeriene endolaringiene.
Laringocelul poate fi intern, adica dezvoltat in plica ariteno-epiglotica, poate fi extern, cand
patrunde prin membrana tiro-hioidiana si apare laterocervical. Laringocelul mai poate fi mixt.
Locul prezinta un continut hidro sau mucos si se poate superinfecta si fistuliza. Tratamentul
este chirurgical in toate cazurile.
Sistemul respirator :
Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

laringele, traheea, bronhia) şi plămânii.
Fosele nazale, care alcătuiesc cavitatea nazală, se deschid la exterior prin nări, iar în
faringe prin două orificii. Interiorul foselor nazale este căptuşit cu o mucoasă ale cărei secreţii
menţin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzeşte aerul inspirat.
Mucusul, cât şi firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului şi a altor impurităţi
care se pot afla în aerul inspirat.
Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.
Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminenţă, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit
epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este şi organul
11
vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin
vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.
Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menţinut deschis datorită inelelor
cartilaginoase din care este alcătuit; spre esofag, ţesutul cartilaginos este înlocuit cu ţesut
moale, ce uşurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptuşit cu o
mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mişcă de jos în sus, antrnănd astfel
impurităţile spre exterior.
Bronhiile, în număr de două, sunt ramificaţii ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conţine, de asemenea, celule
ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul
drept.
Plămânii sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, aşezate în cutia toracică,
deasupra diafragmei.
Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei
doi plămâni aflându-se inima.
În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce
mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele
cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiţi din mici
umflături cu pereţii foarte subţiri, numite alveole pulmonare.
Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.
Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.
Suprafaţa lor este acoperită de două foiţe, numite pleure. Una este lipită de plămân, cealaltă
de peretele intern al cavităţii toracice. Între ele se află o cavitate foarte subţire, în care se
găseşte o peliculă de lichid.
Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

pulmonare pătrund în plămâni printr-unloc numit hil, se ramifică şi însoţesc bronhiile până la
sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se
deschid în venule care înconjoară sacii, însoţesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în
12
venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) şi ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid
în final, în atriul stâng.
Un plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafaţa
acestora sete foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafaţă totală atinge 200 m pătraţi.
Astfel, sângele şi aerul se găsesc în contactpe o mare suprafaţă. Ele sunt separate doar de
pereţii foarte subţiri ai alveolelor şi ai capilarelor.
 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care

se asigură respiraţia, cuprinde, în principal, respiraţia pulmonară şi respiraţia
celulară.
 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze:

pătrunderea aerului în plămâni (inspiraţia); eliminarea aerului din plămâni
(expiraţia), care durează mai mult decât inspiraţia.
Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Acest ritm este mai mare la femeie; el creşte în timpul activităţii musculare, al exerciţiilor
fizice etc.
Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.
Plămânii, neavând muşchi, urmează pasiv mişcările cutiei toracice. În timpul inspiraţiei,
volumul cutiei toracice creşte datorită contracţiei muşchilor respiratori: diafragma se contractă
şi coboară, muşchii intercostali trag coastele şi le ridică. Mişcarea coastelor împinge sternul
înainte, iar plămânii se umplu cu aer. În momentul expiraţiei, muşchii se relaxează, iar
plămânii îşi micşorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul.
Inspiraţia este, deci, faza activă a respiraţiei, iar expiraţia este faza pasivă. Intrările şi
ieşirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilaţia pulmonară, care depinde de frecvenţa
şi profunzimea mişcărilor respiratorii. Acestea pot creşte prin antrenament, gimnastică etc.
Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporţie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03%
dioxid de carbon şi alte alte gaze în cantităţi foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt
diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

apă.
13
Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele şi aerul se
găsesc în contact pe o mare suprafaţă.
Dioxidul de carbon din sânge traversează pereţii capilarelor şi pereţii alveolelor, de

unde va fi eliminat prin expiraţie. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspiraţiei
traversează pereţii acestora, pereţii capilarelor şi ajunge în sânge, care îl transportă la organe.
Schimbul de gaze la nuvelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită
diferenţelor de presiune a acestor gaze în plămâni şi sânge.
CAPITOLUL II. LARINGITA

14
Definiţie :
Laringita este o inflamaţie, datorată cel mai adesea unei infecţii virale sau microbiene,
manifestată cu disfonie (raguseală), dureri sau senzaţie de discomfort la nivelul laringelui;
efortul vocal prelungit (profesori, cantareţi), expunerea la frig si atmosfera poluantă cu pulberi
si gaze iritante sunt factorii care precipită instalarea laringitei sau ii prelungesc evoluţia.
Etiologie:
Cele mai frecvente cauze ale laringitei sunt:
 infecţiile de tract respirator superior de cauză virală, cum ar fi cea mai frecventă dintre
ele - viroza respiratorie; in majoritatea cazurilor laringita apare in acelasi timp sau
dupa o infecţie de tract respirator superior, si se poate asocia cu prezenţa de secreţii
mucoase sau mucopurulente in exces, ce ajung pe peretele posterior al faringelui si
provoaca tuse; alte simptome pot fi: prezenţa mucozităţilor la nivelul nărilor si o
uşoară creştere a temperaturii
 sinuzita, care reprezinta inflamaţia sinusurilor
 expunerea la noxele din mediul inconjurător; tusea si prezenţa secreţiilor la nivelul

posterior al faringelui poate, de asemenea, duce la apariţia laringitei, daca persoana a
fost expusa la diferiti alergeni sau iritanţi; fumul de tigară, inclusiv fumatul pasiv,
poate fi considerat unul dintre principalii factori iritanţi
 vorbirea excesivă si indelungata: vocea ragusită, ingrosată sau soptită, poate aparea si
dupa folosirea excesiva a acesteia, asa cum se intampla la sustinerea echipei favorite,
in cadrul unui eveniment sportiv
 boala de reflux gastro-esofagian: acidul gastric refluat din stomac poate irita si inflama
laringele, asa numitul reflux laringian; unul dintre simptomele refluxului, cum ar fi
pirozisul (arsura retrosternala) poate sa nu fie intotdeauna remarcat; laringita poate fi
uneori primul semn al aparitiei refluxului.
Desi rare, infectiile respiratorii produse de fungi, pot duce la apariţia laringitei mai ales la
persoanele cu o imunitate slaba.
Simptomatologie :
15
Principalul simptom al laringitei este modificarea caracterului vocii; aceasta
poate fi ragusită, subţiată, ingroşată sau abia perceptibilă. In unele cazuri, laringita poate duce
la incapacitatea de a vorbi. Se poate intampla ca, inainte de aparitia modificarilor vocii, sa
existe durere la nivelul gâtului (ce se poate inrautati pe masura ce se accentuează) si
schimbarea caracterului vocii. Primele modificari legate de voce apar dimineaţa la trezire,
cand efortul de a vorbi este mult mai mare si vocea nu mai suna la fel ca pană atunci.
Există de asemenea, nevoia de a tusi si de a se curăţa rapid gâtul, mai ales atunci cand cauzele
laringitei sunt legate de infectii, in special de cele virale. Aceste simptome sunt de obicei
temporare, in afara de cazul cand poate exista o alta afectiune. Daca simptomele mai includ si
dureri severe la nivelul gatului, dificultati la inghitire, tuse cu expectoratie cu sange sau o
formatiune vizibila la nivelul gatului, trebuie neaparat sa se prezinte de urgenta la medicul de
familie. Un copil care prezinta dureri severe la nivelul gatului, saliveaza si are dificultati in a
respira, poate avea epiglotita (inflamatia epiglotei), o afectiune acuta care necesita tratament
de urgenta.
Forme clinice :
Laringitele acute sunt afectiuni relativ frecvente in copilarie si fac preocuparea atat
pediatrilor cat si ORL- istilor.
Laringitele acute recunosc:
Laringita acută catarală este o boală infecţioasă de cauză virală care afectează corzile
vocale. Este frecvent întâlnită la sugar şi copil.
Manifestări clinice: Boala debutează caracteristic prin infecţie a căilor respiratorii superioare
(obstrucţie nazală, tuse), în evoluţie apare răguşeala, tusea lătrătoare şi stridorul care se
accentuează în cursul nopţii. Copilul mare acuză dificultăţi de înghiţire. În această boală febra
este mică (38 grade C) sau lipseşte. Sugarul poate prezenta agitaţie, respiraţie zgomotoasă,
sufocare. Copilul mare nu prezintă aceste manifestări. Boala este în general uşoară şi durează
3-4zile.
Tratamentul se limitează la repausul corzilor vocale (vorbirea se face cu voce şoptită). Se
consideră a avea efect bun inhalarea de aburi calzi.
Laringita subglotică: Inflamaţia acută a epiglotei sau epiglotita, este cea mai grava dintre
laringitele (inflamaţiile laringelui) copilului. Epiglotita este cauzată frecvent de o bacterie,
Hoemophilus influenzae. Simptomele ei apar brusc: febra ridicată, jenă respiratorie
importanta, jena la deglutitie care se traduce printr-o acumulare de salivă. Copilul are tendinţa
16
de la sine sa stea asezat, aplecat in faţă, cu gura deschisă, manifestand o mare nevoie de aer.
Evoluţia se desfasoară in cateva ore: agravarea stării respiratorii, cianoză, somnolenţă. După
transportarea de urgenţă la spital, tratamentul constă intr-o intubaţie (introducerea unui tub
suplu in trahee trecand prin nas) si printr-o perfuzie cu antibiotice. Prognosticul, rezervat in
absenta tratamentului, este excelent daca acesta a fost intreprins cat mai devreme posibil.
Laringita subglotica reprezinta inflamarea de origine virala a mucoasei laringiene la copii,

care determina ingustarea căilor aeriene superioare. Laringita subglotica se incadreaza in
categoria virozelor respiratorii.Inflamarea mucoasei laringiene si spasmul muscular al
orificiului laringian inferior si al partii superioare a traheei provoaca ingustarea lumenului
cailor aeriene, care se manifesta cu dispnee si tuse puternica, ca un latrat.
In afara de simptomatologia din raceala, apar urmatoarele manifestari clinice centrale:
-Tusenoctura puternică, ca un latrat;
-Răguseală;
-Dispnee cu stridor inspirator;
De obicei evoluţia este blandă si starea copilului se ameliorează prin aplicarea unor
masuri simple de linistire si inspirarea de aer proaspat. In cazurile grave,destul de rare,
dispneea poate pune in pericol viata.
Tratamentul medical include administrarea de preparate pe baza de cortizon (sub

forma de supozitoare), tranchilizante, terapie inhalatorie cu adrenalina, administrare de oxigen
si chiar respiratie artificiala. Boala are un prognostic bun daca se trateaza corespunzator.
Diagnosticul diferentiat se face cu epiglotita, care are o simptomatologie similara, dar de
obicei pune in pericol viata ( urgenta medicala).
 Prevalenta : Laringita subglotica apare in primul rând la copiii cu vârste cuprinse intre 9
luni si 4-5 ani, in cazul carora regiunea laringiană este inca foarte ingusta. Boala apare
preponderent in sezonul rece si afectează aproximativ 15 % din copiii care aparţin acestei
grupe de vârstă. Incidenţa sa creşte in regiunile cu poluare intensă.
 Etiologie : Etiologia laringitei subglotice este virală. Agentii patogeni cei mai frecvenţi
sunt viruşii paragripali (50% din cazuri), mai rar viruşii gripali, rinovirusii, virusul respirator
sincitial, adenoviruşii şi viruşii rujeolici. Transmiterea acestor viruşi se face prin picaturile
Flügge, deci prin tuse, stăanut sau contact fizic apropiat cu bolnavul.
Factorii favorizanţi ai bolii sunt poluarea atmosferica, spaţiile inchise in care se fumează,
alergiile preexistente. Dat fiind faptul ca agenţii patogeni nu isi pot pastra virulenta in aer mai
17
mult de cateva secunde, se exclude de regulă transmiterea prin intermediul hainelor sau al
jucăriilor.
Alte forme de laringită subglotica sunt cele conditionate de alergii (atacuri de tuse
puternica, latratoare) sau cele de etiologie bacteriana ( cu stafilococ auriu sau pneumococ).
Epiglotita reprezinta inflamatia epiglotei - cartilajul situat posterior de baza limbii,

care acopera deschiderea laringelui la deglutitie (inghitire). In absenţa epiglotei alimentele ar
putea ajunge in caile aeriene, determinând sufocare dupa inghitirea acestora.Daca epiglota se
inflamează si se măreste poate opri si trecerea aerului catre păamâni. Astfel, cauzeaza
ingreunarea respiraţiei, iar dacă nu este tratata poate fi fatală.
 Cauze : Inflamaţia epiglotei este cauzata de regulă de bacteria Haemophillus

influenzae, insă poate fi determinată si de alte tipuri de bacterii sau viruşi. Infecţiile tractului
respirator superior pot fi responsabile pentru apariţia epiglotitei.
Epiglotita afectează in principal copiii cu vârste cuprinse intre 2 si 7 ani, insâ poate sa
apară la orice vârstă. Baieţii sunt de 2 ori mai afectaţi decât fetele.
Incidenţa epiglotei a scazut constant din momentul introducerii vaccinului impotriva

Haemophillus influenzae de tip B.
 Semne si simptome : Simptomele iniţiale ale epiglotitei sunt de regulă febra si durere
puternică la nivelul gâtului, care se instalează rapid - in cateva ore. Aceste simptome sunt
urmate de:
 inghitire dificilă
 salivatie excesiţă
 respiraţie rapidă si zgomotoasă
Pe masură ce epiglota se măreşte, copilul respiră mai dificil , iar pielea capată o culoare
vineţie (cianoză). El devine nelinistit si panicat, si prezintă frisoane. Voacea poate fi ragusită,
iar in unele cazuri nu poate vorbi deloc.
La adulti simptomele sunt similare, insă se instalează treptat iar recuperarea este mai lentă.
 Complicaţii : In cazuri rare, infecţia se poate extinde de la epiglota la zonele

invecinate, precum:
18
 urechea medie (otită)
 meninge (meningită)
 pericard (pericardită)
 plamani (pneumonie)
 Diagnostic : Medicul va examina laringele folosind o oglinda mică sau cu ajutorul unui
laringoscop (procedura numita laringoscopie). De asemenea, va evalua simptomele prezente.
Alte teste utilizate in diagnosticul epiglotitei pot include:
 culturi sanguine sau de monstre de spută de la nivelul gâtului (pot detecta prezenţa
bacteriilor)
 hemoleucograma (poate descoperi un numar crescut de leucocite)
 radiografia gatului (poate evidentia epiglota marita)
 nazolaringoscopia (vizualizarea epiglotei cu ajutorul unui endoscop introdus prin nas

pana la nivelul gatului)
Tratament : Epiglotita severa poate bloca căile aeriene, iar dacă aceasta se intamplă
este necesara spitalizarea si acordarea unui tratament de urgenţă.
Tratamentul variază in funcţie de gravitatea bolii. Cel mai important este ca

pacientului sa i se administreze oxigen pentru a imbunataţi respiraţia si circulaţia. Aceasta va
asigura aportul de oxigen la organele vitale, precum creier sau inima. Oxigenul poate fi
administrat printr-o mască facială sau prin intubaţie.
Daca epiglota blochează căile aeriene se poate efectua o traheostomie. Aceasta constă
in efectuarea unei incizii in trahee si introducerea unui tub pentru a alimenta plamanii cu
oxigen.
Se pot administra corticosteroizi sau bronhodilatatoare, care ajută la reducerea

inflamaţiei si la dilatarea bronhiilor. De asemenea, se vor administra intravenos lichide pentru
a preveni deshidratarea.
19
Deoarece epiglotita este cauzată de catre bacterii, tratamentul constă si in
administrarea intravenoasă de antibiotice precum cefotaxima, ceftriaxona sau ampicilina cu
sulfbactam.
 Prognostic : Dacă se aplica tratamentul corespunzator (inclusiv crearea unei cai aeriene
artificiale), mai putin de 1% dintre pacienti decedează. Fară crearea unei căi respiratorii
artificiale acest procent ajunge la 6%. Majoritatea pacientilor se recupereaza după infecţie si
pot renunţa la tubul artificial in cateva zile .
Complicatiile laringitei : Daca laringita persista, iar starea dumneavoastra nu se

imbunatateste, este posibil ca laringita sa faca parte dintr-o infectie mai grava. Uneori
laringita este un simptom al amigdalitei sau al bronsitei. La copiii mici, un laringe inflamat
poate obstrua trecerea aerului, ducand la dificultati in respiratie.
Diagnosticul pozitiv: De laringita acuta se bazeaza pe :
- semnele clinice prezentate de copil
- examenul endoscopic si radioscopic care precizeaza localizarea leziunilor
- examene de laborator
Diagnosticul diferential :
Se face cu : difteria , corp strain , abces retrofaringian , edem angioneurotic , criza de astm ,
laringo spasmul din tetanie , traumatisme , rujeola si tuse convulsiva , tumorile si
malformatiile laringelui (stridor laringian congenital , diafragme laringiene, chiste laringiene)
Tratamentul este :
 Igieno-dietetic :
 Pozitie corespunzatoare cu capul si trunchiul ridicate ;
 Atmosfera umeda si cu temperaturi de 20 – 23 grd C
 Administrare de bauturi calde
 Comprese calde in jurul gatului
 Regim hidro-zaharat si hiposodat

20
 Curativ :
Majoritatea formelor de laringita acuta fiind usoare pot fi tratate la domiciliu , unde se
asigura o atmosfera umeda , intr-o camera cu temperatura de 20-23 grade C , aerisita si curata.
In celelalte forme se asigura internarea copilului in spital si se efectueaza :
 intubatie pentru 2-3 zile , poate fi necesara in formele grave cu insuficienţa

respiratorie , dupa extubare copilul va fi observat 1-2 zile
 asigurarea unei atmosfere umede si hidratarea copilului, iar la nevoie administrarea de

oxigen
 sedare cu fenobarbital
 corticoizii care se administreaza intr-o cura scurta de HSH , prednison 1-2 mg /kg/zi
sau 1-3 doze de dexametazona 1 mg/kg/6h
 aerosoli cu adrenalina racemica (sol 2,25 % , 0,5 ml in 4 ml ser fiziologic sau 4

picaturi in 2 ml sub forma de nebulizari prin masca ; o administrare dureaza 10 minute
si de regula neesita sa fie repetata (dupa 4 h)
 in lipsa adrenalinei racemice se foloseste solutie de efedrina 1-2 %
 vitamina B – C , Ca gluconic
 antibioticoterapie
 Profilactic :
- Educarea parinţilor să evite aglomeraţiile in timpul epidemiilor de gripă
- Educarea parinţilor sa nu-i dea copilului supraincalzit lichide reci
- In colectivităţi purtătorii de H. Influantzae vor fi sterilizati prin administrare de rifampicina

intr-o doză unica de 10 mg/kg
- Vaccinare specifica HIB
- Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringitei sub protecţie de
antibiotice
21
- Se va intari organismul copilului prin alimentaţie corecta , aer , vitamine , calciu
- Antibioticoterapie administrata corect.
 Clasificarea laringitelor:
LARINGITA ACUTĂ PRIMITIVĂ
LARINGITA ACUTĂ SECUNDARĂ
Forme clinice ale laringitei acut sunt :
 Laringita catarala
 Laringita gripala
 Laringita acuta a copiilor
 Laringitabolilor infectioase
 Laringita edematoasa
 Flegmonoasa
LARINGITELE :
Definitie : Prin laringita putem intelege o inflamaţie a mucoasei laringiene de obicei
superficiaăa la adulţi, insă destul de gravă la copii, insoţită de raguseală, dureri de gât,
uscăciune dar si febră uneori.
1. Laringita catarală se manifestă in principal prin raguseală, tuse latratoare si eventual

febră joasă (cam 38.5C), dar nu prin respiraţie dificilă sau zgomotoasă.
2. Laringita acuta edematoasă este cea mai periculoasă dintre ele, caci se “umflă” (prin
inflamaţie) mucoasa care acoperă cartilajul laringian (marul lui adam, in interior) si
ingustează calea aerului. Aici tratamentul cu antiinflamatoare este foarte important, caci
obstrucţia poate să dea asfixie (de obicei se internează pe terapie intensivă mai ales daca
respiră greu cand doarme sau e liniştit). Antiinflamatoarele folosite in tratamentul la domiciliu
sunt IBUPROFENUL (paracetamolul nu are efect antiinflamator) sau Prednisonul, iar in spital
hemisuccinatul de hidrocortizon sau dexametazona (in functie de gravitate, ultima este mai
puternică si acţionează mai rapid). Respiratia se poate ameliora la expunerea la aer RECE
(edemul cedează la rece, ca si roşeaţa de dupa o inţepatură de insectă sau lovitură). E
22
neaparată prezentarea la medic dacă vedeţi ca copilul respiră greu, sau face zgomot cand trage
aer si e liniştit (cand se agită zgomotul se accentueaza oricum).
3. Laringira striduloasă este de fapt laringita catarală simplă dar la care se adaugă
SPASME ale musculaturii laringelui, care apar mai ales noaptea, brusc. Atunci copilul respiră
greu, e speriat, dar lasat sa se linistească sau sa respire aer CALD (vapori de apa din baie,
lasand apa calda sa curga in cadă) trece repede (de obicei dispare pe cand sa ajungeti la un
medic). Este un fel de astm bronsic, dar la nivelul laringelui nu a bronsiilor (unele carti spun
ca este de fapt o reacţie alergică la adenovirus). Problema este ca pot aparea mai multe astfel
de episoade in timpul unei nopăi. Tratamentul antiinflamator e mai putin eficient in cazul
acesta, ca nu e atat inflamatie cat spasm (contractura necontrolata, excesivă).
Laringele poate sa fie in timpul copilariei sediul mai multor patologii, de aceea laringitele
se pot clasifica in functie de cauzele care le determina in:
1. Laringomalacia Laringita la bebeluşi, copil mic si sugar determinată « moliciunea » şi

instabilitatea cartilajelor aritenoide şi epiglotice care în momentul inspirului provoacă ocluzia
parţială a laringelui prin aspiraţie.
Simptome laringita: zgomot inspirator muzical care în anumite momente (efort, plâns,
agitaţie) devine mai intens-stridor laringita congenitală, tiraj intercostal şi subcostal, cianoză
generalizată , nu apare raguşeala, copilul se dezvoltă normal. In laringita acuta zgomotul
inspirator se aude doar in somn, iar in formele grave poate determina dispnee inspiratorie-
lipsa de aer, si poate evolua pana la insuficienta inspiratorie, in care se aplica tratament de
urgenta. In rest acest tip de laringita nu necesita tratament.
2. Laringospasmul-Laringita la copil mic, de regula sugar cu vârsta intre 4-12luni fiind

datorată lipsei mari de calciu-tetanie. Datorita lipsei calciului acest copil va avea si rahitism.
Debutul laringitei este brusc în cursul zilei sau al nopţii.
Simptomele laringitei constau in 2-3 inspiraţii prelungite sau de un inspir şuierător,

asemănător unui «cloncănit de găină » urmate apoi de lipsa respiratiei, privire fixă, copilul
devine imobil, se cianozează-culoare violacee a pielii. Durata crizei este de 2 – 3 minute fiind
urmat de câteva inspiraţii sacadate, după care copilul respiră normal. Se poate repeta de la 2-3
până la 20 de crize pe zi, iar gravidatea acestui tip de laringită este evoluţia catre stop cardio-
respirator in cazul prelungirii crizelor.
23
3. Corpii străini ajunsi in laringe in timpul alimenţiei sau in joacă determină o laringită la
copii care are ca simptome: disfonia (răguşeala), tulburări respiratorii-dispnee
inspiratorie, infecţii descendente traheo-bronşice.În cadrul unui acces de tuse corpul străin
poate fi eliminat spontan.
4. Inflamaţiile laringelui de cauză infecţioasă determină laringita acută la copii.
Cauzele principale de laringita sunt infecţiile : virale (v. gripale, paragripale,

mixovirusuri, adenovirusuri), bacteriene (streptococ, H.Influenzae, stafilococ), boli infecto-
contagioase (la debut sau în perioada de stare: gripă, varicelă, rujeolă).
Acest tip de laringită este mai frecvent intalnită la copii sub 1 an si debutează ca un
catar rinofaringian (raceala cu rinoree-secretii nazale) asociat cu febră (38-39).
Simptome: tuse, disfonie-raguseală, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal şi supraclavicular,

cornaj, manifestări generale (cianoză perioronazală, transpiraţii, agitaţie, anxietate).
Acest tip de laringita se diferentiaza la randul ei in functie de simptome si gravitate in:
- Laringita acuta catarală cu incidentă crescută in sezonul rece, la copii adenoidieni (cu
polipi), debutează cu o rinofaringită.
- Laringita sriduloasă (crupul spasmodic): apare mai des la copii cu varsta intre 3-7 ani, fie
alergici, adenoidieni sau cu rahitism, in sezonul rece. Debutează in primele ore ale nopţii cu
crize care durează 15-20 minute si apar urmatoarele simptome de laringiăa: anxietate, tuse
lătrătoare, cornaj, dispnee inspiratorie cu tiraj, voce clară nemodificată, cianoză, febră (până la
38 C). Poate evolua spre insuficienţă respiratorie obstrutiva.
- Laringita acuta subglotica (crupul viral) – Apare prepoderent la copii adenoidieni,

paratrofici-grasuti, pufoşi la atingere, rahitici, principalavârsta afectată fiind 6 luni – 3
ani.Cauza principala este infecţia care poate fi cu H. Influenzae survenind după o IACRS, v.
sinciţial respirator, v. gripal, v. rujeolei. Simptome de laringita acuta subglotica la copii sunt:
stridor inspirator acut-zgomot la inspiraţie, tuse lătrătoare sau cu timbru metalic, disfonie
(răguşeală).
- Epiglotita - inflamatie a epiglotei.
Simptome de epiglotita: febră înaltă, stare generală alterată (letargie), capul în

hiperextensie-lasat pe spate, copilul mare stă rezemat în mâini cu gâtul extins şi gura
24
deschisă-prezinta sialoree-scurgerea salivei, stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu
respiraţie aspră, zgomotoasă, ce se aude de la distanţă, numită şi cornaj), tiraj supra– şi
substernal, supraclavicular şi intercostal),tuse, răguşeală (voce înăbuşită ce pare că „vine” de
la distanţă), disfagie-incapacitatea de a inghiti (prezenţa disfagiei într-o laringită este
sugestivă pentru epiglotită – lipseşte în celalte tipuri de laringita), ganglioni cervicali mariti
moderat, copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic-creste frecventa batailor inimii ,
ajungându-se la o stare deosebit de gravă, cu paloare, cianoză şi tulburări ale conştienţei.
Tratament acestui tip de laringită consta in: În cazurile foarte severe – iniţial intubaţie
nazotraheală pentru a preveni un deces brusc. Tratamentul antibiotic vizează H.
influenzae ampicilină 200mg/kg/zi + aminoglicozid, Augmentin, suspensie orală 457 mg/5
ml, cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxin 100-150mg/kg-in dozele si modul de administrare
recomandate de medicul specialist. Durata tratamentului 7-10 zile.În colectivităţi, purtătorii de
H. influenzae vor fi sterilizaţi prin administrarea de rifampicină (Sinerdol) într-o doză unică
de 10mg/kg.
Vaccinarea specifică HI b previne eficient infecţia. În ultimii ani vaccinul a devenit

disponibil şi în ţara noastră.
- Traheobronsita acuta maligna este formă evolutiv descendentă a unei laringite subglotice
de etiologie iniţial virală (v. gripal, mixovirus) suprainfectată (streptococ, stafilococ) cu
prezenţa la nivelul laringelui, traheei şi bronşiilor a secreţiilor mucoase, vâscoase aderente, cu
formare de cruste şi ulceraţii.
Simptome: Debut printr-o IACRS care se agravează progresand cu stare generală profund
aletrată, febră 40 C, tuse frecventă cu caracter de crup, stridor inspirator şi expirator, dispnee
inspiratorie apoi mixtă însoţită de tiraj intercostal şi suprasternal, stare asfixică ± convulsii.
Este o forma rara de laringita si are un prognostic rezervat.
TRATAMENTUL laringitei la copii constă in

- Umidiferea aerului din cameră,
- Inhalaţii cu ceai de muşeţel sau de tei,
- Comprese calde şi umede în jurul gâtului,
- Sedative : FENOBARBITAL
- Antibiotice: PENICILINĂ G, AMPICILINĂ. prescrise de medic
- Tratmentul terenului: adenoidectomie, tratamentul rahitismului.
25
In formele grave de boală medicul specialist va prescrie antibiotice: penicilină, ampicilină
+ gentamicină, secretolitice: Bromhexin mod de administrare copii sub 6 ani = 3 x 12 picături
(12 pic = 4 mg bromhexin-HCI) 36 picături = 12 mg bromhexin-HCI, Mucosolvan,
sedative:FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi, aspirarea secreţiilor şi îndepărtarea
membranelor prin laringoscopie sau bronhoscopie, oxigenoterapie (oxigen umidificat sub
izoletă), intubaţie sau traheostomie.
Laringitele acute din bolile infecţioase :
Bolile infecţioase care se complică frecvent cu laringo-traheite sunt: gripa, rujeola,

rubeola, scarlatina si, foarte rar, datorita vaccinarii obligatorii astazi, difteria. Sunt forme
catarale, iar tratamentul lor este cel al bolii de fond. In crupul difteric, exsudatul de culoare
cenusiu-albicioasa obstruează rapid lumenul laringian, producând asfixia. Tratamentul
crupului difteric este o mare urgentă, necesitând traheostomie, inlăturarea prin aspiraţie a
falselor membrane si intubaţie prelungită pentru asigurarea respiraţiei.
 Laringite acute la adult
- Laringita catarala
- Edemul laringian acut
- Laringita flegmonoasă
- Laringo-traheita acuta cu pericon drita
- Laringitele acute ale unor boli generale
Laringita catarală este o inflamaţie acută a mucoasei laringiene, mai frecventă la:
- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care lucreaza la temperaturi

scăzute, in umiditate, praf, fum),
- persoane care au profesii in care isi solicită laringele (avocatii, cantaretii)
- persoane cu suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene.
Clinic, pacienţii prezintă:
- voce voalata sau ragusită (disfonie)

- tuse seacă, iritativă
- dureri laringiene sub forma de intepaţuri
26
La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive si tumefiate
(miopatie submucoasa).
 Tratamentul:
- repaus profesional intr-o cameră curată, bine aerisită, cu minimizarea alergenilor

- suprimarea fumatului
- comprese calde pe gât, bauturi calduţe
- repaus vocal, total in primele 24 de ore
- calmante ale tusei
- antiinflamatorii
- inhalaţii au aerosoli cu corticoizi (pentru efectul calmant local).
 Edemul laringian acut
Edemul laringian acut (numit anterior edem glotic) afectează mucoasa si pereţii laringieni din
jurul spaţiului glotic. Dupa etiologie se poate clasifica in:
- Edemul laringian acuta frigore (pe fondul unui surmenaj, efort si suprasolicitare locală,
umezeală si frig);
- Edemul laringian acut-traumatic
- Edemul laringian acut-infecţios
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze locale (rino-sinuzita, rino-faringita);
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze generale (gripă, tiroidită acută, boli infecto-
contagioase, chimice)
- Edemul laringian acut de cauză circulatorie sau renală (cardiopatii decompensate, nefropatii)
- neurohormonal (alergii, tulburari endocrine, tulburari metabolice) laringian instalat brusc si
extins rapid, cu localizare supra si subglotica: dispnee, cornaj, durere si tensiune la nivelul
laringelui si la baza gâtului, anxietate, agitaţie, sete de aer. Important pentru diagnostic: vocea
ramane nemodificată.
Examenul obiectiv: tiraj inspirator suprasternal; cracment laringian absent, palpare dureroasă.
La examinare se evidenţiază edem rosu (de cauza infecţioasă) sau alb (alergic) supra sau
subglotic.
 Tratamentul:
27
- In caz de dispnee foarte intensă se impune trahectomia;
- In caz de dispnee moderată se administrează iniţial in perfuzie HHC 200-300mg, la care se
asociază calciu, vitamina C si antibioterapie parenterală;
- Antiinflamatorii
- Antihistaminice
- Sedative
- Se recomandă restricţionarea aportului de sare.
Laringita flegmonoasă (abcesul laringian) este secundara unei laringite edematoase

suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Iniţial apare celulita
supurată difuză (stadiul flegmonos) cu tendinţa la localizarea infecţiei, determinand ulterior
colecţii purulente bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de dureroasa;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui.
 Tratamentul se instituie in urgentă:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generală
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colecţiilor purulente si aspirarea conţinutului.
 Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfectează cu streptococ sau stafilococ.

- unor boli infecţioase generate.
Infecţia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul

aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidenţiază o inflamaţie ingustată a comisurii anterioare.
28
Tratamentul constă in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere
permanentă şi, la nevoie, traheotomie.
Laringitele din unele boli generale
 Laringita reumatismala (apare la nivelul articulaţiilor cartilajelor laringiene in

reumatismul articular acut, astazi foarte rar).
 Laringita gutoasă se caracterizează printr-o congestie moderată, difuză, partială a

mucoasei laringiene, mai ales in regiunea aritenoidiana unde articulaţia cricoaritenoidiana
prezintă fenomene de artrită. Afectiunea retrocedează la tratamentul antigutos sau spontan,
odatţ cu disparitia atacului gutos.
 Laringita difterica (crupul): Laringita difterică este foarte rară pentru ca vaccinarea a
redus semnificativ numarul cazurilor de difterie. Necesită practicarea traheotomiei. Se
manifestă prin dispnee de tip laringian insoţită de semne de stare toxica (paloare,
hipotensiune). La examenul clinic se observă membrane false traheale si laringiene
caracteristice. Apare la pacienţii nevaccinaţi.
 Laringita subglotică edematoasă virală

Exista mai multe tipuri de virusuri care pot determina acest tip de laringită. Cel mai frecvent
este determinată de virusul parainfluenza, influenza, virus respirator sincitial, adenovirus,
rhinovirus, enterovirus. De asemenea poate fi o complicaţie a rujeolei.
Apare mai ales la copii cu vârste intre 6 luni si 3 ani in cursul evoluţiei unei rinite, este
insoţită de tuse, in primele 3 zile. Cele mai multe cazuri au evoluţie uşoară cu tuse, voce
stinsă, usoară jenă respiratorie, febră moderată fără afectarea starii generale. Copilul trebuie
monitorizat pentru a surprinde apariţia semnelor de gravitate.
Tratamentul antibiotic nu este eficient si se recomanda menţinerea permeabilitaţii căilor

respiratorii şi prevenirea aparţtiei edemului subglotic. Se recomandă aerosoli şi menţinerea
unei atmosfere umede. Se recomandă administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasă sau
orală - dexametazona.
 Laringita spasmodica
Laringita spasmodica apare intre 1si 3 ani. Are un debut brusc, de cele mai multe ori
nocturn cu dispnee acută sau cu simptome care sugerează o infecţie virală de cai aeriene
superioare. Nu este prezentă febra. Vocea este ragusită sau stinsă. Episodul de dispnee
cedează in cateva ore cu tratament cu aerosoli si corticoterapie - dexametazona.
29
 Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundară unei laringite edematoase
suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Iniţial apare celulita
supurata difuză (stadiul flegmonos) cu tendinţa la localizarea infecţiei, determinand ulterior
colectii purulente bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gâtului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de dureroasă;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui. Tratamentul se instituie in

urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ.

- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul

aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere

permanenta si, la nevoie, traheotomie.
30
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Prevenirea înseamnă ansamblul măsurilor care permit să se evite apariţia, agravarea şi

extinderea unor boli şi ea se poate împărţi în :
I . MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ :
Educarea parintilor sa nu expuna copii la imbolnaviri in perioadele de epidemie de

gripa.
Sa evite aglomeratiile , frigul , umezeala.
Sa le dea sa ingere lichide caldute
Alimentatie corecta , diversificata , bogata in vitamine , calciu
Sa faca plimbari dese
II. MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ :
31
Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringelui sub protectie de antibiotice
Vaccinarile efectuate conform varstei
III. MĂSURI DE PROFILAXIE TERŢIARĂ :
Cure alpine in statiunile balneoclimaterice
Cure de aerosoli si raze ultraviolete la mare
Administrarea antibioticelor corect si numai cand este cazul .
32
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informaţie :
Foaia de observaţie
Familia
Date relativ stabile :
Nume : A
Prenume :G
Sex : masculin
Vârstă : 23 ani
Religie : ortodoxă
Limba vorbita : romana
Alergie : nu prezintă
Aspectul cavităţii bucale : - buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata
Aspectul faciesului : normal colorat
Acuitate vizuală : ochi emeotropi
Acuitate olfactivă si gustativa :percepe bine gustul şi mirosul
Acuitate tactilă : sensibilitate integră păstrată
Acuitate auditivă : integra
Acuitate dureroasă :
33
 senzatie de usturime in laringe
 jena la deglutitie
Semne particulare : nu prezinta
Mobilitate articulară : păstrată
Sistem osos : integru
ROT : prezente bilateral
SNC : integritate păstrată
Grup sanguin :A II, Rh (+)
Date variabile :
Domiciliu : jud. Buzău, Sat Salcioara
Condiţii de locuit : corespunzatoare , locuinta la casa , 3 camere , curte
Condiţii de viaţă : bune
Data internării : 10.02.2019
Data externării : 16.02.2019
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE:
 A.H.C (Antecedente heredocolaterale) :
 neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
 A.P.F (Antecedente personale fiziologice
 neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
MOTIVELE INTERNĂRII :
Febra ridicata : 39,2 grd. C
Dispnee de tip inspirator
Tuse aspra latratoare

34
Disfonie
Stridor
Inapetenta
Agitatie
Insomnie
ISTORICUL BOLII :
Pacientul in varsta de 23 ani s-a prezentat in urma cu doua zile febra 38 grd. C , tuse
frecventa , dispnee inspiratorie , disfagie , inapetenta si greata . Simptomatologia se
accentueaza , motiv pentru care vine la spital unde se recomanda internarea in sectia de
pediatriee pentruu investigatii si tratament de specialitate .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
Stare generala : pacient febril
Tegumente şi mucoase: normal colorate
Sistem gangliono-limfatic : nepalpabil
Ţesut musculo-adipos : normal reprezentat
Sistem osteo articular : integru
Aparat respirator :
 torace normal conformat
 miscari respiratorii simetrice
 murmur vezicular aspru
 respiratie de tip abdominal
 tuse aspra latratoare
 R = 40 / minut
35
Aparat cardiovascular:
 socul apexian in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara
 zgomote cardiace ritmice
 puls amplu , cu ritm regulat
 P = 115 / minut
 TA = 75 / 50 mm Hg
Aparat digestiv si anexe :
 abdomen suplu , nedureros
 ficat si splina in limite normale
 transit intestinal prezent scaun normal
 alimentatie deficitara datorita senzatiei de voma
Aparat uro-genital :
 loje renale libere , nedureroase
 rinichi nepalpabili
 mictiuni fiziologice
Sistem nervos central :
 stare mentala integra
 orientat temporo-spaţial
ELIMINĂRI :
Scaun:
 Frecventa : 1 scaun pe zi
 Cantitatea: 100 – 150 gr
36
 Forma: cilindrica
 Culoarea : brun datorita
 Mirosul : miros fecaloid
Urina :
 frecventa : 4 – 5 mictiuni pe zi
 cantitatea : 500– 1200 ml / 24 ore
 culoare : galben
 miros : amoniacal
 aspect : clar , transparent la inceput
Expectoraţii : nu prezintă
Varsaturi : absente
Obisnuinte alimentare :
 Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
 Prefera carnea de pui
 Lichide preferate : sucuri naturale
 In prezent prezinta inapetenta
Elemente de igiena :
 Isi satisface igiena corporala singur.
Activitati de recreere :
 Dezinteres in indeplinirea activitatilor de recreere .
 Date antropometrice : - Înălţime = 172 cm
 Greutate = 64,5 kg
37
Diagnostic la internare :
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
 PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR ACTUALE
PROBLEME ACUALE :
Febra ridicata : 39,2 grd. C
Tuse aspra latratoare
Disfonie
Stridor
Inapetenta
Agitatie
Insomnie
Greata
Agitatie psiho-motorie
Tiraj suprasternal , icter si subcostal
PROBLEME POTENŢIALE :
sindrom toxico-infectios
insuficienta respiratorie obstructiva
insuficienta cardio-pulmonara
GRADE DE DEPENDENŢĂ:
38
1. Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie
Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Nevoia de a bea si de a manca
Nevoia de a dormi şi a se odihni
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a se recrea
Nevoia de a comunica
Nevoia de a elimina
Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie :
 Dificultate in a respire din cauza procesului infecttios manifestata prin dispnee , stridor
, tuse , obstructie nazala , tiraj , batai ale aripilor nazale.
1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
 Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin
febra ridicata .
2. Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza inflamatiei laringelui

manifestata prin : iinapetenta , greata .
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni :
 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei manifestata prin ore insuficiente
de somn calitativ si cantitativ .
4. Nevoia de a evita pericolele :
39
 Anxietate moderata din cauza faptului ca parintii vor parasi spitalul manifestata prin :
agitatie , neliniste .
5. Nevoia de a se recrea:
 Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative din cauza neadaptarii la

conditiile din spital maniifestata prin neparticiparea la activitati recreative .
6. Nevoia de a comunica :
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii generale manifestata
prin neliniste .
7. Nevoia de a elimina:
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie abundenta si usoara

dezhidratare .
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei manifestate prin : neliniste ,
teama
40
41
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
AUTONONME ŞI DELEGATE
Rol propriu 10.02.2019
-Instalez pacientul în salon.Salonul - Pacientul prezinta
DIAGNOSTIC
1. NURSING
Dificultatea de a respira OBIECTIVE INTERVENŢII
este prevăzut ALE ASISTENTEI
cu o bună aerisire, EVALUARE tuse , corioza
temperaturăAUTONONME
MEDICALE optimă 18-20ºCŞIşi mucopurulenta , dispnee,
lenjerie curată. stridor , tiraj
Cauza: -Pacientul sa prezinte DELEGATE
-Evaluez caracterul durerii: iradiere , R= 35 r/ minut
- Procesul infectios caile respiraatorii libere durata , intensitate, localizare 10.02.2019
si o buna respiratie . -Distrag atentia pacientului jucandu- 11.02.2019
ma cu el - Bolnavul prezinta
Manifestări : Rol- La
propriu:
indicatia medicului conduc - D : dispnee
T=38,0ºC respiratorie ,
- Tuse aspra latratoare pacientul la ORL si la serviciul de tiraj , stridor, putin
Hipertermie -Asigur un climat
raadiologie corespunzator
pentru a i se face o - S: T=39,2ºC
ameliorate , usoara
- Disfonie
radiografie cardio-pulmonara obstructie nazala , tuse
- Stridor
-Supraveghez
-Evit cu atentiedepacientul
formarea curentilor aer , aspra latratoare.
- Inapetenta precum si celelalte functii vitale si -R = 34 r /minut
- Agitatie
- pacientul -Amvegetative si le notez in F.O.
aerisit încăperea. 11.02.2019
- Insomnie - Rol delegat : Administrez oxigen 12.02.2019
umidificat 5-6 l / h in mod - Bolnavul prezinta
Cauza: sa nu mai -Am administrat comprese reci pe - D : T=38,4 ºC
intermitent. dispnee respiratorie de
-Administrez delegat Nozomer : 2
frunte. intensitate mai mica decat
Procesul infectios prezinte hipertermie picaturi - S: T=39ºC
in zilele precedente
-AmPrednison
menţinut: 2igiena
mg/kh corp : 30 mg /
tegumentelor. - nu a mai prezentat tiraj
zi si stridor
Bromhexin sirop – 15 picaturi - tusea este mai rara
-Am oferit pacientului ceai la
Calciu gluconic ; per os 12.02.2019 - R =30 r/minut
temperatura camereimedicatiei si al
- Observ efectul
Manifestări : interventiilor cu rol propriu si - D : T=38ºC
-Amdelegat pe sange
recoltat toata perioada spitalizarii.
pentru examene
42
Febra ridicata biochimice - S: T=38.4 ºC
-Am recoltat urina in vederea

efectuarii sumarului de urina
13.02.2019
Rol delegat :
- D : T=37.4ºC
La indicaţia medicului am
- S: T=38ºC
administrat Ampicilina : 100 mg/kg
corp ; Algocalmin fiole ; 14.02.2019
Paracetamol - supozitoare
- D : T=37ºC
Am supravegheat în permanenţă
- S: T=37.6 ºC
pacienta.
15.02.2019
Am măsurat şi notat zilnic
temperatura în F.O. - D : T=36.4ºC
- S: T=36.8ºC
43
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI EVALUARE
MEDICALE AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu: 10.02.2019
Alimentatie insuficienta calitativ si cantitativ Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta

inapetenta si buze
-Bolnavul sa aaiba o inaintea fiecarei mese
uscate
stare de bine fara greturi
Indepartez din salon
.
Cauza: orice obiect care ar putea accentua
11.02.2019
senzatia de greata (plosca , urinar )
Inflamatia laringelui
- In cel mai scurt timp - Pacientul prezinta
ofer pacientului alimente usor
sa nu mai prezinte diminuarea senzatiei de
inapetenta digerabile si lichide pentru o greata , tegumente suple
hidratare corespunzatoare
Manifestări :
pentru a diminua senzatia de
- Asigurarea unui regim
44
- Inapetenta alimentar corespunzator greata servesc pacientul cu ceaiuri 12.02.2019
varstei . neandulcite , la temperatura camerei
- Greata
-Calculez bilantul ingesta excreta
- Jena la deglutitie - Pacientul este
echilibrat volemic si
hidroelectrolitic.
Rol delegat :
Administrez la indicatia medicului:

13.02.2019
- Ser Fiziologic 5% 500 ml
-Apetit normal
- Glucoza 5 % 1500 ml
-Vitamina C – 1 fiola
14.02.2019
- Urmaresc efectul interventiilor
asupra pacientei si gradul de - Din aceasta zi si pana
deshidratare al pacientului : aspectul la externare nu a mai
tegumentelor si mucoaselor avut probleme
referitoare la alimentatie
45
DELEGATE
Dificultatea de a se odihni Pacientul să Rol propriu: 10.02.2019
 observ raportul dintre starea

beneficieze de un somn -pacientul este agitat
corespunzator varstei somn-veghe a pacientului
- somn medicamentos
atat calitativ cat si  rog pacientul sa renunte la
Cauza: cantitativ perioadele scurte de somn din 11.02.2019
timpul zilei
Dispnee - pacientul este agitat dar
 inlatur stimulii externi :
doarme
Tuse vizuali , auditivi , care ar putea
perturba somnul bolnavului 12.02.2019
 invat pacientul sa practice
- pacientul este linistit , a
tehnici de relaxare , exercitii avut somn fiziologic .
respiratorii 5 – 10 minute inainte de
Manifestări : culcare
- Incepand de la aceasta
- ore insuficiente de somn calitativ si  port frecvent discutii data si pana la externare
cantitativ incurajatoare cu pacientul privind nu a mai avut probleme
46
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE evolutia bolii sale
INTERVENŢII ALE referitoare la odihna .
EVALUARE
observ siASISTENTEI
notez calitatea,MEDICALE
cantitatea si orarul somnului
Rol propriu:
Rol delegat :Administrez la
2. Anxietatea moderata -Pacientul sa indicatia medicului:
- asigur conditii de mediu pentru a In urma discutiilor
beneficieze de un evita pericolele
Romergan de pe
sirop , care accidentare
langa rolul purtate , anxietatea a
antihistaminic sa fie si sedativ
mediu de siguranta fara - amplasez pacientul in salon in disparut .
Cauza: accidente - Urmaresc
functie deefectul medicatiei
afectiunea sa si al
interventiilor
-spitalizarea -ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti
din salon
-favorizez vizita membrilor familiei

ori de cate ori este nevoie
Manifestări :
- Agitatie
- Neliniste
47
DELEGATE
Rol propriu:
3. Vulnerabilitate fata de infectii - Am luat masuri de prevenire si Pe perioada internarii
transmitere a infectiilor nasocomiale pacientul nu a mai facut
-Pacientul sa fie prin respectarea masurilor de igiena , complicatii , iar evolutia
Cauza: echilibrat hidric si a circuitelor functionale bolii a fost favorabila sub
- Spitalizarea nutritional si sa fie ferit - Tehnicile de nursing le efectuez in tratamentul administrat .
de accidente si de conditii de perfecta asepsie, iar
infectii. tratamentele administrate si
Manifestări : investigatiile efectuate sunt cu risc
- Astenie minim de infectie
- Stare generala alterata -Supraveghez in permanenta starea
- Risc de accidente fizica , psihica si nutritionala a
- Risc de infectii pacientului
48
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE EVALUARE
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
-explorez natura activitatilor - pacientul este izolat , prezinta febra ,
4. Lipsa de interes in indeplinirea recreative ce produc placere disfonia neputandu-i permite un
activitatilor recreative -Pacientul sa prezinte o pacientului contact mai apropiat cu ceilalti
stare de buna dispozitie - analizez daca sunt in pacienti.
concordanta cu starea lui
Cauza: fizica si psihica 11.02.2019
- Neadaptarea la conditiile din -planific activitati recreative - pacientul converseaza cu echipa si
spital impreuna cu pacientul ceilalti pacienti
- am in vedere ca activitatile
sa nu il oboseasca ci sa-i
Manifestări : creeze o stare de bine 12.02.2019
- Neparticiparea la activitati - notez reactiile si - pacientul participa la discutii.
recreative manifestarile pacientului in
timpul activitatilor recreative.
49
ASISTENTEI MEDICALE
-Pacientul sa aiba o Rol propriu:

5. Comunicare ineficienta la nivel comunicare adecvata cu -cercetez posibilitatile de comunicare
afectiv membrii familiei , cu ale pacientului
echipa de ingrijire in - creez un climat de incredere , In urma interventiilor
aproximativ 24 de ore raspund cu multa amabilitate si pacientul este mai
Cauza: promptitudine la toate intrebarile comunicativ .
pacientului
- Starea generala alterata -ofer posibilitatea pacientului sa-si
exprime emotiile , sentimentele si
temerile
Manifestări : -antrenez pacientul in diferite
activitati care sa-i dea sentimentul de
- Neliniste siguranta
- favorizez vizita mamei si a
membrilor familiei , pentru a-i
diminua dorul de acasa.
50
DELEGATE
Rol propriu :
- servesc pacientul cu ceai neandulcit 10.02.2019

la temperatura camerei
6. Diaforeza - pacientul prezinta
Rol delegat :
diaforeza si usoara
- Administrez la indicatia deshidratare
-Pacientul sa nu mai medicului : Ser Fiziologic 250 ml in
Cauza: P.E.V.
prezinte transpiratii si
- Hipertermie - Supraveghez functiile
deshidratare in cel mai
vitale si vegetative si le notez in F.O.
scurt timp .
- Evaluez pierderile de 12.02.2019
lichide prin transpiratie si hidratez
Manifestări :
corespunzator pacientul - Datorita faptului ca febra
- Transpiratii abundente
- Urmaresc aspectul a scazut , bolnavul nu mai
- Usoara deshidratare tegumentelor si mucoaselor,precum si prezinta diaforeza.
senzatia de sete pentru a evita un
dezechilibru hidroelectrolitic .
51
DELEGATE
-Psihoterapie
10.Insuficiente cunostinte referitoare la -Pacienta să acumuleze -Încurajez pacientulsă întrebe tot ce

boala sa noi cunoştinţe despre vrea să ştie despre afectiunea sa
boala sa şi modul de mijloace de investigare despre
tratament şi prevenire boala sa,Conştientizez pacientul
asupra propriei responsabilităţi
privind păstrarea sănătăţii şi
-Recuperare psihică şi prevenirea maladiilor;Urmăresc
fizică modul de recuperare psihică şi
fizică a pacientului
Manifestări :
-Încurajez pacientul să privească cu
neliniste -Diminuarea şi
încredere şi optimism în echipa
remiterea anxietăţii
teama medicală de îngrijire şi în
vindecarea totală a lui
52
EXAMENE DE LABORATOR
53
DENUMIREA MOD DE RECOLTARE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE
EXAMENULUI
Hemoleucograma Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml α = 7.400/mm3 α = 4-8 9 mii/mm3

sânge pe E.D.T.A. cu vacutainer mov
Hb=13,9 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 - 40%
T=143.000 T= 150-400
VSH Se recoltează dimineaţa pe nemâncate,

prin puncţie venoasă, 1,5 ml sânge pe 0,4
12 mm/1h 0,0 - 20 mm/1h
ml de Na ( 3,8%), cu vacutainer negru ,
fara staza venoasa
Fibrinogen Se recoltează dimineaţa pe nemâncate,

252 mg/dl 200 – 400 mg/dl
ml de Na 3,8% , cu vacutainer albastru
TGP Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, TGP= 22U/L TGP= 10-30

prin puncţie venoasă 6 ml sânge pe fara
TGO TGO= 36 U/L TGO= 10-31
substanta de contrast, cu vacutainer rosu
Glucoza absenta ; Glucoza = 0
Albumina absenta ; Albumina = 0
Sumar urina Se recoltează 10 – 20 ml urina , din prima Epitelii plate frecvente ; Epitelii plate rare ;
emisie de dimineata din jetul de la mijloc Leucocite frecvente ; Leucocite rare;
Hematii rare Hematii absente
54
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe nemancate si
inainte de a incepe tratamentul cu
Steril Steril
antibiotice. Pacientul este rugat sa
TABEL CU MEDICAȚIE
Denumire Mod de Cale de administrare Doza Doza Acţiune terapeutică

unică totală
prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 4 fl Antibiotic cu

6 ore spectru larg
Algocalmin Fiolă 2 ml i.m. ½f 1f Analgezic,

antipiretic
Nozomer solutie Instilatii nazale 1 picatura 2x1 pic / Antialergic al

pe fiecare zi mucoasei nazale
nara
Prednison tablete Per os 2 tb la 6 4 cp Antiinflamator

ore
Antialergic
2 tb la 12
55
ore
Bromhexin solutie Per os 10pic 2x10 Expectorant

pic/zi
Calciu gluconic Fiole de 5 si 10 P.E.V. 1 fiola 2 fiole/zi Antiinflamator

ml
antiedematos
Metoclopramid Fiole de 2 ml i.m. 1f 1 fiola Atiemetic
Vitamina C Fiola 5 ml P.E.V. 1f 1f Factor vitaminic
Paracetamol supozitoare intrarectal 1 3 buc./zi antitermic

supozitor
Ser fiziologic 9‰ Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Ser glucozat 5 % Fl 250 mg PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Romergan sirop Per os 1 lingurita 2 Antialergic ,

lingurite sedativ
FOAIE TEMP
56
57
EVALUARE FINALĂ
Pacientul in varsta de 23 ani se prezinta la Urgente Spitalul Municipal Rm.Sarat cu

următoarele manifestări de dependenţă :
Febra
Frison
Tuse laringiana
Disfonie
Disfagie
Dispnee
Stridor
Inapetenta
Anxietate
Insomnie
În urma examinării clinice şi paraclinice se stabileşte diagnostic medical de :
LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos , simptomatologia se remite.
Obiective pe timpul spitalizării :
să prezinte circulaţie şi respiraţie adecvată
să fie alimentat şi hidratat corespunzător
să aibă o postură adecvată
să aibă o stare de confort fizic şi psihic
58
să se odihnească
să fie echilibrat psihic
Intervenţii :
am asigurat condiţii de microclimat
am supravegheat în permanenţă pacientul
am răspuns complet la solicitările lui
am urmărit şi notat zilnic funcţiile vitale şi vegetative
am făcut pregătire psihică şi educaţie pentru sănătate
am administrat tratamentul prescris de medic, pregătind în prealabil
materialele şi instrumentele necesare
am supravegheat efectele medicaţiei
Obiective la externare :
regim igieno-dietetic
evitarea efortului fizic
educatie sanitara
am informat pacientul asupra importantei prezentarii la
control medical la o saptamana dupa externare si apoi la intervalul stabilit de

medic
Recomandari :
sa continue tratamentul conform prescriptiei medicului
sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
59
CAZUL II
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:
Familia
Echipa de ingrijire
Nume : C.
Prenume :M.
Sex : masculin
Vârstă : 19 ani
Religie : ortodoxă
Aspectul cavităţii bucale :
- buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata epiglota edematiata , rosie , zmeurie
Aspectul faciesului : congestionat
Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
60
Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie
Grup sanguin B III, Rh (+)
Date variabile :
Domiciliu : jud. Buzău , sat Ramnicelu
Condiţii de locuit : apartament 3 camere
A.H.C (Antecedente heredocolaterale) :
neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
A.P.F (Antecedente personale fiziologice): neagă boli infecto-contagioase si

dermato-venerice
APP : Varicela
Febra
Tuse laringiana
61
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
Insomnie
Neliniste
ISTORICUL BOLII :
De 48 de ore pacientul prezinta febra 38 – 39 grd. C . De 12 ore prezinta disfonie ,

ce se accentueaza progresivv, tuse laringiana , dispnee. Este adus la camera de garda
cu salvarea si este internat pentru tratament si investigatii paraclinice.
Stare generala : grava
Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
Aparat respirator :
Dispnee respiratorie marcata
Tuse laringiana
Prezinta disfonie marcata cu afonie
Torace normal comformat
Murmur inspirator bilateral
Rare raluri
62
Sonoritate pulmonara buna
R = 30 / minut
socul apexian in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara
zgomote cardiace ritmice
puls amplu , cu ritm regulat
P = 110 / minut
TA = 80 / 55 mm Hg
abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
ficat si splina in limite normale
transit intestinal prezent scaun normal
loje renale libere
rinichi nepalpabili
mictiuni fiziologice
- stare mentala integra orientat temporo-spaţial
ELIMINĂRI :
Scaun:
Frecventa : 1 scaun pe zi
Cantitatea: 100 – 150 gr
Forma: cilindrica
63
Culoarea : brun datorita
Mirosul : miros fecaloid
Urina :
frecventa : 3 – 4 mictiuni pe zi
cantitatea : 500– 1200 ml / 24 ore
culoare : galben
miros : amoniacal
aspect : clar , transparent la inceput
Expectoraţii : nu prezintă
Varsaturi : absente
Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
Prefera fructele si supele
Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri
Isi satisface igiena corporala singur .
Odihna pasiva – somn
Activitate redusa datorita recomandarii medicului de a face repaus la pat
Date antropometrice : - Înălţime = 165 cm
Greutate = 62 kg
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
64
LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA CU INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
Febra
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
Insomnie
Neliniste
Risc de complicatii ca:
hiperpirexie
insuficienta respiratorie acuta
frison
traheita
bronsita
pneumonie
Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie

65
Nevoia de a elimina
Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin tuse ,

cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza inflamatiei laringelui

manifestata prin : inapetenta , greata .
Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie abundenta si

usoara dezhidratare .
Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei manifestata prin ore

insuficiente de somn calitativ si cantitativ .
66
7. Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar in acelasi timp
si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei manifestate prin :

neliniste , teama , anxietate .
67
68
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE ASISTENTEI

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE DELEGATE EVALUARE
Rol propriu 20.03.2019
-Instalez pacientul în salon.Salonul este - Pacientul prezinta

prevăzut cu o bună aerisire, temperatură
7. Dificultatea de a respira optimă 18-20ºC şi lenjerie curată. dispnee inspiratorie, disfagie
-Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , R= 30 r/ minut

intensitate, localizare 21.03.2019
Cauza:
-Pacientul sa -Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu -Simptomatologia
- Infectia laringiana el
respire se amelioreaza.
- hidratez corespunzator pacientul
liber pe nas. -R = 26 r /minut
-Supraveghez cu atentie pacientul , precum
Manifestări : si celelalte functii vitale si vegetative si le TA= 85/65mm Hg
notez in F.O.
- Dispnee P=108/1’
- Rol delegat : Administrez HSH si oxigen
- Disfonie 22.03.2019
intermitent dupa ce am dezobstruat caile
- Obstructie nazala respiratorii - R =25 r/minut
- Observ efectul medicatiei si al TA= 75/55mm Hg
interventiilor cu rol propriu si delegat pe
toata perioada spitalizarii. P=100/1’
23-24.03.2019
69
Starea pacientului este ameliorata
MEDICALE AUTONONME ŞI DELEGATE
8. Hipertermie -Asigur un climat corespunzator - D : T=39,4ºC
-Evit formarea curentilor de aer - S: T=39ºC
- Pacientul sa prezinte -Am aerisit încăperea. 21.03.2019

Cauza: temperatura corpului in
limite normale -Am administrat comprese reci pe frunte. - D : T=37,9 ºC
- Infectia laringiana
-Am menţinut igiena tegumentelor. - S: T=38ºC
-Am oferit pacientului ceai la temperatura 22.03.2019

camerei
Manifestări : - D : T=37ºC
-Am recoltat sange pentru examene biochimice
- Febra ridicata: 39,4 grd.C - S: T=37.2 ºC
- Tegumente calde , umede -Am recoltat urina in vederea efectuarii
sumarului de urina 23.03.2019
Rol delegat : - D : T=36,2ºC
- La indicaţia medicului am - S: T=36,8ºC

administrat antibiotice , antitermice :
24-25.03.2019
Ampicilina , gentamicina, algocalmin ,
dexametazona Pacientul nu mai prezinta febra
- Urmaresc efectul
medicamentelor asupra organismului pacientului
70
si mentin interventiile si in zilele urmatoare
Rol propriu:
9. Vulnerabilitate fata de - Am luat masuri de prevenire si transmitere a Pacientul nu a prezentat

infectii
Cauza: -Pacientul sa infectiilor nasocomiale prin respectarea accidente sau complicatii pe
beneficieze de un masurilor de igiena , a circuitelor functionale perioada internarii. .
- Scaderea rezistentei mediu de siguranta ,
organismului
fara accidente sau - Tehnicile de nursing le efectuez in conditii de
- spitalizarea complicatii
perfecta asepsie, iar tratamentele administrate si
investigatiile efectuate sunt cu risc minim de
Manifestări :
infectie
- Astenie
- Stare generala alterata -Supraveghez in permanenta starea fizica ,
- Risc de accidente psihica si nutritionala a pacientului
- Risc de infectii
71
DELEGATE
- Am hidratat pacientul - Pacientul prezinta transpiratii

parenteral si per os pentru refacerea profuze, oligurie
10. Nevoia de a se hidrata echilibrului hidroelectolitic
21. 03.2019
- Am urmarit functiile
vitale si vegetative si le-am notat in F.O. - Starea generala
-Pacientul să
Cauza: - Am cantarit pacientul la pacientului este ameliorata
fie hidratat 2 zile si am urmarit bilantul ingesta/
- Lipsa de aport hidric corespunzator, sa aiba D=500 ml
excreta
- Disfagie temperatura corpului in
- Febra - Am schimbat lenjeria - Tranzit intestinal
limite normale
dupa fiecare transpiratie si l-am imbracat prezent
cu pijamale usoare , comode din bumbac 22. 03.2019
cu proprietati absorbante
Manifestări : - Hidratare buna
Rol delegat :
- transpiratii abundente D=600 ml
- Oligurie 23-24. 03.2019
PEV cu S.G. si S.F.
Stare generala buna
D=600 ml
72
DELEGATE
Rol propriu: 20. 03.2019
11. Alimentatie insuficienta Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta disfagie , stare
calitativ si cantitativ inaintea fiecarei mese generala alterata, si inapetenta
- Indepartez din salon 21. 03.2019
orice obiect care ar putea accentua senzatia
de greata (plosca , urinar ) - Pacientul isi recapata treptat pofta
Cauza: - In cel mai scurt timp sa de mancare
nu mai prezinte - ofer pacientului alimente usor
- Disfagie inapetenta digerabile si lichide pentru o hidratare 22-23. 03.2019
- Stare generala alterata corespunzatoare
-In urma tratamentului administrat
- pentru a diminua senzatia de manifestarile clinice se amelioreaza
- Asigurarea unui regim greata servesc pacientul cu ceaiuri
alimentar corespunzator neandulcite , la temperatura camerei 24-25 .02.2019
Manifestări :
varstei .
-Calculez bilantul ingesta excreta -Apetit a revenit
- Inapetenta
Rol delegat :
- Ser Fiziologic 9‰
- Glucoza 5 %
- Urmaresc efectul interventiilor

73
Rol propriu: observ raportul dintre starea 20. 03.2019
12. Dificultatea de a dormi si somn-veghe a pacientului -Pacientul are un somn

a se odihni agitat cu treziri repetate
- rog pacientul sa renunte la
perioadele scurte de somn din timpul zilei 22. 03.2019
-Pacientul să
- inlatur stimulii externi : - Somn medicamentos
Cauza: beneficieze de un somn vizuali , auditivi , care ar putea perturba somnul
corespunzator varstei bolnavului 23 -25 . 03.2019
- Dispnee atat calitativ cat si
- Tuse - invat pacientul sa practice - Pacientul este linistit , a
cantitativ
- Febra tehnici de relaxare , exercitii respiratorii 5 – 10 avut somn fiziologic .
minute inainte de culcare
- Incepand de la aceasta data
Manifestări : - port frecvent discutii si pana la externare nu a mai
incurajatoare cu pacientul privind evolutia bolii avut probleme referitoare la
- oboseala
sale odihna .
- paloare
- observ si notez calitatea,
- agitatie cantitatea si orarul somnului
Rol delegat :Administrez la indicatia medicului:

Romergan sirop
- Urmaresc efectul medicatiei si al interventiilor
74
DELEGATE
Rol propriu : Obiectiv realizat
13. Dificulatea de a-si acorda - pregatesc materialele necesare pentru toaleta pe

ingrijiri
regiuni a pacientului
- insist cu igiena la nivelul plicilor, spatiilor

interdigitale si intrafesier
Cauza: -Pacientul sa prezinte
- Spitalizarea tegumente si mucoase -invat pacientul sa se spele pe maini cat mai des
curate si integre. posibil
- curatesc narile de cruste si-l invat sa tuseasca

Manifestări : cu gura inchisa sau sa o acopere cu o batista de
- Tegumente acoperite de unica folosinta.
transpiratii
- Cruste la nivelul nasului

75
-Psihoterapie-Am explorat nivelul de

cunostinte al memei cu privire la boala,
INTERVENŢII CONSTATATE EVALUARE
Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura

optimă 22-24º C.
Intervenţiile propuse au
Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie fost efectuate fiind
Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls, satisfăcute nevoile
temperaturp, tensiune arterială, diureză, scaun. bolnavului.
Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a

bolnavului. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
Am administrat tratamentul prescris de medic
Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
perfuzii şi injecţii
Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea
psihica a pacientului.
Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale
Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de .
76
EXAMENULUI

Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=143.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3


14mm/1h 3-5 mm/1h
fara staza venoasa 5-10 mm/2h
20-50 mm/24h

300 mg/dl 200 – 400 mg/dl

77
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe nemancate si Steril Steril

inainte de a incepe tratamentul cu
antibiotice. Pacientul este rugat sa
deschida gura si se sterge faringele cu
tamponul steril .
DENUMIREA PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

EXAMENULUI
78
-Pregătirea psihică : înlătur factorii emoţionali
-Conduc pacientul la serviciul de radiologie
-Explic pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( sa

faca cateva miscari respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de apnee,
timp in care se face radiografia, dupa care sa urmeze o inspiratie
profunda)
- Am pregătit bolnavul fizic, prin îndepărtarea obiectelor radioopace pe N.P.E.

care le poartă : lănţişor, ceas, nasturii pijamalei.
Radiografie pulmonara
- Am poziţionat pacientul la aparat.
- După efectuarea examenului am ajutat bolnavul să se îmbrace şi l-am

condus la salon, recomandându-i repaus fizic la pat.
TABEL CU MEDICAŢIE
79
Denumire Mod de Cale de Doza unică Doza Acţiune
administrare totală terapeutică
prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 6 4 fl Antibiotic

ore
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator

lingurite sedativ

ml
antiedematos

antipiretic
Ser fiziologic 9% Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
FOAIE TEMP
80
81
EVALUARE FINALĂ
Pacient in varsta de 19 ani este adus la camera de garda cu salvarea si este internat
la Spital Municipal Rm.Sarat , cu următoarele manifestări de dependenţă :
Febra
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
Insomnie
Neliniste
 LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA CU INSUFICIENTA
 RESPIRATORIE ACUTA
să se odihnească
82
Intervenţii :
educatie sanitara

medic
Recomandari :
sa se prezinte la medic imediat ce apar simptom
83
CAZUL III
PLAN DE ÎNGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR:
Familia
Echipa de ingrijire
Nume : B.
Prenume :A.
Sex :masculin
Vârstă : 26 ani
Religie :ortodoxă
Aspectul cavităţii bucale :
- buze : normal colorate
- epiglota edematiata , rosie , zmeurie
Aspectul faciesului : congestionat
Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
84
Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie
Grup sanguin AB IV, Rh (+)
Date variabile :
Domiciliu : jud. Buzău Rm.Sarat
Condiţii de locuit : apartament 2 camere
 A.H.C (Antecedente heredocolaterale) :
 ambii parinti neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
 A.P.F (Antecedente personale fiziologice): neagă boli infecto-contagioase si

dermato-venerice
 APP : 3 spitalizari cu laringita acuta (ultima in urma cu 1 an)
Febra
85
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
ISTORICUL BOLII :
De 48 de ore bolnavul prezinta febra 38 – 39 grd. C si tuseste in timpul noptii . De 12

ore prezinta disfonie , ce se accentueaza progresiv, tuse laringiana , dispnee. Urmeaza
tratament cu antipiretice . Este adus la camera de garda cu salvarea si este internat
pentru tratament si investigatii paraclinice.
Stare generala : grava
Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
Aparat respirator :
Dispnee respiratorie marcata
Tuse laringiana
Torace normal comformat
Murmur inspirator bilateral
Rare raluri
Sonoritate pulmonara buna
R = 28 / minut
86
socul apexian in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara
zgomote cardiace ritmice
puls amplu , cu ritm regulat
extremitati cu tendinta la racire
P = 90 / minut
TA = 85/ 55 mm Hg
abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
ficat si splina in limite normale
transit intestinal prezent scaun normal
loje renale libere
rinichi nepalpabili
mictiuni fiziologice
- stare mentala integra
- orientat temporo-spaţial
- Nfara semn de iritatie meningiana
ELIMINĂRI :
Scaun:
Frecventa : 1 scaun pe zi
87
Cantitatea: 100 – 150 gr
Forma: cilindrica
Culoarea : brun datorita
Mirosul : miros fecaloid
Urina :
- frecventa : 4 – 5 mictiuni pe zi
- cantitatea : 600– 1400 ml / 24 ore
- culoare : galben
- miros : amoniacal
- aspect : clar , transparent la inceput
Expectoraţii :nu prezintă
Varsaturi : absente
Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
Prefera fructele si supele
Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri
Isi satisface singur igiena corporala.
Activitate redusa datorita recomandarii medicului de a face
repaus la pat
Date antropometrice : - Înălţime = 178 cm
88
Greutate = 71 kg
DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
Febra
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
Risc de complicatii ca:
hiperpirexie
insuficienta respiratorie acuta
frison
traheita
bronsita
pneumonie
Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie

89
Nevoia de a elimina
Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin tuse ,

cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin
febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza inflamatiei laringelui

manifestata prin : inapetenta , greata .
Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie abundenta si

usoara dezhidratare .
90
Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei manifestata prin ore
insuficiente de somn calitativ si cantitativ .
7. Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar in acelasi timp
si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei manifestate prin :

neliniste , teama , anxietate .
9.Nevoia de a comunica :
Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii
generale manifestata prin neliniste .
91
92
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE EVALUARE
14. Dificultatea de a respira si Rol propriu 2. 02.2019

a avea o buna circulatie
Cauza: -Pacientul sa -Instalez pacientul în salon.Salonul este prevăzut cu o - Pacientul prezinta
bună aerisire, temperatură optimă 18-20ºC şi lenjerie
-Alterarea vocii respire curată. Stare generala alterata
-Dispnee liber pe nas. -Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , intensitate, 2. 02.2019
-Obstructia cailor respiratorii localizare -R = 28 r /minut
-Pacientul sa -Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu el TA= 85/55mm Hg

prezinte mucoase - hidratez corespunzator pacientul
umede si integre P=100/1’
Manifestări : -Supraveghez cu atentie pacientul , precum si celelalte 3. 02.2019

functii vitale si vegetative si le notez in F.O.
- Dispnee - Pacientul sa nu Starea pacientului este
-Am administrat oxigen umidificat ameliorata
prezinte
- Disfonie
complicatii -Am instilat DFN
- Obstructie nazala
-Am recoltat probe pt analizele de laborator
- Tuse laringiana
- Observ efectul medicatiei si al interventiilor cu rol
- Cianoza periorala propriu si delegat pe toata perioada spitalizarii.
93
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
-Asigur un climat corespunzator - D : T=39,4ºC
15. Hipertermie -Evit formarea curentilor de aer - S: T=38,6ºC
-Am aerisit încăperea. 3. 02.2019
- Pacientul sa -Am administrat comprese reci pe frunte. - D : T=37,6 ºC
Cauza: prezinte temperatura -Am menţinut igiena tegumentelor. - S: T=37,4ºC
- hipertermie corpului in limite -Am oferit pacientului ceai la temperatura camerei 4. 02.2019
normale -Am recoltat sange pentru examene biochimice - D : T=36,5ºC
-Am recoltat urina in vederea efectuarii sumarului de urina - S: T=37 ºC
Manifestări : -Pacientul sa fie Rol delegat : 5 -6. 02.2019
- febra echilibrat fizic si - La indicaţia medicului am Pacientul nu mai prezinta
- facies congestionat psihic administrat antibiotice , antitermice , conform tabelului febra
anexat
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE

16. Vulnerabilitate fata de Rol propriu:

infectii - Am luat masuri de prevenire si transmitere a infectiilor
Cauza: nasocomiale prin respectarea masurilor de igiena , a Pacientul nu a prezentat
- Scaderea rezistentei circuitelor functionale accidente sau complicatii
organismului -Pacientul sa - Tehnicile de nursing le efectuez in conditii de perfecta pe perioada internarii. .
- spitalizarea beneficieze de un asepsie, iar tratamentele administrate si investigatiile
Manifestări : mediu de siguranta , efectuate sunt cu risc minim de infectie
- Astenie fara accidente sau -Supraveghez in permanenta starea fizica , psihica si
- Stare generala alterata complicatii nutritionala a pacientului
- Risc de accidente
- Risc de infectii
94
ASISTENTEI MEDICALE
- Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta disfagie , stare
18. Alimentatie insuficienta calitativ inaintea fiecarei mese generala alterata, si inapetenta
si cantitativ - Indepartez din salon 3. 02.2019
- In cel mai scurt timp orice obiect care ar putea accentua - Pacientul isi recapata treptat pofta de
sa nu mai prezinte senzatia de greata (plosca , urinar ) mancare
Cauza: inapetenta - ofer pacientului alimente
- Disfagie usor 4. 02.2019
- Stare generala alterata - Asigurarea unui regim digerabile si lichide pentru o
alimentar hidratare corespunzatoare -In urma tratamentului administrat
corespunzator varstei . - pentru a diminua senzatia de manifestarile clinice se amelioreaza
Manifestări : greata servesc pacientul cu ceaiuri 5. 02.2019
- Inapetenta neandulcite , la temperatura -Apetit a revenit
camerei
-Calculez bilantul ingesta excreta
Rol delegat :Administrez la
indicatia medicului: - Ser Fiziologic
9‰- Glucoza 5 % - Urmaresc
efectul interventiilor asupra
pacientei si gradul de deshidratare
al pacientului : aspectul
tegumentelor si mucoaselor
95
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONONME ŞI DELEGATE
20. Dificulatea de a-si Rol propriu : Obiectiv realizat

acorda ingrijiri
- pregatesc materialele necesare pentru toaleta pe regiuni a

pacientului
Cauza: -Pacientul sa prezinte
- Spitalizarea tegumente si mucoase -invat pacientul sa se spele pe maini cat mai des posibil
curate si integre.
- curatesc narile de cruste si-l invat sa tuseasca cu gura inchisa sau
sa o acopere cu o batista de unica folosinta.
Manifestări :
- Tegumente
acoperite de
transpiratii
- Cruste la nivelul
nasului
96
DELEGATE
- sa asimileze noi -Psihoterapie-Am explorat nivelul de
10.Insuficiente cunostinte referitoare cunostinte privind cunostinte cu privire la boala, manifestarile

Obiectiv realizat .
la boala boala. de dependenta si masurilke de prevenire a ei
pacientul coopereaza cu
Cauze: -motivez importanta acumularii de noi
echipa medicala si pune in
- Inaccesibilitatea la informatii cunostinte
practica cele invatate.
-invat pacientul ingrijirile ulterioare la
domiciliu pentru recuperare si insanatosire
Manifestări :
-corectez obiceiurile si deprinderile gresite
- Cerere de informatii privind
boala , tratamentul de urmat in ambulatoriu ale pacientului care dauneaza sanatatii sale
si masuri de prevenire a bolii pe viitor.
97
INTERVENŢII CONSTATATE EVALUARE
Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura

optimă 22-24º C.
Intervenţiile propuse au
Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie fost efectuate fiind
Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls, satisfăcute nevoile
temperaturp, tensiune arterială, diureză, scaun. bolnavului.
Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a

bolnavului.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
Am administrat tratamentul prescris de medic
Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
perfuzii şi injecţii
Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea
psihica a pacientului.
Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale
Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de medic .
98
EXAMENULUI

Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=44.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3


4mm/1h 3-5 mm/1h
fara staza venoasa 5-10 mm/2h
20-50 mm/24h

280 mg/dl 200 – 400 mg/dl
Glicemie Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, 85 mg 80-120 mg

99

TABEL CU MEDICAȚIE
Denumire Mod de Cale de Doza unică Doza Acţiune terapeutică

administrare totală
prezentare
100
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 6 4 fl Antibiotic
ore
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator

lingurite sedativ

ml
antiedematos
Dexametazona f-2 ml =8 mg i.v. ½f 2 ml Antiinflamator

antipiretic
Ser fiziologic 9‰ Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
FOAIE 3
101
102
EVALUARE FINALĂ
Pacient in varsta de 26 ani este adus la camera de garda cu salvarea si este internat
la Spital Municipal Rm.Sarat , cu următoarele manifestări de dependenţă :
Febra
Tuse laringiana
Dispnee
Disfagie
Disfonie
Afonie
RESPIRATORIE ACUTA
să se odihnească
Intervenţii :
103
educatie sanitara

medic
Recomandari :
sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
104
EVALUARE GLOBALĂ
CAZUL I CAZUL II CAZUL III
105
Diagnostic medical : Diagnostic medical : Diagnostic medical :
1. LARINGITA 1.LARINGITA ACUTA 1.LARINGITA ACUTA

ACUTA SUBGLOTICA CU SUBGLOTICA CU
SUBGLOTICA INSUFICIENTA INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
2. PNEUMONIE RESPIRATORIE ACUTA
INTERSTITIALA
STANGA Analize de laborator :

Analize de laborator :
Hemoleucograma : Hb=13,2
Analize de laborator : g/dl ; - Hemoleucograma :
Hb=13,2 g/dl ;
-VSH : 12mm/h Ht = 40%
Ht = 40%
-Hemoleucograma : -Trombocite : 180 mii/ m3
Hb=13,9 g/dl ; Ht = -Trombocite : 180 mii/ m3
-VSH : 14%
40%
-VSH : 14%
-Glicemie : 100mg %
- Fibrinogen : 252
-Glicemie : 100mg %
mg/dl mg% -Transaminaze: TGP = 18 u.i.
-Transaminaze: TGP = 18
- Transaminaze : TGP TGO = 20 u.i
u.i.
= 22 u.i.
-Fibrinogen : 300 mg%
TGO = 20
TGO
-Sumar urina : Glucoza u.i
= 36 u.i
absenta ;
-Fibrinogen : 300 mg%
- Uree sanguină : 32
Albumina absenta ; Epitelii
mg% -Sumar urina : Glucoza
plate frecvente ; Leucocite
absenta ;
- Sumar urina : frecvente ; Hematii rare
Glucoza absenta ; Albumina absenta ; Epitelii
plate frecvente ; Leucocite
Albumina absenta ;
Examene paraclinice : frecvente ; Hematii rare
Epitelii plate frecvente
; Leucocite frecvente ; - Radiografie pulmonara
Hematii rare 106
Probleme actuale :
107
CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat rezolutia

manifestarilor de dependenta si prevenirea complicatiilor.
Prima etapa consta in diagnosticarea corecta clinic si biologic , prin efectuarea
examenelor de specialitate din sange si urina urmarind simptomele caracteristice bolii
, inainte de administrarea unui tratament .
LARINGITA ACUTA constituie o urgenta impunandu-se punerea unui

diagnostic corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat sa remitem
simptomatologia si sa amelioram starea pacientilor .
In urma aplicarii tratamentului medicamentos , a respectarii regimului igieno-dietetic

corespunzator , independenta in satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a
materializat in fiecare caz prin disparitia simptomelor.
Cei trei pacienti s-au externat cu o ameliorare a tuturor manifestarilor clinice si

urmatoarele recomandari :
sa evite bauturile reci
sa evite frigul
sa evite umezeala
TEHNICI APLICATE
1.Asigurarea condiţiilor de igienă şi protecţie în unităţile sanitare.
Scop :
prin respectarea normelor de protecţie şi igienă se evită posibilitatea apariţiei

accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi infecţiile,
infestările cu microorganisme provenite de la bolnav; transmiterea lor de la
bolnav la altul creşte rezistenţa şi capacitetea de muncă.
aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în unităţile sanitare,

respectarea asepsiei şi antisepsiei.
108
2.Asigurarea condiţiilor igienice bolnavilor internaţi .
Scop :
confortul, odihna şi îngrijirea bolnavului, menţinerea tegumentelor în stare

perfectă curată pentru prevenirea infecţiilor cu poartă de intrare cutanată,
păstrarea igienei personale a bolnavului.
pregătirea patului şi accesoriile lui.
schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu aleză şi

muşama
urmărirea modului de satisfacere a igienei personale şi vestimentarea

pacientului.
3. Planificare la examenul medical .
Scop: crearea unui climat favorabil între bolnav şi echipa medicală pentru
obţinerea cooperării lui active.
Stabilirea medicaţiei după diagnostic existent, reuşita şi operativitatea examinării.
3.1. pregătirea salonului pentru examene clinice şi vizita medicală;
3.2. pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale;
3.3. participarea la examenul clinic general şi notarea în F.O.
4. Recoltarea produselor biologice .
Scop : Cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului aflat în

stare patologică.
4.1. efectuarea puncţiei venoase;
4.2. recoltarea sângelui pentru examine biologice, hematologice, serologice
4.3. recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină.
109
5. Administrarea medicamentelor .
Scop : evoluţia stării bolnavului spre vindecare totală sau parţială.
5.1. observarea modului cum bolnavul respectă prescripţiile medicale
5.2. asigurarea circuitului medicamentelor
5.3. administrarea medicamentelor
5.4. administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală, prin injecţie i.v.
6. Aplicarea agenţilor fizici .
Scop: accentuarea procesului de resorbţie (comprese reci)
6.1. aplicarea compreselor umede.
7. Hidratarea organismului.
Scop : hidratarea prin perfuzie
8. Alimentaţia bolnavului .
Scop: asigurarea aportului caloric şi energetic calitativ şi cantitativ necesar

întreţinerii organismului şi înlesnirea procesului de vindecare.
8.1. observarea apetitului bolnavului
8.2. calculul raţiei alimentare
8.3. întocmirea foii de alimentaţie zilnică
8.4. alimentaţia activă a bolnavului.
9. Sterilizarea instrumentelor medicale a materialelor folosite a activităţii

medico-sanitare.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor

patogeni în organism prin soluţii de continuitate.
10. Supravegherea bolnavului .
110
Scop: stabilirea diagnosticului şi aprecierea evoluţiei bolnavului şi implicit a stării
bolnavului.
10.1. observarea faciesului pacientului, stării psihice şi stării de conştienţă, a

somnului şi activităţilor generale;
10.2. măsurarea şi notarea temperaturii, pulsului, respiraţiei, tensiunii arteriale,

diurezei, scaunului, greutăţii corporale;
10.3. observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului;
10.4. observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de poziţii

prelungite într-un singur loc (escare).
11. Prevenirea complicaţiilor :
11.1 schimbarea poziţiei bolnavului
11.2 mobilizarea bolnavului
11.3 asigurarea igienei personale
11.4 îngrijiri igienice
11.5 respectarea igienei alimentaţiei.
12. Efectuarea transportului bolnavilor :
Scop : deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigatii
Tehnici aplicate: OXIGENOTERAPIA
Furnizarea de oxigen la ţesuturi este condiţionata de :
-funcţia plămânului;
-funcţia inimii;
-capacitatea sângelui (hemoglobinei )de a transporta oxigen.
111
Tulburările apărute in furnizarea sau utilizarea oxigenului determina hipoxia sau chiar
anoxia.
Combaterea deficitului de oxigen se face prin administrarea de oxigen.
La adultul normal, presiunea parţiala a oxigenului din sângele arterial variază intre 90-
100 mm Hg (asigura o saturaţie a hemoglobinei de 95-98%). Sub presiunea de 60 mm
Hg, saturaţia hemoglobinei scade la 90% si se produce hipoxia.
Tulburările tisulare apar sub o presiune de 30-40mm Hg, când saturaţia hemoglobinei
scade la 50%. Sub o presiune de 20mmHg a oxigenului din sângele arterial, intervine
moartea.
Semnele clinice ale hipoxiei sunt:
- cefalee;
- tahicardie;
- dispnee;
- tahipnee;
- aritmie;
- agitaţie.
In absenta masurilor de compensare, tahicardia este înlocuita de bradicardie si apare

hipotensiunea, care anunţa coma anoxica.
Un semn de agravare, care apare tardiv, este cianoza; este mai evidenta la patul
unghial si la nivelul buzelor.
Presiunea parţiala a oxigenului variază la nivelul diverselor ţesuturi. Miocardul

extrage cea mai mare parte a oxigenului, aproximativ 70% din oxigenul prezent in
sânge.
Administrarea oxigenului se face prin:
- sonda endonazala, cu oxigen la presiune atmosferica;
- intubaţie orotraheala si respiraţie mecanica;

112
- prin metoda “gura la gura” sau “gura la nas”;
- prin respiraţie artificiala (metoda Silvester)- apucarea victimei de coate si

tragerea in sus pana deasupra capului, pentru inspiraţie si readucerea coatelor la
nivelul toracelui, pentru expiraţie;
- cu diverse aparate (balon Ruben);
- cu oxigen sub presiune, la 1-3 atm (hiperbar);
- prin traheostomie.
Cantităţile de oxigen administrate sunt:
- 6-8 l oxigen / min, pe sonda endonazala;
- 10 l / min, pe masca;
- 20-30 I / min, in cort.
Indicaţiile oxigenoterapiei:
- boli acute ale plămânului (pneumonii, embolii);
- boli cronice ale plămânului (emfizem, astmul);
- insuficienta cardiaca acuta;
- stări de soc;
- infarctul miocardic acut;
- intoxicaţia cu oxid de carbon;
- hipoxii postanestezice sau postoperatorii;
- la gravide, când fătul da semne de suferinţa.
Oxigenoterapia hiperbara: la presiunea de 3 atm creste concentraţia de oxigen din

plasma si se recomanda in :
- intoxicaţia acuta cu oxid de carbon;

113
- edemul cerebral postanoxic;
- ischemiile acute ale membranelor;
- infecţii cu anaerobi si gangrene gazoase;
- radioterapie sub oxigen hiperbar.
Oxigenoterapia nu poate avea loc, fără o serie de manevre obligatorii:
- dezobstruarea cailor respiratorii;
- corectarea hipovolemiei;
- corectarea insuficientei cardiace;
- tratamentul cauzelor care au produs socul (hemoragii, fracturi, compresiuni

toracice, peritonite, infecţii).
Oxigenoterapia trebuie sa asigure:
- umidificarea oxigenului care vine furnizat in butelii (rece sau uscat).
- asocierea cu bioxidul de carbon;
- asocierea cu aerosolii necesari pentru: umidificare, bronhodilatare, lichefierea

secreţiilor, combaterea infecţilor respiratorii.
Pentru ca aerosolii sa pătrundă in plămâni se recomanda următoarea manevra: după o

expiraţie forţata lenta, bolnavul face inspiraţie lenta dar adânca, si apoi îşi va retine
respiraţia câteva secunde.
Efectele administrării excesive de oxigen sunt:
- dureri retrosternale, dureri musculare, dispnee si cefalee;
- tuse, congestie nazala si pulmonara, care poate sa ajungă pana la

traheobronsita si chiar edem pulmonar;
- tulburări cauzate de eliminarea azotului (dureri in urechi, cefalee)
- deprecierea respiraţiei, care poate ajunge pana la coma hipercapnica;
114
- retinita fibroblastica la noul născut imatur, cu pierderea vederii.
Oxigenul este ţinut in butelii, comprimat pana la 150 atm. ; el este administrat
bolnavului după reducţia la o presiune de lucru de 2-3 atm.
Definiţie : perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură, a

soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionocă şi volemică a
organismului.
Scop :
hidratarea şi mineralizarea organismului
administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect
prelungit
depurativ – diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor
toxici
alimentaţie pe cale parenterală
Materiale necesare :
tava medicală acoperită cu un camp steril
trusa pentru perfuzat soluţii
soluţii hidratante în flacoane sau saci PVC
garou de cauciuc
tăviţă renală
stativ
1-2 seringi Record prevăzute cu ace sterile
pernă tare
muşama
casoletă cu câmpuri sterile

115
casoletă cu comprese sterile
substanţe dezinfectante : alcool, tinctură de iod
romplast
foarfece
vată.
Pregătirea materialelor, instrumentelor şi a aparatului de perfuzie:
se pregătesc instrumentele şi materialele necesare
se îndepărtează dopul de plastic al flaconului şi se dezinfectează dopul
de cauciuc cu un tampon îmbibat cu alcool
se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul
se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin
dopul de cauciuc
se suspendă flaconul pe stativ
se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast,
având grijă să depăşească nivelul din flacon
se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul portac al tubului, se
ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide

uşor prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzii;
se coboară progresiv portacul, până când tubul se umple cu lichid, fiind

complet eliminate bulele de aer;
se închide prestubul, iar flaconul rămâne atârnat de flanelă.
Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului :
se anunţă bolnavul, convingându-l de importanţa tehnicii;
116
se aşează bolnavul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu braţul
în extensie şi pronaţie ;
sub braţul ales se aşează o pernă tare, acoperită cu muşama şi un
camp steril;
se acoperă bolnavul cu o învelitoare de flanelă.
Efectuarea perfuziei :
spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun
se examinează calitatea şi starea venelor
se aplică garou la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,
ştrangulându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără acomprimaartera
se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură de iod
se cere bolnavului să închidă pumnul, venele devenind astfel
turgescente
se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm de locul puncţiei,
exercitând o uşoară tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus,acul ataşat cu bizoul în sus,
în mâna dreaptă, între police şi resul degetelor
se pătrunde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcţie oblică ( unghi

de 30º) apoi peretele venos, învingându-se o rezistenţă elastică până când acul
înaintează în gol;
se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venos;
se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
se îndepărtează garoul de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului de

perfuzat la ac;
117
se seschide prestubul pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi
se reglează viteza de scurgere, la 60 de picături pe minut;
se fixează cu benzi de leucoplast acul şi porţiunea tubului învecinată pe pielea

bolnavului
se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de funcţionare al

aparatului
se pregăteşte dacă este necesar cel de-al doilea flacon cu substanţă

medicamentoasă, încălzindu-l la temperature corpuluiînainte ca flaconul să se
golească complet, se închide prestubul, pentru a împiedica pătrunderea aerului
în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon
se deschide imediat prestbulul, pentru a permite lichidului să curgă;înainte ca

flaconul să se golească, se închide prestubul;
se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon îmbibat în

soluţie dezinfectantă, şi printr-o mişcare bruscă, în direcţia axului vasului, se
extrage acul din venă;
se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod, se aplică unpansament steril

şi se fixează cu romplast.
Îngrijirea bolnavului după tehnică :
se aşează bolnavul confortabil în pat;
se administrează bolnavului lichide călduţe;
se supraveghează bolnavul.
Reorganizarea locului de muncă şi notarea în F.O.a datelor şi a orei efectuării

tehnicii.
Accidente :
hiperhidratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar – se reduce ritmul

sau se întrerupe perfuzia, se administrează tonicardiace;
118
embolia gazoasă – prin pătrunderea aerului în curentul circulator;
revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite,

necroze
coagularea sângelui pe ac sau branulă – se previne prin perfuzia lichidului cu

soluţie de heparină
119
B IB LI O G RAFIE
1. Pediatrie : Prof. Dr. Mircea Geormaneanu, Prof. Dr. Ioan Munteanu,Editura

Didactica si Pedagogica RA Bucuresti 1994
2. Otorinolaringologie pediatrica :Conf. Dr. Cornelia Paunescu ,Editura medicala

Bucuresti1981
3. Ghid de nursing : Lucretia Titirca,Editura Viata Medicala Bucuresti
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Florin Chiru ,Editura Cison
5. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali:Sub redactia

Lucretia Titirca.Editura Viata Medicala Romaneasca
6. Borundel C. – “Manual de medicină internă pentru cadre medii”,

Editura ALL, 1997, Bucureşti;
7. Enescu L. – “Farmacologie“, Editura “Dimitrie Cantemir“, Târgu

Mureş, 1998;
8. Gherasim L. – “Medicină internă“, vol. I, Editura medicală,
Bucureşti, 2000;
9. Hăulică I. – „Fiziologie“, Editura medicală, Bucureşti, 1999;
10. Iftimie M., Niculescu G. – “Compendiu de anatomie“, Editura
ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1988;
11. Mozes C. – “Tehnica îngrijirii bolnavilor“, Editura medicală,
Bucureşti, 1998;
12. Păun R. – “Medicină internă“, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti;
13. Titircă L. – “Ghid de nursing“, Editura “Viaţa medicală
românească“, Bucureşti, 1999;
120
14. Agenda medicală – Editura medicală, Bucureşti, 1998.
121

Laringita

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Laringita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Specializarea Asistent Medical Generalist

CAPITOLUL I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE.............................................................................6

CAPITOLUL II. LARINGITA......................................................................................................................15

Forme clinice :......................................................................................................................................16

EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE...............................................................................................................32

Laringitele prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii de urgenta.

Laringitele pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor acute sau cronice.

Normala funcţionare a căilor respiratorii superioare este obligatorie pentru buna

In ingrijirea bolnavului cu laringita trebuiesc respectate tratamentele cu antibiotice si

Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si plămânii. Căile

este determinata de scheletul osteocartilaginos al nasului si este despartita

este un conduct musculomembranos , dispus de la baza craniului pana in

este un segment al căilor respiratorii situat la nivelul gâtului, sub piele,

Aceste miscari ale aritenoizilor si corzilor vocale actionate de musculatura proprie a

- Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de organele invecinate si de a

- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de aparare, functia respiratorie,

1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:

1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;

2.VENOASĂ: reprezentata de:

2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.

3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu

 Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.

Lipsa de coalescenta a lamelor cartilagiului tiroid, insotita adesea de malpozitia corzilor

Ageneziile laringo-traheo-bronhice (letale), diastema laringo-traheo-esofagiana produsa

Hipertrofia unilaterală aritenoidiană si existenţa unor corzi vocale supranumerare

Laringoptoza caracterizată printr-o coborâre excesivă a laringelui si contactul cricoidului cu

Laringomalacia, numita si laringe flasc congenital, cauzată de insuficienţa scheletizare a

Chistele valeculare si chistele din plicile ariteno-epiglotice, hemangioamele.

Sindromul ţipatului de pisică ('Crie du chat') determinat de o anomalie cromozomiala B5 a

1. Stenozele laringiene pot avea cauze:

- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);

- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;

- postinhalare de acizi, baze;

- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;

2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la nivelul ventriculului

Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.

Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.

Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.

Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care

 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze:

Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

Dioxidul de carbon din sânge traversează pereţii capilarelor şi pereţii alveolelor, de

CAPITOLUL II. LARINGITA

 sinuzita, care reprezinta inflamaţia sinusurilor

 expunerea la noxele din mediul inconjurător; tusea si prezenţa secreţiilor la nivelul

Laringitele acute recunosc:

Laringita subglotica reprezinta inflamarea de origine virala a mucoasei laringiene la copii,

Tratamentul medical include administrarea de preparate pe baza de cortizon (sub

Epiglotita reprezinta inflamatia epiglotei - cartilajul situat posterior de baza limbii,

 Cauze : Inflamaţia epiglotei este cauzata de regulă de bacteria Haemophillus

Incidenţa epiglotei a scazut constant din momentul introducerii vaccinului impotriva

 respiraţie rapidă si zgomotoasă

 Complicaţii : In cazuri rare, infecţia se poate extinde de la epiglota la zonele

 hemoleucograma (poate descoperi un numar crescut de leucocite)

 radiografia gatului (poate evidentia epiglota marita)

 nazolaringoscopia (vizualizarea epiglotei cu ajutorul unui endoscop introdus prin nas

Tratamentul variază in funcţie de gravitatea bolii. Cel mai important este ca