1

ASOCIATIA DE FEMEI FETESTI

100
SCOALA POSTLICEALA SANITARA
CAROL DAVILA
Fetesti Ialomita



TEMA:
INGRIJIREA PACIENTILOR
CU RUJEOLA




COORDONATOR:
STAICU OLGA
Prf. Gr. Did. I
ABSOLVENT:
MITEA G. EUGENIA


PROMOTIA 2010
2


Cuprins

MOTIVATIA ...............................................................................5
Capitolul I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII ....................7
ANEXELE PIELII ..................................................................12
FIZIOLOGIA PIELII ..............................................................15
Capitolul II: RUJEOLA .............................................................17
Capitolul III: PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU RUJEOLA ..................................24
PROCESUL DE NURSING ...................................................25
ETAPELE PROCESULUI DE NURSING ............................26
1.CULEGEREA DE DATE .................................................26
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR .....................36
Diagnosticul de Nursing ..........................................................37
Diagnostic de nursing actual ................................................38
Diagnostic de nursing potential ............................................38
3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR .........................................39
Stabilirea obiectivelor .............................................................39
4.REALIZAREA (APLICAREA) INGRIJIRILOR ..................40
Interventii ................................................................................41
5.EVALUAREA INRIJIRILOR ................................................43
Capitolul IV: EDUCATIE PENTRU SANATATE IN BOLILE
INFECTO-CONTAGIOASE ..............................................................46
PROFILAXIA .........................................................................46
COMBATEREA RUJEOLEI..................................................47
Masuri la ivirea unui caz ......................................................47
Masuri de prevenire si combatere permanente ....................47
TRATAMENT ........................................................................48
Capitolul V: FISE TEHNICE .....................................................51
3

Masurarea temperaturii ...........................................................51
Masurarea pulsului ..................................................................53
Masurarea respiratiei ...............................................................54
Administrarea medicamentelor pe cale orala .............................55
Administrarea medicamentelor pe suprafata tegumentelor .......58
Recoltarea exsudatului faringian ................................................60
Capitolul VI: STUDII DE CAZ .................................................63
CAZUL I .................................................................................64
CAZUL II ................................................................................68
CAZUL III ...............................................................................71
Bibliografie .................................................................................74
















4






Motto:




Sa cercetam cele ce s-au petrecut,
Sa cunoastem cele prezente,
Sa aplicam cele invatate




(Hipocrate)



5


MOTIVATIA




Omul este un tot unitar, o fiinta unica, alcatuit din: corp, minte,
suflet iar starea de bine este un echilibru dintre acestea.
Adevaratul sens al vietii este A FACE BINE, iar eu am gasit in
aceste cuvinte un inteles mult mai ascuns, am gasit mult mai multe
raspunsuri decat m-as fi asteptat vreodata.
Am elaborat aceasta lucrare deoarece cred ca fiecare individ are
dreptul de a primi o ingrijire individualizata.
Consider ca intelegand mai bine boala, factorii care o determina
si o agraveaza pot veni in ajutorul acestor persoane in calitatea mea de
asistenta medicala cu: sfaturi, informatii si ingrijiri.
Ceea ce am ales sa fac pentru tot timpul vietii mele nu a fost pur
si simplu intamplator, a fost ceea ce mi-am dorit intotdeauna, pentru
ca NURSINGUL nu este o meserie, nici un divertisment, ci omul
regasit in superioara lui umanitate.
A-ti controla sanatatea inseamna pur si simplu sa faci tot
posibilul pentru a prevenii problema inainte ca ea sa se declanseze.




6






Motto:




Ai toata viata un scolar pe care niciodata nu
trebuie sa-l pierzi din ochi: Tu insuti!




(Nicolae Iorga)




7

Capitolul I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA
PIELII





8

EPIDERMUL este compus din mai multe straturi de celule,
denumit genetic keratinocite datorita functiei lor de baza de a forma
keratinele.
Stratul bazal - este constituit dintr-un singur rand de celule:
predomina keratinocitele bazale, intre care se gasesc melanocite,
celule Langerhans si celulele Markl.
Keratinocitele bazale sunt celule cilindrice inalte, implantate
vertical, cu nucleuvoluminos, oval, hipercromatic, foarte bazofil,
ocupand aproape in intregime corpul celulei. Sunt celule care in
procesul turnover-ului epidermic generalizeaza celulele straturilor
supraadiacente in evolutia lor catre suprafata; acest fapt explica
prezenta mitozelor, fenomen care nu se observa la celulele celorlalte
straturi. Ele sunt legate de membrana bazala prin filamente groase
spiralate de ancoraj intre ele ca si de celulele malpinghiene
supraadiacente sunt unite prin fibrile subtiri, slab vizibile cu
coloratiile uzuale.
Stratul mucos al lui Malpighi constituie portiunea cea mai
groasa a epidermului (aproximativ 50%) si este format din mai multe
randuri de celule (6-20) dispuse in mozaic. Pe masura ce se
indeparteaza de stratul bazal din care se nasc, ele isi modifica forma:
initial poligonale, ele se turtesc progresiv, alungandu-se pe axul
orizontal, intr-o pozitie paralela cu suprafata.
Nucleul este palid si voluminos, iar citoplasma eozinofila.
Sunt usor departate intre ele, lasand mici spatii, in care circula limfa si
in care se observa puntile de unire (spinii) constituite de expansiuni
citoplasmice grupand fibrele care intaresc coeziunea dintre celule.
Aceste punti de unire prezinta o umflatura centrala, (nodulul Bizzero),
iar capetele se fixeaza pe ingrosari discoide ale membranei celulare.
Stratul granulos il contine pe cel malpinghian in evolutia celulelor
spre suprafata. Este constituit din 1-4 randuri de celule romboidale,
dar latite pe axul orizontal. Nucleul este voluminos, in parte mascat de
granulatiile de ketatohialina care bureaza citoplasma, conferind
celulelor o tenta inchisa.
Stratul lucidum - situat intre cel granulos si cel mai superficial
(stratul cornos), bine vizibil numai in epidermul palmar si plantar,
9

este constituit din 1-3 randuri de celule, de asemenea alungite paralel
cu suprafata, prost delimitate, translucide anculeate.
Stratul cornos - a carui grosime variaza in functie de regiune de
la aproximativ 1/5 pana la din inaltimea epidermului (in regiunile
palmare si plantare), este constituit din celule mult turtite, cu
citoplasma eozinofila si omogena, anucleate, aspect datorita gradului
de keratinizare.

DERMUL - situat imediat sub epiderm, este constituit din trei
zone :
- una superioara, dermul superficial (papilar), cu o structura
mai laxa.
- una mijlocie, corionul (dermul reticular), demarcat in partea
superioara de o linie aproape orizontala, are o structura mai
densa si este situata la o mica distanta sub mugurii
interpapilari.
- una inferioara, dermul profund, cu fascicule colagene groase.
Structura initiala a dermului comporta un schelet fibrilar
reprezentat de fibre colagene elastice si fibre de reticulina, de
substanta fundamentala care umple spatiile interfibrilare si de celule,
putin numeroase, prsarate rar (fibroblaste, histocite, foarte rare
mastocite evidentiabile prin coloratii speciale si plasmocite).
Prin structura si componentele sale dermul asigura:
- elasticitatea;
- tensiunea;
- rezistenta la presiune si protectia mecanica a pielii.

HIPODERMUL, situat sub acest din urma strat al dermului,
este constituit dintr-o retea de trasee conjunctivoelastice ale carei
ochiuri sunt ocupate de lobuli grasosi constituiti din celule adipoase.
Sub hipoderm este tesutul celular subcutanat.


10







11





12


ANEXELE PIELII

Isi au sediul in derm, unde raman cantonate si de unde merg
catre epiderm.
Glandele sudoripare sunt de 2 tipuri :
- ecrine;
- apocrine.

Primele sunt foarte numeroase si ubicuitar raspandite, mai ales
pe palme si plante, axila, frunte si toracele anterior. Sunt alcatuite
dintr-un ghem glandular secretoriu si un duct sudoripar care se
deschide la suprafata pielii printr-un por sudoripal.
Glandele sudoripale apocrine sunt mult mai putine numeric, se
gasesc grupate in regiuni axilare, inghinale, mamelonare,
13

anoperianala, pubiana, sunt mai mari decat cele ecrine si au o secretie
halocrina, ca si cele ecrine sunt tubulare si se deschid printr-un larg
canal excretor in vecinatatea imediata a unui folicul pilosebaceu sau
chiar in acesta.
Glandele sebacee sunt glande acinoase halocrine, anexate
obisnuit perilor, dar prezente si in zone tegumentare lipsite de foliculi
pilosi (fata interna a preputului inapoia coroanei glandului, clitoris,
fata interna a labiilor mari, zona perianala si perimamelonara).
Glandele sebacee se dezvolta in jurul varstei pubertatii, fiind
foarte frecvente pe fata, pielea capului si organele genitale; nu exista
in tegumentul de pe palme si plante. Secretia glandelor sebacee este
reprezentata de sebum, o grasime cu compozitie complexa,
principalele lipide fiind reprezentate de esteri de colesterol,
trigliceride si fosfolipide. Reglarea secretiei de sebum este controlata
de sistemul nervos dar mai ales de hormoni cei androgeni o
stimuleaza, cei estrogeni o freneaza (progesteronul actioneaza ca un
important antiandrogenic pe cale externa in aplicatii directe, nu insa si
pe cale sistemica).
Parul - firul de par este constituit dintr-o tija si o radacina,
adanc implantata in derm (perii grosi ajung pana in hipoderm), in
directie oblica fata de suprafata pielii. In raport cu momentul aparitiei
si a volumului lor, perii sunt de patru tipuri :
- lanugo - peri subtiri si scurti imaturi, hipopigmentati, sunt
mai ales apanajul fatului;
- vellus - peri subtiri, dar mai lungi, hipopigmentati, proprii
nou-nascutului pana la varsta de 6 luni, cu sediul in pielea
capului;
- peri intermediari scurti - sunt intermediari ca grosime intre
cei imaturi si cei maturi, sunt pigmentati, apar in afara pielii
la o varsta cuprinsa intre 11 si 16 ani;
peri definitivi maturi - prezenti atat in pielea capului cat si in
axila, pube, la barbati sunt reprezentati pe fata, adeseori si pe torace,
radacinile bratelor si chiar in restul tegumentelor, la femei pot fi
observati mai rar in afara regiunilor obisnuite, de obicei doar in
conditii patologice (hirsutism). Keratina din firul de par este o
sclerokeratina cu o consistenta intermediara.
14







15


FIZIOLOGIA PIELII

Rolul primordial este acela de invelis de protectie mecanica, de
bariera fata de agenti de diverse naturi.
In al doilea rand pielea are un rol de manta acida, care este un
film lipidic la a carui compozitie iau parte substante acide provenind
din metabolismul de la nivelul straturilor superioare epidermice
(secretia sebacee si secretia sudorala); pH-ul fiziologic variaza, in
functie de regiune, intre 4,2 si 5,8. Datorita componentelor lipidice
filmul acid este ca o emulsie ( film hidrolipidic), iar pH-ul acid ii
confera pielii proprietati bacteriostatice si fungistatice, precum si
putere tampon pentru neutralizarea alcalilor.
Pielea poseda si proprietati electrice prin care are capacitatea de
a regla traversarea electrolitilor si a apei. Ea are normal o incarcatura
negativa, in timp ce pielea alterata devine electropozitiva.
Un rol important ii revine pielii in procesul de termoreglere, atat
un rol pasiv, cat si un rol activ. Rolul pielii in metabolismul general se
refera la:
- eliminarea apei, la nevoie si prin perspiratia insensibila care
este permanenta ( 500-700ml/zi);
- eliminarea CO2 si absenta O2;
- absortia percutana a diferitelor substante chimice si
medicamentoase fie numai prin solvarea lor in filmul
hidrolipidic, fie prin intermediul unor materii vehiculante.
O serie de factori auxiliari intervin in procesele metabolice
cutanate: enzime, vitamine (A, B1, B2, B6, PP, acidul
paraaminobenzoic, D2, C ). Pielea participa si la procese
imunologice,datorita prezentei la nivelul dermului si epidermului a
celulelor cu rol binecunoscut in raspunsul imunitar (limfocite,
monocite, macrofage, celule Lsngerhans).


16






Motto:




Daca descoperim ca viata nu are nici un inteles nu
ne ramane de facut decat sa-i dam un inteles!




(Lucian Blaga)



17


Capitolul II: RUJEOLA



18

1. DEFINITIE
Rujeola este o boala acuta infectioasa, si extrem de contagioasa,
uneori severa, provocata de virusul rujeolic, caracterizata clinic prin
manifestari prodromale catarale respiratorii, un enantem bucal
particular, urmat de o eruptie caracteristica si insotita de variate
complicatii bacteriene.
2. EPIDERMIOLOGIE
Caractere generale
Rujeola este cunoscuta ca boala de aproximativ 2000 de ani, dar
natura infectiei si boala vor fi descrise mai bine in cursul ultimilor
145 de ani. Noi date despre rujeola au fost aduse in 1954 de Enders si
Peebles care au reusit cultivarea virusului pe celule renale umane.
Acest succes este legat direct de dezvoltarea vaccinului rujeolic, care
in S.U.A. a fost pus in uz din 1963.
Rujeola a fost descrisa in toate tarile din lume, afectand 99,9 %
din populatia respectiva.
Dupa introducerea vaccinului, epidemiile de rujeola cu o durata
de 3-;4 luni, ar fi prezise la aproximativ 2-5 ani.
In populatia urbana apare endemo-epidemic cu valori epidemice
la 2-3 ani, in timp ce in zonele rurale apare sporadic sau in epidemii
extinse la intervale mai mari. Aspectul clinic al epidemiilor s-a pastrat
in general acelasi de-a lungul secolelor, insa severitatea lor a scazut
mult in ultimele decenii, mai ales in tarile dezvoltate cu nivel bun de
nutritie si igiena si accesibilitatea la ingrijiri medicale.
Gravitatea rujeolei in unele tari din Africa si Asia se explica prin
imbolnavirea predominanta a copiilor de varsta mica (sub 3 ani) si
prin malnutritia acestora, cu rezistenta scazuta fata de evolutia bolii si
aparitia complicatiilor.

19


In regiuni cu totul izolate, in special in insule, rujeola apare la
intervale mari, de zeci de ani cu ocazia importului unui caz contagios
si atunci cuprinde intreaga populatie receptiva expusa, inclusiv
varstnicii, in aceste situatii epidemiile de rujeola fiind severe.
3. ETIOLOGIE
Virusul rujeolic face parte din genul Morbillivirus, familia
Paramyxoviridae si difera de celelalte paramixovirusuri prin lipsa
activitatii neuraminidazice.
Prezinta un invelis extern lipoproteic si o nucleocapsida interna
cu simetrie elicoidala.


20


Virionul contine mai multe proteine structurale, dintre care :
- glicoproteina F (produce fuziunea virusului cu membrana
celulei gazda favorizand penetrarea);
- proteina M (matriceala, cu rol in maturizarea virusului);
- proteina H (hemaglutinina).
Virusul este inactivat de caldura, ultraviolete, solventi lipidici,
ph-uri extreme. Este inactivat la 56 grade Celsius in 30 minute, dar se
poate conserva la 70 grade Celsius ani de zile.
Virusul cultiva pe celule primare de rinichi uman sau de
maimuta si dezvolta doua tipuri de efecte citopatogene:
- formarea de sincitii;
- modificarea formei celulare singure (aspect stelat sau
fusiform).
21

4. PATOGENIE
Poarta de intrare a virusului este mucoasa naso-faringiana si
conjunctivala. Virusul se multiplica la nivelul mucoasei respiratorii de
unde in cadrul viremiei primare trece in sange localizandu-se in
leucocite si sistemul reticulo-endotelial.
Se produce necroza celulelor reticulo-endoteliale infectate cu
eliberarea virusului si o noua viremie (viremia secundara) urmata de
reinvazia leucocitelor.
Dupa faza viremiei secundare intreaga mucoasa respiratorie este
afectata de boala cu aparitia tusei ca semn clinic din rujeola. Pot
aparea in formele severe crup, bronsiolita si pneumonie.
Afectarea tractului respirator prin edem si alterarea activitatii
ciliare predispuse la invazii secundare bacteriene, rezultand
complicatii ca otite medii si pneumonii. La primele zile dupa
generalizarea afectarii tractului respirator apare Koplik urmat de
eruptie acestea avand mecanisme patogenice similare (la examinarea
microscopica a pielii si membranelor mucoase, celule gigante
multinucleate sunt observate atat in epiderm cat si in epiteliul oral).
Este de mult recunoscut ca aparitia eruptiei rujeolice coincide
temporal cu aparitia anticorpilor serici si reducerea contagiozitatii
bolii.
Explicatia actuala a eruptiei este hipersensibilizarea mediata mai
degraba celular decat prin imunitate umorala.
Pacientii cu gamaglobulinemie care contacteaza rujeola, fac
eruptia.
Pacientii cu deficienta in imunitatea mediata celular pot pe de alta
parte sa dezvolte pneumonia rujeolica cu celule gigante (Hechts) fara
eruptie dupa expunerea la rujeola si vaccinul rujeolic.
In ultimele 24-48 de ore ale perioadei prodromale, apare semnul
lui Koplik, patognomonic pentru rujeola, dar este prezent numai in
80-90% din cazuri: micropapule albicioase, izolate sau grupate,
dispuse pe o zona rosie, de cativa milimetri. Este localizat pe mucoasa
jugulara, gingivita, in dreptul ultimilor molari sau in jurul
gingivomaxilra. Elementele sunt aderente de mucoasa si persista inca
22

2-3 zile dupa eruptie. Sunt inlocuite apoi de o mica depresiune
hemoragica inconjurata de o zona congestiva (rest de Koplik).
5. IMUNITATEA
Dupa infectie apar anticorpi antiproteine de invelis (F,H,M) si
anticorpi care, in prezenta complementului, produc leziuni secundare.
Prezenta acestor anticorpi sta la baza diagnosticului serologic.
La bolnavii cu rujeola s-a demonstrat prezenta limfocitelor T
sensibilizate specific la virus.
Persoanele cu deficite pe linia imunitatii mediate celular au o
evolutie progresiva severa. Interferonii au valori crescute mai ales
dupa vaccinare. Dupa boala, reactiile tegumentare de
hipersensibilizare tardiva sunt supresate. Vindecarea rujeolei este
asociata cu raspuns in anticorpi serici si secretori, raspuns in
interferoni si aparitia limfocitelor T sensibilizate.
Imunitatea dupa boala este solida si de lunga durata. Nou-
nascutul este protejat in primele 6 luni de anticorpii materni pe care il
primeste pasiv transplacentar. Rujeola induce imunodepresie care
debuteaza cu 1-2 zile inaintea eruptiei si persista 1-6 saptamani.
Aceasta imunodepresie favorizeaza suprainfectiile oportuniste
bacteriene, inclusiv tuberculoase, parazitare,micotice si virale, adesea
grave, mai ales la copiii malnutriti din tarile subdezvoltate.

23




Motto:





...Dosarul de nursing este suportul ingrijirilor si nu finalitatea
lor





(V. Henderson)





24


Capitolul III: PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA INGRIJIREA PACIENTULUI CU
RUJEOLA












25


PROCESUL DE NURSING

Definirea diagnosticului de nuring nu este un element nou,
inceputul l-a facut Florence Nightingale in anii 1854-1855.
In ultimele doua decenii pe plan mondial, ingrijirile acordate de
asistentii medicali au evoluat considerabil in materie de
responsabilitate.


Pacientul si procesul de nursing.
Diagnosticul de ingrijiri format din trei parti utilizeaza formula
P.E.S.:
1. P Probleme de dependenta;
2. E Etiologia sau cauza;
3. S Semnele prin care se manifesta.
26

Efectuarea lucrarilor de ingrijire trebuie sa se bazeze pe toate
acele considerente ce formeaza baza actiunilor asistentei medicale
nursei.
Astfel se introduce in codul ingrijitorilor conceptul de munca
metodica, munca desfasurata intr-o maniera bine fondata pentru a
atinge intr-un mod cat mai eficient scopul produs.


ETAPELE PROCESULUI DE NURSING

Procesul de nursing este o metoda organizat si sitematica care
permite acordarea de ingrijiri individuale. Demersul de ingrijire este
centrat pe reactii particulare ale fiecarui individ (sau grup de indivizi)
la o modificare reala sau potential de sanatate.

Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
1. Culegerea de date;
2. Analiza si interpretarea lor;
3. Planificarea ingrijirilor;
4. Realizarea interventiilor;
5. Evaluarea.

1.CULEGEREA DE DATE

Este faza initiala, debutul procesului de ingrijire de la care
incepe derularea acestui demers. Se poate spune ca ea ne informeaza
asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferintei, asupra obiceiurilor
sale de viata si asupra starii de satisfacere a nevoilor fundamentale.
Deci, incepand de la sosirea pacientului in spital sau in
momentul contactului initial cu pacientul incepem sa culegem
informatii:
27

- Date obiective observate de asistenta medicala despre
pacient;
- Date subiective expuse de pacient;
- Date continand informatii trecute;
- Date continand informatii actuale;
- Date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de
anturajul sau ori de mediul inconjurator;
Toate informatiile culese pot fi grupate in:
- Date relative stabile:
o Informatii generale: nume, varsta, sex, stare civila etc.;
o Caracteristici individuale: rasa, limba, religie etc.;
o Gusturi personale si obiceiuri: ritm de viata etc.;
o Evenimente biografice legate de sanatate: boli
anterioare, interventii chirurgicale, accidenta etc.;
o Elemente fizice si reactionale: grup sanguine, alergii
etc.;
o Reteaua de sustinere a pacientului: familie, prieteni,
etc.;
- Date variabile:
Sunt date in continua evolutie, schimbare si care cer o
constanta reevaluare din partea asistentei medicale.
o T, T.A., R, P;
o Apetit sau anorexie;
o Informatii, infectii;
o Alergie, oboseala;
o Capacitate de comunicare etc.;
Culegere de date = INTERVIUL se bazeaza pe abilitatea
asistentei medicale de a stabili o comunicare eficace si clara, de a
manifesta un comportament care sa reflecte:
o Atitudinea de acceptare;
o Capacitatea de ascultare;
o Atitudine de respect;
o Capacitate de ocupatie;
Asistenta medicala demonstreaza acest comportament prin:
28

- Mentinerea unui contact visual expresie (mimica) senina a
fetei (surazatoare);
- Printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc dorinta de a-l
asculta si de a-I usura urmarirea interesului.

Abilitatile asistentei medicale de a facilita interesul

a) Abilitatea de a pune intrebari adecvate;
Intrebarile pot fi inchise sau deschise;
Intrebarile inchise aduc un raspuns limitat prin da sau
nu;
Intrebarile deschise permit pacientului sa se exprime si pot fi:
- De tip narativ (ex.: Povestiti-mi ce s-a intamplat)
- De tip descriptive (ex.: Descrieti-mi)
- De tip de calificare (ex.: De ce nu mancati niciodata?)
b) Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare;
c) Abilitatea de a face o sinteza;
d) Abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu
pacientul;
e) Abilitatea de a aplica o ascultare active;
- Prin repetarea ultimei parti din fraza pacientului;
- Prin extragerea si reformularea continutului emotive din
enuntul pacientului;
INTERVIUL este deci instrumental prin excelenta de
personalizare a ingrijirilor.
Informatiile sun date:
o Direct de catre pacient;
o Indirect de catre apartinatorii acestuia;
Toate aceste date sunt la dispozitia intregii echipe de ingrijire si
constituie un proces de lucru in procesul de ingrijire, care trebuie sa
fie adus la zi cu regularitate, in functie de evolutia starii pacientului.



29

Culegerea de date in Rujeola

Etiologia:
Este un virus din familia paramixovirusurilor , numit virus
rujeolic (morbilivirus inrudit cu virusul care produce jigodia la
caine).
Este putin rezistent in mediul exterior , astfel ca aerisirea asigura
in 30 min. Distrugerea lui.
Epidemiologie:
Raspandirea bolii este universala, indicele de contagiozitate este
mare (peste 95%).
Izvorul de infectie:
Este omul bolnav.
Contagiunea:
Se face direct, aerogen, mai rar prin obiecte de curand
contaminate.
Patrunderea:
Se face prin mucoasa respiratorie superioara si prin mucoasa
conjunctivala.
Receptivitatea:
Este universala,dar se epuizeaza in primii ani de viata,fie prin
trecerea prin boala,care lasa imunitate durabila,fie prin vaccinare.
In primele 3-6 luni de viata sugarul este protejat prin transferul
anticorpilor materni.
Rujeola:
- se desfasoara endemo-epidemic;
- este:
o sezoniera;
o anotimp rece;
o multianuala.
30

Varsta incidentei maxime la 3-5 ani.
Perioada de incubatie:
- este oarecum fixa- 10 zile (limita 8-11 zile);
- se poate prelungi pana la 4 saptamani la cei care au primit
imunoglobuline.
Debutul bolii:
- este gradat,mai putin brusc;
- se imparte in 3 perioade:
o Perioada preeruptiva sau catarala;
o Perioada eruptiva;
o Perioada de convalescenta.


1.Perioada preeruptiva sau catarala




- dureaza 3 zile si are deci 3 simptome:
o Febra moderata;
o enantem;
o Catar:
Oculo lacrimare si congestie conjunctivala;
Nazo stranut si rinoree;
Bronsic tuse.
- rareori se asociaza al patrulea catar:
31

Cel intestinal manifestat prin scaune diareice.
Enantem pete albicioase pe mucoasa jugala,constituind
semnul Koplik cu mare valoare diagnosticala. Roseata difuza a
mucoasei bucale,o dunga alba pe gingii dunga Apper si limba
saburala.

2.Perioada eruptiva


- dureaza 3 zile;
- este insotita de cresterea mare a febrei;
- eruptia incepe la fata ( dupa urechi,pe frunte si obraji) in
prima zi exantem;
- a doua zi cuprinde trunchiul si radacina membrelor;
- a treia zi se intinde si la extremitati;
- Eruptia este maculo papuloasa,nu produce prurit;
- senzatia la pipait catifelata.
32


3.Perioada de convalescenta


- dureaza 3 zile,daca nu apar complicatii;
- dispar catarul si febra;
- eruptia paleste din rosu devine galbena;
- reluarea apetitului si reintrarea in normal;
- este perioada unei susceptilitati crescute fata de tuberculoza si
alte infectii.


Manifestari de dependenta actuale

- inapetenta (lipsa poftei de mancare);
- febra (39C);
- agitatie, anxietate, indispozitie;
- cefalee, ameteli, tuse;
- diaforeza;
- astenie;
- dificultate de a dormi;
- semne de deshidratare;
- probleme de tranzit intestinal constipatie;
- macule congestive situate retroauricular, pe gat, fata,
membre si trunchi;
- prurit intens in zona gatului si retroauricular;
33

Cazul I T.C. de sex masculin, in varsta de 13 ani, elev la scoala
nr. 7, Fetesti, de religie ortodoxa cu o situatie materiala buna, se
prezinta in data de 01.04.2010 la Camera de Garda a Spitalului
Municipal Fetesti acuzand:
- febra (39 C);
- diaforeza;
- cefalee;
- tuse;
- ameteli;
- indispozitie;
- astenie;
- inapetenta;
- iar la nivelul fetei,
trunchiului si membrelor,
prezinta macule
congestive.

Cazul II D.E. de sex feminin, in varsta de 8 ani, eleva in clasa a
II-a la scoala nr. 3 Fetesti. Se prezinta in data de 06.03.2010 la
Camera de Garda a Spitalului Municipal Fetesti insotita de parinti. In
momentul culegerii de date, pacienta prezinta:
- eruptie cutanata alcatuita din macule de diferite marimi situate
retroauricular si la nivelul gatului;
- prurit intens in zina gatului si retroauricular;
- inapetenta, consuma doar fructe;
- anxietate, agitatie;
- diaree (scaune lichide 3 pe zi).

Cazul III E.C. de sex masculin, in varsta de 5 ani si 3 luni,
frecventand gradinita nr. 2 din comuna Borcea, judetul Calarasi, se
prezinta in data de 23.03.2010, insotit de mama sa, la Camera de
Garda a Spitalului Municipal Fetesti manifestand urmatoare
simptome:
- febra (38,4 C);
- agitatia copilului;
- probleme de tranzit intestinal constipatie;
- inapetenta (lipsa poftei de mancare);
- semne de deshidratare (piele aspra la atingere);
- cateva macule situate retroauricular.

34

Manifestari de dependenta potentiale

Cele mai frecvente complicatii cuprind tractul respirator si
sistemul nervos central. Atacul tractului respirator este rezultatul
actiunii virusului rujeolic, iar suprainfectiile bacteriene pot cuprinde
orice arie respiratorie, fiind secundar leziunilor locale produse de
virus si depresiunii imunitatii celulare.
Evidentierea radiologica a pneumoniei este frecventa chiar in
rujeola necomplicata.
Bronhopneumoniile sunt responsabile de 60% din decesele la sugarii
cu rujeola, in timp ce decesele prin rujeola sunt frecvente la copii in
varsta de 10-14 ani.
Clasificarea complicatiilor rujeolei :
a) Legate de malnutritia protein-calorica (MPC):
- pneumonia cu celule gigante Hecht, cu evolutie frecvent lenta;
- emfizemul cervico-mediastinal: - cu origine in emfizemul pulmonar,
legat de multiplicarea virala si migrarea de-a lungul pediculilor
vasculo-bronsici in mediastin si teritoriul subcutanat cervico-toracic;
- keratina rujeolica punctata, apoi ulceroasa, cauza importanta de
cecitate;
- encefalita cu incluzii.
b) Complicatiile secundare imunodepresiei rujeolice:
- suprainfectie oportunista posteruptiva (5 zile de la debutul eruptiei, 9
zile de boala si 19 zile de la contagiune);
- bacteriene: - majoritatea pulmonare: bronhopneumonii, stafilococii
buloase;
- pleuropulmonare: piopneumotorax;
- otite purulente;
- suprainfectia keratitei cu drenaj purulent alochiului;
- septicemii;
- tuberculoza pulmonara;
- virale: - Infectie herpetica frecventa si severa;
- stomatite veziculoase febrile;
- keratite dendritice extensive, bilaterale, corneene;
35

- herpes diseminat, esofagian sau multivisceral;
- Suprainfectii cu adenovirus;
- amibiaza: - colite multiulceroase amibiene;
- abcese hepatice;
- candidoza digestiva florida micoza oportunista curenta.
c) Complicatii neurologice:
In encefalomielita acuta, antigenul CD 8 (limfocite T CD 8) este
crescut in lichidul cefalo-rahidian traducand activarea celulelor
efectoare citotoxice, asemenea celulelor autologe formatoare de
mielina.
S-au demonstrat similitudini intre secventele polipeptidice ale
virusului rujeolic si proteina bazica a mielinei.
Anomalii EEG se observa la 50% dintre bolnavii de rujeola, fara
simptomatologie sugestiva de afectare cerebrala, cea ce pledeaza
pentru invazia virala a SNC in cursul bolii, desi numai 1/1 000 pana la
1/2 000 bolnavi dezvolta semne clinice de encefalita. Virusul rujeolic
a fost izolat prin cocultivare din creierul bolnavilor decedati cu
encefalita rujeolica.
Incidenta encefalitei rujeolice la copiii vaccinati cu virus viu atenuat
este de 1/1milion. Clasic, se considera ca encefalita rujeolica are ca
mecanism patogenetic hipersensibilizarea tesutului cerebral la virusul
rujeolic, iar aceasta poate fi indreptata atat impotriva antigenului viral,
cat si a antigenului cerebral al gazdei. Leziunile anatomo-patologice
cuprind demielinizarea, glioza, si infiltrarea macrofagelor in
apropierea peretilor vasculari. Ele sunt similare encefalomielitei
alergice experimentale, cu raspuns imun la proteina mielinica bazica
si distrugerea mielinei care se demonstreaza la 50% dintre bolnavi.

36


2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru ca datele culese sa poata orienta asistentei medicale spre
interventii individualizate este important ca ele sa fie analizate si
interpretate. Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice ale P.,
nu numai a celor care caracterizeaza orice fiinta umana.
Analiza datelor se face prin:
- examinarea datelor;
- clasificarea datelor:
o date de independenta;
o date de dependenta.
- stabilirea problemelor de ingrijire;
- recunoasterea legaturilor si a prioritarilor.
Analiza presupune,de asemenea,regruparea datelor la fiecare din
cele 14 nevoi fundamentale.
Interpretarea datelor inseamna a da un sens, a explica originea
sau a cauza problemei de dependenta,adica a defini sursele de
dificultate.
Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistentei medicale
la stabilirea diagnosticului de ingrijire.

In studiile de caz prezentate de mine, nevoile afectate sunt:
1.
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
2.
Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a proteja tegumentele si mucoasele.
3.
Nevoia de a bea si a manca.
4.
Nevoia de a elimina.
5.
Nevoia de a respira.
6.
Nevoia de a dormi si a se odihni.
7.
Nevoia de a comunica.


37


Diagnosticul de Nursing

Este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul (reactia)
persoanei la o problema de sanatate. El constituie o judecata practica
bazata pe colectarea si analiza datelor si serveste de pivot la
planificarea ingrijirilor. Diagnosticul de ingrijire releva rolul autonom
al asistentei.
Diagnosticul de ingrijire este format din:
1 . Problema de dependenta a persoanei care exprima o dificultate
traita de persoana,un comportament sau o atitudine nefavorabila
sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale Alterarea nevoii;
2 . Cauza problemei de dependenta Etiologia problemei, adica a
sursei de dificultate din cauza;
3 . Semne si simptome manifestata prin.
Exista 3 tipuri de diagnostice de ingrijire:
- diagnostic actual cand manifestarile de dependenta sunt
prezente, observabile;
- diagnostic potential cand o problema poate survenii daca nu se
previne;
- diagnostic posibil prezenta problemei nu este sigura.

38


Diagnostic de nursing actual


NEVOIA AFECTATA
`

DIAGNOSTIC DE NURSING
ACTUAL
1.
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
Alterarea nevoii datorita hipertermiei
manifestate prin febra( 39C) si
diaforeza.
2.
Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a
proteja tegumentele si mucoasele.
Alterarea nevoii datorita alterarii
tegumentelor manifestata prin macule.
3.
Nevoia de a bea si a manca.

Alterarea nevoii datorita alimentatiei
insuficiente calitativ si cantitativ
manifestata prin inapetenta.
4.
Nevoia de a elimina.

Alterarea nevoii datoria constipatiei
manifestata prin crampe abdominale si
balonare.
5.
Nevoia de a respira.

Alterarea nevoii datorita febrei si
dificultatii de a respira manifestata prin
tuse.
6.
Nevoia de a dormi si a se odihni.

Alterarea nevoii datorita agitatiei
manifestata prin ore insuficiente de
somn.
7.
Nevoia de a comunica.

Alterarea nevoii datorita comunicarii
insuficiente la nivel afectiv manifestata
prin dificultate in a-si exprima
sentimentele, dorintele, emotiile.


Diagnostic de nursing potential

1. Probabilitatea alterarii nevoii de a mentine temperatura corpului
in limite normale manifestate prin pneumonii;
2. Probabilitatea alterarii nevoii de a fi curat, ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele manifestate prin cicatrice;
3. Probabilitatea alterarii nevoii de a bea si a manca manifestata
prin deshidratare.


39


3.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Stabilirea obiectivelor

Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel:
- descrierea unui comportament pe care-l asteptam de la pacient;
- un rezultat pe care dorim sa-l obtinem in urma investigatiilor.
Acest rezultat defineste comportamentul scontat al pacientului,
un comportament care se doreste sa se vada in manifestarile
pacientului (reactii specifice prevazute). Pacientul si familia trebuie
inclusi in acest proces de stabilire a obiectivului.
Obiectivul de ingrijire vizeaza deci atitudinea, comportamentul
sau actiunea pacientului insusi (sau a familiei, a grupului si
colectivitatii).
Pentru aceasta, asistenta terbuie sa formuleze obiectivele
pornind de la sistemul S.P.I.R.O.:
1. S = specificitate: cine face actiunea?
2. P = performanta: ce face pacientul? Ce se poate face
pentru pacient?
3. I = implicare: cum se face actiunea?
4. R = realism: in ce masura se poate face actiunea?
5. O = observabil: cand?


40


NEVOIA AFECTATA


OBIECTIV
1.
Nevoia de a mentine temperatura
corpului in limite normale.
Pacientul sa prezinte temperatura
normala in urmatoarele 6h.
2.
Nevoia de a fi curat,ingrijit,de a
proteja tegumentele si mucoasele.
Pacientul sa prezinte tegumente integre
in termen de 3 zile.
3.
Nevoia de a bea si a manca.

Pacientul sa alimenteze corespunzator
in urmatoarele 48h.
4.
Nevoia de a elimina.

Pacientul sa aiba tranzit intestinal
normal in decurs de 24h.
5.
Nevoia de a respira.

Pacientul sa poata respira
corespunzator in urmatoarele 6h.
6.
Nevoia de a dormi si a se odihni.

Pacientul sa prezinte un nr. De ore de
somn corespunzator varstei sale in
urmatoarele 12h.
7.
Nevoia de a comunica.

Obtinerea unei relatii de incredere
asistenta pacient in urmatoarele 24h.

4.REALIZAREA (APLICAREA)
INGRIJIRILOR

Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si
voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul
asteptat.
Aplicarea in practica a actiunilor are ca scoop sa ajute pacientul
sa-si mentina sau sa-si recapete independenta sau un oarecare nivel de
independenta.
In aplicarea in practica a interventiilor sunt antrenati: pacinetul,
asistenta medicala, echipa de ingrijire, familia (apartinatorii).
Implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza
problemei.
In opinia Virginei Henderson, ingrijirile terbuie sa fie de
suplinire in satisfacerea nevoilor fundamentale.
41

Relatia asistent pacient trebuie sa urmareasca stabilirea unei
comunicatii:
- Functionala usurarea dialogurilor cotidiene;
- Pedagogica invatarea = transmiterea informatiilor necesare
prevenirii, reabilitarii atat fizic cat si psihic a
pacientului;
- Terapeutica stabilirea intre asistenta medicala si pacient a unei
relatii de:
o Acceptare reciproca;
o Atitudine de: respect, caldura;
o Intelegere empatica fata de pacient.
Trebuie sa se tina cont de faptul ca, cu cat starea pacientului este
mai critica, cu atat anxietatea si durerea sunt mai mari si el are nevoie,
cu atat mai mult, de suport si intelegere din partea asistentei medicale.
In munca sa cu pacientul, asistenta trebuie sa comunice cu el in
multiple circumstante:
- Atunci cand acesta ajunge la spital;
- Atunci cand se face interviul pentru culegerea de date;
- Atunci cand se executa ingrijirile zilnice, moment in care
asistenta trebuie sa explice totul pacientului, astfel ca el sa fie
informat despre: tratamente, examenele si investigatiile care
trebuie sa le suporte.

Interventii

Pentru diminuarea si reducerea febrei:
- Se aplica comprese hipotermizate de 2-3 ori pe zi, pe frunte, pe
torace, la nivelul membrelor (temperatura acestor comprese sa
fie cu 1-2 mai mica decat temperatura corpului,
- Se aeriseste camera de 3-4 ori pe zi cate 15 minute in cazul
frisoanelor;
- Se acopera pacientul cu inca 2 paturi in plus;
- Se administreaza medicatia prescrisa de medic:
o Antitermica (aspirina 3x1 tableta/zi);
o Antimicrobiana (penicilina G 2x1000000 u/zi);
42

o Algocalmin (1-2 tablete/zi).
Pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei:
- Se umidifica aerul prin punerea unor vase cu apa pe calorifere
sau prin fierberea pe resou a unei infuzii de musetel;
- Se aeriseste salonul, se hidrateaza pacientul (pentru a favoriza
eliminarea secretiilor);
- Se administreaaza medicatia prescrisa:
o Rinosept (2-4 tablete/zi);
o Faringosept (2-4 tablete/zi);
o Antitusiva codeina fosfat (3 tablete/zi);
o Antiinflamatorie HHC (100 mg/zi in perfuzie de glucoza
10%).
Pentru prevenirea deshidratarii:
- Se ofera pacientului lichide (2500-3000 ml/zi) ceai, sucuri
naturale, zeama de compot, fructe;
Pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor:
- Se spala ochii pacientului de 1-2 ori pe zi cu ceai de musetel (cu
compresa sterila);
- La indicatia medicului se instileaza, de 3 ori pe zi, cate o
picatura de Clorocid in sacul conjunctival;
- Se asista asupra igienei cavitatii bucale prin:
o spalarea dintilor;
o gargara cu ceai de musetel;
o curatarea corecta a cavitatii nazale si protectia narinelor
prin aplicarea de creme simple;
o se efectueaza toaleta pe regiuni comprese umezite cu apa
alcoolizata;
o baia generala este permisa doar in perioada de
convalescenta;
Prevenirea complicatiilor se realizeaza prin:
- Cresterea rezistentei organismului (repaus, dieta);
- Izolarea pacientului de alti pacienti cu alte boli;
- Respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului
ambiant.
43

Interventii
Planificare Executie
1.
Scaderea temperaturii prin administrare de
antitermice.
* Aspirina 2x1 tb/zi
Paracetamol 2x1 tb/zi
2.
Disparitia maculelor si pruritului.
Pacientul sa nu prezinte infecii la nivelul
tegumentelor.
Asigurarea unei lenjerii curate de pat si de corp. Igiena
riguroasa a tegumentelor pentru profilaxia infectiilor
bacteriene.
3.
Pacientul sa consume cel putin 1,5l/zi lichide si
sa se poata alimenta.
Incurajarea pacientului sa consume mai multe lichide
(apa, suc de fructe, ceai) pentru a inlocui lichidele
pierdute prin transpiratie si caldura din episoadele
febrile. Explica pacientului importanta unei alimentatii
corespunzatoare varstei.
4.
Combaterea constipatiei. * 2 supozitoare/zi intrarectal
5.
Disparitia tusei prin administrare de
medicamente.
Invat pacientul sa execute miscari respiratorii corecte.
* Codeina fosfat 3x1tb/zi.
Penicilina G 2x1000000u/zi I.m.
6.
Psihoterapie. Explic pacientului importanta odihnei.
* Fenobarbital 1tb seara.
7.
Stabilirea unei relatii de incredere prin schimb
de informatii.
Pacientul va fi incurajata sa converseze cu colegii,
prietenii si sa se adapteze mai usor la situatiile noi.

5.EVALUAREA INRIJIRILOR

EVALUAREA consta in a aduce o apreciere (o judecata) asupra
progresului pacientului in raport cu interventiile asistentei.
Evaluarea este o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor. Daca
interventiile planificate nu si-au atins scopul lor, atunci trebuie sa stim
de ce nu avem rezultatul scontat si terbuie sa stim cum sa corectam
situatia.
Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate, la diverse intervale.
Un obiect indica, in general, in ce timp trebuie sa se daca evaluarea.
Ce se evalueaza?
Exista mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat.
Ne preocupam dupa 2 aspecte:
1. Rezultatul obtinut sau schimbarea observata adica reactia
pacientului la ingrijiri;
2. Satisfactia pacientului insusi.
44

Evaluarea nu ar fi completa fara o evaluare a intergului proces
urmat. Aceasta evaluare este necesara atunci cand situatia pare sa
stagneze, cand nu se vad rezultate.
Cum se face evaluarea?
Evaluarea se face pornind de la un punct de referinta care de
fapt este obiectivul ingrijirilor.
Evaluare
Obiectiv Evaluare
1.
Pacientul sa prezinte tegumente integre in
termen de 3 zile.
Pacientul prezinta mucoase si tegumente integre.
2.
Pacientul sa prezinte temperatura normala in
urmatoarele 6h. (T = 39).
Pacientul prezinta temperatura corpului in limitele
normale. (T = 37,5).
3.
Pacientul sa se alimenteze si hidrateze
corespunzator in 48h.
Pacientul a mancat si a consumat 1,5l lichide/zi.
4.
Pacientul sa poata respira corespunzator in
urmatoarele 6h (R = 24/min).
R = 19 R/min.
5.
Pacientul sa aiba tranzit intestinal normal in
24h.
Pacientul a avut 2 scaune normale.
6.
Pacientul sa prezinte un numar de ore de somn
corespunzator varstei sale in 12h.
Pacientul a dormit 8h/noapte.
7.
Obtinerea unei relatii asistenta pacient in
urmatoarele 24h.
Evolutie favorabila. Pacientul discuta cu alti pacienti
si se joaca cu copiii.












45






Motto:




Unii oameni sunt prea obositi ca sa va daruiasca
un zambet. Daruiti-le voi unul pentru ca nimeni
nu are mai mare nevoie de un zambet decat acela
care nu-l poate darui.




(Dr. Mioara Mincu)


46


Capitolul IV: EDUCATIE PENTRU SANATATE
IN BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE

- Pacientul si familia vor fi informati despre boala, transmiterea
ei, prevenire si tratament;
- Pacientul se izoleaza pentru a nu transmite infectia sau/si pentru
a-i proteja pe cei care au rezistenta scazuta;
- Persoanele care intrea in contact cu pacientul trebuie sa poarte
masca si halat, trebuie sa-si spele mainile inainte de intrarea in
camera pacientului si la iesire, sau dupa un contact cu un obiect
sau material contaminat si potential infectios;
- Se evita raspandirea microbilor in aer:
o Se sfatuieste pacientul sa-si acopere gura si nasul cu o
batista, atunci cand stranuta, sa foloseasca batiste de hartie
pentru tuse si expectoratie, acestea se arunca dupa
folosire intr-un recipient prevazut aproape de patul
pacientului;
o Sa folosesc metode umede de curatenie (indepartarea
prafului); se evita scuturarea lenjeriei in camera;
o Se aeriseste camera de mai multe ori pe zi.

PROFILAXIA

La ivirea unui caz de rujeola se procedeaza la izolarea
pacientului (la spital sau la domiciliu) pe perioada contagiozitatii (5
zile inainte si 5 zile dupa aparitia eruptiei).
Se administreaza la copiii sub 3 ani, imunoglobuline normale
(0,3ml/Kg corp), in primele zile de la contact si la copiii mai mari, in
situatii speciale.
Daca imunoglobulina se face dupa a 5-a zi de la contact, nu se
mai obtine prevenirea bolii, ci numai atenuarea ei.
47

Profilaxia generala a rujeolei se face cu foarte bune rezultate
printr-un program riguros de vaccinare antirujeolica (vaccin realizat
din virus viu atenuat), administrat intr-o singura doza, in injectie S.C.
incepand de la varsta de 9 luni.
O reactie febrila poate aparea la 5-15% din vaccinati, dupa a 6-a
zi de la vaccinare. O corecta vaccinare presupune cuprinderea tuturor
copiilor (peste 95%) si asigurarea mentinerii vaccinului la rece, dat
fiind inactivitatea rapida a vaccinului la T ridicata si la lumina.

COMBATEREA RUJEOLEI

Fata de marea ei raspandire, prevenirea rujeolei constituia o
problema insemnata. Deoarece masurile de izolare nu pot implica
raspandirea bolii, profilaxia rujeolei se bazeaza pe imunizarea pasiva
si mai ales, pe imunizarea activa.

Masuri la ivirea unui caz

Izolarea (la domiciliu sau la spital) se face de la primele semne
de boala pana la 6 zile dupa aparitia eruptiei.
Dezinfectia continua si cea terminala a camerei pacientului sunt
necesare. Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului.
Carantina este necesare, desi dificil de realizat in practica. Se aplica in
colectivitatile de copii in care s-a ivit cazul. Scolile nu se inchid.

Masuri de prevenire si combatere permanente

Depistarea pacientilor trebuie facuta cat mai precoce ca si
izolarea lor.
Imunizarea pasiva se face cu gamaglobuline standard sau
specifice, cu efect de protectie daca se administreaza in primele 5 zile
48

de la contact si cu efect de atenuare, daca se administreaza in
urmatoarele 3 zile de incubatie. Durata protectiei este de 3 saptamani.
Imunizarea activa este asigurata prin imunizarea in masa cu
vaccinul cu virus rujeolic viu atenuat. Acest vaccin a aratat o inalta
eficacitate, determinand o imunitate protectiva la aproximativ 95%
din cazuri, reducand substantial morbiditatea prin rujeola.

TRATAMENT

Tratamentul rujeolei necomplicate este simptomatica:
- Se combat: febra, tusea, varsaturile, durerile de cap, insomnia,
agitatia, anxietatea etc.;
- Igienic asigurarea unei depline curatenii in camera, ingrijirea
tegumentelor si mucoaselor sunt defapt cele mai importante
mijloace de tratament pentru evitarea complicatiilor prin
suprainfectii bacteriene;
- Igienio-dietetic ce mananca;
- Medicamentos.
Rujeola nu beneficiaza de tratament specific, ci doar de terapie
suportiva.
Gamaglobulinele au doar valoare preventiva, nu si curativa;
administrarea in stadiul prodromal ar scadea frecvent complicatiile si
gravitatea bolii.
Izolarea - bolnavului de cel putin 6 zile de la aparitia eruptiei.
In formele comune de rujeola izolarea se poate face la domiciliu.
Se spitalizeaza formele clinice severe, toxice si complicate.
Regimul alimentar va fi predominant hidro-electro-zaharat-
fainos, completand pierderile de lichide prin varsaturi, iar in
convalescenta se imbogateste, devenind complet.
In formele nespecifice se face tratament simptomatic:
- febra se combate cu antipiretice (aspirina, paracetamol);
- tusea iritativa: - cu antitusive (calmotusin, codenal), apoi
expectorante;
49

- varsaturi : - antiemetice (emetiral).
Administrarea parenterala de vitamina A 200 000 U la debut si
repetat la cateva zile, ar reduce complicatiile si evolutia bolii.
In forma toxica se intensifica masurile igieno-dietetice,
alimentatie lichide, semilichida, hidratare, oxigenoterapie,
hemisuccinat de hidrocortizon, cardiotonice. Suprainfectiile
bacteriene trebuie tratate prompt cu antibiotice adecvate germenului
suspectat sau izolat, dar profilaxia acestora cu antibiotice, nu are
valoare si este total contraindicata.
Terapia experimentala cu interferon nu este utila in tratamentul
rujeolei si complicatiilor sale.
Lupta in focar include :
- izolarea bolnavilor la domiciliu;
- raportarea numerica a cazurilor;
- supravegherea contactilor si administrarea selectiva de
imunoglobuline la persoanele cu rezistenta scazuta.

Supravegherea dureaza 10 zile de la izolarea ultimului caz ( 3
saptamani daca s-au administrat imunoglobuline in focar).


50






Motto:




Convorbirea cu bolnavul este considerata astazi ca
un act tot atat de important ca si opreratia.




(Dr. Tiberiu Ghitescu)




51


Capitolul V: FISE TEHNICE

Masurarea temperaturii

Scop - evaluarea functiei de termogeneza si
termoreglare;
Locuri de masurare - axila;
- plica inghinala;
- cavitate bucala;
- rect;
- vagin;
Materiale necesare - termometru maximal;
- casoleta cu tampon de vata si comprese
sterile;
- recipient cu solutie dezinfectanta;
- alcool medicinal;
- ceas;
Interventiile asistentei - pregatirea materialelor langa pacient;
- pregatirea psihica a pacientului;
- spalarea mainilor;
- se scoate termometrul din solutia
dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o
compresa, se scutura;
- se verifica daca este in rezervor mercur;
a)pentru masurarea in axila
- se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in
pozitia sezand;
- se ridica bratul pacientului;
- se sterge axila prin tamponare cu prosopul
pacientului;
- se aseaza termometrul cu rezervorul de
mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;
- se apropie bratul de trunchi, cu antebratul
flectat pe suprafata anterioara a toracelui;
52

- daca pacientul este slabit, agitat, precum si
la copii, bratul va fi mentinut de catre
asistenta in aceasta piozitie;
- termometrul se mentine timp de 10 minute;
b)pentru masurarea in cavitatea bucala
- se introduce termometrul in cavitatea
bucala sub limba, sau pe latura externa a
arcadei dentare;
- pacientul este rugat sa inchida gura si sa
respire pe nas;
- se mentine termometrul timpt de 5 minute;
c)pentru masurarea rectala
- se lubrifiaza termometrul;
- se aseaza pacientul in decubit lateral, cu
membrele inferioare in semiflexie,
asigurandu-i intimitatea;
- se introduce bulbul termometrului in rect,
prin miscari de rotatie si inaintare;
- termometrul va fi tinut cu mana tot timpul
masurarii;
- se mentine termometrul timp de 3 minute;

Dupa terminarea de mentinere a
termometrului, acesta se scoate, se sterge cu
o compresa. Se citeste gradatia la care a
ajuns mercurul termometrului. Se spala
termometrul, se scutura si se introduce in
recipientul cu solutie dezinfectanta
(cloramina 1%).
Se noteaza pe foaia de temperatura.


53


Masurarea pulsului

Scop - evaluarea functiei cardiovasculare
Elemente de apreciat - ritmicitatea;
- frecventa;
- celeritatea;
- amplitudinea;
Locuri de masurare - orice artera accesibila palparii si care poate
fi comprimata pe un plan osos: artera radiala,
femurala, humerala, carotida, temporala,
superficiala, pedioasa;
Materiale necesare - ceas cu secundar;
- creion rosu sau pix cu mina rosie;
Interventiile asistentei - pregatirea psihica a pacientului;
- asigurarea repausului fizic si psihic 10-15
minute;
- spalarea pe maini;
- reperarea arterei;
- fixarea degetelor palpatoarea pe traiectul
arterei;
- exercitarea unei presiuni asupra pretelui
artelial cu varful degetelor;
- numararea pulsatiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un
punct pe foaia de temperatura;
- PD=80/min
- PS=90/min
Puls regulat.


54


Masurarea respiratiei

Scop - evaluarea functiei respiratorii a pacientului
fiind un indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei
unor complicatii si al prognosticului;
Elemente de apreciat - tipul respiratiei;
- amplitudinea miscarilor respiratorii;
- ritmul;
- frecventa;
Materiale necesare - ceas cu secundar;
- creion sau pix de culoare verde;
- foaia de temperatura;
Interventiile asistentei - asezarea pacientului in decubit dorsal, fara
a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata;
- plasarea mainii cu fata palmara pe
suprafata toracelui;
- numararea inspiratiilor timp de un minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un
punct pe foaia de temperatura;
- RS=20 resp/min
- RD=18 resp/min





55


Administrarea medicamentelor pe cale orala

Definitie Calea orala este calea naturala de
administrare a medicamentelor, acestea
putandu-se resorbi la nivelul mucoasei
bucale si a intestinului subtire sau gros.
Scop Obtinerea efectelor locale sau generale ale
medicamentelor:
- efecte locale:
- favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor
mucoasei digestive;
- protejeaza mucoasa gastro-intestinala;
- inlocuieste fermentii digestivi,
secretia gastrica, in cazul lipsei acestora;
- efecte generale:
- medicamentele administrate pe cale
orala se resorb la nivelul mucoasei
digestive, patrund in sange si apoi
actioneaza asupra unor organe, sisteme,
aparate (antibiotice, vasodilatatoare,
cardiotonice, sedative.);
Contraindicatii Administrarea medicamentelor pe cale
orala:
- medicamentul este inactivat de secretiile
digestive;
- medicamentul prezinta proprietati iritante
asupra mucoasei gastrice;
- pacientul refuza medicamentele;
- se impune o actiune prompta a
medicamentelor;
- medicamentul nu se resoarbe pe cale
digestiva;
- se impune evitarea circulatiei portale;
Forme de prezentare a
medicamentelor
* lichide:
- solutii, mixturi, infuzii, decocturi,
56

tincturi, extracte, uleiuri, emulsii;
* solide:
- pulberi, tablete, drajeuri, granule,
mucilagii;
Pregatirea administrarii
Medicamentelor
* pacientul:
- este informat asupra efectelor urmarite
prin administrarea medicamentului
respectiv si a eventualelor efecte
secundare;
- i se da in pozitie sezand, daca starea lui
permite;
* materiale:
- lingura, lingurita, pipeta, sticla
picuratoare, pahar gradat, ceasca;
- apa, ceai, lapte;
Administrarea
Medicamentelor
* lichidele:
- siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii;
- se masoara doza unica cu paharul, ceasca
de cafea;
- mixturile, solutiile, emulsiile se masoara
cu lingura, lingurita;
- tincturile, extractele se dozeaza cu pipeta
sau sticla picuratoare;
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai,
apa, sau se administreaza ca atare;
*solide:
- tabletele, drajeurile, saseaza pe limba
pacientului si se inghit ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul
mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se
aseaza sub limba.
- pulberile divizate in casete amilacee sau
capsule cerate se inmoaie inainte caseta
in apa si se aseaza pe limba pentru a fi
inghitita;
- pulberi nedivizate se dozeaza cu
lingurita sau cu varful de cutit;
- granulele se masoara cu lingurita;
57

- unele pulberi se dizolva in apa, ceai si
apoi se administreaza sub forma de solutii;
Reorganizarea - instrumentele folosite
- se dezinfecteaza, se spala;











58


Administrarea medicamentelor pe suprafata
tegumentelor

Scop - pe suprafata tegumentelor se aplica
medicamentele care au efect local la acest
nivel
Forme de prezentare
a medicamentelor
- lichide
- se administreaza prin badijonare,
compresa medicamentoasa;
- pudre;
- unguente, paste;
- mixturi;
- sapunuri medicinale;
- creioane caustice;
- bai medicinale;
Pregatirea
administrarii
* materiale:
- materiale pentru protectia patului
musama, aleza;
- instrumentar si materiale sterile pense
porttampon, spatule, comprese, tampoane,
manusi de cauciuc;
- pudriere cu capac perforat;
- tavita renala;
- prosop de baie;
* pacientul:
- se informneaza asupra efectelor
medicamentelor;
- se aseaza intr-o pozitie care sa permita
aplicarea medicamentelor;
Aplicarea
medicamentelor
- asistenta alege instrumentele, in functie
de forma de prezentare a medicamentelor;
- badijonarea consta in intinderea unei
solutii medicamentoase cu ajutorul unui
tampon montat pe porttampon;
- compresa medicamentoasa consta in
59

imbibarea solutiei medicamentoase intr-
un strat textil mai gros, care apoi se aplica
pe, tegumentul bolnav. Are actiune
sicativa, dezinfectanta, antipruriginoasa,
antiinflamatoare.
- pudrajul reprezinta presararea
medicamentelor sub forma de pudra pe
piele cu ajutorul tampoanelor sau cutiilor
cu capac perforat. Actiunea pudrelor
poate fi de combatere a pruritului de
absorbtie a graimilor, de uscare si racire a
pielii;
- unguentele si pastele se aplica cu
ajutorul spatulelor pe suprafata
tegumentelor, intr-un strat subtire;
- mixturile se intind cu ajutorul
tampoanelor montate pe porttampon sau
cu mana imbracata cu manusa, in functie
de suprafata pielii.Dupa aplicare pielea se
lasa sa se usuce;
- sapunurile medicinale sunt utilizate atat
pentru spalarea pielii cat si pentru
obtinerea unui efect medicamentos;
- creioanele caustice sunt introduse in
tubuti protectoare, ele au actiune de
distrugere a tesutului glanular sau de
favorizare a epitelizarii unor suprafete
ulcerate;
- baile medicinale se utilizeaza pentru
efectul calmant, dezinfectant,
decongestiv, antipruriginos.
Ingrijirea pacientului
ulterior aplicarii
medicamentelor pe piele
- acoperirea regiunii cu comprese mari de
tifon;
- urmarirea efectului local;
- sesizarea unor efecte secundare
aparute(prurit,reactie alergica);
- schimbarea periodica a compreselor
medicamentoase.
60


Recoltarea exsudatului faringian

Definitie Exsudatul faringian este un lichid rezultat in urma
unui proces inflamator faringian.
Scop *Explorator
- depistarea germenilor patogeni de la nivelul
faringelui in vederea tratamentului;
- depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de
germeni.
Pregatire *Materiale
- de protectie:
- masca de tifon
-sterile:
- spatula linguala;
- eprubeta cu tampon faringian sau ansa de
platina;
- eprubete medii de cultura;
- ser fiziologic sau glicerina 15%;
- nesterile:
- tavita renala;
- stativ pentru eprubete;
- lampa de spirt;
- chibrituri.
*Pacient
- pregatire psihica:
- se anunta si i se explica tehnica
- pregatire fizica:
- se anuta sa nu manance, sa nu bea apa;
- sa nu i se instileze solutii dezinfectate in
nas, sa nu faca gargara;
- se aseaza pacientul pe un scaun.
Executie - se recolteaza inainte de administrarea
antibioticelor sau sulfamidelor;
- asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu
alcool;
61

- isi pune masca de protectie;
- invita pacientul sa deschida gura si inpecteaza
fundul de gat;
- deschide eprubeta cu tamponul faringian;
- flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop
steril;
- apasa limba cu spatula linguala;
- cu tamponul faringian sterge depozitul de pe
faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din
falsele membrane;
- flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul
faringian in eprubeta care se inchide cu dopul
flambat;
- la indicatia medicului, intinde produsul obtinut
pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau
insamanteaza imediat pe medii de cultura,
succesiv doua eprubete din aceeasi recoltare;
- se spala pe maini cu apa si sapun.
Pregatirea
produsului
pentru laborator
- se transporta produsul la laborator evitand
suprainfectarea;
- daca nu este posibila insamantarea la patul
bolnavului, tamponul se umezeste in prealabil cu
ser fiziologic sau glicerina 15%.
Reorganizarea
Notarea in foaia
de observatie
- se noteaza data recoltarii, numele persoanei
careia i s-a efectuat recoltarea;
- daca s-au facut insamantari sau nu.




62






Motto:




... Meseria mea este sa fiu ceea ce par a fi
Sa slujesc cu credinta pe cel ce-si pune credinta in mine
Sa fiu pereche inteleptului scump la vorba
Sa tin socoteala de parerile altora
Si sa ma bat cand n-am incotro.




(W. Shakespeare)

63


Capitolul VI: STUDII DE CAZ


64


CAZUL I


Nnume: E
Prenume: C
Varsta: 5 ani si 3 luni
Sex: M
Ocupatie: Copil
Domiciliu: Com. Borcea, Jud. Calarasi

Pacientul E. C., insotit de mama sa, se prezinta in data de
23.03.2010 la Camera de Garda a Spitalului Municipal Fetesti:
o prezentand urmatoarele simptome:
- Febra (38,4C);
- Agitatia copilului;
- Semne de deshidratare (piele aspra la atingere);
- Cateva macule situatie retroauricular.
o Acuzand:
- Probleme de tranzit intestinal constipatie si balonare;
- Dificultate in a dormi;
- Inapetenta (lipsa poftei de mancare);
Mama relateaza ca aceste simptome au aparut in urma cu
aproximativ 2-3 zile, insa nu le-a dat prea mare inportanta crezand ca
fiul sau a facut o raceala banala. Interband-o ce alimente a consumat,
a raspuns ca doar fructe si cartofi fierti, refuzand chiar si dulciurile
sale preferate, prezentand o stare permanenta de moleseala si
oboseala.
Mama neaga boli infecto-contagioase. Se decide internarea
copilului impreuna cu mama sa pentru investigatii si analize de
laborator.
65

Data
ora
Nevoia afectata Diagnostic de
nursing
Obiectiv Interventii Evaluare
Planificare Executie
23.03.2010
9:00
Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limite normale;
Alterarea nevoii
datorita
procesului
infectios
manifestat prin
febra (38,4C);
Pacientul sa
prezinte
temperatura
normala in
urmatoarele 6h;
*administrare
medicamente;






- asigurarea unui
microclimat
adecvat;
- hidratarea
pacientului;
- supozitor cu
paracetamol
1/zi;
- 1/3 tableta
paracetamol 500
mg/zi;
- 1 lg
Nurofen/zi;



- ceai, compot,
sucuri naturale;
23.03.2010
15:00;

T=37,4C;
23.03.2010
10:00
Nevoia de a se
alimenta si
hidrata;
Alterarea nevoii
datorita
alimentatiei
insuficiente,
calitativ si
cantitativ
manifestata prin
inapetenta;
Pacientul sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator in
urmatoarele
48h;
- Hidratarea
pacientului;




- Explorarea
preferintelor
alimentare ale
pacientului si
oferirea lor;
*Tratament
- Pacientul sa
consume multe
lichide: ceaiuri,
compot, sucuri
naturale, cel
putin 1-1,5l/zi;
- incurajarea
pacientului sa
consuime
mancarea din
spital;
*Solutie
25.03.2010
9:00

Pacientul a
mancat supa si
piureul si a
consumat 1l
lichide/zi;
66

conform
indicatiilor
medicului;
perfuzabila
NaCl -500ml +
Vit B1 1fiola/zi;
23.03.2010
10:00
Nevoia de a
elimina;
Alterarea nevoii
datorita
constipatiei
manifestata prin
crampe
abdominale si
balonare;
Pacientul sa aiba
tranzit intestinal
normal in decurs
de 12h;
- Reducerea
balonarii;
- Pacientul sa
aiba scaun;
*2 supozitare
glicerina/zi
intrarectal;
24.03.2010
Pacientul a avut
1 scaun normal;
23.03.2010
19:00
Nevoia de a
dormi si a se
odihni;
Alterarea nevoii
datorita agitatiei
manifestata prin
ore insuficiente
de somn;
Pacientul sa
prezinte un
numar de ore de
somn cantitativ
si calitativ
corespunzator
varstei in
urmatoarele
12h;
- Combaterea
agitatiei prin
activitati
recreative si
asigurarea unui
numar de ore de
somn
corespunzator
varstei sale;
- explic
pacientului
importanta
odihnei;
- crearea
confortului;
- sfatuiesc
mama sa-i
spuna povesti;
- ofer o canuta
de lapte cald;
*Romergan
1lg/zi seara;
24.03.2010
08:00
Pacientul a
dormit 8h si nu
mai este agitat;
67

23.03.2010
16:00
Nevoia de a-si
proteja
tegumentele si
mucoasa,
Alterarea nevoii
datorita eruptiei
cutanate
maniifestate
prin macule si
modificari ale
mucoasei
bucale;
Pacientul sa
prezinte
tegumente si
mucoase integre
in decurs de 3
zile;
- Disparitia
maculelor;
- igiena cavitatii
bucale;
- Asigurarea
unei lenjerii
curate de pat si
corp;
- igiena
riguroasa a
tegumentelor si
mucoasei;
- gargara cu ceai
de musetel de
2ori/zi;
- tamponari pe
corp cu alcool
mentolat;
27.03.2010
10:00
Pacientul
prezinta
tegumente si
mucoase
integre;
68


CAZUL II


Nnume: D
Prenume: E
Varsta: 8 ani
Sex: F
Ocupatie: Elev
Domiciliu: Fetesti

Aceasta se prezinta in data de 06.03.2010 la Camera de Garda a
Spitalului Municipal Fetesti, insotita de parinti. In momentul culegerii
de date, pacienta:
o prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
- Eruptie cutanata alcatuita din macule de diferite marimi, situate
retroauricular si la nivelul gatului;
- Anxietate;
- Agitatia copilului;
o Acuza:
- Inapetenta (lipsa poftei de mancare);
- Prurit intens in zona gatului si retroauricular;
- Diaree (scaune lichide 3-4/zi).
Mama relateaza ca fetita este agitata in special in cursul noptii
datorita pruritului intens si ca aceste simtome au aparut in urma cu 12
ore.
Comunicarea cu pacienta este ineficienta si nu raspunde la
intrebari decat daca sunt puse de mama sa. Faptul ca nu a mai fost
internata in spital, o face sa se simta neprotejata si doreste sa plece cat
mai curand acasa.
Mama neaga boli infecto-contagioase si alergie la medicamente.
69

Data
ora
Nevoia afectata Diagnostic de
nursing
Obiectiv Interventii Evaluare
Planificare Executie
06.03.2010
09:00
Nevoia de a-si
proteja
tegumentele;
Alterarea nevoii
datorita eruptiei
cutanate
maniifestate
prin macule si
prurit la nivelul
gatului si
retroauricular;
Pacienta sa
prezinte
tegumente
integre in decurs
de 3 zile;
- Disparitia
maculelor si
pruritului;
- pacienta sa nu
prezinte infectii
la nivelul
tegumentelor,
- Asigurarea
unei lenjerii
curate de pat si
corp;
- igiena
riguroasa a
tegumentelor;
- tamponari pe
corp cu alcool
mentolat;
09.03.2010
12:00
Disparitia
pruritului.
06.03.2010
09:00
Nevoia de a se
alimenta si
hidrata;
Alterarea nevoii
datorita
alimentatiei
insuficiente,
calitativ si
cantitativ
manifestata prin
inapetenta;
Pacienta sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator in
urmatoarele
24h;
- Hidratarea
pacientului;




- alimentatie
corespunzatoare;
- Pacienta sa
consume multe
lichide: ceaiuri,
compot, sucuri
naturale, cel
putin 1-1,5l/zi;
- Alimente
semisolide
(piure, gris cu
lapte, iaurt);
08.03.2010
10:00

Pacienta a
mancat supa si
piureul si a
consumat 1,5l
lichide/zi;
06.03.2010
16:00
Nevoia de a
dormi si a se
odihni;
Alterarea nevoii
datorita
pruritului
manifestata prin
agitatie;
Pacienta sa
prezinte un
numar de ore de
somn cantitativ
si calitativ
- Combaterea
agitatiei prin
activitati
recreative si
asigurarea unui
- explic
pacientului
importanta
odihnei;
- supraveghez
07.03.2010
08:00

Pacienta este
vioaie, linistita
70

corespunzator
varstei in
urmatoarele
12h;
numar de ore de
somn
corespunzator
varstei sale;
- psihoterapie;
pacienta si
discut cu
aceasta teme
placute;

si a dormit 8h;
06.03.2010
17:00
Nevoia de a
elimina;
Alterarea nevoii
datorita diareei
manifestata prin
scaune lichide si
frecvente (3-
4/zi);
Pacients sa aiba
tranzit intestinal
normal in decurs
de 24h;
- combaterea
diareei;
- supravegherea
pacientei pentru
a observa
semnele unei
eventuale
complicatii;
- ceai de menta;
- paine prajita;
- grisine;
*Smecta 2 pl/zi;
08.03.2010
09:00
Pacienta a avut
2 scaune
normale pe zi;
06.03.2010
17:00
Nevoia de a
comunica;
Alterarea nevoii
datorita fricii de
spitalizare
manifestata prin
lipsa de
comunicare cu
cei din jur;
Obtinerea unei
relatii de
incredere
asistenta-pacient
in urmatoarele
24h;
- stabilirea unei
relatii de
incredere prin
schimb de
informatii;

- va fi incurajata
sa converseze
cu colegii,
prietenii si sa
adapteze mai
usor la situatiile
noi;
- ii sustragem
atentia de la
faptul ca este
spitalizata;
08.03.2010
12:00
Evolutia
favorabila;
Pacienta discuta
cu alti copii si
se joaca cu
acvestia;
71


CAZUL III


Nnume: T
Prenume: C
Varsta: 13 ani
Sex: M
Ocupatie: elev
Domiciliu: Fetesti

Pacientul T. C., insotit de mama sa, se prezinta in data de
21.04.2010 la Camera de Garda a Spitalului Municipal Fetesti. In
momentul culegerii de date, pacientul:
o Prezinta urmatoarele simptome:
- Febra (39C);
- Diaforeza;
- Tuse;
- La nivelul fetei, trunchiului si membrelor, prezinta macule
congestive;
o Acuza:
- Ameteli;
- Indispozitie;
- Astenie;
- Cefalee;
- Inapetenta (mama relateaza ca baiatul a consumat in ultimele 2
zile doar ceai si biscuiti);
Mama afirma ca aceste simptome au aparut in urma cu
aproximativ 3 zile. Neaga boli infecto-contagioase si alergie la
medicamente. Se decide internarea in sectia infecto-contagioase.
72

Data
ora
Nevoia afectata Diagnostic de
nursing
Obiectiv Interventii Evaluare
Planificare Executie
01.04.2010
09:00
Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limite normale;
Alterarea nevoii
datorita
procesului
infectios
manifestat prin
febra (39C) si
diaforeza;
Pacientul sa
prezinte
temperatura
normala in
urmatoarele
12h;
*administrare
medicamente;


- asigurarea unui
microclimat
adecvat;
- aspirina 2x1
tb/zi;
- 2x1 tableta/zi
paracetamol;
- aerisirea
camerei;
- asigurarea
temperaturii
adecvate;
- dezinfectia
camerei;
01.04.2010
15:00;

T=37,2C;
01.04.2010
09:00
Nevoia de a se
alimenta si
hidrata;
Alterarea nevoii
datorita
alimentatiei
insuficiente,
calitativ si
cantitativ
manifestata prin
inapetenta;
Pacientul sa se
alimenteze si
hidrateze
corespunzator in
urmatoarele
24h;
- Hidratarea
pacientului;


- Pacientul sa
consume multe
lichide: ceaiuri,
compot, sucuri
naturale, cel
putin 1-1,5l/zi,
pentru a inlocui
lichidele
pierdute prin
transpiratie din
etapele
episoadelor
febrile;
25.03.2010
9:00

Pacientul a
mancat supa si
piureul si a
consumat 1l
lichide/zi;
73

01.04.2010
09:00
Nevoia de a
respira;
Alterarea nevoii
datorita febrei si
dificultatii de a
respira
manifestate prin
tuse;
Pacientul sa
poata respira
coresunzator in
urmatoarele 6h;
- disparitia tusei
prin
administrare de
antitusive si
antimicrobiene;
- invat pacientul
sa execute
miscari
respiratorii
corecte;
*Codeina fosfat
2x1tb/zi;
*Penicilina G
2x1mil U/zi im;
01.04.2010
15:00


R=19resp/min;
01.04.2010
09:00
Nevoia de a-si
proteja
tegumentele si
mucoasa,
Alterarea nevoii
datorita eruptiei
cutanate
maniifestate
prin macule;
Pacientul sa
prezinte
tegumente
integre in decurs
de 3 zile;
- Disparitia
maculelor;

- Asigurarea
unei lenjerii
curate de pat si
corp;
- igiena
riguroasa a
tegumentelor;
- tamponari pe
corp cu alcool
mentolat;
04.04.2010
09:00
Pacientul
prezinta
tegumente
integre;
01.04.2010
09:00
Nevoia de a
dormi si a se
odihni;
Alterarea nevoii
datorita asteniei
manifestate prin
dificultate in a
se odihni;
Pacientul sa
prezinte un
numar de ore de
somn
corespunzator
varstei in
urmatoarele
12h;
- psihoterapie; - explic
pacientului
importanta
odihnei;
- crearea
confortului;
*Romergan
1/2tb/zi seara;
02.04.2010
09:00
Pacientul a
dormit
10h/noapte;
74


Bibliografie

1. Boli infectioase si epidemiologie, Editura INFO-TEAM
1995, Dr. Constantin Bocarnea.
2. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenta
medicala, editura Viata medicala romaneasca 2008, Lucretia Titirca.
3. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala
ghid de nursing vol. I, Editura Viata medicala romaneasca 2007,
Lucretia Titirca.
4. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala
ghid de nursing vol. II, Editura Viata medicala romaneasca 2007,
Lucretia Titirca.
5. Corpul omenesc, Editura AQUILA 1993, Lect. Cecilia
Fodor.