Sunteți pe pagina 1din 110

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SFANTUL VASILE CEL MARE PLOIESTI

COORDONATOR: PROF. MAGDALENA PANA ABSOLVENT:PANTILIMON IOANA MIHAELA

PROMOTIA 2008

MEMORIU EXPLICATIV

Nemurirea inseamna sa fii iubit de cat mai multi oameni anonimi.

Sigmund Freud

PLANUL PROIECTULUI
CAPITOLUL I: INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN SINUZITA I.1 Notiuni introductive despre sinuzita I.2 Definitii. Clasificare. Etiologie I.3 Evaluarea unor semne, simptome, probleme ale pacientilor cu sinuzita I.3.1 Simptomatologie I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatie I.5 Participarea asistentei medicale la interventii autonome si delegate, tratamente specifice I.6 Evaluarea bolii I.6.1 Evolutie I.6.2 Complicatii I.6.3 Prognostic I.7 Profilaxie I.7.1 Educatie pentru sanatate I.8 Masuri de protectia muncii in unitatile sanitare CAPITOLUL II: PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR: C.P., A.D., V.D. CU SINUZITA II.1 Culegerea datelor II.2 Analiza si interpretarea datelor II.2.1 Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale II.2.2 Probleme actuale. Probleme potentiale. Diagnostic nursing. Nevoi fundamentale afectate II.3 Planificarea ingrijirilor II.4 Plan de ingrijire (aplicarea ingrijirilor) II.5 Externarea bolnavului CAPITOLUL III: EVALUAREA FINALA CAPITOLUL IV: CONCLUZII. ANEXE. BIBLIOGRAFIE

ANATOMIA SINUSURILOR PARANAZALE SINUSURILE PARANAZALE (SINUS PARANASALES)


Sinusurile paranazale sunt patru perechi de compartimente pneumatice situate in jurul foselor nazale, cu care comunica prin orificii speciale. Aceste cavitati pline cu aer micsoreaza greutatea scheletului corpului, marind in acelasi timp rezistenta acestuia; totodata au rol de izolatori termici si de rezonatori ai sunetelor. La nastere sinusurile sunt prezente, cu exceptia celui frontal. Dezvoltarea si cresterea sinusurilor se termina impreuna cu cea a scheletului capului in timp ce sinusul maxilar se dezvolta la maximum odata cu aparitia dentitiei permanente. Sinusurile sunt captusite de o mucoasa care se prelungeste cu mucoasa din cavitatile nazale. Din acest motiv sinusurile sunt cointeresate in procesele inflamatorii nazale (sinuzitele). Tunica mucoasa a sinusurilor contine putine vase sangvine si glande si captuseste peretii ososi ai sinusurilor. Sinusul maxilar (Sinus maxillaris) sau antrul Highmore, este cel mai voluminos. Are forma unei piramide cu trei fete, situat in corpul maxilei; prezinta si acesta o baza, un varf si trei pereti. Baza este orientata medial, spre cavitatea nazala; pe ea se gaseste orificiul de deschidere al sinusului, hiatul maxilar (Hiatus maxillaris). Acesta este situat langa tavanul sinusului; are in consecinta o pozitie dezavantajoasa pentru drenarea spontana a secretiilor din sinus, cu atat mai mult cu cat podeaua sinusului se gaseste sub nivelul planseului cavitatii nazale. Pe de alta parte, orificiul sinusului frontal se deschide deasupra hiatului maxilar, in infundibilul meatului mijlociu, iar eventualele secretii din sinusul frontal se scurg in acest caz spre orificiul sinusului maxilar. Aceste particularitati anatomice explica frecventa sinuzitelor maxilare. Varful sinusului poate trimite prelungiri in osul zigomatic al maxilei.

Peretele superior al sinusului este subtire; raspunde planseului orbitei si manunchiului vasculonervos suborbital de la acest nivel. Raportul cu orbita explica posibilitatea complicatiilor oculo-orbitale in caz de sinuzita maxilara. Peretele anterior al sinusului raspunde fosei canine. Peretele posterior raspunde fosei infratemporale si fosei pterigopalatine. Regiunea cea mai decliva a sinusului maxilar, podeaua, corespunde premolarului II si molarilor I si II. Astfel trebuie sa se tina seama ca in timpul extractiilor dentare lama despartitoare (dintre alveolele dentare si podeaua sinusului) care este subtire sau radacina dintelui pot fi rupte si angajate in sinus, determinand sinuzita maxilara. Sinusul frontal (sinus frontalis) este o cavitate piramidala cu trei pereti, o baza si un varf. Este situat in grosimea osului frontal, la nivelul gabelei si lateral de ea. Sinusurile frontale se formeaza prin indepartarea lamei compacte anterioare de lama posterioara a solzului. Cele doua sinusuri frontale sunt despartite printr-un sept (Septum sinuum frontalium) deviat din planul medio-sagital; ca urmare, cele doua sinusuri sunt inegale si asimetrice. Marimea lor variaza mult: unele sunt cat un bob de mazare, altele in schimb se pot intinde lateral pana la procesul zigomatic al frontalului. Baza priveste in jos in directia orbito-nazala; aici se gaseste un orificiu care se continua cu canalul nazofrontal (ce se termina la nivelul infundibulului meatului mijlociu). Drenarea spontana a secretiilor din sinusul frontal este favorizata de directia descendenta a canalului nazofrontal. Totusi, mucoasa inflamata poate creea uneori obstacole ce impiedica evacuarea acestor secretii. In aceste cazuri se recurge la cateterismul canalului nazofrontal. Varful sinusului este indreptat in sus si situat la locul de unire a celor doua lame compacte (anterioara si posterioara) ale solzului frontal. Peretele medial este reprezentat de septul osos si este comun celor doua sinusuri frontale. Peretele anterior, format de lama compacta anterioara, este mai gros decat cel posterior. Aici se intervine chirurgical in cazul in care cateterismul canalului nazofrontal nu da rezultate. Peretele posterior, format de lama compacta posterioara, este subtire (de circa 1 mm).

Sinusul etmoidal (Sinus ethmoidalis) este format de fiecare parte din 6-10 cavitati neregulate, numite celule etmoidale, incluse in labirintul etmoidal. Labirintul etmoidal intra in raport: medial cu fosa nazala, lateral cu orbita, in sus cu sinusul frontal si craniul neural, in jos cu sinusul maxilar, posterior cu sinusul sfenoidal. O parte din celulele etmoidale sunt completate de oasele vecine. Raporturile labirintului explica multiplele posibilitati de propagare a sinuzitelor etmoidale. Celulele etmoidale se impart in trei grupuri: anterioare, mijlocii (care se deschid in meatul mijlociu) si posterioare (care se deschid in meatul superior al fosei nazale). Sinusul sfenoidal (Sinus sphenoidalis) este o cavitate neregulat cuboidala, situat in corpul osului sphenoid. Este impartit in doua jumatati asimetrice de un sept. Cele mai importante raporturi ale sinusului sfenoidal sunt: in sus cu glanda hipofiza, chiasma optica si cu encefalul; lateral cu sinusul cavernos (strabatut de artera carotida interna, nervul oculomotor, nervul trohlear, nervul oftalmic, nervul abducens si filete simpatico); anterior cu celulele etmoidale posterioare si cu recesul sfenoetmoidal al fosei nazale. Sinusul sfenoidal se deschide in reasul sfenoetmoidal printr-un orificiu: Apertura sinus sphenoidalis. In pofida raporturilor de vecinatate, complicatiile sinuzitelor sfenoidale ca meningoencefalita, nevrita optica, tromboza sinusului cavernos etc. sunt rare, data fiind terapeutica moderna. Explorarea sinusurilor paranazale se face de obicei radiologic. Explorarea sinusului maxilar se poate face si prin punctie. In sinuzitele purulente sau polipoase se fac interventii chirurgicale asupra sinusului maxilar, frontal si asupra labirintului etmoidal.

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN SINUZITA
I.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE SINUZITA
Afectiunile inflamatoare ale sinusurilor nazale alcatuiesc un important factor de morbiditate, care dauneaza anual sanatatii unei parti insemnate a populatiei tarii noastre. Agentii vatamatori ai mediului extern frigul, umezeaza, impuritatile aerului atmosfecric din orasele puternic industrializate, aglomerarile locative precum si dezvoltarea in ritm impresionant a mijloacelor de transport auto, cu numeroase poluari slabesc puterea de aparare normala a pituitarea nazo, sinuzale prin imbibarea activitatii ciliare si usureaza imbolnavirea ei. Mucoasa rino-sinuzala isi indeplineste rolul de integrare a organismului omenesc in viata de relatie datorita unei inervatii senzitive, senzoriale si trofice, pe cat de bogata pe atat de complexa, avand origine cerebro-spinala, simpatica si parasimpatica. Integritatea epiteliului ciliat al mucoasei sinuzale este un element important in functia de aparare impotriva germenilor; aparitia sinuzitei este strans legata de gradul de rezistenta pe care epiteliul o impune invaziei microbiene, rezistenta care e sporita prin functia glandelor mucoase si a secretiilor celulelor cu mucus ale epiteliului. Obstructia canalului maxilo-etmoidal si a canalului fronto-nazal realizeaza conditii din cele mai favorabile pentru inmultirea si sporirea virulentei agentilor microbieni: cavitate inchisa, temperatura optima, oxigen putin si chiar anaerobioza. Dezvoltati in aceste conditii, microbii si toxinele lor ataca atunci epiteliul. Daca aceasta bariera este depasita, alterarea progresiva a epiteliului ciliat aduce cu ea paralizia cililor, a celulelor cu mucus si a glandelor, usurand astfel patrunderea in profunzime a microorganismelor si a toxinelor lor. Acestea, excitand interoreceptorii locali, dezlantuie reflexe patologice visceroviscerale, care modifica reactivitatea si altereaza structura mucoasei. Se produc alterari tisulare, alterari structurale vasculare, insotite de congestii, fagocitoza, toate avand drept consecinta scaderea pH-ului local. Aceste alterari devin apoi, la randul lor, alaturi de actiunea directa a microorganismelor, excitanti patologici

noi pentru interoceptori, intretinandu-se astfel o stare de inhibitie functionala la nivelul mucoasei rinosinuzale. In acest stadiu, modificarile histofiziopatologice sunt inca reversibile. Mai tarziu insa (si daca terapeutica nu a fost cea adecvata), reflexele patologice produc leziuni care sunt greu sau chiar deloc reversibile. Iata de ce cunoasterea gradului de alterare a epiteliului ciliat, in esenta posibilitatilor de aparare locala este necesara pentru a hotari daca folosirea unei metode chirurgicale conservatoare este inca posibila si poate ajuta la restabilirea functionala. Patologia inflamatiilor nazo-sinuzale este foarte variata si datorita omplicitatii ei, mai pastreaza o serie de aspecte insuficient clarificate. O notiune fundamentala coordoneaza intreaga patologie inflamatoare a sinusurilor nazale; este aceea a unitatii embriogenetice si anatomo-histo-fiziopatologice dintre fosele nazale si cavitatile sinuso-nazale. Sinuzitele, in marea lor majoritate, sunt secundare rinitelor. In aceasta ordine de idei Terracol spunea: Orice sinuzita naste, traieste si moare odata cu rinita care a generat-o.

I.2 DEFINITIE.CLASIFICARE. ETIOLOGIE


DEFINITIE: Sinuzita este o afectiune inflamatoare a mucoasei sinuzale. CLASIFICARE: Afectiunile inflamatoare ale sinusurilor pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Astfel: 1. Dupa criteriul anatomotopografic pot fi: a. sinuzite anterioare; b. sinuzite posterioare. Ele iau numele sinusului afectat. In cadrul celor anterioare intra: sinuzite maxilare, rinoetmoidite, sinuzite frontale, iar in cadrul celor posterioare intra etmoidosfenoiditele. Cand sunt afectate concomitent doua sau mai multe sinusuri se utilizeaza denumirea de polisinuzita (de exemplu polisinuzita fronto-etmoido-maxilara), iar cand sunt interesate sinusurile anterioare si posterioare de o singura parte sau de ambele parti, terminologia folosita este aceea de pansinuzita dreapta, respectiv bilaterala. 2. Dupa criteriul anatomopatologic si anatomo-clinic se pot distinge doua mari categorii:

a. sinuzite exudative; b. sinuzite proliferative. In prima categorie sunt integrate sinuzitele catarale seroase si cele supurate, iar in cea de a doua categorie sinuzitele hipertrofice pure neexudative. 3. Dupa criteriul bacteriologic pot fi intalnite sinuzite amierobiene, sinuzite mono sau polimicrobiene banale nespecifice (stafilococice, streptococice, pneumococice etc.), sinuzite microbiene specifice (luetice, tuberculoase etc.) si sinuzite virotice. 4. Dupa criteriul terapeutic: sinuzite medicale si sinuzite chirurgicale. 5. Dupa criteriul prognostic: sinuzite usoare, simple si sinuzite complicate, grave. ETIOLOGIE: Inflamatiile sinusurilor paranazale pot fi provocate de trei mari categorii de cauze: 1. locale; 2. de vecinatate; 3. cauze generale. 1. Cauze locale In etiologia locala a sinuzitelor pot interveni factori determinanti si factori favorizanti. Din prima categorie fac parte cu precadere infectiile mucoasei nazale, cu germeni banali sau specifici precum si rinitele virotico-microbiene. Rinitele infectioase sunt cauzele principale ale sinuzitelor. Factori locali favorizanti sunt numerosi si variati. Unii dintre acestia, care actioneaza ca factori mecanici nu intarzie sa devina cu timpul elemente ale favorizarii aparitiei dar totodata a intretinerii sau permanentizarii infectiei locale. Acesti factori pot fi grupati astfel: a. Factori anatomici anatomia normala sinuso-nazala, prin particularitatile ei, poate reprezenta un factor etiologic al patologiei inflamatoare sinuso-nazale. Astfel, exista o frecventa mai mare a sinuzitelor anterioare decat a celor posterioare. Practic, intreaga patologie inflamatoare sinuso-nazala este o patologie a ostiumului siunusului maxilar (ostiomul este orificiul de ventilatie si drenaj al cavitatii maxilare). Obstructia lui mecanica, edematoasa sau infectioasa determina o reactie in lant a sinusopatiilor functionale, a caror cauza majora este carenta aerarii. In schimb, in sinusopatiile infectioase, cea mai alterata este functia de drenaj. Canalul nazo-sinuso-frontal este uneori lung, sinuos si stramtorat prin proeminenta celulelor periinfundibulare etmoidale. Alteori exista chiar o comunicare caniculara maxilo-etmoido-sinuso-frontala, un fel de legatura intre toate aceste sinusuri cranio-faciale, care a fost observata si descrisa cu numele de foseta ovala de catre Vilar

Fiol si care explica relatia fiziopatologica de importanta deosebita in constituirea formelor anatomo-clinice de polisinuzita anterioara. Deasemenea, din amplasarea topografica si dezvoltarea anatomica a sinusului etmoidal in mijlocul tuturor celorlalte cavitati aerifere sinuso-nazale si din imbolnavirea mai frecventa a lui, se poate retine notiunea raspandirii, a propagarii mai usoare a inflamtiei lui la celelalte cavitati sinusonazale. Totodata din faptul ca in patologia inflamatoare a acestor cavitati, sinuzita etmoidala reprezinta sinuzita cheie, raspantia sau centrul patologic de releu al imbolnavirii tuturor celorlalte sinusuri, se poate intelege de ce prin rezolvarea terapeutica cat mai timpurie a sinuzitei etmoidale se realizeaza o adevarata profilaxie a imbolnavirii celorlalte calitati sinuso-nazale. De asemenea, se poate intelege de ce in polisinuzita cronica anterioara nu poate fi obtinut un rezultat terapeutic complet si durabil, fara o cura chirurgicala minutioasa si concomitenta a sinuzitei etmoidale. b. Factori traumatici sinuzitele traumatice pot fi provocate de accidentele de munca, accidentele de circulatie, sport etc. Ori de cate ori aceste traumatisme sunt insotite de fracturi transversale ale fetei sau ale bazei craniului, pot fi interesate concomitent mai multe cavitati sinuzale. Sinuzita traumatica este consecinta vehicularii agentilor patogeni de la exterior, a infectarii secundare, infectare favorizata mai ales de o fractura decschisa, prin solutia de continuitate sinuso-buco-faciala. Un traumatism dentar care realizeaza efractia peretelui inferior al sinusului maxilar, in cursul unei extractii mai laborioase sau neindemanatice, poate fi deasemenea generator de sinuzite. O importanta deosebita o au si barotraumatismele intalnite frecvent la aviatori sau scafandri datorita diferentelor bruste si mari ale presiunii aerului in raport cu presiunea din cavitatile sinuzale. Astfel, cand presiunea atmosferica sufera o crestere brusca, cea a aerului din cavitatile sinuzale scade si invers. Ori de cate ori valorile presiunii se modifica brusc, se realizeaza mecanismul unei sinuzite transsudative. c. Corpii straini endonazali sau intrasinuzali pot favoriza constituirea secundara a unei sinuzite (de exemplu tamponamentul nazal partial si cu deosebire cel total). d. Factori tumorali prezenta unei tumori dezvoltate in fosa nazala sau intr-una din cavitatile sinuzale, prin efectul tulburarii fiziologiei normale sau prin acela al ulcerarii

si infectarii secundare ei, poate fi o cauza favorizanta pentru constituirea unei sinuzite de staza seroasa sau supurata. 2. Cauze de vecinatate Acestea actioneaza fie prin mecanismul tulburarii fiziologice nazo-sinuzale normale, fie mai adesea prin acela al focarului infectios. Se cunoaste ca dintii sinuzieni (cel de al doilea premolar, primul si al doilea molar) daca sunt devitalizati in scop proteic pot genera in anumite conditii reactii inflamatoare apico-dentare cu rasunet asupra sinusului maxilar vecin (mucoperiostul sinusului). Totodata, existenta unei amigdalite palatine cronice, cu acutizari frecvente, prin perturbari vasomotorii pe care le poate intretine in cornetele nazale si prin actiunea ei focal toxica, poate constitui uneori, mai ales la copii, un element cauzal de importanta deosebita pentru generarea sau nevindecarea unei sinuzite. 3. Cauze generale Cauzele generale sunt multiple si cu aspecte foarte variate. De aceea ele necesita sa fie investigate si cunoscute cu multa atentie. In categoria acestor cauze intra influenta macroclimatului dar si a microclimatului mucoasei nazo-sinuzale. Ceea ce s-a observat ca reuseste sa deregleze mai usor reactivitatea fiziologica de adaptare si de aparare a acestei mucoase sunt diferentele bruste si mari de temperatura dar si de presiune. Factorii meteorologici actioneaza asupra mecanismelor functionale nazosinuzale nu numai prin actiunea directa a curentului de aer necorespunzator, ci mai ales indirect, prin intermediul sistemului nervos central care este confruntat si el cu aceste noxe. Se pare ca are loc in aceste cazuri, o reactie modificata din partea sistemului nervos central, la nivelul centrilor diencefalici, al centrilor cortico-cerebrali, precum si din partea sistemului vegetativ neuro-endocrin. Alaturi de macroclimat, o importanta deosebita este acordata atmosferei sau conditiilor locului de munca, respectiv microclimatului. In patologia inflamatoare a sinusurilor nazale, un rol de mare importanta il au si cauzele de mediu endogen. Aici intra toate bolile de nutritie care pot genera si permanentiza procesele inflamatoare si supurative. Hipo tuberculoza, si avitaminozele, hipercolesterolemia, anemiile, hiperuricumia, diabetul, obezitatea, hipofunctia hipocalcemiile, reumatismul,

corticosuprarenala si cea hipofizo-gonadica, instabilitatea neurovegetativa etc. pot fi recunoscute uneori ca generatoare sau favorizante de rinosinuzite carentiale, metabolice si neuro-endocrine. Starea de fragilitate a mucoasei rino-sinuzale consta, in primul rand, in tulburarea mecanismelor de aparare a mucoasei impotriva agentilor infectanti, interesand in esenta insasi imunitatea castigata filogenetic de catre aceasta mucoasa. O alta cauza favorizanta a infectarii mucoasei sinuso-nazale poate fi alergia. Factorii alergizanti sunt numerosi si diversi. Ei pot fi aerieni, pneumalergeni (polen, praf casnic, pene), alimentari (fragi, capsuni, cacao), fizici (frig, umezeala), medicamentosi (iod, sulfamide), chimici (gaze industriale, diferiti vapori), biologici (toxine bacteriene). In esenta, alergia nazo-sinuzala pura trebuie sa fie considerata ca rezultatul unor procese mixte nervoase si umorale.

I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU SINUZITA I.3.1 SIMPTOMATOLOGIE
SIMPTOMATOLOGIE: Inflamatiile sinusurilor nazale sunt insotite de o simptomatologie generala si locala, comuna in unele privinte majoritatii sinusurilor afectate. Manifestarile clinice ale rinosinuzitelor sunt, in primul rand, in raport cu stadiul lor evolutiv acut si cronic, cu profunzimea si gradul proceselor lezionale si cu existenta complicatiilor. Aceasta simptomatologie exprima, in numeroase cazuri, suferinte numeroase si variate. Stadiul acut al inflamatiilor sinusurilor nazale se manifesta adesea printr-o simptomatologie locala si generala zgomotoasa, aflata in strans raport cu boala infectioasa cauzala, mai ales cand aceasta este o infectie cu virus gripal, cu alte virusuri, cu microbii supuratiilor banale sau cu microbii specifici ai numeroaselor boli infectioase. Stadiul cronic al rinosinuzitelor este adesea tacut, iar datorita caracterului paucisimptomatic al acestor sinuzite ipocrite cum le numeste Portmann face necesara o anamneza minutioasa, sistematica si deductiva. Simptomele sunt diferentiate in functie de forma acuta sau cronica, precum si de sinusul afectat. I. Forma acuta a. Sinuzitele cranio-faciale

1. Simptomatologia locala subiectiva poate fi exprimata de bolnavi in anamnezei prin una sau mai multe dintre urmatoarele manifestari:

cursul

senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala. Pielea si tesuturile moi de la nivelul obrazului respectiv si adesea pleoapa capata un aspect inflamator, sunt tumefiate, au culoare roz, sunt mai calde si mai hiperestezice decat cele din vecinatate.

rinoree abundenta, initial bilaterala, pentru ca, dupa trecerea catorva zile, sa devina unilaterala; o rinoree siromucoasa cu striatii de sange, mucopurulenta sau reprezentata de evacuarea unui puroi gros, bine legat. Aceasta rino-sinurosecretie este de culoare galbena, verde, mai rar maronie, in cantitate variabila, totdeauna mai abundenta dimineata la trecerea in pozitia de ortostatism precum si la sfarsitul unei crize dureroase cand blocajul ostiumului cedeaza si orificiul devine permeabil, consecutiv cresterii tensiunii intracavitare a puroiului care forteaza deschiderea lui.

durere spontana provocata nu numai de efectul actiunii mecanice a acumularii puroiului din sinusul maxilar dar si ca o consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale care asigura sensibilitatea mucoasei sinuso-maxilare. Durerea spontana este totdeauna prezenta datorita abundentei si complexitatii inervatiei senzitive trigemino-simpatice, in care exista numeroase anastomose de fibre mielinice si amielinice si care explica posibilitatea extinderii contralaterale a ei. Sediul durerii maxime este insa in raport cu sinusul maxilar afectat si bolnavul o localizeaza la nivelul hemifetei respective. Durerea are de cele mai multe ori un caracter periodic, cu intensificari paroxistice, ritmice, orare, obligand bolnavul sa prefere in asemenea cazuri pozitia de chinostatism in imobilitate completa si semiobscuritate si sa renunte la oricare activitate fizica sau intelectuala.

obstructie nazala. Aceasta tulburare a functiei respiratorii nazale este cauzata de congestia si hipersecretia pituitarei nazale, fenomene care suprima total sau partial lumenul fosei nazale. Obstructia nazala acuta este initial bilaterala, mai apoi se mentine strict unilaterala, are caracter intermitent si este favorizata de clinostatism. Insuficiena respiratorie nazala se accentueaza in timpul noptii si din aceasta cauza somnul este zgomotos, nelinistit, intrerupt prin senzatii de uscaciune si sufocatie,

consecinta a respiratiei bucale, care provoaca spasmul reflex al mucoasei faringolaringiene. tulburarea functiei normale a olfactiei. Dereglarea poate fi cantitativa, in sensul unei scaderi a senzorului olfactiv si calitativa. Hiposmia este mai frecvent observata si ea este cauzata de deficientul respirator nazal care elimina aportul aerian al moleculelor odorivectoare. Cacosmia, totdeauna subiectiva, poate fi cauzata de retentia puroiului, de flora microbiana anaeroba. hiperestezia mucoasei pituitare. Bolnavul are periodic senzatia de corp strain care se deplaseaza intermitent si care ii provoaca o gadilare, un prurit nazal, care-l face sa stranute in salve. microepistaxiul poate fi un simptom insotitor al rinoreei acute nazo-sinuso-maxilare. El este cauzat de congestia difuza a mucoasei si de ruptura capilarelor ectaziate in cursul unui acces de stranut sau al unui efort de suflare a nasului. 2. Simptomatologia locala obiectiva consta in urmatoarele semne fizice: - tumefiere cel mai adesea moderata si difuza; - congestie difuza a membranelor externe oculare de partea bolnava; - modificare de culoare a tegumentelor obrazului de partea bolnava, pielea avand un aspect inflamator discret; - roseata, escoriatii, fosuri la nivelul vestibulului nazal. Prin palparea externa directa se poate constata ca pielea corespondenta este mai calda si mai sensibila la atingere. Din categoria simptomelor obiective functionale pot fi intalnite: - obstructie nazala unilaterala; - rinoree sero-mucoasa sau mucopurulenta unilaterala; - hiposomie sau rareosianosmie temporara; - lacrimare si fotofobie, intensificate in momentul proiectarii fascicolului luminos in vederea examinarii. Inspectia endonazala realizata prin metoda rinoscopiei anterioare si posterioare ne permite sa constatam ca lumenul foselor nazale este micsorat sau aproape complet disparut, fiind obstruat cu secretii seropurulente fluide sau mucopurulente groase, vascoase, care dupa indepartarea lor lasa sa se vada o mucoasa puternic inflamata.

3. Simptome generale. Manifestarile de ordin general sunt in strans raport cu etiologia, mai ales cand aceasta este o infectie cu virusuri gripale, cu edenovirusuri sau cu microbi specifici ai altor boli infectioase: - febra oscileaza in jurul a 38-39 0C, este aproape mereu prezenta in primele zile, insotita de o senzatie de oboseala fizica si intelectuala si de rau general; - cefaleea are un caracter mai mult difuz, bolnavul descriind-o ca pe o senzatie de greutate a capului, cu paroxisme in perioadele de obstructie nazala maxima; - nevralgiile fetei si cele cranio-cervicale imbraca forma unei hiperestezii dureroase a intregului teritoriu de distributie a trigemenului sau sunt prevazute sub forma de dureri periodice si violente care apar in crize provocate de retrutia exudatului intrasinusomaxilar, prin blocajul edematos intermitent al ostiumului. Toata aceasta simptomatologie algica, cu senzatii din cele mai variate arsura, intepatura, zvacnituri, tensiuni cu caracter discontinuu poate fi favorizata de pozitia de ortostatism, de inhalatii prea fierbinti, de frig, de incordarea atentiei, concentrarea vederii. Mai trebuie subliniat ca intensitatea acestor nevralgii este variabila cu potentialul nervos senzitiv al fiecarui individ. - aprosexia devine aparenta mai ales in timpul lucrului, iar aceasta dificultate de concentrare a atentiei, alaturi de cefalee si sindromul dureros contribuie la scaderea randamentului numai fizic si intelectual; - ameteala de origine sinuso-maxilo-nazala este o manifestare clinica mai rara; ea apare brusc fiind insotita de tulburari vegetative (greturi, transpiratie, paloare, hipotimie) precum si senzatia de echilibru instabil; - tahicardie, palpitatie, dureri precordiale, neliniste cardiovasculara, toate sunt manifestari neororeflexe ale unui sindrom functional cardiac, care poate fi provocat de o rinosinuzita maxilara acuta; - inapetenta, constipatia, limba saburala, alcatuiesc un manunchi de simptome digestive aparute ca o consecinta a piofagiei, starii febrile; - tusea la inceput este uscata, mai mult o tuse de iritatie faringiana pentru ca ulterior sa devina o tuse productiva, consecinta fie a unei infectii descendente, fie a interrelatiei neuro-umorale sinuso-bronsice.

b. In cazul sinuzitelor croniobazale, simptomatologia este asemanatoare, aici mai aparand o serie de semne cauzate de localizarea infectiei la nivelul sinusurilor etmoidale si sfenoidale. Astfel, apar in plus: - durere de cap spontana cu sediul in crestetul capului sau in ceafa, provocata nu numai de efectul actiunii mecanice a acumularii si tensiunii intracavitare a puroiului dar si ca o consecinta a nevritei inflamatoare a ramurilor nervoase terminale care asigura sensibilitatea mucoasei etnoido-sfenoidale. Durerea are de cele mai multe ori un caracter continuu cu exacerbari si persistenta ei compromite atat activitatea fizica si intelectuala cat si cat si odihna bolnavului in pofida pozitiei de dinostetism si semiobscuritatii preferate de catre bolnavi; - scaderea acuitatii vizuale este cauzata de un proces vascular edematos, care comprima nervul optic in canalul sau osos. Restul simptomatologiei se confunda cu cea prezenta la sinuzitele craniofaciale. II. Forma cronica este stadiul de boala consecutiv episodului acut. Sinuzita cronica este sinuzita care nu s-a vindecat timp de aproximativ 2-3 luni si in care apar remanieri profunde ale epiteliului, adesea ireversibile din punct de vedere histofunctional. Simptomatologia este asemanatoare tuturor tipurilor de sinuzita: 1. Simptomatologia locala subiectiva exprimata de catre bolnavi in cursul anamneziei poate fi exprimata prin unul sau mai multe din semnele urmatoare: - rinoree purulenta, rareori bilaterala, frecvent unilaterala reprezentata prin scurgerea unui puroi gros, vascos, intens colorat in galben sau verde; - senzatia de plenitudine intranazala si perinazala; - durere spontana ce apare doar in perioadele de acutizare cand este asociata cu simptomatologia formei acute; - obstructie nazala cauzata de congestia mucoasei. 2. Simptomatologia locala obiectiva se confunda cu cea prezentata la forma acuta. 3. Simptome generale Cefaleea imbraca caracterul unei senzatii de greutate a capului si poate prezenta paroxisme in perioadele de obstructie nazala maxima. Ea se intensifica totodata in miscarea de aplecare a capului, in efortul de a sufla nasul, in stranut si in tuse.

Nevralgiile cranio-cervico-faciale apar cu toata intensitatea in perioadele de acutizare si in cazul retentiei puroiului.Sinuzita cronica poate deveni aparent vindecata in perioada sezonului calduros pentru ca in timpul iernii starea de latentizare sa ia sfarsit si sa apara manifestari de tip acut. Oboseala fizica si intelectuala se manifesta in special in timpul lucrului si se repercuteaza asupra randamentului in munca. Ameteala de origine sinuzala este un simptom clinic mai rar. Poate apare brusc insotita de tulburari vago-simpatice precum si de senzatia de echilibru instabil. Ea poate fi provocata de un efort de dezobstruare a nasului. Manifestari toxiinfectioase de boala de focar care pot tulbura functiile normale ale majoritatii sistemelor si aparatelor organismelor.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE


Diagnosticul clinic pozitiv se bazeaza pe anamneza. Doua simptome principale sunt intotdeauna prezente: durerea si ronoreea. Toate celelalte siptome locale si generale, subiective si obiective, mentionate anterior, pot fi asociate. Ca metode ajutatoare de investigatie in sprijinul stabilirii diagnosticului pot fi folosite urmatoarele procedee: 1. Diafanoscopia sau transluminarea cavitatilor sinusoidale, metoda care se bazeaza pe faptul ca aceste cavitati normal aerate permit propagarea usoara si uniforma a unui fascicul luminos. Diafanoscopia nu este o metoda de explorare care ofera intotdeauna rezultate sigure, ea fiind supusa unor erori prin variatii de interpretare datorita multor cauze. De exemplu, in sinuzita maxilara au fost descrise urmatoarele semne diafanoscopice: - semnul Heryng luminozitate inegala a celor doua fose canine, cea de pe partea sinusului maxilar bolnav fiind obscura; - semnul Robertson iluminarea inegala a peretilor laterali ai foselor nazale, cel de partea sinusului maxilar bolnav fiind mai intunecat; - semnul Davidsohn pupila de partea sanatoasa se lumineaza, cea de partea bolnava ramane obscura;

- semnul Brger bolnavul avnd ochii inchisi nu percepe senzatia luminoasa de partea bolnava ori de cate ori se aprinde becul diafanoscopului. 2. Cateterismul este o metoda de explorare care consta in introducerea unei sonde adecvate prin ostiumul sinuzal, prin intermediul careia se executa fie aspirarea secretiilor, fie o spalatura cu solutie de antibiotice. Este o metoda greu de realizat, comporta riscuri functionale si pentru aceste motive este rar folosita. 3. Punctuatia diameatica este un mijloc de investigatie diagnostica directa, foarte valoros si curent folosit in patologia inflamatoare. Punctuatia permite diagnosticul microbiologic si efectuarea antibiogramei. Tehnica ei este simpla, precisa si usor de executat. 4. Endoscopia sinuzala poate fi practicata concomitent cu punctuatia. Cu ajutorul opticii maritoare pot fi explorate modificarile existente la suprafata mucoasei. 5. Radiografia simpla este examenul complementar care ajuta precizarea diagnosticului in cazurile indoielnice. Transparenta normala a sinusului afectat este modificata, cavitatea sinuzala aparand mai mult sau mai putin umbrita, datorita prezentei serozitatii sau a puroiului.

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE, TRATAMENTE SPECIFICE


Ingrijirea bolnavilor cu sinuzita impune asistentei medicale o serie de interventii proprii si delegate, ambele categorii fiind importante in egala masura. 1. INTERVENTIILE AUTONOME (PROPRII) pe langa menirea de a contribui la vindecarea propriu-zisa a afectiunii, au si scopul de a vindeca, in mare masura sufletul bolnavului, linistirea pacientului in legatura cu tratamentul, evolutia si prognosticul bolii sale, diminuandu-i anxietatea, atat de des intalnita in randul celor spitalizati. In acest sens, asistenta medicala are drept atributii: - aerisirea zilnica a saloanelor. Temperatura din aceste saloane va fi mai ridicata cu 1-2-3
0

C. Umiditatea aerului sa fie de 60-65 %. De multe ori, asistenta va trebui sa ridice

umiditatea aerului din salon cu mijloace artificiale (pulverizari, evaporari, vase cu apa pe calorifer);

- asigurarea igienei mucoasei nazo-sinuzale. Va invata bolnavul sa isi mentina igiena mucoasei prin dezinfectiei nazo-sinuzala cu diferite medicamente septice prescrise de catre medic; - combaterea durerilor; - combaterea hipertermiei. Asistenta aplica pe fruntea bolnavului comprese cu apa rece. Ele se realizeaza prin impaturirea unei panze inmuiata in apa si stoarsa partial. Deasupra straturilor umede de panza se aplica un invelis uscat cu scopul de a evita evaporarea rapida a apei din compresa. Compresele reci au actiune hipertermizanta, analgezica. Pentru a produce scaderea temperaturii corporale, compresele se schimba cat mai des caci mentinute mai mult timp pe loc preiau temperatura regiunii peste care s-au aplicat. Schimbarea compreselor se face de 3-6 ori pana la scaderea temperaturii la valoarea dorita. Efectul compreselor reci poate fi mult prelungit daca peste acestea se aplica un aparat racitor. Asistenta va preveni pacientul asupra neplacerilor legate de aplicarea compreselor reci (singurul moment un efect linistitor. Pentru mentinerea compreselor reci timp indelungat pe capul bolnavului se poate proceda astfel: se prelungesc pe o tava servetele mici de dimensiuni aproximativ 20/20 cm si o bucata de gheata curata pe suprafata neteda. Se inmoaie servetelele si apoi se aplica pe suprafata ghetii. Dupa racire, unul dintre servetele va fi stors si aplicat pe fruntea bolnavului. Astfel, se pregatesc mereu noi comprese racite pe gheata, care se schimba din 3 in 3 minute pe toata perioada prescrisa pentru aplicare. Compresele se mai pot aplica si pe trunchi si torace sau se pot face infasurari in cearsaf. - regim hidric toata perioada febrila. Pregatirea materialelor diferitelor investigatii clinice si paraclinice si pregatirea fizica si psihica a bolnavului. Asistenta medicala va pregati si va da medicului, in conditii de perfecta sterilitate, toate materialele si instrumentele necesare in vederea efectuarii punctiilor sinuzale sau aspiratiilor nazo-sinuzale. Aceste instrumente sunt: oglinda frontala, specule nazale (serie neplacut este primul contact al tegumentelor cu temperatura compresei). Concomitent cu combaterea hipertermiei, compresele aplicate pe frunte au si

pentru adulti, serie pentru copii), stilele portvata, lampa de spirt, aparat pentru aspiratie, solutii medicamentoase, ser fiziologic. In dimineata in care asistenta va recolta produsele biologice ale bolnavilor, ea insasi va pregati sticlutele in care pune sangele recoltat, le va eticheta corespunzator (numele si prenumele bolnavului, examenul de laborator cerut, data recoltarii, sectia unde este internat bolnavul), va pregati seringi si ace sterile, garoul, substantele anticoagulante necesare, alcool medical precum si tampoane de vata sterila. Va efectua orice recoltare in conditii de asepsie riguroasa si se va asigura ca transportul la laborator al sticlutelor cu sangele recoltat se face imediat dupa terminarea recoltarilor si, de asemenea, in conditii sterile. Pregatirea psihica a bolnavului consta in explicarea tehnicilor de investigatii chimice ce urmeaza a i se aplica, in diminuarea anxietatii bolnavului. Asistenta ii va explica importanta spitalizarii, importanta respectarii tratamentului prescris de catre medic, evolutia bolii in urma respectarii medicatiei si prognosticul bolii daca nu s-ar respecta tratamentul medicamentos. De asemenea, bolnavul va trebui sa fie informat asupra unor reactii adverse ce pot surveni in urma aplicarii tratamentului sau in urma efectuarii punctiei sau a altor examene de specialitate. La bolnavii carora li se fac punctii se va face anestezie locala cu Xilina 2 %. Unul dintre efectele adverse ale Xilinei este ameteala. Asistenta trebuie sa informeze pacientul in privinta acestui aspect. In timpul efectuarii anumitor manevre (recoltari, administrarea tratamentului) asistenta va purta un dialog cu bolnavul, pentru a-i alunga frica si a-l face astfel mai cooperant cu echipa de sanatate. Pregatirea fizica consta in faptul ca asistenta medicala va mentine capul bolnavului in pozitia corespunzatoare. Bolnavul va sta pe scaunul special din cabinetul de consultatii O.R.L. Asistenta va informa pacientul ca in dimineata efectuarii recoltarii produselorbiologice si in dimineata efectuarii punctiei sinuzale, nu trebuie sa manance si sa bea nimic. Va conduce la salon fiecare pacient examinat in vederea prevenirii caderilor, datorita ametelilor.

Supravegherea si notarea zilnica in foaia de observatie si in carnetelul propriu a functiilor vitale si vegetative. Asistenta medicala are datoria sa urmareasca zilnic functiile vitale si vegetative, notand valorile in carnetelul personal si in foaia de temperatura. Temperatura se urmareste cu atentie, se masoara atat dimineata cat si seara cu termometru medical, gradat dupa scara Celsius. Inainte de masurarea temperaturii, termometrul va fi controlat daca functioneaza si daca mercurul este coborat. Uzual temperatura se masoara in axial. Bolnavul va sta in decubit dorsal sau sezand, isi sterge cu un prosop cavitatea axilara, introduce termometrul in axila, apropie bratul de trunchi si ramane in aceasta pozitie 10 minute. Dupa aceea, asistenta citeste valoarea temperaturii si noteaza cifric in carnetelul personal si grafic in foaia de temperatura cu creion albastru (culoare conventionala). Termometrele se pastreaza in recipiente speciale cu vata pe fundul lor, recipiente ce contin cloramina 10 % sau bromocet 1 %. Valoarea normala a temperaturii este de 36,2-36,7 0C. Pulsul se masoara de doua ori (dimineata si dupa-amiaza). Se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura. Astfel, pentru fiecare grad de emperatura in plus, frecventa pulsului creste cu 8-10 pulsatii pe minut. Pulsul se percepe la artera carotida, radiala femurala, poplitee si safena. Inainte de a i se lua pulsul, bolnavul va sta 15 minute in repaus fizic si psihic. Valoarea normala a pulsului este de 60-80 pulsatii pe minut. Tensiunea arteriala se masoara cu ajutorul tensiometrului prin mai multe metode, dintre care cea mai folosita este cea auscultatorie (metoda Korot Kor). Alte metode: palpatorie (Riva-Rocei) si oscilometrica. Bolnavul va sta in decubit dorsal, cu membrul superior intins si relaxat sau sezand cu bratul rezemat, bine intins, relaxat. Principiul metodei sta in comprimarea bratului cu un manson pneumatic de cauciuc, in timp ce un manometru aflat in derivatie indica valorile presiunii din manson. Cu ajutorul unui stetoscop aplicat in dreptul arterei humerale se percepe un zgomot ritmic aparut la decomprimarea mansonului, in momentul in care presiunea din manson egaleaza presiunea sangvina maxima. Continuand decomprimarea se constata o accentuare progresiva a zgomotelor dupa care acestea scad

in intensitate, pana cand devin imperceptibile. Ultimul zgomot perceput reprezinta tensiunea arteriala minima. Manseta pneumatica trebuie sa fie strans aplicata pe brat. Ea nu va fi tinuta umflata prea mult timp pentru ca produce hipertensiunea venoasa care creste tensiunea minimna. Cu 10-15 minute inainte de luarea tensiunii, bolnavul trebuie sa fie in repaus psihic si fizic. In unele cazuri tensiunea arteriala difera la cele doua membre superioare (cauza este scaderea circulatiei la nivelul membrului respectiv). In mod normal tensiunea se va lua la ambele brate. Valoarea normala a tensiunii este de 115-140 mm Hg (tensiune maxima) si 75-90 mm Hg (tensiune minima), dar aceste valori depind de varsta, stari fiziopatologice. In foaia de temperatura se noteaza cupix albastru. Respiratia se masoara urmand miscarile de expansiune ale toracelui prin inspectie sau se aseaza palma pe peretele toracic. Valoarea normala este de 16-18 respiratii pe minut. In foaia de temperatura se noteaza tot cu un creion albastru. Se urmareste si se noteaza grafic in foaia de temperatura emisiile de scaun si urina. In caz de constipatie se efectueaza clisme si se administreaza purgative. Alta interventie autonoma consta in diminuarea anxietatii bolnavului. Astfel, inca din prima zi a internarii, asistenta medicala are datoria de a familiariza bolnavul cu colegii de salon si de a-i arata circuitul spitalului (sectia O.R.L.). Va purta convorbiri cu pacientul in vederea protejarii psihicului si a sustragerii atentiei si fricii de necunoscut privind boala sa . Asistenta va explica bolnavului ca spitalizarea este necesara pentru o supraveghere medicala foarte atenta, pentru asigurarea unui tratament medicamentos adecvat. De asemenea, se va convinge pacientul a trebuie sa colaboreze cu echipa de sanatate, acceptand cu usurinta conduita terapeutica si diversele examene clinice si paraclinice care i se vor aplica. Avand in vedere ca unele medicamente dau si reactii adverse, asistenta are datoria de a-i comunica bolnavului aceste simptome, pentru ca acesta sa nu se sperie la aparitia lor.

Asistenta medicala va informa bolnavul despre evolutia si prognosticul bolii, despre eventualele complicatii ce ar putea apare in urma nerespectarii tratamentului impus de catre medic. La externare va invata bolnavul sa evite frigul, umezeala precum si mediile poluante; sa trateze cat mai precoce orice infectie a cailor respiratorii supoerioare; sa revina periodic la control O.R.L. Supravegherea starii generale a bolnavului asistenta va urmari zilnic starea generala a pacientului, faciesul care poate fi semnificativ, reactiile la tratamentul medicamentos, calitatea si cantitatea somnului, modul in care bolnavul mananca respectand regimul alimentar impus de medicatie (alimentatia va fi adaptata perioadei de evolutie a bolii, in perioada febrila bolnavul va urma un regim hidrozaborat lichide, zeama de fructe, supe de legume, apoi, pe masura ce febra scade si temperatura revine la normal, alimentatia va reveni si ea la normal). Totodata, asistenta va urmari felul in care se deplaseaza bolnavul, daca acesta respecta regulile de igiena personala sau daca este apatic. Dar, in mod deosebit, asistenta va urmari functiile vitale si vegetative. 2. INTERVENTIILE DELEGATE se adreseaza unor masuri generale si locale. Tratamentul general al sinuzitei consta in: - decongestionarea si dezobstrurarea fosei nazale si a ostiumului sinuzo-maxilar pentru a restabili aerarea si drenajul normal al secretiilor patologice. Acestea se pot obtine consecutiv administrarii (prin instilatii sau vaporizatii) serului efedrinat 1-3 % sau a uleiului eucaliptolat sau a medicamentului Afrin; - tratamentul antiinfectios de antibiotice (Gentamicina, Oxacilina) in doze diferite, in functie de gravitatea bolii; - tratament antitermic: Algocalmin, Paracetamol; - tratament analgezic: Algocalmin si Antinevralgic; - vitaminoterapie. Ca tratament local inflamatiile sinuzale beneficiaza de frictiuni cu alcool si masaje ale pielii capului si cefei.

I.6 EVALUAREA I.6.1 EVOLUTIE


In linii generale sinuzita, indiferent de forma ei (acuta sau cronica) precum si de sinusul afectat, are o evolutie asemanatoare. Astfel, poate merge catre: - vindecare spontana; aceasta este evolutia obisnuita a formelor care se vindeca odata cu rinita care le-a generat; totodata, aceasta vindecare spontana apare ori de cate ori conditiile etio-patogenice favorizante inceteaza sa mai existe, iar reactivitatea generala a organismului este prompta in actiunea ei de sprijinire a cresterii eficientei biologice locale a mucoasei sinuzale inflamate; - cronicizarea, in cazul in care factorii cauzali favorizanti isi continua actiunea nociva sau cand sinuzita este ignorata sau neglijata, precum si in cazul cand este utilizata o terapeutica neadecvata sau intempensiva; - complicatii.

I.6.2 COMPLICATII
Rinosinuzitele acute si in special cele cronice pot sa genereze in anumite conditii o serie de complicatii, unele usoare, altele deosebit de grave din punct de vedere vital si functional. Aceste complicatii pot fi grupate in doua mari categorii: 1. complicatii de vecinatate (orbito-oculare; osteo-craniene, meningo-encefalice, venoase); 2. complicatii generale la distanta, de tipul bolii de focar: a) fluxiunea superficiala palpebrala (localizata la tesutul celular al pleoapei superioare in sinuzita acuta); b) fluxiunea profunda orbitara, care intereseaza tesutul celular orbitar. Tabloul clinic este reprezentat de edemul rosu al pleoapelor, de exoftalmie cu dificultate in miscarile globului ocular. Obisnuit, acest tip de fluxiune orbitara retrocedeaza. Exista insa si cazuri in care evolueaza spre supuratie, constituindu-se astfel un flegmon al orbitei care ar fi sursa unor complicatii grave (meningita sau abces cerebral). Flegmonul orbitei este anuntat de agravarea simptomelor generale, de imobilitatea globului ocular, de dilatatia pupilei, anestezie corneeana si hiperleucocitoza.

Extensiunea procesului inflamator si infectios la caile lacrimale provoaca pericistite si dacriociste supurate. Profilaxia acestor complicatii se face prin masurile de prevenire a imbolnavirii mucoasei nazo-sinuzale, prin diagnosticul la timp si tratamentul corect al rinosinuzitelor acute si cronice. In cazul complicatiilor osteo-craniene intra osteomielita craniana. Ea este consecinta unor tromboze septice ale venelor care pe cale interosoasa leaga circulatia osului frontal de aceea a oaselor parietal si temporal. Asanarea unui focar oseteitic frontal pare ca determina osteomielita, caci la 2-3 saptamani apare un alt focar si astfel infectia se extinde la parietal, la temporal ajungand in final sa intereseze intreaga calota craniana mai inainte de a invada continutul meningo-encefalic. Aceasta complicatie este insa tot mai rar observata datorita actiunii energice a antibioterapiei. Complicatiile meningo-encefalice se observa cu maximum de frecventa intre 15 si 40 de ani. Sinuzitele care le genereaza sunt cea frontala si cea etnoidala, exceptional cea maxilara si sfenoidala. Existenta unor solutii de continuitate sinuso-meningiene la nivelul peretelui dorsal al sinusului frontal si al celui cranian al etnoidului cauzate de un traumatism mai vechi si ignorat sau de fractura chirurgicala a lamei ciuruite a etnoidului in cursul unei rezectii a septului nazal sunt conditii care favorizeaza aparitia acestei complicatii. Patogenia lor este explicata de faptul ca sinusurile nazale sunt cavitati interpuse intre fosele nazale si etajele anterior si mijlociu ale bazei craniului. Mersului extensiv intracranian al infectiei i se opun trei bariere de aparare: mucoasa sinuzala, peretele osos precum si membrana fibroasa dura mater. Septomeningele limiteaza intre foitele sale doua spatii: spatiul subdural (intre dura mater si arahnoida) si spatiul subarahnoidian (intre arahnoida si pia mater). In spatiul subdural se pot localiza abcese intrameningiene, iar in spatiul subarahnoidian poate apare meningita septica difuza. Dimensiunile si dispozitia spatiilor subarahnoidiene variaza dupa regiuni. Astfel: la nivelul lamei ciuruite patrunde cu fiecare firisor nervos olfactiv cate un manson arahnoidian, stabilindu-se astfel o legatura directa cu fosele nazale; in zona etmoidofrontala dimensiunile dimensiunile reduse ale spatiilor intermeningiene pun encefalul

aproape in contact cu osul; dimpotriva, in zona sfenoidala, spatiul subarahnoidian se largeste in cisternele optochiasmice cu care vin in contact rareori prelungiri ale sinusului sfenoidal. Abcesul cerebral sinusopatic este mai rar intalnit ca cel de origine otomastoidiana. Sediul lui este lobul frontal si foarte rar localizarea este tempo-sfenoidala. Complicatiile venoase ale rinosinuzitelor sunt reprezentate de tromboflebita sinusului longitudinal superior si cea a sinusului cavernos. Tromboflebita sinusului longitudinal superior este cauzata mai des de o polisinuzita cronica fronto-etmoidala. Este o complicatie venoasa exceptionala, dar foarte grava. Calea de propagare este cea a continuitatii lezionale si cea a conexiunilor venoase. Asociate semnelor generale de septicopioemie, exista o jena in circulatia venoasa a pielii capului cu ectazia acestor vene care figureaza imaginea unui cap de meduza si un sindrom neurologic cerebral caracteristic. In final, pot apare si complicatii generale toxiinfectioase (generate in special de rinosinuzite cronice). Acest tip de complicatii afecteaza toate aparatele si sistemele organismului.

I.6.3 PROGNOSTIC
Prognosticul sinuzitei este benign. Chiar formele complicate pot fi astazi rezolvate cu succes datorita sprijinului pretios al antibioticelor. Fluxiunea orbitara evolueaza rapid spre resorbtie si vindecare, durerile scad in intensitate, temperatura revine la normal, starea generala se amelioreaza, edemul si exoftalmia dispar, astfel ca pericolul unei complicatii orbitale (flegmon al orbitei cu toate complicatiile pe care le poate genera) pot fi din timp reprimate. Chimioterapia antiinfectioasa moderna precum si progresele chirurgiei rinologice si chiar ale neurochirurgiei (utile pentru sinuzite ce au decurs cu complicatii ce afecteaza sistemul nervos) au schimbat in bine si prognosticul rezervat al formelor complicate.

I.7.1 PROFILAXIE
Sanatatea este o stare de armonie fizica, mentala si sociala care nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii. Este o calitate a vietii ce presupune o interactiune dinamica si o interdependenta intre conditia fizica a individului, manifestarile sale

mentale, reactiile emotionale, precum si ambianta sociala in care traieste. In aceasta ordine de idei, sanatatea dobandeste o alta dimensiune cea spirituala. Spre deosebire de aceasta, boala tradeaza un dezechilibru intre factorii fizic, mental, social, dezechilibru care poate afecta unul, doi sau toti cei trei factori. Educatia pentru sanatate se face in scopul mentinerii integritatii fizice si psihice ale individului prin profilaxie primara, in scopul suprimarii bolii inca din primele faze prin profilaxie secundara sau in scopul reintegrarii sociale a individului prin profilaxie tertiara. In cazul sinuzitei, profilaxia primara vizeaza alaturi de igiena individului in speta igiena nazo-faringiana avand in vedere ca majoritatea sinuzitelor pornesc de la banalele rinite si igiena mediului, stiind ca poluarea, mediile toxice in general, slabesc puterea de aparare a organismului, in acest mod putandu-se grefa cu mai multa usurinta o boala. Astfel, profilaxia primara cuprinde o serie de metode de crestere a imunitatii organismului (vaccinuri, alimentatie corespunzatoare, regim de viata si de munca normal). Profilaxia secundara vizeaza suprimarea bolii inca din primele faze tratament corespunzator sim vitaminoterapie. O sinuzita acuta ajunsa intr-un stadiu grav sau o sinuzita cronica presupune profilaxie tertiara care consta intr-un regim de viata si munca redus, evitarea oboselii si stresului, precum si controale periodice. In concluzie, profilaxia acestor complicatii se face prin masurile de prevenire a imbolnavirii mucoasei nazo-sinuzale, prin diagnosticul la timp precum si printr-un tratament corespunzator al rinosinuzitelor acute si cronice. printr-un

I.7.2 EDUCATIA PENTRU SANATATE


Educatia pentru sanatate cuprinde urmatoarele aspecte: 1. Evitarea frigului, umezelii, evitarea trecerii bruste de la o temperatura crescuta la una mica si invers. Acestea depasesc uneori capacitatea de adaptare a mucoasei nazosinuzale, determinand astfel aparitia afectiunilor rinosinuzale. 2. Igiena individuala in speta nazo-sinuzala prin dezinfectie cu diferite septuri si mentinerea permeabilitatii mucoasei.

3. Igiena mediului evitarea zonelor poluate care prin impuritatile pe care le contin scad puterea de aparare a mucoasei; evitarea aglomeratiei. 4. Cresterea imunitatii organismului prin vitaminoterapie; printr-o alimentatie corespunzatoare, bogata in proteine, glucide, lipide, alimentatie care sa satisfaca nevoile organismului; printr-un regim de viata si munca adecvat posibilitatilor organismului, evitarea stresului. 5. Urmarea cu strictete a tratamentului prescris de catre medic. 6. Prezentarea la control de specialitate dupa 40 de zile de la terminarea tratamentului, precum si ori de cate ori este nevoie pentru a impiedica astfel aparitia recidivelor sau a complicatiilor.

I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII SANITAR

IN DOMENIUL

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate . La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii . Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la : a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli ; b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate : butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorii , etc; c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protectie, manusi, sorturi) ; d) mijloacele de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele de excretie (urina , materii fecale , sputa, lichid de ascita, etc.) ; e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente ; f) semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii, flacoane, etc.) ; g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere, etc ;

h) purtarea echipamentului de protectie alcatuit din : halat alb ; calota ; papuci ce pot fi usor decontaminati

i) se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipanemtele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare, electroizolant ,etc.) ; j) in sectiile de anestezie , terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu gaze narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sintetice sau lana ; k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile ; l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor ; m) depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala ; n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea , investigarea si aplicarea tratamentelor . Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru imbracamintea personala de exterior . Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor . Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare din cei 6 pasi aratati mai jos . Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel. Cand ar trebui spalate mainile ? ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare ; inainte de contactul cu pacientul ;

inainte de baie ; dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie ; dupa indepartarea manusilor ; inainte si dupa parasirea saloanelor ; inainte de manuirea hranei ; inainte de procedurile aseptice : ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc ; inainte de contactul cu orice pacient.

Cei 6 pasi ai spalarii mainilor : 1. mainile pe fetele palmare ; 2. mainile pe fetele dorsale ; 3. palmele interdigital ; 4. degetele cu palma opusa ; 5. policele cu palma opusa ; 6. unghiile prin rotatii cu palma opusa ;

CAPITOLUL II
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR C.P. A.D. V.D. PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI C.P.
II.1 CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie: - directe: pacientul - indirecte: - familia pacientului; - dosarul medical actual (F.O. 5479); - dosarele medicale anterioare (F.O. 3471 si F.O. 4371) Metode de culegere a informatiilor: - interviul; - observatia; - luarea de notite.

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI


A. DATE FIXE: Nume si prenume: C.P. Varsta: 30 ani Sex: feminin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita legitim Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: educatoare, Gradinita nr. 6 B. DATE VARIABILE: Domiciliul: Str. Republicii nr. 40, Ploiesti Conditii de viata si de munca : Pacienta locuieste impreuna cu sotul ei si fiica sa intr-o casa formata din patru camere spatioase, salubre si un hol mare. Toate incaperile au temperatura, umiditatea si luminozitatea adecvate. Apa si gazele naturale asigura conditii

optime de trai. Curtea casei este mare, curata si din loc in loc prezinta mici randuri cu flori. Profesional, pacienta este devotata meseriei sale si este intr-o continua perfectionare profesionala. Cu colegii de munca este o fire deschisa si ajutatoare. Reteaua de sustinere: familia Relatia cu familia: Este o mama si o sotie ideala. Acorda sprijin moral si nu numai, de cate ori solicita membrii familiei. Relatii bune are si cu parintii, pe care ii respecta intelegandu-le orice stare sufleteasca specifica varstei. Ii sprijina si pe plan financiar. Le insufla speranta si incredere in viata. Gusturi personale: Mod de alimentatie masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie buna, intacta, bine ingrijita, fara carii sau proteze dentare. Limba umeda, roz, fara depozite. Gingii roz, aderente dintilor. Alimente preferate:mancaruri vegetariene, usor incalzite. Nu-i plac alimentele reci. Dintre fructe prefera pepenii, bananele si piersicile. Bea numai bauturi racoritoare si zilnic 1-2 cesti de cafea. Ocazional, fumeaza doar tigari de buna calitate. Serveste mese cu orar regulat, de 4 ori pe zi. Ii place sa ia masa impreuna cu familia si in conditii de perfecta igiena. Mod de petrecere a timpului liber: In timpul liber pacienta se ocupa cu treburile casnice, citeste, vizioneaza diverse emisiuni TV, filme, croseteaza sau brodeaza. Ii place sa lucreze ascultand muzica clasica. Ii place sa se plimbe seara, impreuna cu fiica sa si sotul ei precum si cu alte prietene. Adora marea si in fiecare vara merge cu familia cateva zile pe litoral. La sfarsit de saptamana merge in vizita la socri si parinti, domiciliati tot in Ploiesti.

II.1.2 STAREA DE SANATATE ANTERIOARA


A. Date antropometrice: - greutate 65 kg - inaltime 1,60 m - grupa sangvina 0 (I), Rh(+) B. Limite senzoriale: - acuitate vizuala, tactila, auditiva normale;

- acuitate olfactiva scazuta; - nu prezinta nici un fel de alergii; - nu prezinta nici un tip de proteze; - somn: normal calitativ si cantitativ, odihnitor. Rar doarme 1-2 ore dupa-amiaza; - mobilitate: normala, mers corect, capul drept, privirea inainte. C. Antecedente heredocolaterale: fara importanta. D. Antecedente personale fiziologice: - menarha la 13 ani; - ciclu menstrual: relativ abundent, dureaza 4-5 zile, cu dureri moderate in prima zi ; - copil nascut pe cale naturala, fara suferinte la nastere. E. Antecedente personale patologice: - bolile copilariei prezente; - apendicectomie la 17 ani; - repetate afectiuni rinosinuzale la 20, 25 ani.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA


A. Motivele internarii: - rinoree abundenta initial bilaterala: dupa 3,4 zile unilaterala seromucoasa; - obstructie nazala; - hiposmie; - cefalee. B. Istoricul bolii: Pacienta, cu veche suferinta sinuzala (boala fiind diagnosticata in 1989), cand in urma unei rinofaringite severe a aparut sinuzita maxilara acuta stanga. Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament medicamentos ambulatoriu boala sa vindecat intr-o saptamana si jumatate. La varsta de 25 de ani apare un nou puseu de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Aceasta a obligat pacienta sa se interneze in sectia ORL a Spitalului Boldescu. Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul de sinuzita maxilara acuta stanga.

Sub tratament medicamentos general (Zinnat tb. 500 mb; o tableta la 12 ore, Diclofenac 2 comprimate pe zi) si local (inhalatii cu Hidrocortizon hemisuccinat, Afrin); evolutia bolii a fost buna. Pe langa antibioterapie, tratamentul general a constat si in vitaminoterapie (B1, B6, B12 cate o fiola din fiecare pe zi). Bolnava a stat internata intre 1 si 15 aprilie 1993. A fost externata vindecata. In prezent pacienta se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare generala alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte de internare, zi in care pacienta si-a administrat din proprie initiativa Ampicilina 1 capsula la 8 ore. Simptomatologia accentuandu-se obliga bolnava sa apeleze la serviciul ORL, unde este internata pentru investigatii clinice si pentru tratament. C. Diagnosticul medical: - diagnostic medical de trimitere: Sinuzita acuta stanga; - diagnostic medical la internare: Sinuzita maxilara acuta stanga. D. Data internarii: 19.11.2007, ora 9:30. E. Examen pe aparate: - greutate: 65 kg; inaltime 1,60 m; - stare generala: alterata, subfebrila; - tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate, catifelate; - fanere: par bine ingrijit frumos coafat, culoare neagra, aspect normal al firului de par; - unghii: de lungime moderata, curate, de culoare roz; - tesut celular subcutanat: bine reprezentat; - sistem musculo-adipos: normal dezvoltat; - sistem ganglionar periferic: napalpabil. Ganglionii limfatici latero-cervicali mici, nervi durerosi spontani si la palpare, mobili; - sistem osteo-articular integru, fara modificari patologice; articulatii mobile active, nedureroase, spontan la palpare si la mobilizare; membre simetrice; mers normal, miscari coordonate; - aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicaular fiziologic, bilateral, fara raluri bronsice; sonoritati pulmonare corecte; respiratie ritmica, 20 miscari respiratorii pe minut; respiratie greoaie; fosele nazale obturate partial;

- aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace. Soc apexian in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara, tensiune arteriala egala bilateral si de valori normale (T.A. = 120/60 mm Hg). Puls cardiac ritmic, bine batut, normal (valori 70-80 pulsatii pe minut); - aparat digestiv: - cavitate bucala normala: dentitie alba, buna, bine ingrijita, mucoasa bucala si gingiovala de aspect normal; limba umeda, curata, fara depozite; faringe neiritabil; - abdomen: suplu, elastic, nedureros spontan si la palpare, fara herni, mobil cu miscarile respiratorii, zgomote intestinale prezente. Ficat si splina in limite normale, nepalpabile, nedureroase spontan si la palpare; - aparat urogenital: loje renale libere, nedureroase spontan si la palpare; rinichi in limite, nepalpabili, nedurerosi; mictiuni fiziologice; - sistem nervos central: - reflexe osteo-temalinoase prezente; - orientata temporo-spatial; - orientare fata de persoana sa; - reflex fotomotor prompt, prezent bilateral (pupile egale) - organe de simt: - acuitate vizuala normala; - acuitate tactila normala; - acuitate auditiva - normala - acuitate olfactiva - redusa EXAMEN CLINIC O.R.L. - Nas si sinusuri: - piramida nazala normal conformata; - sept nazal median; - cornete si meate normal conformate; - simt olfactiv redus; - mucoasa nazala si pituitara congestionate; - sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare; - puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare.

- Buco-faringe: buza, dintii, palat dur, amigdale, faringe, cavum: clinic normal; limba umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze dentare; amigdale palatine de aspect normal; mucoasa bucala si gingivala de aspect normal; faringe neiritabil; - Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala; - Examen otic: urechea dreapta, urechea stanga clinic normale; pavilion auricular de aspect normal. STARE FIZICA LA INTERNARE Stare generala alterata, subfebrilitate. Tegumente normal colorate, curate, elastice, netede, caldute. Facies nesemnificativ semiologic. Bolnava este orientata temporo-spatial si fata de propria persoana. Reflex fotomotor prompt, prevazut bilateral. Postura adecvata, mobilizare normala. Puls cardiac ritmic, bine batut, de valori normale (70-80 pulsatii pe minut). Tensiune arteriala egala bilateral si de valori normale (120/60 mm Hg). Respiratie greoaie, fose nazale obsturate.

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

1. A respira si a avea o buna circulatie

2. A bea si a manca

- respiratia simetrica, in limite normale (18 r/min); - respiratie superficiala; - respiratie ritmica; - tip de respiratie costal superior; - frecventa pulsului 85 pulsatii / minut; - T.A. = 120/80 mm Hg. - cavitatea bucala: *dentitie buna; * mucoasa bucala umeda si de culoare roz; *gingii aderente dintilor; - masticatia: usoara, eficace - reflex de deglutitie: prezent; - digestie: lenta.

- fose nazale obstruate; - disfonie; - senzatii de sufocare; - secretii abundente nazale; - respiratie dificila resen. - inapetenta; - dezechilibru intre a se alimenta si a bea.

- obstructia cailor respiratorii; - durere; - alterarea mucoasei nazale.

3. Nevoia de a elimina

- reactia urinii acida (pH=5,2) sau usor alcalina.

4. A se misca si a avea o buna

- postura: clinostatism.

- durere; - boala, spitalizare; - stare depresiva; - incapacitatea de a-si procura si prepara alimentele preferate; - restrictii alimentare datorita medicamentatiei; - procese inflamatorii si infectioase. - absenta - absenta sau scaunului pe mai diminuarea multe zile; scaunului; - crampe - alimentare abdominale; deficitara; - balonare; - anxietate, stress; - diaforeza. - durere; - procese inflamatorii sau infectioase. - absenta miscarii; - stare subfebrila; - piele calda. - atmosfera

postura
NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA

inadecvata;; - depresie; - singuratate


SURSE DE DIFICULTATE

5. A dormi si a se odihni

6. A se imbraca si - calitatea hainelor: dezbraca adecvata mediului. 7. A mentine temperatura corpului in limite normale

- neliniste; - iritabilitate; - diminuarea puterii de concentrare; - treziri frecvente. - dificultati de a se imbraca si dezbraca. - diaforeza; - frison; - piele calda si rosir; - hipertermie.

- durere; - spitalizare; - boala, tratament; - stare depresiva; - neliniste. - durere; - boala; - anxietate; - stress. - infectii sau procese inflamatorii; expunerea prelungita la mediul cald; lipsa cunostintelor de prevenire a infectiilor. - procese inflamatorii sau infectioase.

8. A fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele

9. A evita pericolele

- par: suplu, stralucitor; - urechi: curate, configuratie normala; - unghii: roz, lungime moderata; - cavitate bucala: *nu prezinta proteze; *gingii aderente dintilor - lipsa poluarii fonice, chimice; - salubritatea mediului; - temperatura mediului 22 0C; - mediu de siguranta.

- rinoree; - mucoasa nazala alterata.

- durere; - tumefactie; - caldura locala; - neincredere.

- deficit senzorial; - anxietate, stress; - mediu ambiant necunoscut; - izolare; - absenta persoanelor dragi; - inaptitudinea fata de tratament; - experiente

nefericite.
NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

10. A comunica

- limbaj clar, precis; - exprimare usoara a gandurilor, sentimentelor.

- dificultate de a se concentra; - expresia sentimentului de singuratate; - izolare de persoanele apropiate.

11. A actiona conform propriilor convingeri si valori

12. A fi preocupat in vederea realizarii

13. A se recrea

- stare de relaxare, de

- tristete; - supunerea la regim, la un tratament nedorit; - incapacitatea savarsirii practicilor religioase; - preocuparea fata de sensul vietii si al mortii; - preocuparea fata de propriile credinte si valori; - preocuparea fata de semnificatia suferintei. - incapacitatea de a se ocupa de familia sa; - incapacitatea de a-si indeplini functiile legate de rolul sau specific; - sentimentul de inutilitate. - neparticiparea la

- imprejurari necunoscute; - spitalizare, boala, tratament; - durere; - izolare, singuratate; - schimbarea modului de viata; - absenta persoanelor dragi. - abandonarea practicilor religioase; - anxietate, stress; - durere; - stare depresiva; - absenta locurilor sau mijloacelor pentru practicarea religiei; - teama de necunoscut; - spitalizare, boala.

- stare depresiva; - teama de a nu fi inteleasa de ceilalti; - schimbarea modului de viata; - absenta unor persoane insemnate. - durere;

incetare a tensiunii nervoase, a starii de


NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

activitati recreative;
MANIFESTARI DE DEPENDENTA

- singuratate; - anxietate;
SURSE DE DIFICULTATE

incordare.

14. A invata

- dificultate de a se concentra in cazul unei activitati recreative; - incapacitatea de a efectua o activitate preferata. - lipsa de interes fata de insusirea de noi cunostinte; - incapacitatea de a aduna informatii.

- stress; - boala; - spitalizarea; - tratamentul.

- boala, spitalizare; - tratament; - lipsa persoanei semnificative; - teama de cunoastere a adevarului.

II.2.2 PROBLEME ACTUALE, PROBLEME POTENTIALE, DIAGNOSTIC NURSING, NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
PROBLEME ACTUALE: - senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta; - durere spontana a sinusurilor maxilare; - obstructia nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie; - inapetenta.

PROBLEME POTENTIALE: - hipertermie; - alterarea mucoasei nazale; - congestia difuza a membranelor externe oculare de partea bolnava; - tulburari respiratorii si digestive (datorita piofogiei); - deshidratare acido-bazica; - dezinteres fata de activitatile cotidiene; - depresie, oboseala, epuizare; - scadere ponderala; - anxietate; - incapacitatea de a evita pericolele. DIAGNOSTIC NURSING: 1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, datorita obstructiei nazale si durerii, manifestata prin apatie, anxietate, tristete. 2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin teama, neliniste, apatie; 3. Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii peste valori normale, transpiratii, piele rosie si calda. 4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios si medicatiei, manifestata prin inapetenta, tulburari digestive, scadere ponderala. 5. Dificultate de a se odihni, datorita durerii, anxietatii, manifestata prin somn agitat si ore de odihna insuficiente. 6. Deshidratare datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scadere ponderala.

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR


Stabilirea obiectivelor generale: 1. Pacientul sa poata respira normal in termen de 3 zile.

2. Pacientul sa prezinte o temperatura corporala in limite normale in termen de 2 zile. 3. Pacientul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului, in termen de 2 zile. 4. Pacientul sa prezinte o igiena personala adecvata pe toata durata spitalizarii. 5. Pacientul sa-si diminueze anxietatea in termen de 2 zile. 6. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee in termen de 3 zile. 7. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii. 8. Pacientul sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efectuarii activitatii recreative preferate, in termen de 4 zile. 9. Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator in termen de 3 zile de la data internarii. 10. Pacientul sa fie ingrijit corespunzator. 11. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 12. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa se evite aparitia complicatiilor. 13. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al oricarei rinosinuzite aparute, tratament instituit in timp util. 14. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

II.4 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C.P.

PERIOADA DE TIMP 1

PROBLEMELE PACIENTULUI 2 Rinoree unilaterala

OBIECTIVE 3 Pacienta sa prezinte o rinoree diminuata, in urmatoarele 3 zile: 1921.11.2007

19-21.11.2007

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE 4 5 - am pregatit fizic si - am administrat psihic pacienta pentru medicatia prescrisa punctia maxilara; de catre medic; - am pregatit - dezinfectie nazomaterialele pentru faringiana de 3 ori pe diferitele investigatii zi cu Bixtonim (pe clinice; toata durata - am invatat pacienta internarii); pozitia corecta a mastii - Penicilina 1.000.000 pentru efectuarea de u.i. administrate pe aerosol; cale intramusculara la - pe 19.06.2007 am un interval regulat de pregatit fizic si psihic 6 ore; tratamentul cu pacienta in vederea Penicilina a durat realizarii aspiratiilor primele trei zile de la sinuzale efectuate de internare; catre medic in primele - Hidrocortizon trei zile (19-21.06.) de hemisuccinat, 1 fiola la internare (bolnava nu pe zi pentru efectuare a fost anxioasa); de aerosol. - pe 20.06. am pregatit fizic si psihic pacienta in vederea recoltarii de produse biologice (sange si urina) si am

EVALUARE 6 Dupa primele 3 zile rinoreea s-a diminuat dar inca mai persista.

19-21.11.2007

Obstructie nazala 19-21.11.2007

Pacienta sa poata respira liber in 3 zile (19-21.11)

4 pregatit materialele acestor recoltari; - am urmarit si notat zilnic in carnetelul propriu si in F.O. valorile functiilor vitale si vegetative; - am dialogat cu pacienta in vederea diminuarii anxietatii, explicandu-i efectele benefice ale tratamentului si importanta cooperarii bolnavei cu membrii echipei de sanatate. - pe 19.11. am pregatit pacienta fizic si psihic in vederea aspiratiilor nazosinuzale efectuate de catre medic in primele 3 zile de la internare; - am invatat pacienta pozitia corecta a mastii

- am administrat medicatia prescrisa de catre medic: *Bixtonim de 3 ori pe zi *Hidrocortizon Hemisuccinat in aerosol

Dupa primele 3 zile obstructia nazala a disparut. Pacienta respira liber, corect.

2 Stare subfebrila

19-21.11.2007

Perturbarea somnului 19-21.11.2007

4 5 pentru efectuarea de aerosol Pacienta sa - am aplicat comprese - am administrat prezinte reci pe fruntea bolnavei medicatia prescrisa temperatura in scop antitermic de catre medic: corpului in limite *Paracetamol de 3 normale dupa ori pe zi comprimate, primele 3 zile (19pe cale orala, 21.11.2006) administrate in primele 3 zile de la internare - am administrat 1 fiola de Algocalmin pe cale intramusculara, cu rol antitermic. In primele 3 zile - am supravegheat - am administrat pacienta sa starea generala a medicatia prescrisa beneficieze de un bolnavei; de catre medic: somn odihnitor, - am aerisit zilnic *Fenobarbital, 1 normal calitativ si salonul; comprimat seara pe cantitativ - am inlaturat toate cale orala, pe toata sursele de disconfort durata spitalizarii (temperatura aerului a fost cu 2-3 0C mai ridicata decat normal),

6 Pacienta prezinta o temperatura in limite fiziologice dupa primele 3 zile de la spitalizare.

In prima noapte pacienta a avut un somn agitat, cu treziri frecvente. In urmatoarele 2 nopti pacienta

Cefalee

19-21.11.2007

4 umiditatea si luminozitatea au fost normale; - am supravegheat regimul alimentar si modul in care a mancat bolnava; - am observat calitatea si cantitatea somnului bolnavei. Pacienta sa nu mai - i-am explicat prezinte cefalee in pacientei necesitatea primele 3 zile de respectarii la spitalizare tratamentului prescris de catre medic.

6 a beneficiat de un somn calitativ si cantitativ corespunzator.

Stare generala alterata 19-21.11.2007

- Dupa prima zi cefaleea a cedat in intensitate - Dupa primele 3 zile de la internare cefaleea a disparut Pacienta sa - am dialogat cu - am administrat - Dupa prezinte o stare de pacienta in vederea medicatia prescrisa primele 2 zile bine fizica si distragerii atentiei de la de catre medic: s-a simtit o psihica dupa boala sa. *Vitamina B1, B6, remediere a primele 3 zile (19B12, cate 1 fiola din starii 21.11.) de la fiecare, o data pe zi. bolnavei. internare - Dupa

- am administrat medicatia prescrisa de catre medic: *Fasconal 1 comprimat pe cale orala, seara.

Anxietate

Pacienta sa nu mai - am dialogat cu fie anxioasa in bolnava in scopul termen de 3 zile diminuarii anxietatii de la data spitalizarii.

19-21.11.2007

6 primele 3 zile pacienta beneficiaza de o stare generala buna. In primele 2 zile bolnava a fost deprimata, anxioasa, preocupata de prognosticul bolii. Mai apoi, in urma dialogului ce l-am avut cu pacienta, anxietatea s-a diminuat considerabil, iar la sfarsitul primelor 3 zile ea a disparut total 6

Alimentatie inadecvata 19-21.11.2007

Pacienta sa primeasca un regim alimentar corespunzator medicatiei ce i se administreaza in primele 3 zile.

- i-am explicat pacientei necesitatea supunerii la regimul alimentar

Rinoree unilaterala 22-23.11.2007

Pacienta sa nu mai - am explicat pacientei prezinte rinoree in necesitatea supunerii la urmatoarele 2 zile. tratament si mai ales necesitatea inhalatiilor cu Hidrocortizon Hemisuccinat

24-25.11.2007

Starea de sanatate sa se mentina optima pe o perioada de timp cat mai indelungata. Sa se previna 2 3

- aceleasi interventii din perioada 21-23.11.

- am administrat acelasi tratament prescris de catre medic, mai putin urmatoarele medicamente: *Penicilina; *Paracetamol; *Vitaminele B1, B6, B12 - am administrat acelasi tratament medicamentos din perioada 21-23.11.

Pacienta a beneficiat de un regim alimentar corespunzator si a acceptat acest regim (a baut multe lichide) Dupa 5 zile de spitalizare pacienta nu mai prezinta rinoree.

Starea de sanatate a pacientei s-a mentinut optima in ultimele 2 zile. Pacienta 6

aparitia oricaror infectii acute ale cailor respiratorii superioare si nu numai.

se externeaza cu speranta ca sanatatea ei va fi buna pe un interval cat mai indelungat de timp.

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI


- Data externarii: 25.11.2007 - Diagnosticul medical la externare: sinuzita maxilara acuta stanga - Starea la externare: vindecata Pacienta, in varsta de 30 de ani se interneaza in sectia O.R.L. a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, rinoree mucopurulenta, hiposmie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general (antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon hemisuccinat). Evolutia bolnavei este buna. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in stare vindecata. Bilantul autonomiei: 1. Pacienta poate sa respire liber, usor. 2. Temperatura corporala a revenit la valorile normale. 3. Pacienta isi poate petrece timpul liber conform propriilor dorinte, poate participa la activitatile preferate. 4. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gusturilor personale, apetitul este normal. 5. Somnul este linistit, odihnitor, in concordanta cu nevoile organismului. 6. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 7. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 8. Circulatie, puls, tensiune arteriala normale. Puls bine batut, ritmic, tensiune arteriala egala bilaterala. Evaluare: Initial a fost anxioasa dar treptat bolnava s-a adaptat usor rolului de pacienta, a acceptat realitatea acomodandu-se cu noile conditii de viata, cu noul mediu ambiant.

Fire deschisa, si-a facut cateva prietene in spital. A inteles necesitatea internarii, a tratamentului si a cooperat cu echipa de ingrijire. A luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, despre efectele benefice ale tratamentului prescris de catre medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socio-profesionala: 1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 2. Va evita orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare. 3. Va duce un regim de viata echilibrat. 4. Concediu medical 7 zile. 5. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare. 6. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

A. EXAMEN DE LABORATOR
VALORI OBTINUTE LA PACIENT 10 mm/h 32 mm/2 h

EXAMENUL DE LABORATOR

MODUL DE RECOLTARE Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de natriu 3,8 %. Se efectueaza punctie venoasa fara staza si se aspira in seringa 1,6 ml sange obtinandu-se un amestec de 2 ml. Se omogenizeaza continutul prin rasturnari foarte usoare apoi se pune in sticluta si se eticheteaza corect sticluta. Daca nu se poate efectua punctia fara staza, dupa punctionarea venei se desface garoul, se recolteaza sange pentru alte examene si apoi pentru VSH. Cu un tampon de vata imbibat in alcool, se dezinfecteaza pulpa degetului mijlociu de la mana bolnavului, se asteapta uscarea pielii si, apoi, tinand cu mana stanga baza degetului, se inteapa cu acul, printr-o miscare brusca, pulpa acestuia. Se asteapta prima picatura de sange care se indeparteaza cu vata, iar din picatura a doua se aspira in pipeta de globulele rosii pana la diviziunea 0,5. In continuare se aspira rapid solutia Haymen. Se agita bine pipeta pentru omogenizare dupa care se lasa sa cada doua picaturi iar a treia se va pune in camera de numarat. Peste lama se aseaza o lamela.

VALORI NORMALE 3-6 mm/h 5-10 mm/2 h 20-50 mm/24 h

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

Hb hemoglobina

- barbati: 80-100 % sau 13-16 g la 100 ml sange - femei: 70-90 % sau 11-15 g la 100 ml sange

13,42 g %

EXAMENUL DE MODUL DE RECOLTARE LABORATOR Trombocite Leucocite globulele albe neutrofile eozinofile bazofile limfocite monocite Trombocite Uree sangvina Glicemia Se inteapa pulpa degetului mijlociu conform tehnicii prezentate anterior, pentru recoltarea sangelui capilar. Se recolteaza sange prin punctie capilara (se inteapa pulpa degetului mijlociu)

VALORI NORMALE 250.000400.000 /mm3 sange 4.000-10.000 leucocite/mm3 sange 65-67 % 5% 0,5 % 28-30-35 % 5-9 % 250.000400.000/mm3sange 0,20-0,40 g % 0,80-1,20 g %

VALORI OBTINUTE LA PACIENT 275.000 /mm3 sange 9.000 leucocite/mm3 sange 63 % 3% 0,1 % 18 % 3% 275.000/mm3 sange 0,28 g % 1,01 g %

T.S. (timp de sangerare)

T.C. (timp de coagulare)

Se recolteaza sange capilar (se inteapa pulpa degetului mijlociu) Se recolteaza 5-6 ml sange nehemolizat Se poate recolta cu anticoagulant (clorura de natriu) 4 mg + 2 ml sange. Fara anticoagulant se recolteaza 2 ml sange. Se dezinfecteaza lobul urechii si se asteapta evaporarea alcoolului, se inteapa cu un ac steril cu o miscare rapida, se da drumul cronometrului si se absoarbe cu o hartie de filtru la 20-30 secunde picatura de sange aparuta in mod spontan. Cand hartia ramane curata se opreste cronometrul. Se punctioneaza pulpa degetului mijlociu dupa tehnica de mai sus, apoi se sterge cu un tampon de vata uscata prima picatura de

2-4 minute

3 minute

5-8 minute

7 minute

EXAMENUL DE LABORATOR

MODUL DE RECOLTARE sange, apoi, cu coltul lamei se recolteaza pe o lama curata, uscata, o picatura de sange. Cand picatura atinge lama se da drumul cronometrului. Se introduce lama in camera uda, se inchide capacul si se observa continuu picatura, inclinandu-se camera la dreapta si la stanga. Cand picatura nu se mai deplaseaza, sangele s-a coagulat. Se recolteaza prima urina dimineata. Se face toaleta organelor genitale externe, apoi dezinfectia lor cu solutie de permanganat de potasiu, dupa care bolnava urineaza avand grija sa nu atinga marginile eprubetei. Se va recolta urina din mijlocul jetului. Aceleasi conditii.

VALORI NORMALE

VALORI OBTINUTE LA PACIENT

Examen sumar de urina

Densitatea normala a urinei este 1015-1022. Urina nu contine albumina, glucoza, puroi, pigmenti biliari. Normal, urina contine 1-2 hematii, 1-2 leucocite, rare celule epiteliale, saruri amorfe.

Urina limpede, densitate 1006, urina acida, albumina si glucoza absente. Epitelii plate relativ frecvente, leucocite rare, cilindrii urinari relativ frecventi.

Sediment urinar

B. EXAMEN RADIOLOGIC
Radiografie Schuller a sinusurilor paranazale: opacifierea regiunii sinusului maxilar de pe partea stanga.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI V.D. II.1 CULEGEREA DATELOR Surse de informatie: directe: pacientul indirecte: - familia pacientului - dosarul medical actual (F.O. 479) - dosarele medicale anterioare (F.O. 379 si F.O. 530) - membrii echipei de ingrijire Metode de culegere a informatiilor: - interviul - observatia - luarea de notite II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
A. DATE FIXE: Nume si prenume: V.D. Varsta: 28 de ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: necasatorit Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: student B. DATE VARIABILE Domiciliul: Str. Cezar Bolliac nr. 15, Ploiesti Conditii de viata si de munca:

Pacientul locuieste impreuna cu parintii sai, intr-un apartament cu 3 camere. Toate incaperile sunt spatioase, aerisite, salubre. Au temperatura si umiditatea adecvate. Pacientul este pasionat de ceea ce studiaza. Cu colegii se intelege bine, fiind prin natura sa un om calm. Reteaua de sustinere: familia Relatia cu familia: Este un fiu respectuos, acorda sprijin moral atunci cand este solicitat. Are relatii bune cu parintii si fratele sau mai mare. Gusturi personale: Mod de alimentatie: masticatie usoara, eficace. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie buna, intacta, bine ingrijita, fara carii sau proteze dentare. Limba umeda, roz, fara depozite. Gingii roz, aderente dintilor. Alimente preferate: citrice, mancarurile vegetariene si nu numai. Bea doar bauturi racoritoare, foarte rar consuma cafea, fumeaza ocazional. Serveste mese dupa un orar regulat, de 4 ori pe zi. Mod de petrecere a timpului liber: In timpul liber ii place sa faca excursii la munte in aer liber, citeste revistele preferate, vizioneaza emisiunile preferate la televizor, merge la teatru sau opera. Ii place sa se plimbe la sfarsit de saptamana impreuna cu grupul sau de prieteni.

II.1.2 STAREA DE SANATATE ANTERIOARA


A. Date antropometrice: greutate 73 kg; inaltime 1,82 m Grupa sangvina O (I), Rh (+) B. Limite senzoriale: - acuitate vizuala, tactila, auditiva normale; - acuitate olfactiva scazuta; - nu prezinta nici un fel de alergii sau proteze; - somn: normal calitativ si cantitativ, odihnitor. Rar doarme dupa-amiaza 1-2 ore; - mobilitate: normala, mers corect, capul drept, privirea inainte. C. Antecedente heredocolaterale: fara importanta.

D. Antecedente personale patologice: bolile copilariei prezente; repetate afectiuni rinosinuzale la 20, 22 de ani.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA


A. Motivele internarii: - rinoree abundenta initial bilaterala; dupa 3-4 zile unilaterala seromucoasa; - obstructie nazala; - hiposmie; - cefalee. B. Istoricul bolii: Pacient cu veche suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca din 1995, cand, in urma unei rinofaringite severe, a aparut sinuzita maxilara acuta dreapta. Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament ambulator, boala s-a vindecat intr-o saptamana si jumatate. La varsta de 22 de ani a aparut un nou puseu de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Si de data aceasta sub tratament ambulator cu Zinnat, Diclofenac, Claritine, boala s-a remis. In prezent pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand cefaleeputernica, obstructie nazala, rinoree mucopurulenta, stare generala alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte cand pacientul si-a administrat Oxacilina 1 capsula la opt ore. Din cauza accentuarii simptomelor, pacientul s-a prezentat la medic. C. Diagnostic medical: - diagnostic medical la internare: sinuzita maxilara acuta stanga. D. Data internarii: 20.11.2007, ora 7:00. E. Examen pe aparate: - greutate: 73 kg; inaltime: 1,80 m; - stare generala: alterata, febrila; - tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate, catifelate; - fanere: - par bine ingrijit, tuns scurt, culoare neagra, aspect normal al firului de par;

- unghii ingrijite, taiate scurt, de culoare roz. - tesut celular subcutat: bine reprezentat; - sistem musculo-adipos: normal dezvoltat; - sistem ganglionar periferic: nepalpabil. Ganglionii limfatici latero-cervicali mici, nedurerosi spontan la palpare, mobili; - sistem osteo-articular: integru, fara modificari patologice; articulatii mobile active, nedureroase spontan, la palpare si la mobilizare; membre simetrice; mers normal, miscari coordonate; - aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic, bilateral, fara raluri bronsice; sonoritati pulmonare corecte; respiratie ritmica, 20 miscari respiratorii pe minut; respiratie greoaie, fosele nazale obstructionate partial; - aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace. Soc apexian in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara, tensiune arteriala egela bilateral si de valori normale (T.A.=130/85 mm Hg). Puls cardiac ritmic, bine batut, normal (valori 70-80 pulsatii/minut); - aparat digestiv: - cavitate bucala normala: dentitie alba, buna, bine ingrijita; mucoasa bucala si gingiovala de aspect normal; limba umeda, curata, fara depozite; faringe neiritabil; - abdomen: suplu, elastic, nedureros spontan si la palpare, fara hernii, mobil cu miscarile respiratorii, zgomote intestinale prezente. Ficat si splina in limite normale, nepalpabile, nedureros, spontan si la palpare; - aparat urogenital: loje renale libere, nedureroase spontan si la palpare; rinichi in limite, nepalpabili, nedurerosi; mictiuni fiziologice; - sistem nervos central: - reflexe osteo-temalinoase prezente; - orientata temporo-spatial; - orientare fata de persoana sa; - reflex fotomotor prompt, prezent bilateral (cu pile egale). - organe de simt: - acuitate vizuala: normala; - acuitate tactila: normala; - acuitate auditiva: normala; - acuitate olfactiva: redusa.

EXAMEN CLINIC O.R.L.


- Nas si sinusuri: - piramida nazala normal conformata; - sept nazal median; - cornete si meate nazale normal conformate; - simt olfactiv diminuat; - mucoasa nazala si pituitara congestionate; - sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare; - puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare. - Buco-faringe: buza, dinti, palat dur, amigdalite, faringe, cavum: clinic normale; limba umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze dentare; amigdale palatine de aspect normal; mucoasa bucala si gingivala de aspect normal; faringe neiritabil; - Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala; - Examen otic: urechea dreapta, urechea stanga: conductele auditive extern libere; pavilion auricular de aspect normal.

STAREA FIZICA LA INTERNARE


Stare generala alterata, febrilitate. Facies nesemnificativ semiologic, cu o usoara tumefiere locala difuza. Modificare de culoare a tegumentelor obrazului de partea bolnava, pielea avand un aspect inflamator discret. Pacientul este orientat temporo-spatial si fata de propria persoana. Reflex fotomotor prompt, prevazut bilateral. Postura adecvata, mobilizare normala. Puls cardiac ritmic, bine batut, tahicardic. Tensiune arteriala egela bilateral si de valori normale (T.A.=130/85 mm Hg). Respiratie nazala greoaie, fose nazale obsturate.

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

1. A respira si a avea o buna circulatie

- respiratie simetrica, in limite normale (18 r/min) - respiratie ritmica; - tip de respiratie costal inferior; - T.A.=130/85 mm Hg.

2. A bea si a manca - cavitate bucala: * dentitie buna; *mucoasa bucala umeda si de culoare roz; *gingii aderente dintilor; - masticatia: usoara, eficace; - reflex de deglutitie prezent; - digestie: lenta; - echilibrat hidroelectrolitic. 3. A elimina - reactia urinei: acida (pH=5,2); - frecventa mictiunilor normala: 5-6 ori pe zi. 4. A se misca si a avea o buna postura 5. A dormi si a se odihni - postura: clinostatism; - tensiunea arteriala se modifica in raport cu intensitatea efortului depus.

- fose nazale obsturate; - disfonie; - rinoree mucopurulenta; - respiratie dificila pe nas; - tahicardie. - inapetenta

- obstructia cailor respiratorii; - alterarea mucoasei nazale.

- durere; - boala, spitalizare; - incapacitatea de asi procura alimentele preferate; - restrictii alimentare datorita medicatiei; - stare subfebrila.

- absenta scaunului pe mai multe zile; - crampe abdominale; - diaforeza. - piele calda

- alimentare deficitara; - anxietate, stress; - absenta scaunului; - spitalizare. - stare febrila; - durere; - depresie; - spitalizare. - stare depresiva; - boala, durere, tratament; - spitalizare.

- neliniste; - insomnie, iritabilitate; - diminuarea puterii de concentrare;

- treziri frecvente; - oboseala.


NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

6. A se imbraca si dezbraca 7. A mentine temperatura corpului in limite normale 8. A fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele

- calitatea hainelor: adecvata mediului. - frisoane; - hipertermie: 38,50C - par: suplu, stralucitor; - urechi: curate, configuratie normala; - unghii curate, ingrijite, taiate scurt; - cavitate bucala: *fara proteze; *gingii aderente dintilor. - lipsa poluarii fonice; - temperatura mediului ambiant: usor crescuta (22 0C); - mediu de siguranta. - rinoree mucopurulenta; - mucoasa nazala alterata. - procese inflamatorii la nivelul mucoasei sinuzale - procese inflamatorii; - durere; - spitalizare.

9. A evita pericolele

- procese infectioase; - anxietate, stress; - spitalizare, boala; - absenta persoanelor dragi; - inaptitudine fata de tratament; - izolare. 10. A comunica - limbaj clar, precis; - dificultate de a se - imprejurari - exprimare usoara a concentra; necunoscute; gandurilor, sentimentelor. - izolare de - schimbarea persoanele apropiate. modului de viata; - tratament; - anxietate; - izolare. 11. A actiona - preocuparea fata de - stare depresiva; conform propriilor propriile convingeri - teama de convingeri si valori si valori; necunoscut; - preocuparea fata de - spitalizare, boala; semnificatia - absenta locurilor suferintei; pentru practicarea - supunerea la regim, religiei.

- tumefactie locala difuza; - caldura locala.

la medicatie, la un tratament neplacut;


NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

12. A fi preocupat in vederea realizarii 13. A se recrea - relaxare; - incetarea tensiunii nervoase.

- incapacitatea savarsirii practicilor religioase. - incapacitatea de a se ocupa de familia sa; - sentimentul de inutilitate. - incapacitatea de a efectua o activitate recreativa, preferata. - lipsa de interes fata de insusirea de noi cunostinte; - incapacitatea de a aduna informatii.

- depresie; - schimbarea modului de viata; - spitalizare. - singuratate; - anxietate; - boala, depresie; - spitalizare. - boala, spitalizare; - tratament; - teama de cunoastere a adevarului.

14. A invata

II.2.2 PROBLEME ACTUALE, PROBLEME POTENTIALE, DIAGNOSTIC NURSING, NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE PROBLEME ACTUALE
- senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta; - obstructie nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie; - inapetenta.

PROBLEME POTENTIALE
- hipertermie; - alterarea mucoasei nazale; - congestia difuza a membranelor externe oculare; - tulburari respiratorii si digestive (datorita piofogiei); - scadere ponderala; - scaderea randamentului fizic si intelectual.

DIAGNOSTIC NURSING
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, afectiv si intelectual datorita obstructiei nazale si durerii manifestata prin apatie; 2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin teama, neliniste; 3. Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii peste valori normale;

4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios precum si a medicatiei; 5. Dficultate de a se odihni, datorita durerii si anxietatii, manifestata prin somn agitat si ore de odihna insuficiente; 6. Deshidratate datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scadere ponderala.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR


Stabilirea obiectivelor generala 1. Pacientul sa poata respira normal. 2. Pacientul sa prezinte o temperatura in limite normale. 3. Pacieentul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului. 4. Pacientul sa isi diminueze anxietatea. 5. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee. 6. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 7. Pacientul sa alimenteze si hidrateze corespunzator. 8. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii. 9. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa evite aparitia complicatiilor. 10. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al oricarei rinosinuzite aparute, tratament instituit in timp util. 11. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

II.4. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI V.D.

Perioada de timp 1

Problemenle Obiective pacientului 2 3 Rinoree Pacientul sa premucopurulenta zinte o rinoree diminuata, in termen de trei zile

Interventii Autonome Delegate 4 5 -am pregatit fizic si psihic -am administrat tratamenpacientul in vederea recol- tul prescris de medic: tarii produselor bilogice 1-aerosoli cu HHC (sange si urina); (hidrocartizon -am pregatit fizic si psihic hemisucinat); pacientul inaintea efectuarii2-rinofug 2-3 picaturi de aspiratiilor nazosinuzale de trei ori pe zi; catre medic; 3-penicilina 1000000 u.i. -am explicat pacientului administrate pe cale intramodul de utilizare corecta musculara la un interval a mastii cu aerosoli; regulat de 6 ore -am pregatit materialele necesare diferitelor investigatii; -am pregatit fizic si psihic pacientul inaintea punctiei maxilare; -am condus pacientul la salon dupa efectuarea punctiei;

Evaluare 6 Dupa primele trei zile rinoreea s-a diminuat dar inca mai persista.

20-22. 11.2007

2 Obstructie nazala

3 Pacientul sa poata respira liber in trei zile de la data internarii

20-22.11 2007

4 -am explicat pacientului pozitia corecta a mastii pentru aerosol; -am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea efectuarii asiratiilor nazosinuzale precum si a punctiei maxilare; - am condus pacientul la salon dupa efectuarea punctiei de catre medic - am aplicat comprese reci pe fruntea bolnavului cu scop antitermic; - am explicat pacientuluii necesitatea consumarii de cantitati mari de lichide (pentru evitarea deshidratarii). - am urmarit si notat zilnic in F.O. precum si in carnetelul propriu

2022.11.2007

Stare de febrilitate

Pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale in trei zile de la data internarii. Pacientul sa prezinte un somn corespunzator

5 -am administrat tratamentu prescris de medic: *Rinofug 2-3 picaturi de trei ori pe zi asociat cu Vitamina A 1-2 picaturi de trei ori pe zi dupa instilarea Rinofugului; *Aerosol cu HHC; *Penicilina 1.000.000 u.i. administrate intramuscular la un interval de 6 ore. - am administrat tratamentul prescris de catre medic: *Paracetamol 3 comprimate de 3 ori pe zi; *Algocalmin 1 fiola intramusculara seara. - am administrat medicatia prescrisa: *Fenobarbital, 1

6 Dupa primele catre trei zile, consecutiv administrarii tratamentului, obstructia nazala a cedat.

2022.11.2007

Perturbarea somnului

Pacientul prezinta in urma tratamentului administrat o temperatura corporala in limite fiziologice In prima noapte pacientul a

3 atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in termen de 3 zile.

2022.11.2007

Cefalee

Pacientul sa nu mai prezinte cefalee in termen de trei zile.

4 valorile functiilor vitale si vegetative; - am supravegheat starea generala a bolnavului; - am aerisit salonul; - am indepartat eventualele surse de disconfort; - am asigurat conditii optime de spitalizare: temperatura 22 0C (cu 23 0C mai ridicata decat normal), umiditate corespunzatoare; - am supravegheat regimul alimentar si modul in care a mancat bolnavul; - am observat calitatea si cantitatea somnului pacientului. - i-am explicat pacientului necesitatea supunerii la tratament.

5 comprimat seara pe toata durata spitalizarii.

6 avut un somn agitat, cu treziri frecvente, dar in urma medicatiei primite a beneficiat de un somn regenerator.

- am administrat medicatia prescrisa: *Fasconal 1 comprimat pe zi, la ora 12:00.

In prima zi de la internare cefaleea a diminuat in intensitate

2022.11.2007

Stare generala alterata

Pacientul sa prezinte o stare fizica si psihica buna in primele trei zile de la internare.

- am dialogat cu pacientul in scopul distragerii atentiei de la boala sa.

- am administrat medicatia prescrisa: *Vitaminele B1, B6, B12 cate o fiola din fiecare o data pe zi; *Fosfobion o fiola administrata intramuscular, pe zi.

2022.11.2007

Anxietate

Pacientul sa nu mai fie anxios in termen de 3 zile

- am dialogat cu pacientul despre diverse lucruri pentru a-i distrage atentia de la situatia mai delicata in care se afla, diminuandu-i astfel anxietatea, teama fata de prognosticul bolii.

- am administrat medicatia prescrisa de catre medic: *Hidroxizin cate un comprimat, seara.

6 pentru ca in a treia zi sa cedeze complet. Dupa 2 zile sa simtit o remediere in starea bolnavului pentru ca, a treia zi de la internare sa aiba o stare de bine fizic si psihic. In primele 2 zile bolnavul a fost deprimat dar consecutiv tratamentului primit a treia zi de la internare, anxietatea a disparut.

1 2022.11.2007

2 Alimentatie inadecvata

3 Pacientul sa primeasca un regim alimentar corespunzator cu medicatia ce i se administreaza. Pacientul sa nu mai prezinte rinoree in urmatoarele 2 zile.

4 - am explicat pacientului necesitatea supunerii la regimul alimentar primit.

2324.11.2007

Rinoree unilaterala

2526.11.2007

- am explicat pacientului necesitatea supunerii la tratament si in special necesitatea inhalatiilor cu Hidrocortizon Hemisuccinat. Starea de sanatate - aceleasi interventii din a pacientului sa perioada 20-22.11.2006 se mentina optima pe o perioada de timp cat mai indelungata. Sa se previna aparitia oricaror infectii ale cailor respiratorii superioare si nu numai.

- am administrat acelasi tratament, mai putin Penicilina.

6 Pacientul a beneficiat de un regim alimentar corespunzator medicatiei primite. Dupa 5 zile de spitalizare pacientul nu mai prezinta rinoree. Starea de sanatate a pacientului sa mentinut optima in ultimele doua zile.

- am administrat acelasi tratament medicamentos din perioada 2022.11.2006, mai putin: *Penicilina; *Algocalmin; *Fasconal.

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI


- Data externarii: 26.11.2007 - Diagnosticul medical la externare: Sinuzita maxilara acuta dreapta - Starea la externare: vindecat Pacient in varsta de 28 de ani se interneaza in sectia ORL a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinoree mucopurulenta, hiposmie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice, s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole (punctie maxilara dreapta), tratament medicamentos general (Penicilina, Paracetamol, Algocalmin, vitamine) si local (inhalatii cu aerosoli HHC). Evolutia bolnavului este favorabila. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in stare vindecata. Bilantul autonomiei: 1. Pacientul poate respira liber, usor. 2. Temperatura corporala a revenit in limite normale. 3. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal, apetitul este normal. 4. Somnul este linistit, odihnitor, corespunzator nevoilor organismului. 5. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 6. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 7. Circulatie, puls, tensiune arteriala fiziologice. Evaluare: Initial pacientul a fost deprimat, anxios dar treptat s-a adaptat noilor conditii de viata, a acceptat realitatea. Pacientul a cooperat cu echipa de ingrijire, a respectat tratamentul, a inteles necesitatea internarii. A luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele

complicatii ale ei, precum si despre efectele benefice ale tratamentuluiprescris de catre medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socio-profesionala: 1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 2. Va evita orice infectie acuta sau cronica a cailor respiratorii superioare. 3. Va duce un regim de viata si munca echilibrat. 4. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare. 5. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

A. EXAMEN DE LABORATOR
EXAMENUL DE LABORATOR MODUL DE RECOLTARE VALORI NOMINALE VALORI OBTINUTE LA PACIENT

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor)

Hb hemoglobina

Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de natriu 3,8 %. Se efectueaza punctie venoasa fara staza si se aspira in seringa 1,6 ml sange, obtinandu-se un amestec de 2 ml. Se omogenizeaza continutul prin rasturnari foarte usoare, apoi se pune in sticluta si se eticheteaza corect sticluta. Daca nu se poate efectua punctia fara staza, dupa punctionarea venei se desface garoul, se recolteaza sange pentru alte examene si apoi pentru VSH. Cu un tampon de vata inmuiat in alcool se dezinfecteaza pulpa degetului mijlociu de la mana bolnavului, se asteapta uscarea pielii si apoi, tinand cu mana stanga baza degetului, se inteapa cu acul, printr-o miscare brusca, pulpa acestuia. Se asteapta prima picatura de sange care se

3-6 mm/h 5-10 mm/2 h 20-50 mm/24 h

10 mm/h 32 mm/2 h

- barbati: 80-100 % sau 13-16 g la 100 ml sange - femei: 70-90 % sau 11-15 g la 100 ml sange

13,42 g %

Trombocite

indeparteaza cu vata, iar din picatura a doua se aspira in pipeta de globulele rosii pana la diviziunea 0,5. In continuare se aspira rapid solutia Haymen. Se agita bine pipeta pentru omogenizare dupa care se lasa sa cada doua picaturi, iar a treia se va pune in camera de numarat. Peste lama se aseaza o lamela. Se inteapa pulpa degetului mujlociu conform tehnicii prezentate anterior pentru recoltarea sangelui capilar.
MODUL DE RECOLTARE

250.000400.000/mm3 sange

275.000/mm3 sange

EXAMENUL DE LABORATOR

VALORI NOMINALE

VALORI OBTINUTE LA PACIENT

Leucocite globulele albe neutrofile eozinofile bazofile limfocite monocite Trombocite Uree sangvina Glicemia

Se recolteaza sange prin punctie capilara (se inteapa pulpa degetului mijlociu)

Se recolteaza sange capilar (se inteapa pulpa degetului mijlociu) Se recolteaza 5-6 ml sange nehemolizat Se poate recolta cu anticoagulant (clorura de natriu) 4 mg + 2 ml sange. Fara anticoagulant se recolteaza 2 ml sange.

4.000-10.000 leucocite/mm3 sange 65-67 % 5% 0,5 % 28-30-35 % 5-9 % 250.000400.000/mm3 sange 0,20-0,40 g % 0,80-1,20 g %

9.000 leucocite/mm3 sange 63 % 3% 0,1 % 18 % 3% 275.000/mm3 sange 0,28 g % 1,01 g %

T.S. (timp se sangerare)

T.C. (timp de coagulare)

Se dezinfecteaza lobul urechii si 2-4 minute se asteapta evaporarea alcoolului, se inteapa cu un ac steril cu o miscare rapida, se da drumul cronometrului si se absoarbe cu o hartie de filtru la 20-30 secunde picatura de sange aparuta in mod spontan. Cand hartia ramane curata se opreste cronometrul Se punctioneaza pulpa degetului 5-8 minute mijlociu dupa tehnica de mai sus, apoi se sterge cu un tampon de vata uscata prima picatura de sange, apoi cu coltul lamei se recolteaza pe o lama curata o picatura de sange. Cand picatura atinge lama se da drumul cronometrului. Se introduce in camera uda, se inchide capacul si se observa continuu picatura, inclinandu-se camera la dreapta si
MODUL DE RECOLTARE VALORI NOMINALE

3 minute

7 minute

EXAMENUL DE LABORATOR

VALORI OBTINUTE LA PACIENT

la stanga. Cand picatura nu se mai deplaseaza, sangele s-a coagulat. Examen sumar Se recolteaza prima urina de urina dimineata. Se face toaleta organelor genitale externe, apoi dezinfectia lor cu solutie de permanganat de potasiu, dupa care bolnava urineaza avand grija sa nu atinga marginile eprubetei. Se va recolta urina din mijlocul jetului. Sediment urinar Aceleasi conditii

Densitatea normala a urinei este 1015-1022. Urina nu contine albumina, glucoza, puroi, pigmenti biliari. Normal, urina contine 1-2 hematii, 1-2 leucocite, rare celule epiteliale, saruri amorfe

Urina limpede, densitate 1006, urina acida, albumina si glucoza absente.

Epitelii plate relativ frecvente, leucocite rare, cilindrii urinari relativ frecventi

B. EXAMEN RADIOLOGIC
Radiografie Schuller a sinusurilor paranazale: opacifierea regiunii sinusului maxilar de pe partea stanga.

PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI A.D. II.1 CULEGEREA DATELOR


Surse de informatie: - directe: pacientul - indirecte: - familia pacientului; - dosarul medical actual (F.O. 639); - membrii echipei de ingrijire. Metode de culegere a informatiilor: - interviul; - observatia; - luarea de notite.

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI


A. DATE FIXE: Nume si prenume: A.D. Varsta: 50 ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorit legitim Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: inginer B. DATE VARIABILE Domiciliul: Str. Colinii, Nr. 45, Ploiesti

Conditii de viata se de munca: Pacientul locuieste intr-o casa cu 4 camere la parter si 3 camere la etaj. Incaperile sunt mari, luminoase, spatioase, curate, cu temperatura si umiditate normale. Curtea casei este curata si frumos amenajata. Profesional, pacientul este devotat meseriei sale si este intr-o continua pregatire profesionala. Reteaua de sustinere: familia. Relatia cu familia: Relatia cu cei 2 copii ai sai precum si cu sotia sa, sunt foarte bune. Acorda sprijin moral si material ori de cate ori este nevoie. A insuflat copiilor respectul pentru munca. Isi ajuta prietenii si socrii, oferindu-le sprijin financiar, fiind alaturi-spiritualdeci, atunci cand au nevoie. Gusturi personale: Mod de alimentatie: masticatie usoara, eficienta. Reflex de deglutitie prezent. Dentitie buna, nu se identifica proteze dentare. Limba umeda, roz, fara depozite. Gingii roz, aderente dintilor. Mucoasa bucala de aspect normal. Faringe neiritabil. Pacientul serveste mese cu orar regulat, de 3 ori pe zi. Este antialcoolic, dar bea cate 2-3 cesti de cafea sau ness pe zi, fumeaza 7-8 tigati pe zi. Dintre fructe prefera citricele. Mod de petrecere a timpului liber: In timpul liber se ocupa cu treburile casnice, de curatenia curtii si gradinii sale. Citeste ziarele care i se par interesante, vizioneaza emisiunile preferate la TV. La sfarsit de saptamana ii place sa fie impreuna cu familia.

II.1.2 STAREA DE SANATATE ANTERIOARA


A. Limite senzoriale: - acuitate vizuala, tactila, auditiva normale; - acuitate olfactiva scazuta; - nu prezinta nici un fel de alergii sau proteze; - somn: normal calitativ si cantitativ, odihnitor. Nu doarme dupa-amiaza;

- mobilitate: normala, mers corect, capul drept, privirea inainte. B. Antecedente heredocolaterale: fara importanta. C. Antecedente personale patologice: - bolile copilariei prezente; - parotidita epidermica la varsta de 7 ani; - afectiuni rinosinuzale frecvente.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA


A. Motivele internarii: - rinoree abundenta initial bilaterala, apoi la 2-3 zile unilaterala seromucoasa; - obstructie nazala; - hiposmie; - cefalee. B. Istoricul bolii: Pacientul cu veche suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca din 1986, cand in urma unei rinosinuzite severe a aparut o sinuzita frontala. Simptomatologia a debutat brusc, dar sub tratament medicamentos ambulator, boala s-a vindecat in 10 zile. La varsta de 30 ani, apoi la 45 ani au aparut noi pusee de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Pacientul a fost obligat sa se interneze in sectia ORL a spitalului Boldescu. Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul precedent. Sub tratament medicamentos general si local, evolutia bolii a fostfavorabila. In prezent, pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare febrila, stare generala alterata. Boala a debutat cu o saptamana inainte de internare, cand pacientul si-a administrat din proprie initiativa Amoxicilina 1 capsula la 6 ore. Simptomatologia accentuandu-se, obliga bolnavul sa apeleze la serviciul ORL, unde este internat pentru investigatii clinice si paraclinice si pentru tratament. C. Diagnosticul medical: - diagnostic medical la internare: Sinuzita frontala acuta.

D. Data internarii: 03.12.2007, ora 9:15. E. Examen pe aparate: - greutate: 70 kg; inaltime: 1,70 m; - stare generala: alterata, febrila; - tegumente si mucoase: normal colorate, elastice, netede, intacte, curate, catifelate; - fanere: - par bine ingrijit, culoare neagra, aspect normal al firului de par, tuns scurt; - tesut celular subcutanat: bine reprezentat; - sistem musculo-adipos: normal dezvoltat; - sistem ganglionar periferic: nepalpabil. Ganglionii limfatici latero-cervicali mici, nedurerosi spontan si la palpare, mobili; - sistem osteo-articular: integru, fara modificari patologice: articulatii mobile active, nedureroase spontan, la palpare si la mobilizare; membre simetrice; mers normal, miscari coordonate; - aparat respirator : torace normal conformat, murmur vesicular fiziologic, fara raluri bronsice; sonoritati pulmonare corecte; respiratie ritmica, 21 miscari respiratorii pe minut; respiratie greoaie, fose nazale obstruate partial; - aparat cardiovascular : zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri cardiace. Soc apexian in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara, tensiune arteriala egala bilateral si de valori normale ( T.A.= 140/80 mmHg). Puls cardiac ritmic, bine batut, normal ( valori 70-80 pulsatii / min.); - aparat digestiv : - cavitate bucala normala : dentitie alba, buna, bine ingrijita; mucoasa bucala si gingiovala de aspect normal; limba umeda, curata fara depozite; faringe neiritabil; abdomen: elastic, nedureros spontan si la palpare, fara hernie, mobil cu miscarile respiratorii, zgomote intestinale prezente. Ficat si splina in limite normale, nepalpabile, nedureroase spontan si la palpare; - aparat urogenital : loje renale libere, nedureroase spontan si la palpare; rinichi in limite, nepalpabil, nedurerosi; mictiuni fiziologice; - sistem nervos central : - reflexe osteo-tendinoase prezente; - orientat temporo- spatial; - orientat fata de persoana sa;

- reflex fotomotor prompt, prezent bilateral (pupile egale); - organe de simt : - acuitate vizuala : normala; - acuitate tactila : normala; - acuitate auditiva : normala; - acuitate olfactiva : redusa.

EXAMEN CLINIC O.R.L.


- Nas si sinusuri : - piramida nazala normal coformata; - sept nasal median; - cornete si meate nazale normal conformate; - simt olfactiv redus: - mucoasa nazala si pituitara congestionate; - sinusuri paranazale dureroase spontan si la palpare; - puncte sinuzale dureroase spontan si la palpare; - Buco-laringe : buza , dintii, palat dur, amigdale, faringe, cavum: clinic normale; limba umeda, curata, dentitie alba, intacta, bine ingrijita, fara carii si proteze dentare; amigdale paltine de aspect normal; mucoasa bucala si gingivala de aspect normal; faringe neiritabil; - Examen laringe: laringe clinic normal, mobilitate normala; - Examen otic : urechea dreapta si stanga clinic normale; pavilion auricular de aspect normal; conductul auditiv extern fara secretii.

SATREA FIZICA LA INTERNARE


Stare generala alterata, febrila ( 37,30C). Tegumente netede, caldite normal colorate. Facies nesemnificativ semiologic. Pacientul este orientat temporo-spatial si fata de propria persoana. Reflex fotomotor prompt, prezent bilateral. Postura adecvata, mobilizare normala. Puls cardiac ritmic, bine batut, valori crescute (30 pulsatii/ minut).

Tensiunea arteriala egala bilateral si de valori egale (T.A. = 140/80 mmHg ). Respiratie nazala greoaie, fose nazale obturate.

II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE


NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE

1. A respira si a avea o buna circulatie

- respiratie simetrica, in limite normale (18 r/min) - respiratie ritmica; - tip de respiratie costal inferior; - T.A.=130/85 mm Hg.

2. A bea si a manca - cavitate bucala: * dentitie buna; *mucoasa bucala umeda si de culoare roz; *gingii aderente dintilor; - masticatia: usoara, eficace; - reflex de deglutitie prezent; - digestie: lenta; - echilibrat hidroelectrolitic. 3. A elimina - reactia urinei: acida (pH=5,2); - frecventa mictiunilor normala: 5-6 ori pe zi. 4. A se misca si a avea o buna postura 5. A dormi si a se - postura: clinostatism; - tensiunea arteriala se modifica in raport cu intensitatea efortului depus.

- fose nazale obsturate; - disfonie; - rinoree mucopurulenta; - respiratie dificila pe nas; - tahicardie. - inapetenta

- obstructia cailor respiratorii; - alterarea mucoasei nazale.

- durere; - boala, spitalizare; - incapacitatea de asi procura alimentele preferate; - restrictii alimentare datorita medicatiei; - stare subfebrila.

- absenta scaunului pe mai multe zile; - crampe abdominale; - diaforeza. - piele calda

- alimentare deficitara; - anxietate, stress; - absenta scaunului; - spitalizare. - stare febrila; - durere; - depresie; - spitalizare. - stare depresiva;

- neliniste;

odihni

- insomnie, iritabilitate; - diminuarea puterii de concentrare; - treziri frecvente; - oboseala.

- boala, durere, tratament; - spitalizare.

NEVOIA FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

SURSE DE DIFICULTATE

6. A se imbraca si dezbraca 7. A mentine temperatura corpului in limite normale

- calitatea hainelor: adecvata mediului.

-dificultati de a se imbraca si dezbraca - frisoane; -frison -piele calda si rosie - hipertermie

8. A fi curat, ingrijit, a proteja tegumentele si mucoasele

9. A evita pericolele

- par: suplu, stralucitor; - urechi: curate, configuratie normala; - unghii curate, ingrijite, taiate scurt; - cavitate bucala: *fara proteze; *gingii aderente dintilor. - lipsa poluarii fonice, chimice; -salubritatea mediului; - temperatura mediului ambiant: usor crescuta (22 0C); - mediu de siguranta.

- rinoree - mucoasa nazala alterata.

-dureri -boala -nxietate -stress - infectii sau procese inflamatorii ; -expunerea prelungita la mediu cald; -lipsa cunostintelor de prevenire a infectiilor - procese inflamatorii sau infectioase

-durere -tumefactie locala difuza; - caldura locala -neincredere

-deficit senzorial; - anxietate, stress; -mediu ambiant necunoscut; -izolare; - absenta persoanelor dragi; - inaptitudine fata de tratament; -experiente nefericite

10. A comunica

- limbaj clar, precis; - dificultate de a se - exprimare usoara a concentra; gandurilor, sentimentelor. -expresia sentimentului de singuratate; - izolare de persoanele apropiate.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA

- imprejurari necunoscute; -spitalizare, boala, tratament; -durere; -izolare, singuratate; - schimbarea modului de viata; -absenta persoanelor
SURSE DE DIFICULTATE

NEVOIA FUNDAMENTALA

11. A actiona conform propriilor convingeri si valori

12. A fi preocupat in vederea realizarii 13. A se recrea - relaxare; - incetarea tensiunii nervoase.

- preocuparea fata de propriile convingeri si valori; - preocuparea fata de semnificatia suferintei; - supunerea la regim, la medicatie, la un tratament neplacut; - incapacitatea savarsirii practicilor religioase. - incapacitatea de a se ocupa de familia sa; - sentimentul de inutilitate. - incapacitatea de a efectua o activitate recreativa, preferata. - lipsa de interes fata de insusirea de noi cunostinte; - incapacitatea de a aduna informatii.

dragi - stare depresiva; - teama de necunoscut; - spitalizare, boala; - absenta locurilor pentru practicarea religiei.

- depresie; - schimbarea modului de viata; - spitalizare. - singuratate; - anxietate; - boala, depresie; - spitalizare. - boala, spitalizare; - tratament; - teama de cunoastere a adevarului.

14. A invata

II.2.2. PROBLEME ACTUALE, PROBLEME POTENTIALE, DIAGNOSTIC NURSING, NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE
PROBLEME ACTUALE: - senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta; - durere spontana a sinusurilor frontale; - obstructie nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie; - inapetenta. PROBLEME POTENTIALE: - hipertermie; - alterarea mucoasei nazale; - congestia difuza a membranelor externe oculare; - tulburari respiratorii si digestive (datorita piofagiei); - depresie, oboseala, epuizare; - scadere ponderala; - scaderea randamentului fizic si intelectual. DIAGNOSTIC NURSING: 1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, afectiv si intelectual datorita obstructiei nazale si durerii manifestata prin apatie, anxietate. 2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin teama, neliniste. 3. Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii peste valori normale.

4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios, precum si a medicatiei. 5. Dificultate de a se odihni, datorita durerii si anxietatii, manifestata prin somn agitat si ore de odihna insuficiente. 6. Deshidratare datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scedere ponderala.

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR Stabilirea obiectivelor generale:


1. Pacientul sa poata respira normal. 2. Pacientul sa prezinte o temperatura in limite normale. 3. Pacientul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului. 4. Pacientul sa isi prezinte o igiena personala adecvata pe toata durata spitalizarii. 5. Pacientul sa isi diminueze anxietatea. 6. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee. 7. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 8. Pacientul sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efectuarii activitatilor recreative preferate. 9. Pacientul sa fie corespunzator ingrijit din punct de vedere al imbracamintei. 10. Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator. 11. Pacientul sa fie echilibrat din punct de vedere hidroelectrolitic. 12. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa evite aparitia complicatiilor. 13. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale. 14. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

II.4 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI A.D

PERIOADA DE TIMP 1

PROBLEMELE PACIENTULUI 2

OBIECTIVE 3

INTERVENTII AUTONOME DELEGATE 4 5

EVALUARE

6 Dupa primele trei zile rinoreea s-a diminuat, dar inca mai persista.

03.-05.12.2007

Rinoree bilaterala

Pacientul sa prezinte o rinoree diminuata, in termen de trei zile.

- am pregatit fizic si psihic pacientul pentru punctia frontala; - am pregatit materialele pentru diferitele investigatii clinice; - am invatat pacientul pozitia corecta a mastii pentru efectuarea de aerosol; - pe data de 3, 4, 5. 06. ampregatit fizic si psihic pacientul in vederea realizarii aspiratiei sinuzale efectuata de medic in primele trei zile de la internare; - pe data de 4.06 am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea recoltarii produselor biologice (sange si urina) si am pregatit materialele acestor recoltari;
4

- am administrat medicatia prescrisa de catre medic: *dezinfectie nazofaringiana de 3 ori pe zi cu Rinofug (pe toata durata internarii); *Penicilina 1.000.000 u.i. administrate pe cale intramusculara la un interval regulat de 6 ore. Tratamentul cu Penicilina a fost administrat doar in primele 3 zile de la internare; *Hidrocortizon Hemisuccinat 1 fiola pe zi sub forma de aerosol.

03.05.12.2007

Obstructie nazala

Pacientul sa poata respira liber in trei zile de la data internarii.

- am urmarit si notat zilnic in carnetelul propriu si in F.O. valorile functiilor vitale si vegetative; - am dialogat cu pacientul in vederea diminuarii anxietatii, i-am explicat efectele benefice ale trata mentului precum si importanta cooperarii cu membrii echipei de sanatate. - am pregatit fizic si - am administrat psihic pacientul in tratamentul vederea efectuarii prescris de aspiratiilor nazo-sinuzale catre medic: *Rinofug de 3 ori pe efectuate de catre medic zi; in primele trei zile de la *aerosol cu HHC. internare;
- am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea efectuarii punctiei frontale de catre medic; - am condus pacientul la salon dupa efectuarea punctiei de catre medic;

Dupa primele trei zile, obstructia nazala a disparut, pacientul putand respira liber.

03.-05.12.2007

Stare de febrilitate

- am invatat pacientul pozitia corecta a mastii pentru aerosol. Pacientul sa - am aplicat comprese prezinte reci pe fruntea temperatura bolnavului cu corpului in limite scop normale in trei zile antitermic. de la data internarii.

- am administrat tratamentul prescris de catre medic:

Pacientul prezinta o temperatura corporala in *Paracetamol de 3 limite ori pe zi tablete per os; normale *Algocalmin o fiola dupa primele intramusculara (o fiola trei zile de pe zi). spitalizare.

03-05.12.2007

Perturbarea somnului

Pacientul sa prezinte un somn corespunzator atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ in termen de 3 zile

- am supravegheat starea generala a bolnavului;


- am aerisit salonul; - am indepartat eventualele surse de disconfort; - am asigurat conditii optime de spitalizare: temperatura 22 0C (cu 2-3 0 C mai ridicata decat normal), umiditate corespunzatoare; - am supravegheat regimul alimentar si modul in care a mancat bolnavul; - am observat calitatea si
4

- am administrat medicatia prescrisa:


*Fenobarbital, un comprimat seara pe toata durata spitalizarii.

In prima noapte pacientul a avut un somn agitat, cu treziri frecvente, dar in urma medicatiei primite a beneficiat de un somn regenerator.

6 Pacientul nu mai prezinta cefalee dupa primele trei zile de la internare.

03-05.12.2007

Cefalee

Pacientul sa nu mai prezinte cefalee in termen de trei zile

cantitatea somnului pacientului. - i-am explicat pacientului necesitatea supunerii la tratament.

- am administrat medicatia prescrisa:


*Fasconal 1 comprimat pe zi per os

20-22.12.2007

Stare generala alterata

Pacientul sa prezinte o stare fizica si psihica buna in primele trei zile de la internare.

- am dialogat cu pacientul in scopul distragerii atentiei de la boala sa.

- am administrat medicatia prescrisa:

20-22.12.2007

Anxietate

Pacientul sa nu mai fie anxios in termen de trei zile

- am dialogat cu pacientul in scopul diminuarii anxietatii.

Dupa doua zile s-a simtit o remediere *Vitaminele B1, B6, in starea B12 cate o fiola din bolnavului, fiecare o data pe zi; pentru ca, a *Vitamina C, 1 fiola treia zi de la pe zi, pe cale orala, pe internare sa toata durata spitalizarii. aiba o stare de bine fizic si psihic. - am administrat Pacientul nu medicatia mai este prescrisa de anxios dupa catre medic: 3 zile de la *Hidroxizin-cate un internare. In comprimat, seara. primele 3 zile insa
5

20-22.12.2007

Alimentatie inadecvata

Pacientul sa primeasca un regim alimentar corespunzator medicatiei ce i se administreeaza.

- am explicat pacientului necesitatea supunerii la regimul alimentar;


- am rugat pacientul sa consume multe lichide pentru a evita deshidratarea organismului.

bolnavul era deprimat, preocupat de prognosticul bolii sale, anxios. In urma medicatiei primite si-a revenit, prezinta un tonus psihic corespunzator. Pacientul a beneficiat de un regim alimentar corespunzator medicatiei primite.

06-07.12.2007

Rinoree bilaterala

Pacientul sa nu mai prezinte rinoree in urmatoarele doua zile.

- am explicat pacientului necesitatea supunerii la tratament si in special necesitatea inhalatiilor cu Hidrocortizon Hemisuccinat
4

- am administrat acelasi tratament, mai putin:


*Penicilina; *Paracetamol.

Dupa cinci zile de spitalizare, pacientul nu mai prezinta rinoree.

06-07.12.2007

Starea de sanatate - aceleasi interventii din a pacientului sa se perioada 06mentina optima pe 07.12 o perioada de timp cat mai indelungata. Sa se previa aparitia oricaror infectii ale cailor respiratorii superioare si nu numai.

- am administrat la indicatia medicului doar:


*Vitamina C o fiola per os (o fiola pe zi); *Vitaminele B1, B6, B12 cate o fiola din fiecare, administrate intramuscular.

6 Starea de sanatate a pacientului sa mentinut optima in ultimele doua zile.

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI


- Data externarii : 25.12.2007 Diagnosticul medical la externare : sinuzita frontala acuta Starea la externare : vindecata

Pacientul in varsta de 50 ani se interneaza in sectia ORL a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinore mucopurulenta, hiposomie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub anestezie locala cu xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general (antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon hemisuccinat). Evolutia bolnavei este buna. Se exerneaza dupa 7 zile de spitalizare, in satre vindecata. Bilantul autonomiei: 1. Pacientul poate respira liber, usor. 2. Temperatura corporala a revenit la valorile normale. 3. Pacientul isi poate petrece timpul liber conform propriilor dorinte, poate participa la activitatile preferate. 4. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal, apetitul este normal. 5. Somnul este linistit, odihnitor in concordanta cu nevoile organismului. 6. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 7. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 8. Circulatie, puls, tensiune arteriala normale. Puls bine batut, ritmic, tensiune arteriala egala bilaterala. Evaluare :

Initial, pacientul a fost anxios, dar treptat bolnava s-a adaptat usor rolului de pacient, a acceptat realitatea acomodandu-se cu noile conditii de viata, a colaborat cu echipa de sanatate. A inteles necesitatea internarii, a tratamentului, a luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, despre efectele benefice ale tratamentului prescris de medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socio-profesionala: 1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 2. Va evita orice infectie a cailor respiratorii superioare. 3. Va duce un regim de viata echilibrat. 4. Concediu medical 7 zile. 5. Urmeaza tratamentul prescris de medic la externare. 6. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

EXAMENELE DE LABORATOR
Examenul de laborator VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) Modul de recoltare Se aspira in seringa 0,4 ml citrat de natriu 3,8%. Se efectueaza punctie venoasa fara staza si se aspira in seringa 1,6 ml sange obtinandu-se un amestec de 2 ml. Se omogenizeaza continutul prin rasturnari foarte usoare apoi se pune in sticluta si se eticheteaza corect sticluta. Daca nu se poate efectua punctia fara staza, dupa punctionarea venei se desface garoul, se recolteaza sange pentru alte examene si apoi pentru VSH. Cu un tampon de vata imbibat in alcool, se dezinfecteaza pulpa degetului mijlociu de la mana bolnavului, se asteapta uscarea pielii si apoi , tinand cu mana stanga baza degetului, se inteapa cu acul, printr-o miscare brusca, pulpa acestuia. Se asteapta prima picatura de sange care se indeparteaza cu vata, iar din picatura a doua se aspira in pipeta de globule rosii pana la diviziunea 0,5. In continuare se aspira rapid solutia Haymen. Se agita bine pipeta pentru Valori nominale 3-6 mm / h 5-10 mm / 2 h 20-50 mm / 24 h Valori obtinute la pacient 10 mm / h 32 mm / 2 h

Hb hemoglobina

-barbati: 13,42 g% 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange -femei: 70-90 % sau 1115 g la 100 ml sange

omogenizare, dupa care se lasa sa cada doua picaturi iar a treia se va pune in camera Examenul de Modul de recoltare laborator de numarat. Peste lama se aseaza o lamele. Trombocite Se inteapa pulpa degetului mijlociu conjorm tehnicii prezentate anterior, pentru recoltarea sangelui capilar. Leucocite Se recolteaza prin punctie globulele albe capilara (se inteapa pulpa degetului mijlociu). Neutrofile Enzinofile Bazofile Limfocite Monocite Trombocite Se recolteaza snage capilar (se inteapa pulpa degetului mijlociu). Uree sangvina Se recolteaza 5-6 ml sange nehemolizat Glicemia Se poate recolta cu anticoagulant (clorura de natriu) 4 mg+ 2 ml sange. Fara anticoagulant se recolteaza 2 ml sange TS Se dezinfecteaza lobul (timp de urechii si se asteapta sangerare) evaporarea alcoolului , se inteapa cu un ac steril cu o miscare rapida, se da drumul cronometrului si se absoarbe cu o hartie de filtru la 20-30 secunde picatura de sange aparuta in mod spontan. Cand hartia ramane curata se opreste cronometrul.

Valori nominale

Valori obtinute la pacient 275.000/ sange 9 000 /sange mm3

250.000-400.000/ mm3 sange 4.000-10.000 leucocite/mm sange 65-67 % 5% 0,5 % 28-30-35 % 5-9 % 250.000-400.000/ mm sange 0,20-0,40 g % 0,80-1,20 g%

leucocite

63 % 3% 0,1 % 18 % 3% 275.000/ sange 0,28 % 1,01 g %

mm

2-4 minute

3 minute

Examenul de Modul de recoltare laborator T.C. Se punctioneaza pulpa (timp de degetului mijlociu, dupa coagulare) tehnica de mai sus, apoi se sterge cu un tampon de vata uscata prima picatura de sange apoi cu coltul lamei se recolteaza pe o lama curata, uscata, o picatura de sange. Cand picatura atinge lama se da drumul cronometrului. Se introduce lama in camera uda, se inchide capacul si se observa continu picatura inclinandu-se camera la dreapta si la stanga. Cand picatura nu se mai deplaseaza, sangele s-a coagulat. Examen Se recolteaza prima urina de sumar de dimineata. Se face toaleta urina organelor genitale externe, apoi dezinfectia lor cu solutie de permanganate de potasiu , dupa care bolnava urineaza avand grija sa nu atinga marginile eprubetei. Se va recolta urina din mijlocul jetului. Sediment Aceleasi conditii urinar

Valori nominale 5-8 minute

Valori obtinute la pacient 7 minute

Densitatea normala a urinii este 1015-1022. Urina nu contine albumina, glucoza, puroi, pigmenti biliari.

Urina limpede, densitate 1006, urina acida, albumina si glucoza absente.

Normal, urina contine 1-2 hematii, 1-2 leucocite, rare celule epiteliale, saruri amorfe

Epitelii plate relativ frecvente, leucocite rare, cilindrii urinari relativ frecventi.

B. EXAMENUL RADIOLOGIC

Radiografie Schuller a sinusurilor paranazale: opacifierea regiunii sinusului maxilar de pe partea stanga.

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALA

CAPITOLUL IV
ANEXE. BIBLIOGRAFIE
IV.1. TEHNICA PUNCTIEI SINUSULUI MAXILAR INCIDENTE SI ACCIDENTE
Punctia sinusului maxilar se face in caz de sinuzita maxilara supurata acuta si subacuta. Alaturi de punctie se face si spalatura cavitatii pentru a evacua continutul purulent, urmat apoi de chimioterapie locala asociata uneori, in formele mai zgomotoase, cu cea generala. Este recomandabil ca punctia sinusului maxilar sa nu fie practicata decat in perioada de declin a simptomelor acute generale, atunci cand temperatura a devenit normala dar persista rinoreea mucopurulenta. Anestezia obisnuita locala poate fi facuta prin inhibitie, aplicand o masa de vata sau tifon sau o tija portvata imbibata cu cocaina solutie 5-10 % in rinatul inferior, pe o profunzime de 2-3 cm de la capatul cometului inferior. Dupa 10 minute mesa se schimba si se introduce din nou in acelasi loc, timp de 10 minute. Anestezia locala mai poate fi facuta prin infiltratii cu novocaina 2 % adrenalina 0,5 ml injectata lent sub mucoasa meatului inferior. Pozitia bolnavului este cea sezand pe scaun, cu capul sprijinit. Punctia sinusului maxilar se executa in trei timpi care se secced cu rapiditate. 1In primul timp, totdeauna sub controlul rinoscopiei anterioare (speculul nazal e tint in mana stanga) se introduce trocarul in meatul inferior cat mai aproape de insertia cornetului. 2Timpul doi- transfixia si perforarea- nu trebuie facuta printr-o miscare a troiedului tangent cu peretele nazo-sinuzal. Varful lui va lua directia in sus si in afara spre unghiul extern al orbitei, astfel ca perforarea sa se realizeze in plan aproape perpendicular. Un mic cracament margheaza

senzatia de patrundere in cavitate. Aceasta manevra poate fi executata si prin lovituri usoare, date pe manerul trocarului ca un mic ciocan. 3In al treilea timp se retrage mandrenul trocarului si se lasa canula pe loc. Asistenta serveste medicul cu o seringa sterila cu care aceasta aspira continutul purulent din cavitatea sinuzala. Se adapteaza apoi capatul prelungitor al canalului si se executa o spalatura evacuatoare cu 100-200ml ser fiziologic caldut, dupa care se introduce o solutia de antibiotic la care germenii au fost recunoscuti sensibili. Pentru a evita traumatismul fizic si psihic precum si anestezia care trebuie facuta la repetarea punctiilor, este recomandabil sa se introduca prin canula un tub subtire din material plastic al carui capat exterior se fixeaza cu leucoplast la aripa narinara si prin intermediul lui se efectueaza zilnic sau la doua zile o spalatura evacuatoare si se instaleaza antibioticul testat.

INCIDENTE SI ACCIDENTE Punctia sinusului maxilar poate ocaziona urmatoarele incidente, accidente si complicatii: 1- Punctie alba datorita: a- unui perete intersinusonazal gros si imposibil de strapuns cu trocarul. In acest caz se va incerca punctia la alt nivel; b- unei lucrari si fixari a varfului trocarului sub mucoasa peretelui extern (nerespectarea tehnicii, directie tangentiala a trocarului); c- dop mucos purulent gros care obtureaza ostiumul (presiuni sacadate si repetate ale lichidului usureaza eliminarea lui); d- unei canule fixate in peretele posterior sinuzian (se trage mai in afara canula). 2- Hemoragia, care in mod exceptional necesita suspendarea manevrelor si tamponamentul foselor nazale 3- Durere brusca si vie (aproape mereu este vorba de o cale falsa)

4- Perforarea peretelui superior al sinusului si patrunderea aerului sau a lichidului in orbita. 5- Patrunderea trocarului in tesuturile moi ale obrazului. 6- Embolie aeriana, rar observata si favorizata prin capatul canului care patrunde printr-o vena (introducerea aerului in cavitatea sinuzala trebuie evitata). 7- Manifestari septico-pioemice. 8- Lipotimie, datorita in general intolerantei la cocaina si emotivitatii bolnavului. Exceptional sincopa.

IV. 2. TEHNICA PUNCTIEI SINUSULUI FRONTAL, INCIDENTE SI ACCIDENTE, CONTRAINDICATII


Uzual, in cazul sinuzitei frontale, tratamentul este in primul rand unul medicamentos local si general. In unele forme prelungite de sinuzita, pentru a evita cronicizarea, este util un tratament mixt, medico-chirurgical, prin practicarea trepanopunctiei sinusului frontal, urmata de introducerea antibioticelor. Inainte de efectuarea punctiei sinusului frontal sunt neaparat necesare radiografii ale sinusului, pentru a ne informa asupra marimii si profunzimii sinusului frontal. Punctia se face in pozitia de decubit dorsal a bolnavului. Anestezia locala se efectueaza prin infiltratie cu novocaina solutie 1 % sau cu adrenalina. Se perforeaza peretele central imediat deasupra suturii tronto-nazale cu o microfreza electrica care strabate atat tegumentul cat si tablia osoasa. Unii autori prefera sa faca initial o mica incizie a tegumentului si apoi sa trepaneze osul. Patrunderea frezei in lumenul sinuso-frontal este usor sesizabile. Prin orificiul astfel creat se introduce un ac fara varf sau de preferat un tub de material plastic, prin care se face aspiratia puroiului si apoi se executa spalatura evacuatoare, urmata de introducerea unei solutii antibiotice, titrata in raport cu sensibilitatea germenilor.

INCIDENTE SI ACCIDENTE
1In cazul folosirii acului trebuie avut grija ca el sa nu fie aplicat si sprijinit pe peretele dorsal cranio-cerebral pentru a nu provoca leziunea acestuia.

2-

Daca permeabilitatea canalului fronto-nazal nu se restabileste, imseamna ca exista o stenoza ireversibila de natura fibro-osoasa, care nu poate fi remediata decat prin interventie chirurgicala.

CONTRAINDICATII
Contraindicatiile trepanopunctiei sinusului frontal sunt reprezentate de existenta unui sinus frontal de dimensiuni mici precum si de o sinuzita frontala complicata.

BIBLIOGRAFIE

1- VICTOR PAPILIAN : Anatomia Omului Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982 2- VASILE MULFAY : Profilaxia si tratamentul ORL Editura medicala, Bucuresti, 1993 3- E. CADARIU, GH. CEAUSU : Urgente ORL Editura medicala, Bucuresti, 1996 4- DORIN SARAFOLEANU, GEORGE MINCU, FLORIAN BUCOVICI : Oto-Rino-Laringologie Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996

= EVALUAREA FINAL =
CAZ I
Nume si prenume: C.P. Varsta: 30 ani Sex: feminin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorita legitim Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: educatoare, Gradinita nr. 6

CAZ II
Nume si prenume: V.D. Varsta: 28 de ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: necasatorit Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: student

CAZ III
Nume si prenume: A.D. Varsta: 50 ani Sex: masculin Religie: ortodoxa Nationalitate: romana Stare civila: casatorit legitim Statut socio-cultural: nivel ridicat de cultura Ocupatia: inginer

DATA INTERNARII
19.11.2007
DIAGNOSTIC MEDICAL

DATA INTERNARII
20.11.2007

DATA INTERNARII
03.12.2007

Sinuzita maxilara acuta stanga.

DIAGNOSTIC MEDICAL
Sinuzita maxilara acuta stanga suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca din 1995, cand, in urma unei rinofaringite severe, a aparut sinuzita maxilara acuta dreapta. Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament ambulator, boala s-a vindecat intr-o saptamana si jumatate. La varsta de 22 de ani a aparut un nou puseu de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Si de data aceasta sub tratament ambulator cu Zinnat, Diclofenac, Claritine, boala s-a remis. In prezent pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand

DIAGNOSTIC MEDICAL
Sinuzita frontala acuta. suferinta sinuzala, boala fiind diagnosticata inca din 1986, cand in urma unei rinosinuzite severe a aparut o sinuzita frontala. Simptomatologia a debutat brusc, dar sub tratament medicamentos ambulator, boala s-a vindecat in 10 zile. La varsta de 30 ani, apoi la 45 ani au aparut noi pusee de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Pacientul a fost obligat sa se interneze in sectia ORL a spitalului Boldescu. Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul precedent. Sub tratament medicamentos general si local, evolutia bolii a fostfavorabila. In prezent, pacientul se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie

ISTORICUL BOLII : Pacienta, cu veche ISTORICUL BOLII : Pacient cu veche ISTORICUL BOLII Pacientul cu veche
suferinta sinuzala (boala fiind diagnosticata in 1989), cand in urma unei rinofaringite severe a aparut sinuzita maxilara acuta stanga. Simptomatologia a debutat brusc, cu obstructie nazala initial bilaterala, apoi unilaterala, hiposmie, cefalee violenta. Sub tratament medicamentos ambulatoriu boala sa vindecat intr-o saptamana si jumatate. La varsta de 25 de ani apare un nou puseu de sinuzita cu accentuarea simptomatologiei. Aceasta a obligat pacienta sa se interneze in sectia ORL a Spitalului Boldescu. Examenele clinice si paraclinice au confirmat diagnosticul de sinuzita maxilara acuta stanga.

Sub tratament medicamentos general (Zinnat tb. 500 mb; o tableta la 12 ore, Diclofenac 2 comprimate pe zi) si local (inhalatii cu Hidrocortizon hemisuccinat, Afrin); evolutia bolii a fost buna. Pe langa antibioterapie, tratamentul general a constat si in vitaminoterapie (B1, B6, B12 cate o fiola din fiecare pe zi). Bolnava a stat internata intre 1 si 15 aprilie 1993. A fost externata vindecata. In prezent pacienta se interneaza de urgenta in sectia ORL, acuzand obstructie nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare generala alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte de internare, zi in care pacienta si-a administrat din proprie initiativa Ampicilina 1 capsula la 8 ore. Simptomatologia accentuandu-se obliga bolnava sa apeleze la serviciul ORL, unde este internata pentru investigatii clinice si pentru tratament.

cefaleeputernica, obstructie nazala, rinoree mucopurulenta, stare generala alterata. Boala a debutat cu 5 zile inainte cand pacientul si-a administrat Oxacilina 1 capsula la opt ore. Din cauza accentuarii simptomelor, pacientul s-a prezentat la medic.

nazala bilaterala puternica, cefalee violenta, rinoree mucopurulenta, stare febrila, stare generala alterata. Boala a debutat cu o saptamana inainte de internare, cand pacientul si-a administrat din proprie initiativa Amoxicilina 1 capsula la 6 ore. Simptomatologia accentuandu-se, obliga bolnavul sa apeleze la serviciul ORL, unde este internat pentru investigatii clinice si paraclinice si pentru tratament.

MOTIVELE INTERNARII

MOTIVELE INTERNARII

MOTIVELE INTERNARII
- rinoree abundenta initial bilaterala, apoi la 2-3 zile unilaterala seromucoasa;

- rinoree abundenta initial bilaterala: dupa - rinoree abundenta initial bilaterala; dupa 3-4 zile unilaterala seromucoasa; 3,4 zile unilaterala seromucoasa; - obstructie nazala; - obstructie nazala; - hiposmie; - hiposmie; - cefalee. - cefalee.

- obstructie nazala; - hiposmie;


- cefalee.

PROBLEME DE DEPENDENTA
- senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta;

PROBLEME DE DEPENDENTA
- senzatia de tensiune, de plenitudine

PROBLEME DE DEPENDENTA
- senzatia de tensiune, de plenitudine intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta;

intranazala, perinazala; - tumefactia pielii si a tesuturilor moi de la nivelul obrazului respectiv; - rinoree mucopurulenta;

- durere spontana a sinusurilor maxilare; - obstructia nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie; - inapetenta.

- obstructie nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie; - inapetenta.

- durere spontana a sinusurilor frontale; - obstructie nazala; - cefalee; - anxietate; - apatie;


- inapetenta.

DIAGNOSTIC NURSING
1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, datorita obstructiei nazale si durerii, manifestata prin apatie, anxietate, tristete. 2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin teama, neliniste, apatie; 3. Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii peste valori normale, transpiratii, piele rosie si calda. 4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios si medicatiei, manifestata prin inapetenta, tulburari digestive, scadere ponderala. 5. Dificultate de a se odihni, datorita durerii, anxietatii, manifestata prin somn agitat si ore de odihna insuficiente. 6. Deshidratare datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scadere ponderala.

DIAGNOSTIC NURSING

DIAGNOSTIC NURSING

1. Comunicare ineficace la nivel senzorial, 7. Comunicare ineficace la nivel senzorial, afectiv si intelectual datorita obstructiei afectiv si intelectual datorita obstructiei nazale si durerii manifestata prin apatie, nazale si durerii manifestata prin apatie; anxietate. 8. Anxietate datorita durerii, schimbarii 2. Anxietate datorita durerii, schimbarii mediului, necunoasterii prognosticului mediului, necunoasterii prognosticului bolii, bolii, manifestata prin teama, neliniste; manifestata prin teama, neliniste. 9. Hipertermie datorita procesului infectios 3. Hipertermie datorita procesului infectios manifestata prin cresterea temperaturii manifestata prin cresterea temperaturii peste peste valori normale; valori normale. 10. Alimentatie inadecvata calitativ si 4. Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios cantitativ, datorita procesului infectios, precum si a medicatiei; precum si a medicatiei. 11. Dficultate de a se odihni, datorita durerii si 5. Dificultate de a se odihni, datorita durerii si anxietatii, manifestata prin somn agitat si anxietatii, manifestata prin somn agitat si ore ore de odihna insuficiente; de odihna insuficiente. 12. Deshidratate datorita febrei, manifestata 6. Deshidratare datorita febrei, manifestata prin sete, piele uscata, scadere ponderala. prin sete, piele uscata, scedere ponderala.

OBIECTIVE
1. Pacientul sa poata respira normal in termen de 3 zile. 2. Pacientul sa prezinte o temperatura corporala in limite normale in termen de 2 zile. 3. Pacientul sa aiba un somn linistit,

OBIECTIVE
12. Pacientul sa poata respira normal. 13. Pacientul sa prezinte o temperatura in limite normale. 14. Pacieentul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului. 15. Pacientul sa isi diminueze anxietatea.

OBIECTIVE
1. Pacientul sa poata respira normal. 2. Pacientul sa prezinte o temperatura in limite normale. 3. Pacientul sa aiba un somn linistit, odihnitor, conform nevoilor organismului. 4. Pacientul sa isi prezinte o igiena personala

odihnitor, conform nevoilor organismului, in termen de 2 zile. 4. Pacientul sa prezinte o igiena personala adecvata pe toata durata spitalizarii. 5. Pacientul sa-si diminueze anxietatea in termen de 2 zile. 6. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee in termen de 3 zile. 7. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii. 8. Pacientul sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efectuarii activitatii recreative preferate, in termen de 4 zile. 9. Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator in termen de 3 zile de la data internarii. 10. Pacientul sa fie ingrijit corespunzator. 11. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 12. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa se evite aparitia complicatiilor. 13. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al oricarei rinosinuzite aparute, tratament instituit in timp util. 14. Sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

16. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee. 17. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 18. Pacientul sa alimenteze si hidrateze corespunzator. 19. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire pe toata durata spitalizarii. 20. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa evite aparitia complicatiilor. 21. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale prin tratament adecvat al oricarei rinosinuzite aparute, tratament instituit in timp util. 22. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

adecvata pe toata durata spitalizarii. 5. Pacientul sa isi diminueze anxietatea. 6. Pacientul sa nu mai prezinte cefalee. 7. Pacientul sa beneficieze de confortul necesar pe toata durata spitalizarii. 8. Pacientul sa aiba capacitatea de a se concentra in vederea efectuarii activitatilor recreative preferate. 9. Pacientul sa fie corespunzator ingrijit din punct de vedere al imbracamintei. 10. Pacientul sa se alimenteze si hidrateze corespunzator. 11. Pacientul sa fie echilibrat din punct de vedere hidroelectrolitic. 12. Pacientul sa prezinte o buna evolutie a bolii si sa evite aparitia complicatiilor. 13. Pacientul sa previna alterarea mucoasei rinosinuzale. 14. Pacientul sa beneficieze de conditii optime de ingrijire.

EXTERNAREA
- Data externarii: 25.11.2007 - Diagnosticul medical la externare: sinuzita maxilara acuta stanga - Starea la externare: vindecata Pacienta, in varsta de 30 de ani se

EXTERNAREA
- Data externarii: 26.11.2007 - Diagnosticul medical la externare: Sinuzita maxilara acuta dreapta - Starea la externare: vindecat -

EXTERNAREA
Data externarii : 25.12.2007 Diagnosticul medical la externare : sinuzita frontala acuta Starea la externare : vindecata Pacientul in varsta de 50 ani se

interneaza in sectia O.R.L. a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, rinoree mucopurulenta, hiposmie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general (antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon hemisuccinat). Evolutia bolnavei este buna. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in stare vindecata. Bilantul autonomiei: 1. Pacienta poate sa respire liber, usor. 2. Temperatura corporala a revenit la valorile normale. 3. Pacienta isi poate petrece timpul liber conform propriilor dorinte, poate participa la activitatile preferate. 4. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gusturilor personale, apetitul este normal. 5. Somnul este linistit, odihnitor, in concordanta cu nevoile organismului. 6. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 7. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 8. Circulatie, puls, tensiune arteriala normale. Puls bine batut, ritmic, tensiune arteriala egala bilaterala.

Pacient in varsta de 28 de ani se interneaza in sectia ORL a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinoree mucopurulenta, hiposmie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice, s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical sub anestezie locala cu Xilina 1-2 % fiole (punctie maxilara dreapta), tratament medicamentos general (Penicilina, Paracetamol, Algocalmin, vitamine) si local (inhalatii cu aerosoli HHC). Evolutia bolnavului este favorabila. Se externeaza dupa 7 zile de spitalizare, in stare vindecata. Bilantul autonomiei: 1. Pacientul poate respira liber, usor. 2. Temperatura corporala a revenit in limite normale. 3. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal, apetitul este normal. 4. Somnul este linistit, odihnitor, corespunzator nevoilor organismului. 5. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 6. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 7. Circulatie, puls, tensiune arteriala fiziologice. Evaluare: Initial pacientul a fost deprimat, anxios

interneaza in sectia ORL a spitalului Boldescu, acuzand obstructie nazala bilaterala, cefalee, rinore mucopurulenta, hiposomie. Pe baza examenelor clinice, paraclinice si radiologice s-a stabilit diagnosticul de mai sus. In spital urmeaza tratament chirurgical (punctie maxilara stanga sub anestezie locala cu xilina 1-2 % fiole), tratament medicamentos general (antibiotice, vitamine, antitermice) si local (aerosol cu Hidrocortizon hemisuccinat). Evolutia bolnavei este buna. Se exerneaza dupa 7 zile de spitalizare, in satre vindecata. Bilantul autonomiei: 9. Pacientul poate respira liber, usor. 10. Temperatura corporala a revenit la valorile normale. 11. Pacientul isi poate petrece timpul liber conform propriilor dorinte, poate participa la activitatile preferate. 12. Alimentarea si hidratarea sunt corespunzatoare varstei, gustului personal, apetitul este normal. 13. Somnul este linistit, odihnitor in concordanta cu nevoile organismului. 14. Eliminarile sunt normale cantitativ si calitativ. 15. Tegumentele si mucoasele sunt normal colorate, facies normal. 16. Circulatie, puls, tensiune arteriala normale. Puls bine batut, ritmic,

Evaluare: Initial a fost anxioasa dar treptat bolnava s-a adaptat usor rolului de pacienta, a acceptat realitatea acomodandu-se cu noile conditii de viata, cu noul mediu ambiant. Fire deschisa, si-a facut cateva prietene in spital. A inteles necesitatea internarii, a tratamentului si a cooperat cu echipa de ingrijire. A luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, despre efectele benefice ale tratamentului prescris de catre medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socioprofesionala: 1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 2. Va evita orice infectie acuta a cailor respiratorii superioare. 3. Va duce un regim de viata echilibrat. 4. Concediu medical 7 zile. 5. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare. 6. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

dar treptat s-a adaptat noilor conditii de viata, a acceptat realitatea. Pacientul a cooperat cu echipa de ingrijire, a respectat tratamentul, a inteles necesitatea internarii. A luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, precum si despre efectele benefice ale tratamentuluiprescris de catre medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socioprofesionala: 1. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 2. Va evita orice infectie acuta sau cronica a cailor respiratorii superioare. 3. Va duce un regim de viata si munca echilibrat. 4. Urmeaza tratamentul prescris de catre medic la externare. 5. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar.

tensiune arteriala egala bilaterala. Evaluare : Initial, pacientul a fost anxios, dar treptat bolnava s-a adaptat usor rolului de pacient, a acceptat realitatea acomodandu-se cu noile conditii de viata, a colaborat cu echipa de sanatate. A inteles necesitatea internarii, a tratamentului, a luat la cunostinta notiuni despre boala sa, despre eventualele complicatii ale ei, despre efectele benefice ale tratamentului prescris de medic. S-a externat cu o stare generala buna. Plan de recuperare si reintegrare socioprofesionala: 7. Va evita frigul, umezeala, mediile poluante. 8. Va evita orice infectie a cailor respiratorii superioare. 9. Va duce un regim de viata echilibrat. 10. Concediu medical 7 zile. 11. Urmeaza tratamentul prescris de medic la externare.
12. Control ORL peste 10 zile si apoi lunar