MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARI I STINTIFICE

SCOALA POSLICEALA ,, HENRI COANDA’’ SIBIU

SPECIALIZARE ASISTENTA MEDICALA GENERALA

LUCRARE DE PROIECT

Sibiu
2021
 MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARI I STINTIFICE

SCOALA POSLICEALA ,, HENRI COANDA’’ SIBIU

SPECIALIZARE ASISTENTA MEDICALA GENERALA

ÎNGRIJIREA ACORDATĂ PACIENTULUI

CU SINUZITĂ

CORDONATOR:
ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL
LOREDANA CRISTEA

ABSOLVENT:
DĂIAN ALINA NICOLETA

2
 Cuprins
INTRODUCERE…………………………………………………...………………………………………4

CAPITOLUL I............................................................................................................................................6
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA............................................................................................6
1.1.Anatomia si fiziologia nasului...........................................................................................................6
1.1.2 Regiunea nazala exterioară.........................................................................................................6
1.1.2. Cavitatea nazala........................................................................................................................9
1.1.3 Sinusurile paranazale................................................................................................................19
1.1.4 Fiziologia piramidei nazale şi a sinusurilor paranazale......................................................22
CAPITOLUL II.........................................................................................................................................23
2.1. Sinuzita: cauze, simptome și tratament...........................................................................................23
2.2.1. Factori de risc și cauze.................................................................................................................23
2.2.2. Tipuri...........................................................................................................................................24
2.2.3. Simptome.....................................................................................................................................25
Semnele locale:..................................................................................................................................25
Semnele generale:..............................................................................................................................26
2.2.4. Diagnostic....................................................................................................................................26
2.2.5. Tratament.....................................................................................................................................26
Cazuri clinice……………………………………………………………………………………………………………………………………….…28

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………………………………………35

3
 INTRODUCERE

Sinuzita este o inflamație ce afectează una sau mai multe din cele patru perechi de
cavitați ale oaselor craniene, numite sinusuri. Inflamația sinusurilor este de obicei cauzata de o
inflamație.
Sinusurile sunt cavitați ale oaselor craniene, acoperite cu o mucoasa identica cu mucoasa
nazala. Fiecare sinus comunica cu fosele nazale prin mici conducte ce asigura trecerea aerului.
Racirea vremi si schimbarile abrupte ale presiunii admosferice favorizeaza aparitia bolii sau
agravarea starii celor care au avut episoade de boala.
De obicei, sinuzita este asociata cu o presiune resimtita fie deasupra, fie dedesuptul
ochilor si cu dureri prespstente de cap. De asemenea, bolnavul cu sinuzita percepe exagerat
mirosurile urate, are nasul infundat,scurgeri galben-verzui si in unele cazuri ameteli,tuse si ochi
inrositi.
Potrivit specialistilor, sinuzita se manifesta in general in sezon rece si poate aparea dupa
un episod de raceala sau de alergie. Simptomele pot dura circa patru cinci saptamani si se
trateaza cu antibotice , cu antiflamatoare si cu dezinfectante nazale. Daca perioada de
manifestare a sinuzitei este mai mare de 12 saptamani, se poate vorbi despre faza cronica a
bolii, ceea ce poate duce la modificari permanente ale mucoasei si la complicatii.Se poate
consta prezenta unei infecti la nivelul sinusurilor maxilare sau frontale.
,,In cazul sinuzitelor maxilare de natura dentara, primul pas al tratamentului trebuie sa
fie eredierea focarului dentar. In functie de gravitatea infectiei, acesta poate insemna tratarea
ifectiei dintelui ori extinparea acestuia de catre medicul stomatolog
Specialistul ORL va trata sinuzita maxilara. Tratamentul trebuie sa fie concomitent,
spune medicul specialist ORL, o alta procedura care poate fi recomandata este punctia, cu

4
ajutorul careia se spala zona afectata cu ser fiziologic, pentru eliminarea puroiului. In unele
cazuri insa, procedura nu este suficienta pentru a curata sinusurle,find necesar operatia. Daca
sinuzita nu se rezolva prin punctii, se impune interventia chirurcicala.

5
 CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA

1.1.Anatomia si fiziologia nasului

6
 1.1.2 Regiunea nazala exterioară

Este reprezentată de piramida nazală, formatiune situată în mijlocul fetei, între cei doi
obraji, deasupra buzei superioare, având marele ax dirijat oblic în jos si înainte, si reprezentând
trei fete (două laterale si una superioară), trei margini (două laterale si una anterioară), o bază si
un vârf.
De sus în jos nasul este separat de regiunile vecine, printr-un sant ce poartă numele de sant nazo-
palpebral, nazo-genial si nazo-labial.
Marginea anterioară sau dosul nasului corespunde locului de unire între fetele laterale, cu o
directie oblică în jos si înainte, terminându-se la partea inferioară printr-o ridicătură rotunjită –
lobul nasului.
Baza nasului prezintă două orificii ovalare, numite narine, separate între ele printr-un
perete median antero-posterior, numit septul nazal.
Vârful nasului sau rădăcina nasului se găseste în regiunea intersprâncenoasă, unde se observă o
depresiune cu adâncime variabilă.
Structura: din punct de vedere anatomic, nasul extern este alcătuit din:
- Scheletul extern
- Serie de învelisuri noi

1. Scheletul extern este alcătuit din oase, cartilaje si membrane fibroas.

Oasele nasului sunt:
- două lamele osoase patrulatere
- două procese frontale ale maxilarel
- spina nazală anterioară

Cartilajele determină baza piramidei nazale si se grupează în:

- cartilaje principale care sunt: cartilajul septal, care ocupă portiunea anterioară a
septului si completează scheletul osos a septului, si cartilajele laterale, în număr de două – au
formă triunghiulară, cu o margine superioară ce se uneste cu osul nazal si cu procesul frontal al
maxilei, o margine inferioară ce răspunde cartilajelor alare mari, mici, accesorii si lamei fibroase
a piramidei nazale si o margine mediană ce răspunde cartilajului septal. - cartilajele accesorii

7
sunt situate pe dosul piramidei nazale, între cartilajele laterale si cartilajele alare mari si cartilajul
septal.
Sunt reprezentate prin: cartilajele pătrate, sesamoide si voneriene.
Membranele fibroase: sunt formatiuni care au rolul să unească cartilajel intre ele fixandu-le
totodata si de portiunea osoasa a nasului.

2. Învelisurile moi sunt:

Pielea – care este groasă si mobilă la nivelul rădăcinii nasului devenind subtire si aderentă în
portiunile corespunzătoare cartilajelor, deci la nivelul aripilor nazale. Contine numeroase glande
sebacee
Țesutul celular subcutanat este un tesut conjunctiv lax slab reprezentat. Este putin
dezvoltat în segmentul osos si aproape inexistent în segmentul fibrocartilaginos, fapt ce
contribuie la aderenta marcată a pielii din această zonă pe planurile subiacente. Stratul muscular,
aflat dedesupt, este format din muschi subtiati – vestigii musculare – cu rol în mimică si
respiratie. Stratul muscular contine:
a) Muschiul piramidal al naslui
b) Muschiul transversal al nasului
c) Muschiul mirtiform al nasului
d) Muschiul ridicător comun al batei si aripii nasului
e) Muschiul dilatator al nărilor
f) Muschiul depresor al septului

8
1.1.2. Cavitatea nazala

Nasul este alcatuit din 3 portinui :

1. PIRAMIDA NAZALA - sau portiunea externa;
2. FOSELE NAZALE - sau portiunea interioara;
3. SINUSURILE PARANAZALE - cavitati anexe ale foselor nazale.

A. ANATOMIA PIRAMIDEI NAZALE

1. PIRAMIDA NAZALA
Este situata la mijlocul fetei , pe linia mediana si se invecineaza superior cu regiunea
frontala,inferior cu regiunea labiala,iar lateral cu regiunile geniene si orbitare.

9
 Delimitare:
1. Superior: o aplica cutanata tranversala corespunzatoare suurii fronto- nazale
2. Inferior: planul orizontal tangent la partea mobila a septului nazal (subcloason)
3. Lateral : santul nazopalpenbral si santul nazogenian situat in lungul piramidei
nazale.
Stratigrafia piramiei nazale:
1. Pielea
2. Testul subcutanat
3. Planul muscular
4. Periost-pericondrul
5. Planul osteocartilaginos

1.Tegumentul - acopera scheletul osteocartilaginos si are o sructura asemanatoare ce

tegumentul fetei ,dar cu glande sebacee mai abudente .El este:
- subtire si mobil deasupra periostului (superior)
- gros si aderent la nivelul varfului si aripirilor nazale.
Elasticitatea si grosimea tegumentului variaza in functie de calitatea si inseretia fibrelor de
colagen dintre piele si tesuturile subiacente.

2.Tesutul subcutanat - este reprezentat de catre o lama fina de tesut conjuctiv lax in zonele
mobile ale pielii(inferior)

3.Planul munsular :
Nu aopera toata piramida nazala.
- Muschii piramidei nazale sunt reprezentati de :

a) Procesul(piramidal) –se insera la nivelul glabei si al radacini nasului,are fibre

verticale.Se mai numeste depressor glabelli. Dezvoltarea lui da forama radacini nasului.
b) Ridicatorul al buzei superioare si aripii nazale se insera la nivelul procesului frontal al
maxilarului , fibrele sale coboara subcutanat ,se latesc si se impart: medi ,ce seinsera pe

10
 cartilajul suprajacent si lateral, ce se insera pe tegumentul dintre philtrum si comisura
labiala.
c) Cavitatea nazala- prezinta doua parti: partea tranversala , ce se insera pe incizura nazala
a maxilarului ,apoi fibrele se intalnesc cu cele de partea alara ce se insera pe fata
anterioara a maxilarului si au traiect spre fata profunda a tegumentului aripi nazale.
Coborâtor al septului nazal ( m. depressor septi)- se inseră la nivelul fosetei incisive a
stâlpului medial al cartilajului alar. Conţine fibre verticale ascendente.

4. Periost-pericondru - o lamă de ţesut conjunctiv ce acoperă oasele şi cartilajele şi le leagă

între ele.
5. Scheletul osteocartilaginos format din oasele :
- Oasele proprii nazale
- Apofizele ascendente ale maxilarelor ( procesele frontale)
- Procesele nazale al osului frontal
- Spina nazală anterioară
Cartilajele: sunt cartilaje hialine
- Cartilajele laterale superioare sau cartilajele triunghiulare;
- Cartilajele alare ( cartilajle laterale inferioare)-în formă de potcoavă;
- Cartilajul septal;
- Cartilajele accesorii ( 1-4 cartilaje sesamoide între cartilajele laterale superioare şi
inferioare).

B. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA PIRAMIDEI NAZALE

11
1.VASCULARIZAŢIA PIRAMIDEI NAZALE

a.Reţeaua arterială- provine din teritoriul carotidian extern ( prin intermediul arterei faciale ) şi
din teritoriul carotidian intern ( prin intermediul arterei oftalmice).
A. Carotidă externă- A. Maxilară- A.Infraorbitală
- A. Facială- A. Angulară
A. Carotidă internă- A. Oftalmică- A. Etmoidală anterioară
- A. Etmoidală posterioară
Din A. Facială provine A.angulară care dă ramuri alare şi ramuri septale care vascularizează
regiunea alară şi columela.
Din A. Oftalmică porneşte A. Dorsală a nasului care vascularizează dosul nasului şi feţele
laterale ale piramidei nazale
Din A. Infraorbitară pornesc ramuri nazale laterale care vascularizează dosul nasului şi feţele
laterale ale piramidei nazale.
b.Reţeaua venoasă- nu este paralelă cu reţeaua arterială, dar corespunde teritoriilor numite unităţi
arterio- venoase
Drenajul venos se face către:
Vena facială- se formează la nivelul canthusului medial prin unirea venelor supraorbitară
şi supratrohleară sub numele de vena angulară. Adună sângele venos din zona fronto-mediană a
piramidei nazale

12
 Vena oftalmică ( interconectată cu sistemul venos etmoidal anterior) adună sângele din
zona orbito-palpebrală şi-l varsă în sinusul cavernos.
epiramidei nazale drenează limfa în:
- ganglionii submentonieri şi submandibulari
- ganglionii bucali ( situaţi pe traiectul venei faciale)
- ganglionii parotidieni

2.INERVAŢIA PIRAMIDEI NAZALE

Nervii senzitivi ( nervul trigemen) prin intermediul ramurii oftalmice şi maxilare:
Nv. Oftalmic
- ramul infratrohlear- inervează partea laterală a rădăcinii nasului
- ramuri nazale externe- inervează rădăcina şi dosul nasului până la vârful nasului
Nv. Maxilar
- Ramuri nazale externe- inervează aripa nazală
- Ramuri nazale interne- inervează vestibulul nazal

1. Fosele nazale sau cavitatea nazală

Cavitatea nazală este divizată sagital în două fose nazale prin septul nazal.
Delimitare: se întinde de la orificiile narinare-prin care comunică cu exteriorul- până la orificiile
naso-faringiene sau choane- prin care comunică cu naso-faringele şi de la palatul osos- care o
separă de cavitatea bucală- până la lama ciuruită a etmoidului- care o separă de fosa cerebrală
anterioară.

13
 Prezintă un segment anterior (vestibulele nazale) şi unul posterior (fosele nazale
propriu- zise).
Vestibului nazal-se întinde de la orificiul narinar până la limen nasi care corespunde
marginii superioare a cartilajului nazal inferior; de aici piela se continuă cu mucoasa nazală.
Vestibulele nazale sunt separate între ele de subclozon sau columelă şi sunt delimitate lateral de
faţa internă a cartilajelor alare. La nivelul tegumentului vestibuluilui nazal întâlnim firişoare de
păr sau vibrize.
Fosele nazale propriu-zise au forma unor culoare alungite antero-posterior şi sunt
separate între ele printr-un perete medio-sagital osteocartilaginos (septul nazal).
Fiecărei fose nazale i se descriu 4 pereţi:
- Peretele superior ( tavanul fosei nazale)
- Peretele inferior ( podeaua fosei nazale)
- Peretele medial ( septul nazal)
- Peretele lateral
Peretele superior separă fosele nazale de cavitatea craniană şi este alcătuit din 3 segmente:
A. Segmentul nazo-frontal ( oblic ascendent spre posterior ) - format din oasele proprii
nazale şi partea nazală a osului frontal, cu sspina nazală a frontalului
B. Segmentul etmoidal ( orizontal) - format din lama ciuruită a etmoidului, strabătută de
fibrele nervului olfactiv
C. Segmentul sfenoidal (vertical, apoi orizontal) format din faţa anterioară şi inferioară a
corpului osului sfenoidal
Tavanul etmoidal- partea medială- este considerată arie critică.Lama laterală a lamei ciuruite a
etmoidului este cea mai subţire porţiune dintre labirintul etmoidal şi creier.Este absentă sau are
maxim 0,05 mm grosime.
Peretele inferior al foselor nazale sau planşeul le separă de cavitatea bucală şi este alcătuit
din:
A. Procesele palatine ale oaselor maxilare
B. Lamele orizontale ale oaselor palatine. La 2 cm de orificiul narinar este o depresiune în
mucioasă de unde începe canalul incisiv ce realizează comunicarea fiecărei fose nazale cu
cavitatea bucală.

14
 C. Acest canal este traversat de nervul nazo-palatin care coboară pe sept de la gaura sfeno-
palatină, artera palatină mare şi ramura septală a arterei sfenopalatine.
Acest perete este concav transversal şi plan, aproape orizontal antero-posterior.
Peretele medial este reprezentat de septul nazal şi este alcătuit din:
- lama perpendiculară a etmoidului,
- osul vomer
- cartilajul patrulater ( cartilajul septal) care are 4-8 mm grosime anterio-inferior şi 3-4 mm
grosime central
- creasta nazală a palatului dur
- creasta sfenoidală şi rostrul sfenoidal
- marginea medială a cartilajului lateral superior
- septul membranos- între cartilajul septal şi stâlpul medial al cartilajului alar
- Stâlpul medial al cartilajului alar
- cartilajul vomero-nazal
La marginea inferioară a cartilajului septal, deasupra nivelului canalului incisiv există uneori o
mică depresiune orientată anterior şi inferior ce conduce într-un canal mucos scurt şi orb ( rest al
organului vomero-nazal Jacobson), cu rol olfactiv. Dacă persistă, organul vomero-nazal îşi
pierde funcţia de olfacţie, potenţialele sale celule senzoriale fiind înlocuite de epiteliu non-
senzorial.

VASCULARIZAŢIA SEPTULUI NAZAL

Arterele septului:
1. Artera etmoidală anterioară ( ramură a arterei oftalmice din artera carotidă internă)
2. Artera etmoidală posterioară ( ramură a arterei oftalmice din artera carotidă internă)
3. Artera labială superioară (ramură a arterei faciale din artera carotidă externă)
4. Artera palatină mare (ramură din artera maxilară- ramură a arterei oftalmice din artera
carotidă internă)
5. Artera sfenopalatină (ramură din artera maxilară- ramură a arterei oftalmice din artera
carotidă internă).
La partea antero-inferioară a septului nazal se găseşte zona Little unde se formează prin
anastomoza acestor artere pata vasculară Kiesselbach, formată din bucle capilare lungi

15
 Venele septului sunt tributare sistemului venos cavernos al durei mater prin intermediul
următoarelor vene:
- Venele sfenopalatine- plexul venos pterigoidian - vena maxilară
- Vena facială - vena jugulară internă
- Venele etmoidale anterioare şi posterioare- sistemul venos oftalmic- sistemul
cavernos
Sinusul cavernos primeste sange de la venele faciale, prin venele oftalmice inferioara si
superioara, si primeste si sange prin venele cerebrale medii si venele sfenoidale. La randul lor,
sinusurile dreneaza in sinusul pietros inferior, iar acesta in venele jugulare.
De asemenea, are conexiuni si cu plexul pterigoidian prin intermediul venelor oftalmice
inferioare, venelor faciale profunde si venelor emisare.
Dacă foramen caecum este permeabilă unele vene pot drena pe această cale în sinusul
sagital superior.
Limfaticele septului
Limfa din porţiunea anterioară a septului este drenată în ganglionii submandibulari
Limfa din porţiunea posterioară a septului este drenată în ganglionii retrofaringieni şi ganglionii
cervicali profunzi anteriori
Inervaţia senzitivă a septului
Este asigurată de ramuri ale nervilor oftalmic ( V1) şi maxilar ( V2)
1. Nervul etmoidal anterior ( ramură din nervul nazociliar din nv. V1)
2. Nervul nazopalatin ( V2)
3. Nervul alveolar antero-superior ( V2=
4. Ramurile senzitive sunt însoţite de fibre simpatice postganglionare pentru vasele de sânge
şi fibre parasimpatice postganglionare 8 din ganglionul ptergopalatin ) pentru glandele
nazale.
Mucoasa septală
Este mucoasă de tip respirator în partea anterioară a septului şi mucoasă de tip olfactiv în
porţunea superioară a septului, adiacentă lamei ciururite a etmoidului.
Mucoperiostul şi mucopericondrul septal sunt separate de mucoasa ce acoperă creasta
nazală a palatului dur ( scheletul bazei septului nazal), ceea ce demonstrează originea
embriologică diferită a elementelor scheletului osos şi cartilaginos.

16
 Epiteliul respirator este format din celule cilindrice pseudostratificate, ciliate şi celule
simple, celule stem bazale şi celule caliciforme.
- Numărul celulelor caliciforme este mai mic decât la nivelul mucoasei respiratorii ce
tapetează sinusurile paranazale; numărul acestor celule scade dinspre posterior spre
anterior şi de jos în sus
- Celulele cilindricr, ciliate sau nu, prezintă pe suprafaţa acestora câte 300-400
microvili cu rol de a mări suprafaţa mucoasei, prevenind astfel uscarea ei
- În stratul submucos se găsesc glande seromucoase cu rol în producerea de mucus
Epiteliul olfactiv este alcătuit din celule receptoare, celule de suport, celule stem bazale
cu rol de regenerare şi glande Bowman ( asigură secreţia epiteliului lfactiv)
Între epiteliul de tip respirator şi cel olfactiv există o mică zonă de tranziţie ale cărei
dimensiuni variază cu vârsta, ceea ce explică reducerea acuităţii olfactive la vîrstnici.
Peretele lateral (peretele extern sau turbinal), este alcătuit din 3 planuri osoase
1. faţa nazală a corpului osului maxilar, procesul frontal al osului maxilar, lama pterigoidiană
medială
2. osul lacrimal şi lama verticală a osului palatin
3. planul cornetelor nazale:
a. cornetul nazal inferior ( os separat)
b. cornetul nazal mijlociu ( aparţine blocului etmoidal)
c. cornetul nazal superior (aparţine blocului etmoidal)
Inconstant, putem întâlni cornetele nazale suprem şi accesor
Între faţa externă a fiecărui cornet şi peretele lateral al fosei nazale se formează nişte
culoare înguste numite meaturi nazale.
La nivelul meatelor se deschid organele vecine:
- La nivelul meatului inferior se deschide canalul lacrimo-nazal;
- La nivelul meatului mijlociu se deschid sinusurile anterioare ale feţei;
- La nivelul meatului superior se deschid sinusurile posterioare ale feţei.
a. Cornetul nazal mijlociu
Formează peretele medial al meatului nazal mijlociu
Aparţine osului etmoid

17
 Există diferite variante anatomice în care cornetul mijlociu apare aerat în partea lui
anterioară ( concha bulosa), apul cornetului mijlociu poate fi larg şi bombat fără a fi pneumatizat,
poate fi bifid, poate fi „ paradoxal conformat”( concav medial şi convex lateral, când îngustează
meatul)
Inserţia cornetului nazal mijlociu:
 Segmentul anterior este articulat la creasta etmoidală a procesului prontal al
maxilarului
 Segmentul posterior este articulat la creasta etmoidală a lamei perpendiculare
a osului palatin
 Segmentul mijlociu are 3 porţiuni articulare:
 1/3 anterioară se inseră pe marginea laterală a lamei ciuruite a etmoidului, este
acoperită de epiteliu olfactiv;
 1/3 mijlocie trece pe sub baza craniului lateral şi se inseră pe lamina papiraceee.
Este Lamela Bazală a cornetului mijlociu ( Ground Lamella);
 1/3 posterioară se inseră pe lamina papiracee şi formează tavanul meatului
mijlociu în 1/3 posterioară.

b. Cornetul nazal inferior

Formează peretele medial al meatului nazal inferior
Este os separat ca dezvoltare embriologică faţă de cornetele etmoidale
Inserţia cornetului nazal inferior:
 Segmentul anterior se articulează cu creasta conchală a maxilarului
 Segmentul posterior se articulează cu creasta conchală a lamei perpendiculare
a osului palatin
 Segmentul mijlociu are 3 porţiuni articulare:
 1/3 anterioară= procesul lacrimal- se articulează la procesul
descendent al osului lacrimal; se acoperă astfel medial şanţul lacrimal,
care devine canalul lacrimo-nazal
 1/3 mijlocie= procesul maxilar- se articulează cu procesul maxilar al
osului palatin
 1/3 posterioară= procesul etmoidal- se articulează cu procesul uncinat

18
 c. Cornetul nazal superior
Capul cornetului superior se proiectează înapoia recesului retrobulbar, de aceea se spune
că la nivelul său se găseşte etmoidul posterior, care se va deschide în meatul nazal superior.

VASCULARIZAŢIA PERETELUI LATERAL

Arterele sunt reprezentate de:
- Artera etmoidală anterioră
- Artera facială
- Ramură din artera palatină descendentă
- Ramuri nazale laterale ale arterei sfenopalati
- Artera etmoidală posterioară
Venele drenează sângele în:
- Vena sfenopalatină
- Venele etmoidale
- Sinusul sagital superior
Limfaticeledrenează limfa în ganglionii subbandibulari, laterofaringieni, retrofaringieni şi
cervicali profunzi.
Inervaţia senzitivă
Nervii senzitivi ai peretelui lateral sunt reprezentaţi de:
1. Nervul etmoidal anterior
2. Nervul alveolar antero-superior
3. Ramuri nazale laterale din nervul maxilar (V2) ,via ganglionul pterigopalatin
Pereţii foselor nazale sunt căptuşiţi de mucoasa pituitară, reprezentată de un epiteliu cilindric
ciliat de tip respirator în ¾ inferioare şi cu structură senzorială în ¼ superioară, cu 3 tipuri de
celule: neuronii periferici ai nervului olfactiv, celule de susţinere cu pigment galben şi celule de
înlocuire

19
 1.1.3 Sinusurile paranazale

Sunt cavităţi pneumatice simetrice şi bilateraledin interiorul oaselor al căror nume îl poartă
acestea şi care comunică cu fosele nazale prin orificii naturale ce se deschid la nivelul meatelor
mijlocii şi superioare de la nivelul peretelui lateral al foselor nazale.
Sinusurile paranazale sunt căptuşi de o mucoasă subţire, prelungire directă a pituitarei.
Se descriu:
- Două sinusuri frontale situate în grosimea osului frontal care se dezvoltă începând
de la 5-6 ani; au formă şi dimensiuni diferite de la individ la individ şi de la o parte la
alta; sunt separate de un sept intersinusal, care niciodată nu este perfect median
- Două sinusuri maxilare-de formă piramidală, cu baza medial şi vârful lateral -
dezvoltate în osul maxilar, începând de la naştere sau de la 1 an; au un perete anterior
( chirurgical sau jugal ) care corespunde fosei canine, un perete superior care are
raporturi cu orbita, unul intern care îl separă de fosa nazală, unul posterior
( infratemporal) în raport cu fosa infratemporală
- Două sinusuri sau labirinte etmoidale alcătuite din 8-10 celule aflate în masele
laterale ale etmoidului;
- Două sinusuri sfenoidale situate în corpul osului sfenoid şi ai căror pereţi laterali
sunt în raport cu sinusul cavernos şi cu nervul optic.

SINUSUL FRONTAL
Se găseşte în grosimea scuamei osului frontal şi a părţii orbitale a frontalului. Are
forma literei „L” cu partea verticală între compactele scuamei frontalului şi cu partea
orizontală în tavanul orbital. Se poate extinde posterior până la nivelul aripii mici a
osului sfenoid.
Peretele anterior se găseşte la nivelul glabelei şi a arcului sprâncenos ( compacta
osoasă externă: are 0,5-12,5 mm grosime)
Peretele posterior corespunde polului frontal al emisferei cerebrale ( compacta osoasă
internă: 0,3-4 mm grosime)

20
 Peretele medial este reprezentat de septul intersinusal ( peretele comun al celor două
sinusuri frontale= adeseori incomplet şi deviat de la linia mediană.
Privit din incidenţa frontală, sinusul frontal se proiectează pe o arie triunghiulară
delimitată de : nasion ( punctul median al suturii fronto-nazale), de punctul aflat la 3
cm deasupra punctului nasion şi se punctul dintre 1/3 medială şi 2/3 lateralăe ale
marginii supraorbitale.
Dimensiunile medii ale sinusului frontal sunt:
- Înălţime: 2,8-3,2 cm
- Lăţime: 2,4-2,6 cm
- Adâncime: 1,8-2 cm
- Volum: 7 ml
Secreţiile din sinusul frontal iau calea infundibulului frontal care se deschiode prin
ostiumul frontal în recesul frontal sau în infundibulul etmoidal. Ostiumul natural este situat la
capătul antero-superior al infundibulului etmoidal, imediat înapoia inserţiei anterioare a
cornetului nazal mijlociu. Faţă de perewţii sinusului frontal, ostiumul sinusal aste situat postero-
medial în podeaua sinusului frontal, astfel încât prin ostium vom observa peretele posterior al
sinusului frontal.
Sinusul frontal, care se continuă cu infundibulul etmoidal formează o structură
asemănătoare cu o clepsidră. Termenul de canal fronto- nazal sau duct nazo-frontal trebuie
abandonat deoarece nu se poate demonstra existenţa unui canal cu pereţi proprii prin care sinusul
frontal se poate deschide în meatul nazal mijlociu.
Sinusul frontal este tapetat de un epiteliu de tip respirator cu un număr mic de celule şi
câteva glande sero-mucoase.
Raporturile sinusului frontal sunt :
- Inferior: orbita, labirintul etmoidal, fosa nazală
- Superior: fosa cerebrală anterioară, fanta, bulbul şi tractul olfactiv
- Medial: lama ciuruită a etmoidului şi fanta olfactivă
Vascularizaţia şi inervaţia sinusului frontal:
- Arterele: supraorbitară şi etmoidala anterioară

21
 - Venele: vene anastomotice de la nivelul incizurii supraorbitare, către vena
supraorbitală şi vena oftalmică superioarî, vene diploice către sinusul sagital şi
sinusul venos sfeno-parietal
- Limfaticele: ganglionii submandibulari
- Nervii senzitivi: nervul supraorbital ( din ramul frontal al nervului oftalmic).
- Sinusul maxilar

1.1.4 Fiziologia piramidei nazale şi a sinusurilor paranazale

FUNCŢIILE PIRAMIDEI NAZALE

A. FUNCŢIA RESPIRATORIE
B. FUNCŢIA OLFACTIVĂ
C. FUNCŢIA REFLEXĂ
D. FUNCŢIA FONATORIE
E. FUNCŢIA DE PROTECŢIE- BACTERIOSTATICĂ
F. FUNCŢIA ESTETICĂ
FUNCŢIILE SINUSURILOR PARANAZALE
1. CONDIŢIONAREA AERULUI
2. REDUCEREA GREUTĂŢII CRANIULUI
3. UŞURAREA ÎNAINTĂRII CRANIULUI ÎN APĂ
4. RIGIDITATEA MECANICĂ
5. CREŞTEREA ARIEI OLFACTIVE
6. CAVITĂŢI DE REZONANŢĂ ÎN TIMPUL FONAŢIEI

FUNCŢIA RESPIRATORIE
Respiraţia este funcţia care asigură în permanenţă oxigenul necesar metabolismului şi
îndepărtează dioxidul de carbon din organism. Fosele nazale reprezintă segmentul cel mai înalt al
căilor respiratorii, cu rolul de a modifica aerul inspirat astfel încât schimburile gazoase să nu
afecteze integritatea alveolelor pulmonare.
Pe măsură ce aerul traversează fosele nazale ,au loc 3 procese:

22
 - Încălzilea
- Umidifierea,
- Filtrarea
- Aceste prcese reprezintă funcţia de producere a „Aerului condiţionat” de către căile
aeriene superioare.

CAPITOLUL II

2.1. Sinuzita: cauze, simptome și tratament

Sinuzita este inflamare aunuia sau a tuturor sinususrilor oaselor feței: frontal, etmoidan,
sfenoidal, maxilar.
Sinuzita este o importantă afecțiune ORL, cu o incidență mare, cu o evoluție trenantă,
afectând în mod direct calitatea vieții pacienților diagnosticați, necesitând de cele mai multe ori
consult interdisciplinar. Sinuzitele cronice afectează calitatea vieții într-o masură mai mare decât
insuficiența cardiacă.
Sinuzitele pot avea în evoluție complicații grave, cum ar fi: tromboflebita sinusului
cavernos, celulita palpebro-orbitală, flegmonul orbital, nevrita optică, meningita, abcesul
cerebral, abcesul subperiostal.
Trebuie să apelezi la medicul ORL-ist atunci când: ai o durere puternică la nivelul feței, a
danturii, a piramidei nazale, în jurul ochilor; dacă ai o durere de cap care nu cedează cu
analgezice; ai febră; ai sângerări nazale.

2.2.1. Factori de risc și cauze

Cauze generale:

 Deficiențe imunologice

23
  Hipo sau avitaminoze
 Dereglări metabolice și neuroendocrine
 Hipercolesterolemie, hiperuricemie
 Obezitate, tuberculoză, reumatism, diabet zaharat, boli infectocontagioase
 Boli cardiovasculare și pulmonare decompensate
Cauze locale:

 Rinitele acute și cronice

 Deviație de sept nazal
 Tumori ale nasului
Cauze regionale:

 Abcese gangrenoase, periapicale, chist paradental

 Amigdalită cronică cu acutizări
Cauze de mediu ambiant:

 Frig
 Umiditate
 Schimbări bruște de temperatură
 Factori nocivi ai mediului ambiant și de producție (praf, substanțe chimice)
Există mai multe tipuri de factori de risc precum:

 factori inflamatori (infecții de tract respirator superior, rinita alergică, rinita vasomotorie,
barotrauma, înotul, afecțiuni stomatologice)
 factori sistemici (astmul bronșic, fibroza chistică, hipotiroidism, sindroame
imunodeficitare)
 factori mecanici (deviația de sept nazal, vegetații adenoide, traumatisme, tumori)
 factori medicamentoși (abuz de decongestionante nazale, cocaina, betablocantele)

2.2.2. Tipuri

După agenții etiologici infecțioși se întâlnesc sinuzitele virale și non virale.

24
 Sinuzitele virale (comune) sunt asociate cu infecțiile respiratorii sezoniere, au o durată a
simptomelor mai mică de 10 zile, remiterea simptomelor se face treptat și complet, nu necesită
antibioterapie.
Sinuzitele non virale prezintă o agravare a simptomelor după 5 zile sau o persistență a lor
după 10 zile de la debut. Ca germeni responsabili se descriu Haemophilus influenzae,
Streptococcus pneumonie, Moraxella catharrhalis în rinosinuzitele acute, iar germenii anaerobi și
stafilococcus aureus sunt implicati mai frecvent în sinuzitele cronice.
După localizare se descriu sinuzitele maxilare, frontale și etmoidale. Când sunt
interesate toate sinusurile vorbim despre pansinuzite.
După durată, afecțiunea se clasifică în acută (cu durată sub 12 săptămâni, cu rezoluția
completă a simptomelor) sau cronică (cu durată de peste 12 săptămâni, persistența simptomelor,
exacerbarea lor, apariția complicațiilor). Sinuzita maxilară acută este consecutivă unei rinite
acute. Se manifestă prin febră, obstrucție nazală, durere locală, rinoree mucopurulentă. Sinuzita
maxilară de origine odontogenă este de obicei unilaterală. Rinosinuzitele cronice maxilare
determină hipertrofi a mucoasei cornetului inferior (la rinoscopie) iar secrețiile nazale sunt fetide
(implicarea germenilor anaerobi).
În sinuzita acută frontală apare durere la nivelul unghiului anterosuperior al orbitei,
accentuată dimineața și diminuată în cursul zilei și spre seară, de cele mai multe ori are un
caracter pulsatil. La fl ectarea capului spre înainte durerea se accentuează considerabil. Durerea
este însoțită de obstrucție nazală, hiposmie, rinoree mucopurulentă.
Sinuzitele etmoidale (etmoiditele) sunt mai frecvent de origine rinogenă interesând
mucoasa tuturor sinusurilor (pansinuzită) clinic manifestându-se cu durere cu caracter pulsatil,
febră importantă, rinoree inițial seromucoasă cu striuri sangvinolente apoi purulentă, uneori
conjunctivită, stare generală alterată.

2.2.3. Simptome
Semnele locale:

 Senzația de tensiune, plenitudine intranazală

 Rinoree purulentă
 Obstrucție nazală (prezența congestiunii mucoasei, edemațierea ei)
 Durere spontană în regiunea sinusului la palpare

25
  Hiperestezie, hiposmie
 Insuficiență respiratorie nazală

Semnele generale:

 Febră
 Frisoane
 Oboseală
 Congestie nazală
 Tuse
 Insomnie
 Cefalee
 Slăbiciune
 Intoxicație generală a organismului
 Inapatență

2.2.4. Diagnostic

Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic și paraclinic: anamneza, examenul clinic

obiectiv, examenul de specialitate ORL, investigații paraclinice (examinări de laborator,
radiografia sinusurilor și examinare computer tomograf după caz.

2.2.5. Tratament
Un management corect al sinuzitelor presupune în primul rând identificarea etiologiei acestora,
tratarea precoce a cauzei și evitarea pe cât posibil a complicațiilor și cronicizării.
Tratamentul indicat în sinuzite și rinosinuzite este decongestionant, mucolitic,
corticosteroid topic, antibiotic oral (după 5 zile sau în cazuri severe), steroid topic combinat cu
antibiotic local (în rinosinuzite), antihistaminic oral (la pacienții cu teren atopic), corticosteroid
oral (în cazurile severe, pentru reducerea durerii intense).
Antibioterapia orală poate fi de scurtă durată (mai puțin de două săptămâni) sau cu durată
lungă (peste 12 săptămâni) în funcție de evoluție. La pacienții a căror evoluție nu este influențată
de medicație, se recomandă intervenția chirurgicală.

26
 Tratamentul chirurgical
Scopul principal este în deschiderea sinusului, îndepărtarea tuturor modificărilor patologice
locale și formarea unei stome largi cu fosele nazale pentru eliminarea liberă a conținutului
patologic al sinusului. Se poate efectua prin două metode:

 Metode endoscopice microchirurgicale - se efectuează puncționarea unui chist, ablația

unui granulom, deschiderea largă a sinusului maxilar la nivelul meatului inferior cu
drenaj temporar larg.
 Metoda chirurgicală radicală - se deschide larg sinusul maxilar afectat, se chiuretează
și se înlătură toate procesele patologice și se efectuează o anostomoză cu fosa nazală.
Tratamentul igieno-dietetic

 repaus
 căldură locală
 evitarea expunerii la frig
 igienă locală corespunzatoare
 consum crescut de lichide
 băi de abur
 lavajul cu soluții saline
 evitarea aerului uscat, fumului, alergenilor nocivi
 tratament naturist: ceai de ghimbir, coada șoricelului, muguri de pin, cimbru, ceai de
salvie, de mușețel

27
 Cazuri clinice
NUME: B. M
SEX: FEMININ
VARSTA: 36
DOMICILIUL: POPLACA
MOTIVUL INTERNARII: secretii nazale galbene, durere si presiune la nivelul fetei cu
senzatie de nas infundat, durere la nivelul fruntii, tuse, febra, cefalee.

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTI INTERVEN INTERVEN EVALUA

FUNDAMENT NURSING VE TII TII RE
ALA AUTONOM DELEGAT
E E
NEVOIA DE A -alterarea -pacienta -masurarea - -pacientul
RESPIRA SI A respiratiei si a sa aiba o si notarea in oxigenotera prezinta
AVEA O BUNA circulatiei respiratie foaie de pie ameliorar
CIRCULATIE datorita si o observatie a - ea
procesului circulatie frecventei administrar respiratiei
infectios, tuse si normala respiratorii ea de si valorile
obstructia cailor pentru si a pulsului antitusive si pulsului se
respiratorii, ameliorare -mentinerea expectorante mentin in
manifestata prin a unei pozitii - limite
bradipnee,respi schimburil adecvate administrar normale
ratie or gazoase pentru a ea de pufuri -pacientul
superficiala ,tus - favoriza pentru nu mai
e uscata. dezobtura respiratia fluidizarea prezinta
rea cailor secretiilor tuse.
respiratori nazale.
i
superioare
.

28
Nevoia de a-si -hipertermie - pacienta -asigurarea -recoltarea Pacientul
mentine -proces infectios sa-si repaosului exudatului isi mntine
temperatura -frisoane si mentina la pat in faringian temperatu
corpului in tegumente temperatu periosda -recoltarea ra in
limite normale fierbinti ra in febrila sangelui limite
limite -masurarea pentru normale
normale si notarea in analize
- foaia de -
combatere observatii a administrar
a pulsului 1si ea
procesului a tratamentul
infectios temperaturii ui prescris
-asigurarea de medic
unui climat
corespunzat
or
-aerisirea
salonului
Nevoia de a Dificultate in a -pacienta -asigurarea Administrar -in urma
dormi si a se se odihni sa unui climat ea medicatiei
odihni manifestata beneficieze adecvat tratamanetu si
prindurere si de confort lui conform asigurarea
secretii la fizic si indicatiilor climatului
nivelul psihic medicului adecvat
sinusurilor. pentru a pacienta
se putea beneficiaz
odihni. a de somn
si odihna.

29
NUME SI PRENUME: P. A
SEX: feminin
Varsta:42
Domiciliul: Sibiu
Motivul internarii: prezenta secretiilor si a durerilor la nivelul sinusurilor si a cefaleei.
Nevoia Diagnostic obiective Interventii Interventii Evaluare
fundamental nursing autonome delegate
a
A-si mentine Alterarea Ameliorarea - -aplicarea Pacientul
tegumentele tegumentelo starii administrare cremelor si prezinta
curate si r si a tegumentelo a de lichide unguenteor tegumente
integre mucoaselor r pentru hidratante curate si
in urma evitarea integre.

30
 deshidratarii deshidratarii
Nevoia de a Dificultate Pacientul sa -asigurarea - In urma
respira si a de a respira prezinte o unui mediu administrare interventiilo
avea o buna datorita respiratie ambiant a medicatiei r pacientul
circulatie. durerilor si eficienta. placut pentru prescrise de respira
a anxietatii reducerea medic. normal,
manifestate anxietatii reducandu-
prin dispnee. -pozitionarea se dispneea
pacientului in si anxietatea.
decubit
lateral pentru
facilitarea
respiratiei
Nevoia de a- -hipertermie Pacientul sa Pregatirea - In urma
si mentine -proces prezinte o fizica si administrare ingrijirilor
temperatura infectios respiratie psihica a a medicatiei acordate
corpului in normala pacientului in prescrisa de pacienta
limite vederea medic respira
normale aspiratiilor normal, fara
nazo- dificultate.
sinusale.

31
NUME SI PRENUME: T.N
SEX: MASCULIN
VARSTA: 52 ANI
DOMICILIUL: VALCEA
MOTIVUL INTERNARII: accentuarea cefaleei si inflamarea sinusurilor
NEVOIA DIAGNOS OBIECTIVE INTERVEN INTERVEN EVALUA
FUNDAMENT TIC NURSING TII TII RE
ALA NURSING AUTONOM DELEGAT
E E
Nevoia de a-si Hiperemie Mentinerea -masurarea Administrar Pacientul
mentine datorata temperaturiicor regulata a ea de este
temperatura prezentei pului in limite temperaturi antibiotice hidratat
corpului in procesului i. la indicatia prin
limite normale inflamator -aplicarea medicului. compensa
de la de comprese rea
nivelul reci. pierderilo

32
 sinusurilor. -cresterea r
aportului de lichidiene
lichide. din timpul
-asigurare perioadei
repaousului febrile.
in perioada Starea de
febrila. confort a
pacientulu
i a revenit
in urma
reducerii
temperatu
rii.
In urma
medicatiei
cu
antibiotice
este
tratata
infectia.
normale
Nevoia de a se Inapetenta -reechilibrare - - Pacientul
alimenta si datorita volemica supravegher este
hidrata anxietatii si -ameliorarea ea greutatii echilibrat
a durerilor statusului si a volemic si
sinusale. nutritional. semnelor de nu mai
deshidratar exista
e. semne de
-efectuarea deshidrat
bilantului are.
hidric.

33
Nevoia de a Anxietate Reducerea -explicarea Pacientul
invata sa isi datorita anxietatii. interventiilo a
mentina necunoaste r pentru dobandit
sanatatea. rii evitarea cunostinte
interventiil riscurilor. noi cu
or la care - privire la
urmeaza a informarea boala sa.
fi supus. pacientului Reducere
despre a
boala, anxietatii.
simptomele
si
tratament.

BIBLIOGRAFIE

34
 Ce este sinuzita ( https://bioclinica.ro/ )
 Sinuzita (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinuzit%C4%83)
 Sinusirile paranazale ( https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinusurile_paranazale)
 Sinusurile intercarvenoase (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sinusuri_intercavernoase)
 Sinuzita (https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sinuzita-cauze-
simptome-tratament)

35