SCOALA POSTLICEALA“FUNDATIA ECOLOGICA GREEN”

BRASOV

INGRIJIREA
BOLNAVILOR CU
LARINGITA ACUTA

ELEV:
CLASA AMG III A
KIS N. NICOLETA

BRASOV 2021
 CUPRINS

1. INTRODUCERE....................................................................................................pag.1
2. CAPITOLUL I – Notiuni de anatomie si fiziologie legate de aparat…………....pag.2
a. Anatomia laringelui....................................................................................pag.2
b. Fiziologia laringelui....................................................................................pag.3
3. CAPITOLUL II –Laringita acuta………………………………………………....pag.4
a. Definiție.......................................................................................................pag.4
b. Etiologie……………………………………………………………..…….pag.4
c. Clasificare....................................................................................................pag.5
d. Semne si simptome......................................................................................pag.5
e. Tratament………………………………………………………………….pag.5
f. Evolutie si complicatii………………………………………………...….pag.6
4. CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu laringita
acuta.......................................................................................................................pag.7
5. CAPITOLUL IV-Studiu de caz…………………………………………....….....pag.9
a. Cazul I.......................................................................................................pag.9
b. Cazul II.....................................................................................................pag.15
c. Cazul III....................................................................................................pag.20
6. CONCLUZII.........................................................................................................pag.24
7. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................pag.25
 INTRODUCERE

Nursingul, parte integrantă a sistemului de îngrijre a sănătăţii, cuprinde promovarea

sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi îngrijirea bolnavului, psihic şi fizic.
Nursingul, arta de îngrijiri, impune din ce în ce mai mult la o practică diferenţiată faţă
de arta de a vindeca, reprezentând nivelul de creştere calitativă a îngrijirilor, având la bază
compensarea lipsei de autonomie a pacienţilor.
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi
sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la
suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc
de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”

Virginia Henderson

1
 CAPITOLUI I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE LEGATE DE APARAT

a.Anatomia laringelui

Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este
porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de
unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul
vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ,
cu baza în sus, cǎtre faringe, continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un
schelet vibro-cartilaginos acoperit cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
-cricoid;
-tiroid;
-aritenoide;
-epiglota
-cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
-membrana tirahioidianǎ;
-membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.
Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la
bǎrbaţi.Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:-glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;-glota
cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
-marginea liberǎ a epiglotei;
-rapliul ari-epiglotic;
-spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive
superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De
la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din
punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-
aritenoidian posterior.
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian
superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o
ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a
muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.

2
 Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
-supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
-subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul tirocervical
al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,
superiori şi inferiori.

b.Fiziologia laringelui

Funcţiile laringelui:
-funcţia de fonaţie;
-funcţia respiratorie;
-funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea glotei,
oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
-funcţia sfincterianǎ
-funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de
tonalitate.Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze.
Funcţia respiratorie:În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor
vocale. Închiderea şi deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi
echilibrul acido-bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:. Contractarea simultanǎ a muşchilor
suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre
esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor.
Funcţia de fixare a toracelui:
-închiderea glotei;
-blocarea sistemului respirator;
-fixarea toracelui;
-blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,
vomisment.
Funcţia reflexǎ:Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a
feţei interne a laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal
poate fi blocat prin atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.

3
 CAPITOLUL II

LARINGITE ACUTE

a. Definiţie

Laringitele sunt inflamaţii ale mucoasei laringiene, au o etiologie poliformǎ şi un

aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreazǎ într-un tablou
inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.

b.Etiologie

Etiologia variazǎ în funcţie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.

O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizanţi.
2. Factorii predispozanţi.
3. Cauze determinante.
În faringita cataralǎ acutǎ:
Este o inflamaţie banalǎ a mucoasei laringelui. Factorii favorizanţi sunt:
frigul, umeazeala;expunerea la curenţii de aer rece;factorii nocivi de microclimat din
locuinţe; aerul aupraîncǎlzit şi uscat;vaporii sau gazele iritante, pulberile.
Laringita acutǎ subgloticǎ la copii:
Este o inflamaţie a mucoasei laringiene al cǎrei simptom principal este
dispneea.Factori favorizanţi:sezonul rece;rinofaringitele acute;alimentaţia artificialǎ;carenţe
vitaminice.
Laringita edematoasǎ a adultului este caracterizatǎ prin edem al submucoasei
laringiene. Este o formǎ dispneizantǎ.Factori favorizanţi:starea generalǎ alteratǎ: diabet,
avitaminoze;boli infecţioase: gripa, scarlatina, erezipal;
boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;umezeala, frigul;tulburǎri endocrine, metabolice.

c. Clasificare

Varietatea laringitelor acute face dificilǎ clasificarea lor dupǎ un criteriu strict.Cele
principale se descriu în urmǎtoarea succesiune:
-laringita acutǎ a copilului;
-laringita cataralǎ;
-edemul laringian acut;
-laringita flegmonoasǎ
-laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale şi generale şi laringitele din unele boli
generale;-laringita cronicǎ cataralǎ;
-laringita cronicǎ profesionalA
-laringita pahidermicǎ roşie;
-laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
-laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
-laringita cronicǎ a copilului.

4
d.Semne, simptome

Tabloul clinic al laringitei este realizat de îmbinarea simptomelor de infecţie generalǎ

cu simptome de afectare laringianǎ. Aceasta diferǎ în funcţie de forma clinicǎ de laringita
având unele caractere particulare la copil şi adult.
Tabloul clinic al laringitei catarale variazǎ în funcţie cu vârsta şi cu leziunile
anatomopatologice, fiind în general mai accentuat la sugar şi copilul mic.
Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi prezentat vreun
semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi cu nasul obstruat) copilul sau adultul se
scoalǎ de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul sugarului se trezeşte noaptea sufocat.
La aceste simptome se adaugǎ o tuse iritativǎ precum şi senzaţia de uscaciune şi de
corp strǎin în fundul gâtului.
Tabloul clinic al laringitei edemantoasǎ subglotice.este caracteristic, boala debutând
de cele mai multe ori brusc, de obicei în timpul nopţii cu dispnee inspiratorie accentuatǎ
însoţitǎ de tiraj şi cornaj şi cu stare de agitaţie şi cianozǎ. Alteori se instaleazǎ treptat la un
copil care cu câteva zile înainte prezentase fenomen de rinoadenoiditǎ acutǎ.
Accesele de dispnee la început paraxistie pot deveni subintrante, starea copilului
continuând sǎ se agraveze. Copilul prezintǎ o tuse lǎtrǎtoare.
Febra poate fi moderatǎ sau foarte ridicatǎ – dupǎ natura agentului patogen în cauzǎ.
În formele grave de laringitǎ viroticǎ copilul poate avea 40-41°C, la care se asociazǎ o
stare generalǎ profund alteratǎ cu facies toxic, agitaţie extremǎ, deshidratare şi uneori
epistaxuri repetate.
În laringita edemantoasǎ simptomele se descriu:Starea generalǎ alteratǎ, febrǎ
ridicatǎ, însoţitǎ de frisoane care apar brusc sau progresiv.Vocea este puţin alteratǎ, dacǎ
articulaţiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dacǎ spaţiul suprafeţei nu este îngust. Se
constatǎ rǎguşealǎ sau chiar afonie completǎ atunci când edemul este accentuat.
Se adaugǎ senzaţia de tensiune la nivelul laringelui şi la baza gâtului. Durerile sunt
accentuate şi continue.Tusea uscatǎ spasmaticǎ exacerbeazǎ jenǎ dureroasǎ.Bolnavul este
anxios agitat, are sete de aer.
Laringita striduloasǎ debuteazǎ brusc în timpul nopţii cu o crizǎ de dispnee însoţitǎ
de tiraj şi cornaj, tuse lǎtrǎtoare, agitaţie intensǎ şi cianozǎ.

e. Tratament

Actul terapeutic trebuie să ţină seama de doi factori:-aspectul clinic al bolnavului si de

leziunile anatomopatologice.
În funcţie de aceşti factori, se instituie:
-tratament igeno-dieteic;
-tratamentul edemului inflamator;
-tratamentul infecţiei;
-traheostomia şi intubaţia traheală.
Tratamentul laringitei acute variazǎ în funcţie de formele clinice ale
acestora.Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect sǎ combatǎ durerea,
tusea, sǎ fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea secreţiilor şi diminuarea lor cantitativǎ.
Împotriva rǎguşelii se va recomanda o inhalaţie cu flori de nalbe şi tei, câteva
înghiţituri de zeamǎ de lǎmâie şi câte 2- picǎturi de soluţie alcoolicǎ de rǎdǎcinǎ de aconit
într-o infuzie de ceai de tei cǎlduţ.
Tratamentul local constǎ din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea de
prişniţe alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaţii neiritante cu substanţe
volatile (acidul fenic 5-10 picǎturi în 250 ml apǎ) sau substanţe balsamice.

5
 Se va evita mentolul. Vaporizanţii sau aerosoli se fac la temperatura corpului cu un
AB cu spectru larg, asociaţi cu hidrocortizon.
Cura de tǎcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaugǎ
repausul în camerǎ încǎlzitǎ, bǎuturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice fumatul, bǎuturile
alcoolice şi alimentaţia condimentatǎ.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului şi a copilului mic are
douǎ obiecte: restabilirea respiraţiei şi stimularea forţelor de apǎrare a organismului contra
agentului patogen.
Primul obiectiv trebuie sǎ fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace
conservatoare ce constǎ în: revulsie laringianǎ prin comprese calde în jurul gâtuluişi bǎi
fierbinţi la picioare, drenarea secreţiilor care obtureazǎ spaţiul glotic prin aspiraţie,
decongestionare prin inhalaţii de 2-3 ori/zi cu soluţii balsamice, aerosoli şi inhalaţii cu soluţie
de efedrinǎ 1-2% dupǎ vârstǎ, şi prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon în aerosoli) sau
generalǎ (HHC - IV) şi administrarea de clorurǎ de Calciu şi Romergon. Acest tratament se
va aplica asigurându-se copilului o poziţie corectǎ, cu capul şi trunchiul ridicate.
Dacă mijloacele terapeutice nu mai au timp să acţioneze asupra edemului mucoasei
din cauza iminentei de asfixie în care este adus copilul la clinicǎ se va efectua
permeabilizarea cǎilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaţie sau
participarea de urgenţǎ a traheostomiei. În aceste cazuri la tratament conservator se vor
adǎuga pansamentele traheostomice şi aspiraţia secreţiilor.
Importantǎ este şi combaterea infecţiilor, care se face prin administrarea de
antibiotice: penicilina G, polidin, eritromicinǎ.
Tratamentul laringitei edematoase vizeazǎ:
În primul rând combaterea tulburǎrilor respective, care prin agravarea lor pot
ameninţa în orice moment viaţa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se
recomandǎ spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesarǎ atunci când edemul
progreseazǎ repede. Dacǎ dispneea este moderatǎ se va administra HHC, la care se asociazǎ
calciu, vitamina C.
Bolnavul stând în poziţie şezândǎ i se aplicǎ comprese fierbinţi în jurul gâtului. În
apropierea lui se fac vaporizǎri medicamentoase, iar local se aplicǎ aerosole sau instalaţii
repetate cu soluţie de adrenalinǎ cu 1/10.000 sau efedrinǎ 3%. Pentru a calma anxietatea,
durerile şi tusea spasmaticǎ se administreazǎ barbiturice şi sedative.
Alimentaţia va fi lichidǎ sau semisolidǎ. Se mai administreazǎ antiinflamatoare,
antihistamatice şi se restrânge aportul de sare.

f. Evoluţie. Complicaţii.

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia laringitei
catarale este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale şi fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar
dacǎ procesul cataral se poate extinde şi la arborele traheobronşic, dând o traheobronşitǎ
descendentǎ, prognosticul rǎmâne favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ
câteva zile. Mai neplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei determinatǎ de persistenţa
factorilor etologici favorizanţi.
Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu precocitatea
diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea de rezistenţǎ a
organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-se prin vindecare în
cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi sǎptǎmâni sau chiar luni de zile dacǎ
masivitatea infecţiei, tratamentul insuficient şi lipsa de apǎrare a organismului au permis
extinderea procesului edematos la întregul arbore traheobronşic şi instalarea unor complicaţii
grave ca bronhopneumonia.

6
 Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ. Dupǎ debutul zgomotos foarte alarmat
pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeazǎ în mai puţin de o orǎ şi
copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme liniştit dar uşorul sforǎit care îi însoţeşte
somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei care nerezolvatǎ mai poate sǎ favorizeze în nopţile
urmǎtoare reapariţia unor crize similare.Pronostic spre vindecare.
Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp sau
tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus infecţiilor repetate
determinate de agenţi patogeni.
În laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎ alteratǎ sau dupǎ boli
infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea inflamaţiilor în
straturile submucoase unde determinǎ edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt
determinate de infecţiile streptocoase. La copii apare un edem subglotic.
Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte
organe, se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determinǎ decompensǎri cardiace sau edem
pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi renale, neorite, paralizii.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU

LARINGITA ACUTA

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi
exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
-pǎstrarea vieţii;
-alinarea suferinţei;
-promovarea sǎnǎtǎţii.
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi
membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii
ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan
local, naţional şi internaţional.
Asigurarea condiţiilor de spitalizare:
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul
din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului
cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii
vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se
mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic:
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un
efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.

7
 Alimentarea:
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,
iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ
regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de
legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în funcţie
de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în repaus
timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie sau se
aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune şi
diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ
purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,
de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Examene clinice şi paraclinice
La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii
subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator la care asistenta
medicala participa atat prin efectuarea unora dintre ele cat si prin ajutorul oferit medicului.
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian(SNF) sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va
fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-
Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la
tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.Examenul
biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea unui diabet
decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice, electroforeza.
Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia, radioscopia
pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de contrast.
Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic
trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie
cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu
permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu
sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces
inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare
fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol
pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în
colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie
raţionalǎ.

8
 Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra
cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau
modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a
rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat
optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea
uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu
curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa
fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp
fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte .
Regimul bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea
apariţiei inflamaţiilor laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în
cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA CAZURILOR

a.Cazul nr.I

Nume si prenume: C.R.

Varsta: 3 ani
Sex: masculin
Domiciliul: rural
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ39,3°C,,
-tuse lǎtrǎtoare;
-dispnee inspiratorie,
-bradipnee;
-agitaţie;
-cornaj,
-tiraj;
-inapetenţǎ;
-rinoree.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 zile. Pacientul în vârstǎ de 3 ani este
adus la camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie
cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.
Diagnosticul medical – Laringitǎ acutǎ subgloticǎ

9
Plan de ingrijire:
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Hipertermie Pacientul sǎ S-a mǎsurat ritmic La indicaţia medicului În urma
mentine consecinţa prezinte temperatura pacientului în pentru combaterea intervenţiilor
temperature procesului temperaturi în rect. S-a înregistrat în foaia de febrei s-a administrat temperatura a
corpului in limite inflamator şi limite fiziologice temperaturǎ. S-a efectuat paracetamol supozitor scǎzut ajungând
normale infecţios în termen de 3 împachetǎri toracice cu apǎ la 3/zi, algocalmin 0,6 dupǎ 3 zile la
manifestat prin zile. temperatura camerei. S-a ml IM la internare. valori normale.
creşterea supravegheat permanent La externare
temperaturii comportamentul copilului, pacientul este
peste valorile apariţia unor manifestǎri afebril.
normale, patologice, funcţii vitale. I s-a
tegumente, asigurat igiena tegumentarǎ
calde, prin bǎi parţiale zilnice la pat,
transpiraţie a lenjeriei curate de corp şi
pat, aerisesc încaperea mai
ales dimineata si seara;masor
zilnic temperatura si notez
valorile obtinute în foaia de
observatie;asigur un climat
corespunzator prin: aerisirea
salonului, asigur o
temperatura corespunzatoare
de 18 -
20°C, umiditate
corespunzatoare ( plasarea
unor vase cu apa pe calorifer
);pentru combaterea frisonului
încalzesc pacientul cu una sau
mai multe paturi în plus si cu
sticle cu apa

10
 calda;calculez bilantul
ingesta-excreta pe 24 h;
am servit pacientul cu ceaiuri
îndulcite si vitaminizante
pentru a compensa pierderile
apei din organism;
Nevoia de a Respiraţie şi Pacientul sǎ Pacientul s-a instalat într-un La indicaţia medicului
respira si a avea circulaţie prezinte tuse salon liniştit, aerisit, suficient i s-a administrat Pacientul
o buna circulatie inadecvate din diminuatǎ în de încǎlzit. Pentru restabilirea tratament de urgenţǎ prezintǎ
cauza intensitate în permeabilitǎţii nazale de 3-4 pentru scoaterea respiraţie şi
procesului aproximativ 8h şi ori pe zi cu ser fiziologic pacientului din crizǎ. circulaţie
inflamator sǎ disparǎ în 3-4 efedrinat 0,5 câte 4-5 picǎturi HHC 50 mg IV, inadecvate.
manifestat prin zile. Pacientul sǎ pe narǎ. S-a pregǎtit pacientul ampicilinǎ 1 g, Ca Dupǎ
dispnee de tip prezinte respiraţie şi materialele necesare gluconic. administrarea
inspirator, şi circulaţie în recoltǎrii produselor biologice S-a administrat tratamentului de
bradipnee limite fiziologice. pentru examenul de laborator, ambroxol, soluţie urgenţǎ cu HHC
zgomotoasǎ. Sǎ prezinte stare VSH, glicemie, calcemie, 3X10 picǎturi/zi, 25 mg IV şi în
Obstrucţia de confort psihic. hemoleucograma. S-au aplicat inhalaţii cu soluţii urma
cǎilor comprese calde în jurul sedative şi balsamice, intervenţiilor
respiratorii gâtului. S-au mǎsurat şi notat aerosoli şi instalaţii cu autonome
superioare din funcţiile vitale. S-au aplicat soluţie de efedrinǎ 1- pacientul şi-a
cauza tehnici de favorizare a 2% de 2-3 ori/zi, sub reluat treptat
procesului circulaţiei, masaje, exerciţii strictǎ supraveghere, respiraţia.
inflamator al active. Relizez umezirea având în vedere vârsta
cǎilor aerului din încapere cu apa şi pericolul arsurilor.
respiratorii, alcoolizata;asigur un aport S-a administrat în
rinoreei, şi suficient de lichide pe 24 h; continuare tratamentul
manifestatǎ prin am masurat si notat în foaia de prescris cu ampicilinǎ
respiraţie observatie frecventa 1g/24h, o fiolǎ a 250
dificilǎ pe nas, respiratiilor;am supravegheat mg la 6h, Ca gluconic
tuse lǎtrǎtoare. caracterul, frecventa, orarul, 10% 1f/24h,
ritmul tusei;am aerisit frecvent Romergon sirop 1

11
 în cursul zilei salonul, ferind linguriţǎ de 2 ori/zi,
pacientul de curenti de aer, HHC – 25 mg la 6hIV
frig, umezeala prin în prima zi.
îmbracare adecvata si învelire
cu paturi;învat pacientul sa
faca gimnastica respiratorie,
schimb pozitia la fiecare 3 ore
în cursul zilei si-i mentin o
pozitie adecvata pentru a
favoriza respiratia;
Nevoia de a bea Dificultate de a Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului La indicaţiile Pacientul îşi
si a manca se alimenta din prezinte toleranţǎ regimul corespunzǎtor medicului s-a recapǎtǎ treptat
cauza digestivǎ normalǎ, ţinându-se cont de starea administrat în primele apetitul, a
procesului sǎ fie alimentat febrilǎ şi modificǎrile 10h un regim pierdut în
inflamator, cantitativ şi apetitului. Astfel cǎ în hidrolactat compus din greutate 100 g.
disfagiei calitativ perioada febrilǎ pacientul a ceaiuri, lapte cǎlduţ,
manifestatǎ prin corespunzǎtor primit un regim format din apoi s-a trecut la un
aport alimentar vârstei, sǎ prezinte supe strecurate în cantitǎţi regim lacto-fǎinos
şi hidric apetit normal. mici, repetate la intervele vegetarian compus din
insuficient, regulate de timp. S-a asigurat supe, griş, orez cu
uşoarǎ scǎdere o alimentaţie adecvatǎ vârstei. lapte. Dupǎ
ponderalǎ. Pacientul a primit alimentaţia restabilirea toleranţei
în condiţii igienice cu rǎbdare digestive la indicaţiile
şi înţelegere. A fost cântǎrit medicului regimul
zilnic, valorile obţinute alimentar mixt a fost
înregistrându-se în foaia de repartizat în 4 mese la
observaţie. interval de 4h
- am verificat daca alimentele
trimise de la bucatarie
corespund cu indicatiile date
de medic;
- în perioada febrila, pacientul

12
 va beneficia de un regim
hidro-lacto-zaharat constând
în ceaiuri îndulcite si
vitaminizate, sucuri naturale,
fructe bogate în vitamine,
supe de legume, brânza de
vaci proaspata si dulciuri
pentru refacerea aportului
caloric;
- odata cu scaderea febrei
asigur o alimentatie
diversificata si echilibrata,
stimulez apetitul pacientului
prin
creearea de conditii optime în
salon;

Nevoia de a Somn inadecvat Pacientul sǎ Am asigurat orele de somn La indicaţiile Pacientul şi-a
dormi si a se cantitativ şi prezinte somn necesare vârstei, creind un medicului s-a recǎpǎtat treptat
odihni calitativ din liniştit, odihnitor microclimat care sa satisfaca administrat un sedativ, somnul liniştit,
cauza tusei, corespunzǎtor somnul; Diazepam 0,5 ml IM. cantitativ şi
dispnee, dureri vârstei în 2-3 zile. - asigur un climat calitativ în
manifestat prin Sǎ prezinte stare corespunzator prin aerisirea limite
treziri de confort psihic. salonului, asigurând o fiziologice.
frecvente, somn temperatura corespunzatoare
agitat, nelinişte, de 20 -
obosealǎ. 22°C si o umiditate
corespunzatoare;
- am asigurat lenjerie de pat si
de corp curata si uscata;
- asigur semiobscuritate pe

13
durata somnului în încapere si
am înlaturat sursele de zgomot
din saloanele
vecine;
- observ si notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;

14
b.Caz nr.II.

Numele şi prenumele: D.C.

Vârsta: 8 ani
Sex: feminin
Domiciliu: rural
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ(39,3°C);
-disfagie;
-tuse uscatǎ, spasmoticǎ,
-disfonie;
-dispnee,
-cornaj,
-tiraj;
-inapetenţǎ.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei zile cu febrǎ ridicatǎ39,3°C,, disfagie,
tuse uscatǎ spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ, tegumente şi mucoase palide. Pacientul
este internat pentru tratament si investigatii.
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

15
Plan de ingrijire:
Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare
fundamentala ingrijire
Nevoia de a Respiraţie şi -Pacientul sǎ S-a instalat pacientul într-un La indicaţia medicului Dupǎ
respira si a avea circulaţie prezinte respiraţie salon liniştit, curat, aerisit, s-a administrat administrarea
o buna circulatie inadecvate şi circulaţie în suficient de încǎlzit cu tratament de urgenţǎ tratamentului
datorite limite normale. umiditate normalǎ. Am ajutat pentru scoaterea pacienta şi-a
procesului -Tuse diminuatǎ pacientul sǎ se aşeze într-o pacientului din crizǎ: reluat treptat
infecţios şi în intensitate în poziţie comodǎ, care sǎ-i HHC-1f la internare. respiraţia iar
inflamator aproximativ 8h şi favorizeze respiraţia. S-au Pentru combaterea tusea a fost
manifestat prin sǎ disparǎ în 3-4 efectuat vaporizǎri stǎrii infecţioase şi diminuatǎ în
dispnee de tip zile. medicamentoase în apropierea inflamaţiei s-a intensitate în
inspirator, -Sǎ poatǎ ei. Pentru restabilirea administrat: aproximativ 8h.
bradipnee comunica verbal permeabilitǎţii nazale s-au antibiotice Frecvenţa
zgomotoasǎ, în mod efectuat instilaţii nazale de 4-5 -vitamina C 100 1f/zi, pulsului a
tahicardie, corespunzǎtor. ori/zi. S-au pregǎtit IM revenit treptat la
cianozǎ, -Sǎ prezinte stare materialele necesare pentru -vitamina A 0.5f/zi, normal, însǎ mai
tegumente de confort psihic examenul de laborator, sânge, IM persistǎ
palide. urinǎ, materii fecale, examen -paracetamol 5ml/8ore paloarea, tusea
Obstrucţia faringian. I s-au supravegheat lǎtrǎtoare,
cǎilor funcţiile vitale. disfonia.
respiratorii din
cauza
procesului
inflamator la
nivelul
laringelui
manifestat prin
obosealǎ.
Nevoia de a evita Vulnerabilitate Combaterea Amplasez pacienta în functie La indicatia medicului Pacienta are o
pericolele faţǎ de pericole posibilelor de starea sa, afectiune si am administrat evolutie mai
datoritǎ complicatii si receptivitate; - Vitamina B1, B12 1 buna datorita

16
 modificǎrilor infectii - urmaresc si apreciez corect fiola / zi- Algocamin 1 tratamentului
produşilor de nosocomiale. potentialul infectios al f per os(la nevoie) administrat si nu
boalǎ în Combaterea starii pacientei, receptivitatea sa; -administrez a dezvoltat
organism, de anxietate si - aplic masuri de izolare a Paracetamol 5ml / complicatii sau
manifestatǎ prin agitatie. surselor de infectie; 8ore infectii
riscul - aerisesc salonul în fiecare nosocomiale.
suprainfecţiei.St dimineata si seara si feresc
are de pacientul de curentii de aer,
disconfort frig si umezeala;
datoratǎ durerii, - am înlaturat sursele de
febrei, tesei, zgomot din saloanele vecine,
dispneei, si am îndepartat sursele de
manifestatǎ prin miros dezagreabil;
agitaţie. - pentru a evita poluarea
atmosferei cu praf sau
încarcatura microbiana am
sters mobilierul din încapere.
- asigur o temperatura în salon
C, fara curenti de aer;cuprinsa
între 18 - 20
- asigur pacientei opozitie
adecvata si pe care o schimb
la un interval de 2 ore în
cursul zilei pentru a favoriza
respiratia si a împiedica
aparitia escarelor;
- tin sub control functiile
vitale ale pacientei (respiratie,
puls, temperatura ).
Nevoia de a bea Alimentaţie Pacienta sǎ fie Asigur un microclimat La indicatia medicului Apetitul revine
si a manca inadecvatǎ alimentatǎ corespunzator: aerisesc administrez - la
cantitativ şi cantitativ şi salonul, i-au de lânga pacient Vitaminele B1, B12 1 normal,pacienta

17
calitativ calitativ scuipatoarea, cosul de f. / zi poate sa se
datoratǎ corespunzǎtor gunoi sau alti factori - am administrat alimenteze si
disfagiei, febrei, vârstei. Sǎ dezagreabili care i-ar putea pacientului alimentatia hidrateze.
anxietǎţii, prezinte stare de afecta apetitul; specificata în F.O.:
manifestatǎ prin nutriţie normalǎ. - explic pacientei si Vitamina C 100- 1
aport alimentar apartinatorului împortanta comprimat /zi.
şi lichidian consumului de lichide în
insuficient cantitati mici si repetate
pentru a
se rehidrata si a favoriza
fluidificarea secretiilor;
- am verificat daca alimentele
trimise de la bucatarie
corespund cu indicatiile date
de medic;
- în perioada febrila, pacientul
va beneficia de un regim
hidro-lacto-zaharat constând
în ceaiuri îndulcite si
vitaminizate, sucuri naturale,
fructe bogate în vitamine,
supe de legume, brânza de
vaci proaspata si dulciuri
pentru refacerea aportului
caloric;
- odata cu scaderea febrei
asigur o alimentatie
diversificata si echilibrata,
stimulez apetitul pacientului
prin
creearea de conditii optime în
salon;

18
Nevoia de a Hipertermie – Pacientul sǎ S-a observat, mǎsurat şi notat La indicaţia medicului Dupǎ
mentine consecinţa prezinte temperatura. S-a combǎtut s-aadministrat intervenţiile
temperature procesului temperaturǎ în febra prin aplicarea de Paracetamol5 ml/8ore; autonome şi
corpului in limiteinflamator şi limite fiziologice comprese umede cu apǎ caldǎ Vitamina C 100 1 f/zi delegate
normale infecţios în termen de 3 pe frunte şi torace. S-au IM; temperatura a
manifestat prin zile. supravegheat funcţiile vitale şi ajuns la valori
creşterea comportamentul pacientei. I s- normale dupǎ 3
temperaturii a asigurat igienǎ riguroasǎ zile.
peste valorile tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a
normale, patului.
tegumente
calde,
transpiraţie
Nevoia de a Comunicare Pacientul sa Repaus vocal -la indicatia medicului Pacientul
comunica verbala comunice Comunicare prin semne se dau reuseste sa
ineficienta eficient,reducerea Administarea de lichide antiinflamatoare,antial comunice mai
legata de inflamatiei caldute dice,dezinfectante usor
inflamatia bucale
laringelui
manifestata prin
disfonir

19
c.Caz nr.III.

Nume şi prenume: R.I.

Vârsta: 5 ani
Sex: masculin
Domiciliul: urban
Motivele internǎrii:-febrǎ ridicatǎ; 39,5°C,,
-disfagie;
-tuse uscatǎ
-spasmaticǎ;
-disfonie;
-dispnee,
-cornaj,
-tiraj;
-dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;inapetenţǎ.
Istoricul bolii:Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome:
febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene,
inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu augumentin 5ml/8h, în urma cǎruia
simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar
mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de garda.
Diagnostic medical – Laringita cataralǎ acutǎ

20
Plan de ingrijire:

Nevoia Diagnostic de Obiective Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

fundamentala ingrijire
Nevoia de a Respiraţie şi Pacientul sǎ S-au asigurat condiţii de S-a administrat Dupǎ
respira si a avea circulaţie prezinte cǎi îngrijire, salon curat, tratamentul indicat administrarea
o buna circulatie dificila din respiratorii temperaturǎ moderatǎ 18- respectând doza, ora şi tratamentului de
cauza permeabile, tusea 20°C, umiditate, ventilaţie, s-a modul de urgenţǎ
procesului se dimuneazǎ în umezit aerul din încǎpere. administrare. Pentru pacientul şi-a
infecţios şi intensitate. Sǎ Pacientul a fost învǎţat sǎ combaterea stǎrii reluat treptat
inflamator prezinte respiraţie expectoreze şi sǎ colecteze infecţioase şi respiraţia, tusea
manifestat prin şi circulaţie în sputa în recipientul special. S- inflamaţiei s-au diminua in
dispnee de tip limite fiziologice au aplicat tehnici de favorizare administrat:sirop intensitate,
inspirator, Pacientul sǎ-şi a circulaţiei, masaje, exerciţii expectorant 3 mucoasa
bradipnee recapete vocea active. S-au mǎsurat pulsul şi linguri/zi, instilaţii cu laringianǎ este
zgomotoasǎm normalǎ, sǎ poatǎ respiraţia. S-au pregǎtit soluţii de ulei de pin. umedǎ şi
paloare.Alterare comunica verbal, materiale necesare pentru S-au efectuat inhalaţii integrǎ.
a vocii din pacientul sǎ recoltare. S-au recoltat probe cu ceai de muşeţel. S-a Procesul
cauza prezinte mucoasa pentru examenul de laborator, administrat oxigen. La inflamator local
procesului laringianǎ umedǎ pentru VSH, indicaţia medicului s-a a diminuat astfel
inflamator la şi sǎ poatǎ hemoleucogramǎ, uree administrat vitamina C cǎ vocea este
nivelul comunica verbal sanguinǎ, glicemie, teste de 1f/zi şi vitamina A relativ normalǎ.
laringelui, disproteinemie. I s-a 1f/zi pentru La externare
manifestat prin recomandat repaus vocal. combaterea stǎrilor pacientul
obosealǎ, Pacientul a fost servit cu inflamatorii şi comunicǎ în
rǎguşealǎ, ceaiuri calde. S-au aplicat infecţioase. S-au mod
dificultate de a comprese calde în jurul efectuat inhalaţii cu corespunzǎtor.
comunica. gâtului. I s-a recomandat infuzii de muşeţel;
consum crescut de fructe. S-a antiseptice.
umezit aerul din încǎpere, s-au
facilitat modalitǎţi de

21
 comunicare non-verbalǎ.
Nevoia de a-si Hipertermie , Pacientul sǎ S-a observat, mǎsurat şi La indicaţia medicului În urma
mentine consecinţa prezinte înregistrat temperatura. Febra pentru combaterea intervenţiilor
temperature procesului temperaturǎ în a fost combǎtutǎ prin aplicarea stǎrii inflamatorii s-a temperatura a
corpului in limite inflamator şi limite fiziologice de comprese umede pe frunte administrat:antitermic scǎzut ajungând
normale infecţios şi torace,inpachetari reci,pungi e,antiiflamatoare,antial la valori
manifestat prin cu gheata, se asigură lenjerie gice normale:
creşterea de pat şi de corp curată ori de
temperaturii câte ori este nevoie;secasigura
peste valorile o imbracaminte lejera, se
normale. administrează lichide;se
aeriseste camera;se mentine
igiena tegumentelor;se
incalzeste pacientul in caz de
frisoane;se pregateste psihic
inaintea tehnicilor de recoltare
si examinare
Nevoia de a bea Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului La indicaţia medicului Se restabileşte
si a manca inadecvatǎ prezinte toleranţǎ regimul corespunzǎtor ţinând s-a administrat în toleranţa
cantitativ şi digestivǎ normalǎ. cont de starea febrilǎ, unde s-a primele 24h un regim digestivǎ.Pacien
calitativ din Sǎ fie alimentat administrat ceaiuri calde cu hidrolactat, format din tul îşi recapǎtǎ
cauza disfagiei, calitativ şi linguriţa. S-a supravegheat ceaiuri şi lapte. Dupǎ treptat
febrei, anxietǎţii cantitativ pacientul privind respectarea calmarea durerilor s-a apetitul.Primeşte
şi manifestat corespunzǎtor regimului alimentar. A fost trecut la un regim bine alimentaţia
prin aport vârstei servit în condiţii de igienǎ.se semisolid. Dupǎ corespunzǎtoare
alimentar şi constietizeaza pacientul stabilirea toleranţei vârstei. La
lichidian asupra importantei regimului digestive şi externare
insuficient, alimentar,se face bilantul ameliorarea greutatea este
scǎdere lichidelor ingerate si fenomenului staţionarǎ.
poderalǎ. eliminate,se asigura un climat inflamator hrana
cald,confortabil,se incurajeaza zilnicǎ a fost
pacientul completatǎ treptat

22
 pânǎ la reluarea
regimului normal.
Nevoia de a Somn inadecvat Pacientul sǎ S-a asigurat pacientului un S-a administrat la În urma
dormi sia se cantitativ şi prezinte somn mediu ambiant liniştit, plǎcut, indicaţia medicului un intervenţiilor
odihni calitativ din liniştit, odihnitor. odihnitor, cu o temperaturǎ sedativ: autonome şi
cauza tusei, Sǎ prezinte stare constantǎ între 18-20°C. delegate
dispneei, de confort psihic. pacientul şi-a
durerii, reluat treptat
manifestat prin somnul obişnuit,
treziri astfel cǎ la
frecvente, somn externare
agitat, nelinişte, prezintǎ somn în
obosealǎ. limite
fiziologice.

23
 CONCLUZII

Evoluţia laringitei acute depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor şi
masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor îl
constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos
corect şi prompt.
În urma îngrijirilor acordate celor trei pacienţi, am constatat că, deşi toţi aveau acelaşi
diagnostic medical, necesitau îngrijiri diferite, individualizate conform nevoilor specifice
fiecăruia dintre ei.
Asistenta trebuie să observe, că cunoască bolnavul precum şi membrii familiei acestuia,
în scopul fixării, aplicării obiectivelor şi evaluării îngrijirilor acordate, având în vedere vârsta
pacientului, starea emoţională şi capacitatea lor intelectuală, dar şi statutul social şi cultural.
Să lucrezi cu omul nu este uşor, dimpotrivă, implică mai multă responsabilitate, decât în
orice alt domeniu. Dar tot domeniul medical îţi oferă cele mai multe satisfacţii sau în cazul unui
eşec, conştiinţa îţi rămâne încărcată pe viaţă mai profund decât în orice altă profesie.
Tocmai de aceea îngrijirile de nursing introduse mai nou în procesul de îngrijire medicală
îşi au importanţa lor, ele contribuind la umanizarea activităţii medicale.
În urma îngrijirilor medicale efectuate cu cei trei pacienţi, am observat că: bolnavii s-au
dovedit a fi receptivi şi cooperanţi faţă de noile principii de îngrijire, acestia contribuind la
apariţia rezultatelor pozitive şi implcit la realizarea scopurilor propuse de echipa medicală.
Deci o creştere numerică a celor care acceptă, susţin şi pun în aplicare principiile
Virginiei Henderson, ar avea un rol determinant în îmbunătăţirea asistenţei medicale şi implicit
în existenţa unei societăţi mai sănătoase.

24
 BIBLIOGRAFIE

1.Lucreţia Titircă: „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri

corespunzătoare nevoilor fundamentale Ed. Viaţa Medicală Românească;

2.Sarafoleanu, C. Sarafoleanu: „Compendiu ORL”Ed. Pedagogică şi Didactică 2000;

3..R.Cărmaciu, C.Th.Niculescu, Leila Torsan: „Anatomia şi fiziologia omului”Ed. Pedagogică şi

Didactică 1983;

4.C. Mozeş: „Tehnici de îngrijiri generale ale bolnavului”Ed. Medicală;

5.Lucreţia Titircă: „Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi”

Ed. Viaţa Medicală Românească;

6.S. Ţurlea: „Oto-rino-laringologie”Ed. Didactică şi Pedagică.

25