COALA POSTLICEAL SANITAR

SF. VASILE CEL MARE

GALATI

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE
CALIFICAREA PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

COORDONATOR:
ABSOLVENT:

PROMOTIA 2009

PLANUL PROIECTULUI
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU ULCER GASTRODUODENAL
CAPITOLUL I
MEMORIU EXPLICATIV
I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.2. DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE
I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR CU ULCER GASTRO-DUODENAL
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATIE
I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII
AUTONOME SI DELEGATE
I.6. EVALUAREA (EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC)
I.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE
I.8. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU ULCER GASTRODUODENAL
II.1. CULEGEREA DATELOR
II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR
II.5. EXTERNAREA PACIENTULUI

CAPITOLUL III
EVALUARE FINALA
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV
Medicina este arta de a pastra sanatatea si eventual de a vindeca
boala aparuta in corp.
Am inceput lucrarea de fata cu un citat al lui Avicena deoarece
profesiile din domeniul medicinei cer nu numai multa pricepere, dar si multa
dragoste pentru om, multa omenie, pasiunea de a te dedica trup si suflet
sanatatii oamenilor.
A fi asistenta medicala inseamna sa nu fii niciodata plictisita, sa fii
deseori frustrata, sa fii deseori inconjurata de probleme, sa ai atat de multe
de facut si atat de putin timp, sa porti o responsabilitate foarte mare si sa ai o
autoritate mica, sa intri in vietile oamenilor si sa marchezi o diferenta. Unii
te vor binecuvanta, altii te vor blestema.
Vei vedea oameni in starea lor cea mai proasta si in starea lor cea mai
buna. Nu vei inceta niciodata sa fii uimita de capacitatea oamenilor de a
iubi, de a indura si de curajul lor.
Vei vedea viata incepand si sfarsindu-se.
Vei experimenta victorii triumfatoare si esecuri devastatoare.
Vei plange mult, vei rade mult.
Vei sti ce inseamna sa fii om si sa fii uman.
Cu totii ne dorim sa fim sanatosi, cu totii vremsa fim lipsiti de orice
suferinta.
Dar, pentru a fi lipsit de orice suferinta trebuie mai intai saa inveti sa
distingi ce este aceea o suferinta, cu adevarat, si mai apoi pe baza celor
invatate sa te ingrijesti in vederea pastrarii sanatatii.
Dar si aceste suferinte sunt unele mai mari decat altele si implicit
altele mai mici decat acestea.
Destul de frecvent ulcerul gastro-duodenal este o afectiune grevata de
o multime de obscuritati : etiologie necunoscuta, patogenie nelamurita,
terapie insuficient codificata si de eficienta incerta, variata.
Afectiunile digestive detin un rol important in practica medicala
curenta, atat prin frecventa, cat si prin diversitatea manifestarilor clinice.
Lucrarea de fata a fost realizata din dorinta de a pune la dispozitia
celor care vor sa cunoasca elementele definitorii ale acestei boli, cauzele
care o determina, modalitatile de investigatie, de diagnostic si tratament, a
satisfacerii nevoilor precum si a masurilor de prevenire a bolii.
Voi incheia printr-un citat al lui C. Brancusi :
Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa
vezi foarte departe.

CAPITOLUL I
Ingrijiri specifice asistentei medicale in
ulcerul gastroduodenal

I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

DEFINITIE
Ulcerul gastroduodenal, boala ulceroasa sau ulcerul peptic reprezinta
o afectiune frecvent intalnita cu localizari diferite (gastrica, duodenala sau
ambele localizari, concomitente sau succesive), dar cu factori etiopatogenici
comuni si a fost definit ca o pierdere de substanta la nivelul mucoasei
gastrice sau duodenului, o pierdere de substanta care intereseaza mucoasa,
submucoasa si uneori seroasa (perforatie), o boala cu manifestari clinice
distincte, cu evolutie cronica, cu recidive.
Ulcerul gastric si ulcerul duodenal reprezinta un spectru de afectiuni
cu etiopatogenie complexa avand rezultat final autodigestia mucoasei
gastrice sau duodenale de catre secretia clorhidropeptica.
Expresia morfologica a acestei autodigestii este reprezentata de
ulceratie care are un contur relativ rotund, este profunda, are rendinta la
penetrare, localizata de obicei in zonele mucoasei nesecretanta de HCl si
pepsina.

ETIOPATOGENIE
Ulcerul gastric si ulcerul duodenal are cauze si mecanisme partial
deosebite si rezulta din raportul existent intre factorii de aparare ai mucoasei
gastroduodenale si factorii de agresiune si aceia care isi exercita efectul
asupra mucoasei in zonele cu rezistenta scazuta.
Factorii genetici ereditari prezinta o deosebita importanta,
remarcandu-se incidenta ulcerului duodenal la mai multe persoane dintr-o
familie (factori genetici, traditii culinare), la un numar mare de persoane din
grupa sanguina A.
Factori importanti in patogenia ulcerului gastro-duodenal
Factori agresivi :
- Hiperaciditatea si activitatea peptica crescuta (prin feed beek perturbat
acid-gastrina, influente nervos centrale si vagale, staza gastrica, histamina,
gastrinom)
- Noxe exogene : acid acetilsalicilic, corticoizi
- Substante endogene citotoxice : acizi biliari si lisolecitina in insuficienta
pilorica si refluxul duodeno-gastric
- Tulburari de motilitate cu evacuare gastrica anormala
Factori defensivi :
- Irigatia sanguina

- Bariera intacta a mucoasei realizata prin : - producere adecvata de mucus

- regenerare epiteliala normala cu
kitt substanta intercelulara inacta
- Secretie pancreatica de bicarbonati reglata prin secretina
Principalii factori de aparare a mucoasei gastroduodenale cunoscuta a avea
rol in ulcerogeneza sunt reprezentati de :
- Mucusul si stratul mucoid (situat sub cel de mucus)
- Epiteliul mucoasei
- Circulatia parietala gastroduodenala
Mucusul gastric actioneaza in ulcerogeneza prin scaderea
concentratiei unor substante din structura sa printre care glicoproteinele si
mucopolizaharidele.
Aceste elemente structurale sunt sintetizate la nivelul celulelor
mucoase ale epiteliului gastric si intra in structura de membrana a acestora,
mai ales la nivelul membranei bazale. Glicoproteinele si mucopolizaharidele
au rol dublu : de citoprotectie a mucoasei gastrice prin depozitarea lor la
nivelul membranei si de modelare a structurii chimice a stratului mucos si a celui
mucoid situate deasupra epiteliului de invelis.
Aceste doua substante de baza actioneaza ca citoprotectoare si ca
bariera mucoasa prin intermediul a doua componente structurale : acid sialic
si sulfatul heparan care confera proprietati electronegative barierei
mucoase . Un rol, important in mentinerea echilibrului dintre glicoproteine
si mucopolizaharide ca substante implicate in functia de bariera a
mucoasei si in citoprotectie, il joaca prostaglandinele intracelulare PG
deoarece blocarea degradarii acestora duce la cresterea potentialului de
aparare a mucoasei.
Prostaglandinele au un rol fundamental in sinteza substantelor
componente din stratul mucos si mucoid care asigura functia de bariera
mucoasa precum si de a asigura rata de catabolizare a acestora.
Slaba calitate a componentelor structurale din mucus si stratul mucoid
face ca H+ sa retrodifuzeze in spatiile dintre celulele epiteliului de invelis in
zonele cu o mai redusa forta de aparare unde faciliteaza aparitia ulceratiei
dupa secventele intuite de Davenport (1971), adica : hiperemie, edem,
distrugerea epiteliului de invelis din zona respectiva. Bariera mucoasa se
opune si efectului nociv al unor substante chimice cum ar fi :
antiinflamatorii nesteroidice (indometacin, aspirina).
Al doilea element important de aparare implicat in ulcerogeneza din
ulcerul gastroduodenal este reprezentat de calitatea epiteliului
gastroduodenal.

PG au actiune si la nivelul celular in sinteza de glicoproteine si

mucopolizaharide care fac parte din structura de membrana.
Celulele mucoase gastrice si duodenale ale bolnavilor cu ulcer gastroduodenal prezinta defecte structurale ale lizozomilor care elibereaza usor
numeroase hidrolaze cu dublu efect: autoliza celulelor respective din zonele
cu acest defect si prin exocitoza hidrolazelor in lumen se observa
citodigestia la distanta a altor celule ale mucoasei gastrice si duodenale
situate de obicei in zonele nesecretante de HCl si pepsina.
Efectul nociv al hidrolazelor este facilitat de pH = 4,5 situatie
existenta in conditii normale, la suprafata epiteliului gastric.
Echilibrul dintre cantitatea de PG locale, glicosamine,
mucopolizaharide si stabilitatea lisosomilor reprezinta elemente
fundamentale in asigurarea apararii mucoasei gastro-duodenale.
Deteriorarea acestui echilibru are rol in special in ulcerogeneza
gastrica.
Circulatia intramucoasa gastrica face parte din elementele de aparare
ale mucoasei gastrice in fata agresiunilor din lumen si contribuie direct sau
indirect in ulcerogeneza mai ales in aparitia ulcerelor de stress.
Factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice si duodenale cu
implicatii in ulcerogeneza sunt reprezentati in primul rand de HCl si pepsina.
Dereglarea functiei secretorii gastrice in ulcerul gastric si duodenal
are mai multe aspecte, unele din acestea cu largi implicatii diagnostice si
terapeutice.
Elementele de agresiune asupra mucoasei gastrice si duodenale
concura in dereglarea mecanismelor secretorii clorhidropeptice si in aparitia
unor tulburari motorii gastroduodenale.
Tamponarea HCl la nivelul duodenului este deficitara la ulcerosi
denotand o neadecvatacorelatie functionala gastroduodenala. Duodenul,
bulbul in primul rand va fi inundat de suc gastric acid. Hormonii digestivi
intervin in ulcerogeneza si prin alte mecanisme ca : dereglarea circulatiei
gastrice, modificarea activitatii motorii, lipsa de modulare a secretiei gastrice
clorhidropeptice, modificarea structurii mucusului.
Absenta menifesterilor ulceroase in sarcina si frecventa acestora in
menopauza arata rolul protector al hormonilor estrogeni in ulcerogeneza.
Un mecanism particular care duce la scaderea secretiei gastrice este
gastrita de asociere foarte frecventa in ulcerul gastric determinata de refluxul
duodenogastric al secretiilor bilio-pancreatice. Bila actioneaza ca detergent
asupra mucusului gastric din zona afectata de reflux, iar lisolecitina
pancreatica genereaza leziunile gastrice.

O alta particularitate secretorie in ulcerul gastric este existenta

frecventa a pauzelor secretorii interdigestive si nocturne.
In conditii bazale exista in stomac 30-40 ml suc gastric care se elimina
in medie in proportie de 0,5 1 ml / minut.
In conditii normale, maximul de secretie clorhidropeptica dupa
alimentatie apare la 1 ora si apoi scade rapid in timp ce in ulcerul duodenal
secretia postprandiala este mai precoce si prelungita si scade foarte lent,
neexistand practic pauze interdigestive. Studii privind evacuarea gastrica in
ulcerul duodenal (tehnica dilutiei) arata ca in conditii jeun, evacuarea
secretiei acide din stomac se face foarte rapid inundand permanent duodenul
si in primul rand bulbul, iar neutralizarea cu bicarbonat pancreatic este
extrem de redusa atat in duoden cat si in jejunul proximal.
Dupa alimentatie, evacuarea in duoden a amestecului de alimente si
secretie gastrica este cu mult mai rapida in ulcerul duodenal si are ca efect o
incarcare mare a bulbului duodenal cu H+ care actioneaza probabil prin
retrodifuzie in mucoasa biliara, inducand leziunea ulceroasa. La baza acestor
anomalii motorii stau mai multe mecanisme dintre care 3 sunt mai
importante :
1) functia duodenala de frana secretorie antreneaza anomalii motorii ;
2) secretia crescuta de apa, HCl si pepsina in ulcerul duodenal duce la
inceput la o evacuare rapida, proportionala cu cantitatea secretata, iar tardiv
la o evacuare gastrica cu mult mai rapida fata de cantitatea secretata ;
3) relaxarea receptiva motorie gastrica, dupa mese, nu mai functioneaza
corespunzator, ducand la diminuarea functiei de rezervor a stomacului.
In ulcerul gastric anomaliile motorii se caracterizeaza prin staza
antrala a continutului alimentar solid si evacuarea mai rapida a continutului
lichid.
Anomalia de baza in functia motorie gastrica a bolnavilor cu ulcer
gastric comun (1/3 inferioara a micii curburi) rezida in tulburari motorii
antrale, care impiedica amestecul si evacuarea normala a alimentelor solide
din aceasta zona.
Staza antrala a alimentelor provoaca o distensie a peretilor stomacului
distal si la hipersecretie de gastrina. Relaxarea receptiva a corpului gastric
este dereglata pentru lichide, acestea fiind retinute pe perioade scurte in
aceasta zona, transmise rapid regiunii antrale, care functioneaza prompt
pentru transferul in duoden al continutului lichid.
In ulcerul gastric este intalnit cu o frecventa mare fenomenul de
incompetenta sfincteriana pilorica cu functionare dezordonata a pilorului
permitand refluxul secretiei bilio-pancreatice din duoden si stomac.

Refluxul duodenogastric are ca urmare diminuarea calitatii si cantitatii

mucusului si vulnerabilitatea mucoasei gastrice la enzimele pancreatice
(lisolecitina si tripsina in special).
Intrucat fenomenele de reflux duodenogastric dispar sau se atenueaza
dupa vindecarea ulcerului gastric, rezulta ca acestea fac parte din
mecanismele patologice ale ulcerului.
Factorul motor alaturi de cel secretor sunt interdependenti si
diferentiati in functie de localizarea ulcerului (duodenal sau gastric)
constituind impreuna elemente agresive asupra mucoasei gastroduodenale.
Anomalia secretorie pare sa fie primara, antrenand ulterior pe cea motorie.
Factorii favorizanti (precipitanti) care duc la ulcer sunt :
- factori nervosi : incordari psihice repetate, stari conflictuale, oboseala
fizica, psihica, somn insuficient ;
- factori medicamentosi : antireumatice nesteroidice, corticoterapia,
antihipertensive, antituberculoase ;
- factori alimentari : mese neregulate, neconcordante cu ritmurile biologice
si cu variatiile circadiene ale secretiei gastrice cu continut modificat chimic
(prajeli, rantasuri, condimente) bogate in celuloza, consum de bauturi
alcoolice tari, cafea mai ales pe stomacul gol ;
- fumatul.
Toti acesti factori precipitanti actioneaza prin scaderea fortelor de
aparare ale mucoasei gastrice si prin stimularea factorilor de agresiune
mentionati.
Factorii meteorologici (presiune atmosferica, umiditate) nu par a avea
un rol decisiv in precipitarea crizelor ulceroase.
Anatomo-patologic ulcerul gastro-duodenal prezinta anumite
caractere particulare care il deosebesc de alte leziuni ulceroase (exulceratii
sau ulceratii in cadrul gastritelor care in intoxicatii diferite sau agresiuni
medicamentoase, cancere ulcerative, tuberculoza forma ulcerativa, boala
Crohnl ce se pot intalni in stomac si duoden. Evolutia cronica cu perioade de
activitate urmate de perioade de remisiune, cunoscute clinic si radiologic are
drept corespondent un ciclu morfo-patologic al ulcerului. In aparitia si
intretinerea acestui ciclu un rol important revine factorilor genetici
determinanti care ulterior pot fi indusi si prin repetarea indelungata a actiunii
unor agenti agresivi.
Locurile de minora rezistenta, unde ulcerul se localizeaza cel mai
frecvent sunt : peretele gastric si duodenal ca si modificarile in structura
biochimica a stratului mucos si mucoid ce protejeaza celulele epiteliale de
invelis ale mucoaselor impreuna cu defectele ultrastructurale ale lizozomilor
din celulele epiteliale ale mucoaselor gastrica si duodenala rezultand ulcer.

Versantul piloric al ulcerului gastric prezinta descoperite in trepte

fiecare din tunicile peretelui ce intra in ulceratie, expunand in felul acesta
actiunii clorohidropeptice, tesuturile mezenchimale care raman total lipsite
de protectia tesutului epitelial.

CLASIFICARE
Topografia ulcerului gastro-duodenal prezinta aspecte particulare prin
predilectia evidenta pentru anumite regiuni ale stomacului si duodenului,
unde se localizeazaa de cele mai multe ori.
De obicei, ulcerul din boala ulceroasa este unic, atat la nivelul
stomacului, cat si la nivelul duodenului. Sunt intalnite uneori si cazuri de
bolnavi ce prezinta ulcere multiple concomitente : doua sau trei mai ales in
localizare gastrica sau ulcer dublu gastro-duodenal.
In astfel de cazuri exista un dezechilibru mare local intre factorii de
aparare si factorii de agresiune la persoanele ce prezinta in acelasi timp
defecte de structura, locale sau generale induse genetic sau castigate.
Tinand seama de variatiile secretiei gastrice in ulcerul gastric, Jonson
(1965) a facut localizarea ulcerului gastric, pe care l-a clasificat in trei
tipuri :
TIP I Ulcerul gastric al corpului gastric, situat deasupra unghiului gastric in
zona 1/3 inferioara a micii curburi, care reprezinta ulcerul gastric clasic. In
aceasta localizare, secretia gastrica este de obicei scazuta, debitul acid bazal
(DAB) si debitul acid stimulat (DAS) frecvent mai reduse, uneori normale.
TIP II Ulcerul gastric sau ulcerul duodenal cu localizari variabile, avand ca
mecanism patogenetic refluxul continutului duodenal in stomac secretia
gastrica DAB + DAS sunt similare celor intalnite in ulcerul duodenal.
TIP III Ulcerul gastric cu localizare pilorica, indus de obicei de droguri si cu
valori secretorii variabile, similare frecvent celor din ulcerul duodenal (cu
predominanta agresiunii asupra functiei de rezistenta a mucoasei gastrice).
Semnul radiologic de certitudine al ulcerului il constituie nisa
ulceroasa. Ea apare in raport cu situatia ca o pata suspendata de forma
rotunda sau ovalara.
In functie de localizarea nisei, ulcerul poate fi :
1. ULCER GASTRIC
2. ULCER DUODENAL
3. ULCER PE CURBURI
4. ULCER CRONIC PENETRANT
5. ULCER CU LOCALIZARE PE FETELE GASTRICE
6. ULCER SITUAT PE PORTIUNEA ORIZONTALA A STOMACULUI
7. ULCERUL CURBURII MARI
8. ULCERUL TUBEROZITAR
9. ULCERUL IN HERNIA GASTRICA TRANSHIATALA

I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME,

PROBLEME ALE PACIENTILOR CU ULCER
GASTRO-DUODENAL
Tabloul clasic este deschis de obicei de durere. Durerea este relativ
intensa, ca o senzatie de foame dureroasa, gol dureros epigastric cu caracter
visceral, adica bolnavul o resimte pe o arie mai intinsa a peretelui abdominal
anterior.
Localizarea durerii in ulcerul duodenal este epigastrul inferior cu
iradiere catre dreapta si in ulcerul gastric in epigastrul mediu cu iradiere
catre hipocondrul stang. In duodenal complicat , durerea radiaza rareori in
spate, de obicei corespunzand vertebrelor toracale T8 T10 sau spatiului
interscapulovertebral.
Unele caractere clasice ale durerii ulceroase sunt mai putin evidentiate
astazi. Astfel, aparitia postprandiala a durerii mai precare in ulcerul gastric
(la circa 1 ora), mai tardiva in ulcerul duodenal (2-3 ore) nu mai poate fi
drept criteriu diferential de localizare a leziunii.
Cedarea durerii dupa consumul alimentelor este mai frecventa in
ulcerul duodenal decat in ulcerul gastric. Durerea are caracter nocturn in 70
% din cazuri intre orele 2400 300. Calmarea durerii nocturne prin consumul
de alimente (paine, lapte) este de doua ori mai frecventa in ulcerul duodenal
decat in ulcerul gastric. Foamea dureroasa, in special matinala si calmata de
alimentatie este specifica tot ulcerului duodenal, iar bolnavul mananca de
obicei mai des si prezinta un apetit crescut cu o greutate corporala normala
sau marita. Bolnavul cauta pozitii antalgice, incearca introducerea pumnului
sub rebordul costal drept catre epigastru, aplecarea inainte in pozitie
semisezanda sau aplecarea in fata, decubit lateral drept cu picioarele indoite
pe abdomen. Perioadele dureroase sunt mai scurte pentru ulcerul duodenal
necomplicat fata de ulcerul gastric.
In ulcerul duodenal apare durerea sezoniera (primavara / toamna).
Asocierea cu alte afectiuni (hepatobiliare, pancreatice, intestinale)
modifica tabloul simptomatologiei dureroase ulceroase.
Nu exista totdeauna corelatie intre dimensiunile leziunii ulceroase si
intensitatea durerii.
La examenul obiectiv al bolnavului cu ulcer duodenal se constata
frecvent manevra Lenoir pozitiva : apasarea cu degetele mainii
perpendicular pe muschiul drept abdominal, la zona care corespunde 1/3
interne a liniei ce uneste coasta a V-a cu ombilicul, bolnavul fiind in
ortostatism, declanseaza o durere intensa localizata. Aceasta zona
corespunde de obicei proiectiei bulbului duodenal cu peretele abdominal.

Manevra Lenoir poate diferentia corect durerea de cauza ulceroasa fata de

durerea veziculara evidentiata prin manevra Murphy.
In ulcerul gastric comun aceeasi manevra efectuata pe linia alba in
epigastrul mediu declanseaza o durere mai putin intensa si pe o arie mai
intinsa si iradiata de obicei spre stanga liniei mediene.
Durerile mai intense indica tendinta la recidive frecvente.
Durerea ulceroasa poate imbraca aspecte particulare in functie de
complicatii, varsta, sex, localizare, mecanisme patogenetice. In coafectarea
biliara durerea ulceroasa poate fi mascata de topografia durerii biliare.
Ulcerul calos determina dureri permanente, rezistente la tratament, pe o arie
relativ localizata. La batrani, mai ales in ulcerul gastric, durerea este mai
slaba in intensitate si deseori ulcere mari evolueaza asimptomatic, iar la
copii si adolescenti se manifesta zgomotos. Deseori durerile imbraca aspect
pseudoanginos. Ulcerul piloric se asociaza cu dureri intense epigastrice si
varsaturi care cedeaza mai greu la tratament.
Mecanismele durerii ulceroase sunt complexe, interferenta dintre
secretia gastrica acida si leziunea ulceroasa reprezinta unul din mecanismele
importante ale durerii.
Administrarea de antiacide mai ales lichide reduce evident intensitatea
durerii in majoritatea cazurilor.
Alt mecanism implicat in producerea durerii este reprezentat de
gastrita sau duodenita de asociere. Contactul cu secretia clorhidropeptica a
zonei inflamate reproduce durerea intr-un procent ridicat de cazuri.
Alte simptome asociate durerii ulceroase sunt pirozisul si regurgitatia
acida. Pirozisul are topografie retrosternala, poate sa apara in ortostatism,
dar este mai frecventa in decubitus dorsal. El poate apare postalimentar, la
- 1 ora, precedand durerile sau asociindu-se acestora. Regurgitatiile acide
apar relativ precoce dupa mese. Ambele simptome sunt determinate de
refluxul continutului acid gastric in esofag si esofagitei de reflux. Refluxul
este determinat de incompetenta cardiei asociata frecvent ulcerului duodenal.
Cand forta de reflux este mica sau moderata, apare pirozisul, iar cand ea
este mare bolnavul resimte regurgitatia acida. In cazul asocierii
incompetentei sfincterului piloric, materialul refluat poate fi sucul duodenopancreatic.
Varsaturile acide si alimentare reprezinta un alt simptom intalnit in
special in ulcerul duodenal. Ele apar dupa alimentatie, uneori sunt spontane,
alteori provocate de bolnavi. Varsaturile calmeaza de regula
simptomatologia subiectiva a bolnavilor, in special durerea.
Continutul varsaturilor este mixt, alimentar si cu suc gastric acid.
Aciditatea gastrica din lichidul de varsatura da bolnavului o senzatie speciala

in gura si la nivelul dintilor, de gust metalic. Prezenta alimentelor consumate

cu mai mult de 6 ore inainte sugereaza existenta unui obstacol piloric
(stenoza , edem). Uneori varsaturile nu sunt legate de alimentatie, sunt
spontane si contin suc gastric clar, cu gust acid, iar la sfarsit pot prezenta si
aspect biliar.
Un alt semn clinic curent intalnit la bolnavii cu ulcer cu valoare
izolata redusa este constipatia cronica. Aceasta este de obicei de tip
functional, spastic si poate fi prezenta atat in recurentele ulceroase, cat si in
afara acestora.
Examenul obiectiv pune in evidenta date relativ reduse pentru
stabilirea diagnosticului.
Tabloul dispeptic ulceros manifestat prin balonari abdominale
postprandiale, eructatii, disconfort epigastric postprandial este de multe
ori determinat de afectiuni asociate frecvent cu ulcerul gastro-duodenal :
duodenite, gastrite, hernia gastrica transhiatala, afectiuni biliare.
Semnele indirecte ale ulcerului sunt organice si functionale, nu sunt
caracteristice, intalnindu-se si in alte boli ale stomacului : gastrita cu relief
ingrosat sau sters ; hipersecretia, spasmul curburii mari orientat spre ulcer,
hipertonia si hiperkinezia, mai frecvent se intalneste spasmul cardiei in cazul
ulcerelor sus situate si spasmul piloric in cazul ulcerelor antrale ; spasme ale
fibrelor circulare si mai ales ale musculaturii mucoasei care creeaza dintaturi
ale curburii mari.
Cicatrizarea ulcerului cronic poate duce la deformari ale stomacului
prin retractii ca : scurtarea curburii mici, stergerea unghiului gastric, stomac
in forma de melc, stomac in cureta in cazul ulcerelor pilorice stenozante.
Vazut din fata (dinspre lumen), ulcerul are forma rotunda sau ovala cu
dimensiuni medii de 1 1,5 cm diametrul (valori extreme intre 3 mm si 6
cm diametru) ; conturul este regulat, tarat in tesut sanatos, peretii sunt supli,
curati, cu exceptia fundului ulcerului care prezinta o cantitate mica de
detritusuri necrotice. In ulcerele active pe o raza de 4-5 cm in jurul lor poate
exista o zona rosie congestiva, imediat periulceroasa, uneori insotita de o
tumefiere regulata egala determinata de edemul periulceros ; se mai pot
vedea in aceste cazuri si mici exulceratii hemoragice sau nu, raspandite difuz
ca o completare a tabloului de inflamatie cronica interstitiala exulcerativa
activata ce insoteste ulcerul gastric si ulcerul duodenal.
Aspectul microscopic al ulcerului recent, corespunde unei lipse de
substanta ce intereseaza pe o portiune limitata mucoasa si submucoasa si o
parte din straturile musculare. Leziunile apar treptat incepand cu hiperemie,
edem, infiltrat inflamator celular si necroza (gastrita eroziva).

In scurt timp necroza cuprinde si straturile mai profunde uneori

producand ulcere ce penetreaza pana la subseroasa sau seroasa. Pe peretele
din profunzimea ulcerului, sub detritusurile necrotice, de obicei in plin tesut
muscular, se formeaza un tesut de granulatie, cel care va putea conduce la
vindecarea prin cicatrice a ulcerului respectiv. Insotind ulcerul, exista
totdeauna un proces inflamator cronic, interstitial difuz, extins pe o raza de
5-7 cm in jurul ulcerului. In tabloul microscopic al gastritei ce insoteste
ulcerul gastric, este nelipsit procesul de metaplazie intestinala a mucoasei
gastrice pe zone mai mult sau mai putin intinse, zone ce constituie prin
definitie locuri de minima rezistenta a mucoasei fata de actiunea
clorhidropeptica a sucului gastric.
In perioadele de acalmie ceea ce corespunde inchiderii nisei
radiologice morfologic ulcerul se cicatrizeaza partial sau total. Epitelizarea
cicatricei se face insa de regula cu mucoasa metaplaziata intestinal in cazul
ulcerului gastric sau cu mucoasa intestinala in ulcerul duodenal ; in ambele
situatii celulele epiteliale de invelis sunt mici, aplatizate, incomplet
dezvoltate, imature si de aceea incapabile sa se apere in fata factorilor de
agresiune ulceroasa. Astfel de vindecari cu defect morfologic intretin
posibilitatea de aparitie a unui nou ulcer pe acelasi loc sau in stransa
vecinatate si deci aceste locuri de minima rezistenta reprezinta veriga ce
deschide, inchide si redeschide ciclul morfologic ulceros. In cazul ulcerului
duodenal se constata deseori hiperplazie apreciabila de celule oxintice. In
peretele gastric si duodenal din vecinatatea ulcerelor se gasesc frecvent la
examenul histopatologic al preselor operatorii leziuni vasculare. Deseori
sunt procese de endarterita cu tendinta marcata obliteranta in acelasi timp si
cu leziuni ale tesutului elastic din limitanta elastica interna si externa intr-un
procent crescut se gasesc si procese periarteritice. Gama leziunilor vasculare
este completata de numeroase cazuri ce prezinta tromboze vasculare in
stransa vecinatate cu ulcerul gastric-duodenal ; frecvent sunt tromboze
obliterante, uneori nepermeabilizate. La varstnici leziuni arteriale de tip
aterosclerotic si este posibil ca ele sa contribuie la formarea ulcerelor mari
atone.
Ulcerul calos este un ulcer gastric foarte vechi ; el se formeaza atunci
cand exista o slaba tendinta de vindecare din partea tesuturilor din marginile
ulcerului. Tesutul de granulatie din peretele ulcerului se transforma in tesut
conjunctiv care devine apoi fibros. Macroscopic, ulcerul calos are margini
proeminente, mai groase, mai dure, mai albicioase, iar craterul mai larg si
mai profund. Aceste caractere obliga uneori la diagnosticul diferential cu
ulcerul malignizat si cu cancerul ulcerat, acesta realizandu-se pe sectiuni

seriale din multiple fragmente recoltate din diferite zone ale marginilor
ulcerului.
Nisa semnul radiologic de certitudine al ulcerului poate fi
localizata in functie de clasificarea ulcerului.
In peste 95 % din cazuri se poate descoperi craterul, dar nu i se poate
stabili totdeauna etiologia. In principiu nisa benigna situata pe curburi sau pe
fete, vazuta din profil, depaseste in exterior peretele gastric. Nisa canceroasa
se dezvolta in interiorul lumenului gastric, ea ulcerand formatiunea tumorala
proeminenta in lumen. Pliurile convergente in ulcerul benign sunt mai fine si
se pierd intetindu-se in edemul periulceros si sunt mai groase si se intrerup
brusc in lacuna ulceroasa. Nisa maligna are forma unui crater cu margini
neregulate.
Baza nisei data de un edem, apare in semiton uniform, aceea data de
infiltratia maligna este neregulata
Localizarea ulcerului duodenal este mai frecventa pe una din fete si
mai ales aceea posterioara. Nisa apare ca o pata rotunda inconjurata de edem
in faza activa. Pentru evidentierea nisei este necesar examenul sub
compresiune, fiind obligatorii pozitia din fata si in cele doua incidente oblice
anterioare stanga si dreapta. Nisa bulbara este de obicei mai mica decat cea
gastrica. Procesul inflamator din faza acuta si procesele care insotesc
regresiunea ulcerului atrag dupa sine modificari in forma, dimensiunile,
conturul si relieful bulbului. In incidentele oblice, ulcerul apare ca o
proeminenta asemanatoare ulcerului gastric de pe curbura mica, iar cel al
fetei anterioare spre curbura mare.
In ulcerul acut, pe langa edemul din jurul nisei, care apare ca o zona
mai transparenta, survin fenomene iritative, care pot duce la o intoleranta a
bulbului tradusa radiologic prin umpleri fugitive, la contractii spasmodice
ale fibrelor musculare circulare, care se traduc radiologic prin incizuri ale
curburilor, determinand scurtari si deformari ale bulbului.
In faza de regresiune, pe langa diminuarea nisei, edemul este inlocuit
de procesul de cicatrizare care prin retractia mucoasei duce la un aspect
stelat al nisei prin convergenta pliurilor.
Bulbul mic poate fi datorat unor contractii globale ale fibrelor
musculare, unui edem sau unei retractii cicatriceale. In astfel de situatii
putem intalni bulbul in forma de trifoi, inel, cu coada de randunica .
Stenoza pilorica poate fi organica sau functionala ca un fenomen
reflex al contractiilor fibrelor circulare ale pilorului. Diferentierea lor se face
prin probele farmacodinamice.
Ulcerul duodenal este insotit adeseori de modificari ale stomacului,
spasme antrale, hipertonie si modificari de relief gastric. Aspectul radiologic

este cel al unei pete suspendate, rotunda sau rotund-ovalara vazuta din fata :
cand apare ca o nisa marginala, ea poate fi o nisa proprie a marginii interne
sau o nisa situata pe una din fete, dar vazuta din profil.
Ulcerul se insoteste intotdeauna de modificari spastice, care ii pot da
asa-zisa forma de perla. In aceasta faza, ulcerul poate uneori sa fie deja
inchis, dar imaginea radiologica de nisa sa persiste, datorita retinerii unei
mici cantitati de bariu prin pliurile convergente. Prin schimbarea incidentei,
prin marirea sau diminuarea compresiunii, mobilizandu-se Ba temporar
retinut, imaginea se modifica.
Daca in ulcerul gastric inchiderea unei nise ulceroase atrage dupa sine
o revenire la normal a reliefului si a conturului gastric, in ulcerul duodenal,
datorita peretelui mult mai subtire, disparitia nisei nu duce la o revenire la
aspectul de bulb normal, acesta ramanand de cele mai multe ori cu o serie de
modificari ale formei, dimensiunilor, reliefului sau ale conturului. Aceleasi
modificari pot fi intalnite si intr-un ulcer activ, de aceea radiologic este greu
sa se stabileasca stadiul evolutiv al ulcerului duodenal.
ULCERUL PE CURBURI apare ca o opacitate semicirculara cu
convexitatea orientata extern ; ea depaseste marginea gastrica si are un
contur regulat. Spre interior opacitatea este delimitata de o zona mai
transparenta, corespunzatoaare coletului ulceratiei si urmata de o zona
semitransparenta, data de edemul inflamator, spre care converg pliuri
gastrice. Aspectul descris se evidentiaza cel mai bina in ortostatism, posteroanterior, in umplere si compresiune dozata. Prin aceasta din urma,
apropiindu-se cele 2 versante ale ulceratiei, bariul este indepartat din aceasta
zona, lasand un halou in jurul ulceratiei. Este nisa clasica benigna in
perioada activa, inflamatorie a ulcerului acut.
In raport cu intinderea, profunzimea si reactiile de vecinatate, variaza
forma si dimensiunile nisei. Astfel, procesul inflamator, edemul poate crea
impresia unei nise mai profunde, iar reducerea lui sub tratament adecvat,
scade adancimea nisei, dupa cum procesul inflamator (edemul) poate obstria
coletul nisei, ea devenind astfel invizibila.
Cand ulcerul isi continua evolutia, el strapunge peretele gastric pana
sub seroasa, putand patrunde in organele subiacente. Acesta este ulcerul
cronic penetrant. El determina reactii profunde in peretele gastric invecinat:
induratie, rigiditate, retractie. In aceste cazuri volumul nisei poate depasi 2
sau 3 cm. Cand nisa atinge astfel de dimensiuni, continutul ei se poate
stratifica, prezentand un strat inferior dat de Ba ; unul intermediar diluat (suc
gastric, Ba diluat) si un strat superior transparent dat de aer.
Edemul periulceros, infiltratul inflamator, resturi alimentare, cheaguri
de sange pot impiedica opacifierea nisei, in acest caz fiind nevoie de

schimbari de pozitie ale bolnavului, examene in pozitii variate si aprecierea

justa a semnelor indirecte ale ulcerului.
Uneori ulcerul poate fi multiplu.
Evoluand spre vindecare, nisa se reduce de volum, ia o forma
triunghiulara, apoi scazand in dimensiuni, ajunge la forma de spicul, pentru
ca in final sa dispara de tot. Concomitent se sterg si modificarile
periulceroase. In cazul ulcerului acut, totul se petrece in cateva zile.
In ulcerul cronic, procesul de vindecare este mult mai lent, nisa
ramane prezenta timp de cateva saptamani sau luni, cand a perforat intr-un
organ vecin. Chiar cand nisa dispare modificarile periulceroase persista :
rigiditatea segmentara, convergenta cicatriceala de pliuri, retractie si
deformatii.
ULCERUL CU LOCALIZARE PE FETELE GASTRICE

Nisa apare ca o pata rotunda sau rotund-ovalara inconjurata de o zona

mai clara (halou inflamator), spre care converg pliurile (retractie autoplastica
in ulcerele recente si retractie cicatriceala in ulcerele cronice). Vizualizarea
nisei se face cu Ba in strat subtire, in decubit ventral pentru ulcerul fetei
anterioare si in decubit dorsal pentru ulcerul fetei posterioare. Cand ulcerul
este situat in apropiereaa curburilor, examenul se completeaza in ortostatism,
cu stomacul umplut cu Ba, in incidenta oblica anterioara stanga pentru fata
anterioara si oblic anterior drept pentru fata posterioara. Cand nisa este
situata medial, este necesara pozitia de profil.
ULCERUL SITUAT PE PORTIUNEA ORIZONTALA A STOMACULUI

Pe curbura mica in general este mai plat, procesul inflamator poate

duce la o largire a unghiului gastric ; se evidentiaza de preferinta in
ortostatism, cu stomacul umplut cu Ba si sub compresiune dozata. Cand este
situat pe una din fete examenul este identic ca pentru corpul gastric. In
aceste cazuri examenul cu dublucontrast este deosebit de valoros.
Ulcerul prepiloric este situat mai ales pe mica curbura. El duce la
deformari ale pilorului.
ULCERUL CURBURII MARI

Se intalneste mai rar si este mai greu de evidentiat datorita

complexitatii structurii mucoasei la acest nivel. El este identic cu ulcerul
situat pe curbura mica, dar cand este situat pe unul din versante, pune
probleme radiologului, el trebuind sa recurga la toate metodele, pozitiile si
incidentele in vederea evidentierii lui, mai ales ca Ba poate ramane
suspendat printre incrucisarile de pliuri. Totusi persistenta imaginii in strat
subtire, in semiumplere, compresiune dozata, umplere si schimbarea
incidentelor, poate asigura diagnosticul.

ULCERUL TUBEROZITAR

Este situat mai ales in vecinatatea cardiei. Apare tot ca o pata

suspendata putand fi confundat cu un diverticul. Punga diverticulului este
mai flasca, isi schimba forma in raport cu pozitia bolnavului ; ea tinde sa se
alungeasca vertical in ortostatism, nu se insoteste cu reactii de vecinatate si
deseori pliurile gastrice se pot urmari cum patrund in diverticul printr-un
colet mult mai larg decat cel al ulcerului. Datorita neregularitatii si
intricarii pliurilor tuberozitare, Ba poate ramane suspendat intre ele si mai
ales in recesul format pe curbura mica intre marginile de contact ale
peretelui tuberozitar cu cel al corpului gastric. Schimbarea pozitiei
bolnavului si adaosul unei noi cantitati de Ba, indeparteaza pata suspendata
care ar fi putut sa fie interpretata ca ulcer gastric.
ULCERUL IN HERNIA GASTRICA TRANSHIATALA

Apare mai ales in hernia paraesofagiana, el localizandu-se mai

frecvent la nivelul coletului herniar. Din profil apare ca o pata suspendata
semirotunda, iesita din conturul coletului, iar din fata ca o pata suspendata
rotunda spre care adeseori converg pliuri.
DIAGNOSTIC:
Triada alcatuita din durere (cu caracterele ei), pirozis, varsaturi sunt
utile, orientative pentru diagnostic, mai putin pentru localizarea gastrica sau
duodenala a ulcerului.
Constipatia asociata cu durere poate atrage atentia asupra ulcerului
duodenal, aceasta fiind mai rar intalnita in ulcerul gastric. Examenul clinic
obiectiv poate stabili mai corect sediul durerii, prin evidentierea semnului
Lenoir.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
COLECISTOPATIE CRONICA LITIAZICA SAU NELITIAZICA:

Simptome: durere caracteristica in zona hipocondrului drept iradiata in spate

sau umarul drept provocata de alimentatie colecistokinetica si
asociata cu alte simptome: varsaturi bilioase, dispepsie biliara,
valori febra. Examenul radiologic al cailor biliare si tubul
digestiv superior si tubaj duodenal permit precizarea diagnosticului.
HERNIA GASTRICA TRANSHIATALA:

Simptome: - fenomene de reflux esofagian;

- dureri localizate in hipocondrul stang sau epigastrul superior
GASTRITA CRONICA:

Poate schimba tabloul ulcerului daca coexista cu ulcerul gastric sau

duodenal, in sensul stergerii ritmicitatii alimentare si periodicitatii
simptomelor. Durerea este difuz iradiata epigastric, capricioasa, greu

influentata de terapia antiulceroasa, foarte mult dependenta de factori

alimentari diversi, asociata cu manifestari dispeptice in etajul superior
abdominal.
PANCREATITA CRONICA :

Simptome : - dureri in baza in etajul abdominal superior iradiata in spate,

uneori cu caracter de centura, aparute dupa pranzuri mai voluminoase, bogate in grasimi sau dupa consumul de alcool.
ANGINA PECTORALA :

Simptome : - dureri epigastrice care survin de obicei dupa eforturi sau stress.
Angina abdominala se poate manifesta cu dureri in etajul superior abdominal, in special dupa alimentatie.
TUMORI BENIGNE GASTRICE SAU DUODENALE :

Pot determina, in functie de localizare, manifestari clinice

asemanatoare ulcerului, mai ales daca se asociaza cu leziuni ale mucoasei
din jur.
Probleme particulare de diagnostic diferential ridica diferentierea
ulcerului gastric de cancerul gastric, forma ulcerativa, simptomatologia
clinica fiind uneori asemanatoare.
Vindecarea completa a ulceratiei prin epitelizare si cicatrizare are loc
de obicei dupa 3-4 saptamani de tratament corect antiulceros.
La bolnavii labili vegetativi si mai ales la tineri, pot apare manifestari
clinice de tip ulceros, pe perioade scurte (dureri, pirozis, varsaturi), dar la
care examenul radiologic evidentiaza un stomac cu o dinamica foarte vie
mai ales in zona antropilorica, iar explorarea endoscopica nu constata decat
pliuri gastrice mai mari in zona mentionata. Terapia sedativa nervoasa si
reglarea somnului pot duce la remisiunea acestor simptome.
Simptomatologia ulceroasa tipica, asociata cu dezordini secretorii
gastrice intalnite in ulcerul duodenal se pot intalni nu rareori la bolnavii la
care examenele cele mai exigente nu evidentiaza nici o ulceratie. Terapia
antiulceroasa poate remite prompt aceste simptome.
Asocierea oricarei din afectiunile de mai sus cu ulcerul gastroduodenal, modifica tabloul clinic si obliga la o explorare minutioasa clinica
si paraclinica.
PROBLEME DE DEPENDENTA :
1. Disconfort fizic : - durere
2. Disconfort in cavitatea bucala : gust acru, amar, metalic
3. Pozitie: inadecvata
4. Anxietate
5. Alterarea somnului
6. Deficit de volum lichidian

7. Nesatisfacerea aportului alimentar

8. Risc de complicatii
9. Dificultate in a respira
10. Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice
11. Dificulate in a indeplini activitati recreative
12. Cunostinte insuficiente despre boala

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGATIE
EXAMENE PARACLINICE
Pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastro-duodenal sunt necesare
urmatoarele investigatii :
- evaluarea functiei secretorie a stomacului
- cercetarea hemoragiilor oculte in scaun
- examen radiologic eso-gastro-duodenal (completat uneori cu explorari
bioptice ci citologice), iar in cazuri particulare se folosesc teste speciale.
- examen endoscopic
EVALUAREA FUNCTIEI SECRETORIE GASTRICA se face prin explorarea
debitului acid bazal (DAB) si debitul acid stimulat cu histamina sau
pentagastrina (DAS).
Sucul gastric din sectretia bazala (nestimulata) este clar vascos in
ulcerul duodenal si frecvent amestecat cu bila in ulcerul gastric (reflex
duodeno-gastric). Stabilirea DAB se face dupa ce s-au exclus probele cu
reflux biliar.
Secretia clorhidropeptica este permanenta in ulcerul duodenal, fara
pauze interdigestive si fara repaus nocturn, spre deosebire de ulcerul gastric
comun in care pauzele persista.
Valorile secretorii gastrice in fazele de accalmie ale ulcerului
duodenal nu difera prea mult fata de valorile intalnite in perioada de
activitate, in timp ce in ulcerul gastric, functia secretorie a stomacului se
apropie de normal in faza de remisiune clinica.
TESTUL MAXIMAL CU HISTAMINA a fost imaginat de Kay in anul 1953.
Testul se efectueaza prin introducerea sondei Einhorn pe cale nazala
sau bucala si se determina sub control radiologic (55 cmfrecvent) ca cliva
sondei sa fie plasata in partea decliva a stomacului (in dreptul vertebrei L 2).
Bolnavul isi va mentine pozitia de decubit lateral stang, cu respiratii ample,
pentru a inhiba reflexul de voma. Se indeparteaza reziduul gastric si se
efectueaza aspiratia manuala continua cu seringa (saliva se espectoreaza).
Secretia bazala se recolteaza in 4 probe a cate 15 minute. Se administreaza
intramuscular 100 mg Romergan la 30 minute de la inceperea recoltarii
secretiei standard, pentru a preveni reactiile secundare ale histaminei. Se
administreaza S.C. fosfat acid de histamina 0,04 mg / kg corp sau clorhidrat
de histamina 0,025 mg / kg corp, dupa recoltarea secretiei bazale (30
minute) si se recolteaza inca 4 probe la interval de 15 minute.

Reactii adverse generate de histamina : cefalee, greturi, palpitatii,

colici abdominale, eritem, tahicardie, modificari ale TA, uneori hemoragie
gastrica.
Contraindicatii ale testului cu histamina : cardiaci, astmatici,
hipertensivi, alergici, casectici
Interpretare :
Bazal
Stimulare maxima
Normal : Volum (ml) DAB (mEg/ora) Volum (ml) DAM (mEg/ora)
60
2,0 2,0
250
18,0 8,0
Ulcer
gastric

60

1,2 1,5

240

14,0 10

Ulcer
duodenal

80

4,0 4,0

330

34,0 13,0

DAB (mEg/ora) debitul bazal se refera la sucul gastric total, recoltat timp
de 1 ora (4 probe a cate 15 minute fiecare) dimineata pe nemancate.
DAM (mEg/ora) debitul acid maximal reprezinta raspunsul cel mai inalt
dupa o doza maxima de excitant. Se calculeaza timp de o ora, dupa
administrarea excitantului insumandu-se debitele ionilor de H+ liberi din cele
4 probe.
EVALUAREA HEMORAGIILOR OCULTE IN SCAUN este foarte importanta
ca test aditional pentru stabilirea perioadei de activitate sau de acalmie a
craterului ulceros: tinand seama de structura macroscopica si microscopica a
acestui crater, care are fundul burjonat, cu eroziuni capilare si tesut de
neoformatie vasculara, dar friabil este frecvent remarcata microhemoragia
digestiva care depaseste net valorile normale de 2 ml zilnic.
In perioada de activitate, cantitatea de sange extravazat se apropie in
medie de 5-8 ml / zi.
Reactiile Adler, Meyer, Weber au eficienta redusa (40 50 %) in
evidentierea hemoragiilor ulceroase.
Proba Adler
Inainte de recoltarea scaunului se administreaza pacientului un regim
alimentar compus din lapte si fainoase, fara carne, alimente care contin
sange, fructe, legume verzi, cacao, ciocolata, medicamente pe baza de Fe, nu
se fac extractii dentare, se verifica pacientul daca are gingivoragii sau
epistaxis.
O valoare mai precisa o are evaluarea cantitatii de sange pierdut, prin
metoda izotopilor radioactivi.

Se folosesc substante grase in special marcate cu I (testul de digestie

al trioleinei marcata cu I131) care evidentiaza deficite in digestia unor acizi
grasi cu eliminare crescuta prin materiile fecale datorita deficitului de lipaza.
Pregatirea pacientului : in ziua examenului nu mananca, nu bea. Cu
2-3 zile inainte pacientul primeste zilnic de 2 ori cate 5 picaturi solutie de
Lugol concentrata.
Tehnica : in ziua examenului pacientul primeste 0,5-1 microcurie / kg
corp trioleina marcata, apoi se administreaza un pranz standard compus din :
branza, oua, ulei, paine si pana la terminarea recoltarilor nu mai mananca.
La o ora si jumatate, 3 ore, 4 ore, 6 ore, 8 ore se recolteaza 2-3 ml
sange pe substanta anticoagulanta.
In urmatoarele 3 zile se pastreaza scaunul in borcane gradate.
Probele de sange si scaun se trimit la laborator pentru determinarea
reactivitatii lor.
Dupa 8-10 zile se repeta proba cu acid oleic marcat, care nu mai
necesita sa fie digerat fiind absorbit ca atare.
Interpretare
Normal rezultatele obtinute cu trioleina si acid oleic trebuie sa fie
identice.
In caz de tulburari de digestie dupa ingerarea de trioleina, se obtin
valori sanguine scazute cu cresterea eliminarii prin fecale, iar dupa ingerarea
acidului oleic valorile sunt nemodificate.
In caz de tulburari de absorbtie se obtin valori scazute sanguine si
eliminare crescuta prin fecale atat la proba cu trioleina, cat si la cea cu acid
oleic.
In perioada de acalmie hemoragiile oculte dispar.
In recurentele ulceroase exista o buna concordanta intre metoda
endoscopica si cea a detectarii hemoragiilor oculte prin metoda izotopica.
EXAMENUL RADIOLOGIC

In evolutia examenului radiologic putem aprecia cateva etape mai

importante :
- examenul de umplere
- in semiumplere
- examenul cu compresiune dozata
examenul cu dublu contrast
a) Metoda dublului contrast este necesara deoarece permite evidentierea
unor leziuni mici si mai ales a modificarilor periulceroase.
Dublul contrast reprezinta o tehnica care foloseste suspensie baritala
administrata sub presiune, urmata de insuflare de aer (examene in pozitii
variate).

b) Examenul cu compresiune dozata constituie o manevra obligatorie care

permite evidentierea niselor si a leziunilor periulceroase.
Compresiunea
dozata
nu
poate
vizualiza
regiunea
esocardiotuberozitara, din cauza grilajului costal.
c) Radiografia gastroduodenala
Este cea mai simpla metoda de orientare pe gol a abdomenului fara
substanta de contrast si fara pregatire prealabila a pacientului.
Se efectueaza in urgente la bolnavii suspecti de abdomen acut, cand
incercarile de golire a tubului digestiv si administrarea substantei de contrast
ar putea agrava boala chiar cu consecinte fatale.
RADIOGRAFIA SIMPLA a abdomenului poate evidentia corpi straini radiopaci
in tubul digestiv sau in organele extradigestive. Organele cavitare ale
abdomenului nu pot fi puse in evidenta decat cu ajutorul substantei de
contrast (sulfat de bariu) sub forma de suspensie baritata sau pasta.
Examenul este contraindicat la casectici , adinamici, HDS, abdomen acut,
peritonita, sarcina.
Materiale necesare : sulfat de Ba (150 g) se amesteca cu o cantitate mica de
apa calduta, pana se obtine o pasta omogena la care se adauga H 2O rece,
pana la 200-300 g. Se obtine o suspensie subtire (Ba + H2O) in proportie de
.
La sugari se administreaza 100 g suspensie, la copii mari 150-200 g,
cana de faianta si spatula sau lingura de lemn.
Pregatirea pacientului incepe cu 2-3 zile inaintea examenului cu pregatire
psihica.
In dimineata examenului pacientul nu bea, nu mananca, nu fumeaza.
Regimul alimentar va fi usor digerabil, neflatulent, format din supe,
paine prajita, oua, fainoase. Seara in ajunul examenului se efectueaza o
clisma evacuatoare cu 2-3 zile inainte nu se administreaza purgative,
medicamente pe baza de iod, bismut, Fe, Ca, Ba pentru ca impiedica
vizibilitatea organelor de cercetat.
Nu se executa sondaj gastro-duodenal pentru ca irita mucoasa.
Tehnica : se dezbraca pacientul, se aseaza sub ecran, i se serveste cana cu
Ba, rugandu-l sa o tina la nivelul capului, pentru a nu acoperi organele
examinate. La solicitarea medicului pacientul va inghiti cantitatea indicata.
Daca pacientul prezinta greturi, il rugam sa respire adanc.
Eliminarea Ba din stomacul sanatos incepe imediat si se termina in
2-3 ore umpland ansele intestinului subtire.
Dupa 6 ore coloana de Ba ajunge in cec, dupa 24 ore umple colonul in
intregime. Pentru a urmari evacuarea stomacului umplut, a intestinului
subtire si a colonului, pacientul va fi rechemat dupa 2-8-24 ore.

La 2 ore de la inceperea examenului pacientul poate manca. Ba

constipa se de aceea se va administra un purgativ.
La copiii mici Ba va fi corectat cu gust de lamaie si cacao si se va
administra cu biberonul sau lingurita.
EXAMENUL ENDOSCOPIC

Are urmatoarele avantaje in scopul diagnosticarii ulcerului gastroduodenal :

- in cazul unei ulceratii gastrice diagnosticata radiologic, chiar daca aspectul
benign, prin vizualizare directa si biopsii multiple poate stabili natura
benigna / maligna a acesteia
- in cazul unei HDS de cauza aparent necunoscuta poate evidentia o leziune
ulceroasa
- poate aborda prin artificii tehnice, zone ale stomacului unde examenul
radiologic ofera mai putine date (fornix, antru, fata posterioara)
- in cazul unei simptomatologii dureroase atipice la care examenul
radiologic este negativ poate stabili eventuala prezenta a ulcerului.
- poate stabili dinamic evolutia unui ulcer spre cicatrizare sau spre
complicatii (stenoza, penetrare)
- poate evalua eficienta unei terapii antiulceroase
ESOFAGOSCOPIA reprezinta examinarea lumenului esofagian cu ajutorul
unui aparat numit esofagoscop.
Materiale necesare : - masti sterile
- casoleta cu manusi sterile
- sort de cauciuc
- departator de gura
- oglinda frontala cu sursa de iluminat
- aspirator de saliva cu sonda
- tavita renala
- solutie anestezica (cocaina 2-4 % la 35o C)
- esofagoscop cu anexele sterile
- substante cardio-tonice
- substante vasodilatatoare
- substante sedative
Pregatirea pacientului: se anunta pacientul, este foarte importanta
cooperarea, se creeaza un climat de siguranta punandu-l in legatura cu alti
pacienti, care au efectuat tehnica.
In seara precedenta examenului se administreaza pacientului un
calmant.

In dimineata examenului pacientul nu mananca, nu bea, se informeaza

asupra gustului amar al anestezicului si asupra senzatiei de ingrosare a
limbii.
Se aseaza pacientul pe un scaun, i se da in mana o tavita renala si
anestezicul incalzit la 35oC si i se solicita sa faca o gargara, tinandu-l in
gura cateva minute, fara sa-l inghita pentru anestezia cavitatii bucale si
orofaringe.
Tehnica : se aseaza pacientul in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul
in hiperextensie, medicul examineaza ingrijirea dupa tehnica ; pacientul nu
mananca, nu bea pana la trecerea anesteziei, 2-3 zile regim hidric pentru
crutarea faringelui.
Interpretare
Ulcerul gastric are urmatoarele caractere endoscopice :
Leziunea este de obicei rotunda sau ovala, alteori lineara sau in sa
(localizare in zonele vecine micii curburi); net delimitata de mucoasa din jur,
care poate fi normala in ulcerele acute sau foarte recente sau cu pliuri
hipertrofice convergente care merg pana la marginea craterului ulceros in
ulcerele mai vechi. Mucoasa juxtaulceroasa poate prezenta mici zone
hemoragice. Fundul ulcerului este constituit din resturi fibrino-necrotice,
granulatii fibrino-conjunctive foarte friabile, uneori zone hemoragice, dar
foarte frecvent este acoperit cu mucus, care trebuie eliminat prin spalare.
Ulcerul duodenal are dimensiuni de obicei mai mici fata de ulcerul
gastric, poate fi localizat pe fetele sau pe curburile bulbului duodenal, iar
caracterele endoscopice in linii mari sunt superpozabile celor descrise la
ulcerul gastric.
Endoscopia poate depista eventual cicatricile, din zonele unde au
preexistat alte localizari ulceroase, precum si coexistenta ulcerului gastroduodenal.
GASTROSCOPIA reprezinta examinarea mucoasei stomacale sub vizibilitate
directa cu ajutorul unui instrument optic cu sursa de iluminat proprie care se
introduce prin esofag in stomac gastroscop.
Materiale necesare : - campuri sterile
- tavita renala
- sonda gastrica sterila
- sonda esofagiana
- gastroscop cu anexe sterile
- medicamente: atropina, adrenalina
- solutie anestezica: - 2 parti cocaina 1 %
- 1 parte adrenalina 1 %
- oglinda frontala

- oglinda laringiana
- spatula linguala
- glicerina sterila pentru lubrefierea tubului gastroscopului
Pregatirea pacientului:
- se anunta pacientul
- i se explica necesitatea tehnicii
- in dimineata examenului : nu mananca, nu bea, nu fumeaza
- in seara precedenta se efectueaza o spalatura gastrica
cu apa calduta
- cu 40-50 minute inainte de examen se administreaza
atropina
Tehnica : sunt necesare 2 asistente medicale : una sustine si supravegheaza
pacientul, iar cealalta serveste medicul cu materialele necesare.
Se conduce pacientul in camera de endoscopie.
Medicul efectueaza anestezia peretilor esofagului.
Se aseaza pacientul in decubit lateral stang, se evacueaza continutul
stomacal, medicul introduce gastroscopul si efectueaza examinarea.
Dupa tehnica: se supravegheaza pacientul in sala inca 30 minute; nu
mananca, nu bea 24 de ore.
Daca nu elimina mucus si aer din stomac si acuza dureri, se introduce
sonda gastrica si se evacueaza continutul stomacal, se efectueaza inhalatie cu
mentol pentru a evita senzatiile neplacute din gat.
Incidente si accidente : - durere la deglutitie, febrilitate, dureri si
tumefactia amigdalelor.
TESTE SPECIFICE PENTRU DIAGNOSTICUL ULCERULUI GASTRODUODENAL
GASTRINEMIA SERICA (evaluata prin metoda RIA) are valoare in cazuri
particulare de leziune ulceroasa.
GASTRINEMIA PROVOCATA

Se utilizeaza un pranz cu aminoacizi si peptone care poate separa mai

bine cele 2 localizari, dar rezultatele arata o zona de interferenta destul de
mare. Aceasta explorare poate sugera mai bine mecanismul patogenetic al
leziunii ulceroase.
DOZAREA PEPSINOGENULUI SERIC prezinta interes pentru stabilirea caracterului familial al ulcerului, pentru evaluarea indirecta a factorilor de agresiune
din ulcerogeneza pentru stabilirea eventualei etiologii ulceroase a unei HDS.
Daca aceasta dozare se repeta dupa trecerea crizei ulceroase si valorile

raman foarte ridicate, rezultatele pot fi revelatoare pentru o eventuala

recidiva. In conditii normale valorile sunt evaluate la 140-160 mg/ml ser.
DOZAREA ANTIGENULUI CARCINOEMBRIONIC (CEA) are uneori valoare pentru
stabilirea diagnosticului diferential intre nisa gastrica ulceroasa benigna sau
neoplasmul ulcerat. Cresteri mai mari de 30-40 pg/ml ale CEA sunt
sugestive pentru diagnosticul de adenocarcinom gastric.
TESTUL CU PRANZURI RADIOACTIVE serveste pentru a obiectiviza timpul de
evacuare gastrica cu ajutorul camerei de scintilatie. In ulcerul gastric este
frecvent intalnita intarzierea evacuarii solidelor, in timp ce in ulcerul
duodenal evacuarea acestora este accelerata. Aceste date servesc pentru
stabilirea unor aspecte patogenetice din ulcerogeneza, precum si pentru
orientarea tratamentului cu anticolinergice, care trebuie folosite cu prudenta
in ulcerul gastric.
Dupa circumstantele de aparitie si evolutia leziunii ulceroase putem
intalni ulcere cronice gastrice sau duodenale (cu recurente sezoniere urmate
de acalmie) si ulcere acute (putand fi generate de arsuri, de unele droguri
denumite
ulcerogene
(antireumatice,
antibacilare,
antihipertensive, corticosteroizi, aspirina) ; de stres.Morfologic aceste ulcere
se prezinta cu leziuni rotund ovalare, de obicei multiple, localizate de-a
lungul micii curburi gastrice, in corpul gastric, dar si in duoden. Ulceratia
are fundul regulat, fara detritusuri, marginile net taiate in mucoasa din jur,
care este normala. Aceste ulcere sunt sursa frecventa de HDS.
Din punct de vedere al localizarii gastrice, al mecanismului
patogenetic si al tipului secretor Johnson in parte ulcerul gastric in 3 tipuri :
tip I sau clasic (mica curbura 1/3 inferioara cu hiposecretie, generata de
calitatea scazuta a mucoasei gastrice), tip II (ulcer gastric sau duodenal cu
aspect secretor similar ulcerului duodenal, avand mecanism patogenetic
refluxul biliopancreatic in stomac) si tip III (ulcerul piloric cu aspect secretor
intermediar intre ulcerul gastric si duodenal generate de obicei de droguri si
cu mecanisme incerte).

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE
Datorita misiunii delicate pe care o are personalul sanitar mediu,
personalitatea trebuie sa-i fie marcata de sensibilitatea socio-afectiva
impletita cu tarie de caracter, fundamentate pe o complexa pregatire
profesionala. Pentru exercitarea acestei meserii este necesar sa fie inzestrat
cu anumite inclinatii si aptitudini, care printr-o pregatire temeinica sa se
dezvolte in trasaturi morale ce vor influenta in mod pozitiv conditia
personalului sanitar mediu. Conduita acestuia va fi in buna masura
influentata si de rezistenta sa fizica, precum si de calitatile de bun tehnician.
Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita
in viata sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar in acelasi
timp se intrerup legaturile permanente cu munca, familia si prietenii sai.

INTERVENTII AUTONOME
1. Primirea bolnavului la biroul de internari :
- identificarea bolnavului prin verificarea cartii de identitate ;
- verificarea biletului de trimitere ;
- inregistrarea datelorpersonale in registrul de intrari-iesiri din spital ;
- pregatirea bolnavului pentru examenul medical.
Scop : - crearea unui climat favorabil intre bolnav si echipa medicala,
obtinandu-se cooperarea lui activa pentru reusita si operativitatea
examinarilor, precum si in vederea stabilirii diagnosticului.
Pregatirea bolnavului : psihica si fizica
- se anunta bolnavul si se lamureste asupra caracterului inofensiv al
examinarii ;
- se izoleaza patul bolnavului, despartindu-l de restul incaperii cu un
paravan ;
- se serveste bolnavului plosca pentru urinat ;
- se sfectueaza apoi toaleta regiunii perianale ;
- se schimba lenjeria de corp si de pat daca este nevoie ;
- se pregateste o invelitoare pentru a acoperi bolnavul ;
- se curata lacul de pe unghii si se indeparteaza fardurile atunci cand este
cazul ;
- bolnavul se dezbraca pe regiuni sau total in timpul examinarii ;
- capul bolnavului se mentine indreptat in partea opusa examinatorului ;

- se ajuta bolnavul sa ia pozitiile indicate de medic pentru a-l feri de

traumatisme si de oboseala ;
- se ajuta bolnavul sa se imbrace ;
- daca medicul a solicitat sau asistenta considera necesar, se pastreaza pentru
examinare scaunul recoltat intr-o plosca (bazinet) curata, acoperita si tinuta
intr-o boxa anexa a grupului sanitar si lichidul de varsatura daca este cazul ;
- in functie de starea generala, asistenta ajuta si sustine bolnavul in timpul
examinarii.
2. Pastrarea hainelor si obiectelor personale ale bolnavului, de
asemenea pastrarea documentelor bolnavului
3. Primirea bolnavilor internati si repartizarea lor in sectia cu paturi
Asistenta de salon :
- conduce bolnavul in salonul indicat (indicatia se face de catre medicul sef
al sectiei in functie de diagnostic, stadiul si gravitatea bolii) ;
- ii face cunostinta cu ceilalti bolnavi din salon, il ajuta sa-si aranjeze
obiectele personale in noptiera ;
- il conduce pentru a-i arata sectia, prezentandu-i : cabinetul asistentelor, sala
de mese, grupul sanitar ;
- ii aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara al sectiei ;
- ii explica bolnavului ce are de facut in vederea recoltarii produselor pentru
analize de laborator si pregatirea pentru investigatii.
4. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati :
- pregatirea patului si accesoriilor lui (saltea, perna, patura cu lenjerie de pat,
musama si aleza (traversa);
- schimbarea lenjeriei de pat si de corp ori de cate ori este nevoie ;
schimbarea lenjeriei se executa dimineata inaintea curateniei salonului, dupa
masurarea temperaturii, pulsului si dupa toaleta bolnavului, musamaua, aleza
si cearceaful se vor intinde bine pentru a nu produce iritatii pielii
bolnavului ;
- asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a bolnavilor.
La internarea in spital, bolnavului neimobilizat i se da posibilitatea sa
faca o baie sau un dus, iar in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau
dus de 2-3 ori pe saptamana. Cu aceasta ocazie se schimba si lenjeria.
Baia generala pentru categoria de bolnavi neimobilizati, va fi efectuata
obligatoriu (si inaintea interventiilor chirurgicale), inaintea externarii
bolnavului. Baia va fi programata dimineata pe nemancate sau seara dupa
digestie.
Toaleta zilnica : asistenta are misiunea delicata de a controla (in mod
discret) si de a indruma, atunci cand este cazul, ca bolnavul neimobilizat sasi faca zilnic toaleta de dimineata si de seara care consta in : spalarea fetei,

urechilor, gatului, membrelor superioare, regiunilor axilare, toaleta cavitatii

bucale si ingrijirea patului.
Pentru bolnavul imobilizat (postoperator de exemplu) : toaleta se
executaa la pat, pe regiuni, avand grija sa se protejeze si apoi sa se refaca
pansamentul.
5. Observarea pozitiei bolnavului : eventualitatea aparitiei pozitiei
antalgice. Bolnavul este ajutat sa-si mentina o buna pozitie in pat, de
asemenea sa si-o schimbe periodic pentru evitarea unor complicatii (escare
de decubit, tromboze), schimbarea pozitiei este activa ; in primele zile
schimbarea pozitiei este pasiva, de obicei pentru aceasta fiind necesare 2
persoane. In timpul schimbarii pozitiei se supravegheaza atent bolnavul
urmarind expresia fetei, coloratia tegumentelor, pulsul, respiratia.
6. Participarea la examenul medical : presupune, in primul rand,
pregatirea si verificarea starii de functionare a instrumentelor si materialelor
necesare examinarii : stetoscop, tensiometru, termometru, creion
dermatograf, tavita renala, alcool medicinal, 2 prosoape, sapun pentru
spalarea mainilor : se aseaza instrumentele si materialele pe o tava medicala,
la indemana medicului. Postoperator, se pregateste si masuta rulanta cu
materiale pentru pansamente intrucat, pentru examinarea plagii unele
pansamente vor fi desfacute la vizita.
Pregatirea documentelor medicale : se pregatesc si se distribuie foile
de observatie, foile de temperatura, alimentatia bolnavului ; in prealabil se
aduc rezultatele examenelor de laborator si se ataseaza in foile de
observatie ; impreuna cu foile de observatie se pregatesc si rezultatele
radiografiilor, EKG, rezultatele celorlalte examinari paraclinice efectuate.
Pregatirea salonului se asigura afectuarea curateniei si dezinfectiei
salonului imediat dupa masa de demineata ;
- se face ordine si se aeriseste salonul ;
- se asigura temperatura optima in salon, se asigura linistea necesara in
timpul vizitei, de asemenea se asigura iluminatia necesara.
Se masoara temperatura, greutatea, inaltimea bolnavului, se masoara
si se noteaza pulsul, TA, respiratia, diureza, scaunul.
Se noteaza toate indicatiile si prescriptiile medicului privitor la :
medicatie, doze, orarul si modul de administrare, alimentatie, hidratare,
examene paraclinice si de laborator.
Dupa vizita se ajuta bolnavul sa se reimbrace.
Efectuarea tehnicilor de ingrijire recomandate de medic :
- se recolteaza, cand este posibil, produsele biologice indicate de medic
pentru examene de laborator (imediat sau a doua zi) ;

- se aplica primele masuri terapeutice de urgenta daca starea bolnavului o

impune.
7. Vizita zilnica :
a) Examen clinic general efectuat de medic si de o asistenta : pune in
evidenta starea fizica a pacientului, dand totodata posibilitatea
depistarii unor deficiente ale organismului si a unor boli insotitoare.
b) Pregatirea psihica a bolnavului :
- bolnavul este informat de necesitatea tratamentului
- i se acorda atentia si solicitudinea necesare ; se suprima tot ce
ar putea produce o stare de neliniste, se reduce starea de
anxietate prin informatii sumare despre tratament ; se pune in
legatura cu apartinatorii
- la indicatia medicului i se administreaza calmante
c) Urmarirea functiilor vitale si vegetative si observarea unor schimbari
in starea bolnavului (aparitia febrei, apaaritia unor infectii ale pielii, ORL
sau pulmonare, aparitia menstruatiei la femei).
Conduita de urgenta : trebuie asigurat repaus strict la pat ; se interzice
orice fel de efort fizic, asistenta medicala va linisti bolnavul si familia
(crearea barajului de securitate), recomandand calm si convingandu-l de
necesitatea repausului. Aceasta masura terapeutica trebuie aplicata la
domiciliul bolnavului, in timpul transportului cat si la spital.

INTERVENTII DELEGATE
Masurile igienico-dietetice au rol pozitiv in scurtarea crizei ulceroase
si cicatrizarea leziunilor, dar nu este dovedit rolul lor in prevenirea
recidivelor.
Repausul la pat este indicat in cazurile cu simptomatologie intensa.
Se va asigura confort psihic corespunzator (evitarea starilor
conflictuale).
Regimul alimentar va avea in vedere eliminarea sau reducerea
alimentelor cu volum crescut si cu structura chimica neadecvata (grasimi,
prajeli, rantasuri) condimente puternice, alcool, cafea , tutun.
Se vor alege alimente ce contin substante nutritive cu eficienta mare
de neutralizare si care au efectele cele mai reduse de rebound : laptele,
frisca, smantana, pastele fainoase, supe de zarzavat cu putine substante
celulozice, branza proaspata de vaci, crema de cereale. Regimul alimentar
trebuie divizat in medie de 5-6 ori/zi si nu trebuie prelungit mai mult de 4-6
zile. El trebuie adaptat si la eventualele afectiuni concomitente (intestinale,

biliare) prin modificarea cantitatii de lactoza si grasimi. Regimul va fi

adaptat si la starea nutritionala a bolnavului (obezitate sau deficit ponderal).
Pacientul va trebui sa respecte un regim de crutare gastrica, sarac in
rezidii de celuloza, care poate fi tinut de bolnavii cu ulcer gastro-duodenal,
gastropatii cronice cu hiper sau normoaciditate. Regimul contine calorii
2800 si este compus din : proteine 130 g, lipide 95 g, glucide 360 g si
consta in :
a) ora 800 250 ml lapte cu gris (fulgi de ovaz sau fidea), un ou (fiert
moale sau ochi fiert in apa), paine alba prajita sau veche de 24 de ore
si 10 g unt ;
b) ora 1000 250 ml lapte si 3 biscuiti (putin indulciti) ;
c) ora 1200 supa de legume strecurata sau supa crema de taitei sau gris,
150 g carne (fiarta sau inabusita la cuptor) sau 150 g peste slab, 100 g
branzeturi proaspete (branza de vaci, cas sau urda), 150 g cartofi
piure, paine veche sau prajita, prejituri de casa (crema de vanilie,
gelatina sau sufleuri putin indulcite) sau fructe coapte la cuptor, sau
suc de fructe (prune) ;
d) ora 1600 paine veche sau prajita, 50 g branza de vaci, 100 g unt si un
ou fiert moale sau 300 ml cu taitei sau fulgi de ovaz ;
e) ora 1800 supa de legume strecurata sau supa crema de taitei sau gris,
carne (fiarta sau la cuptor), peste slab, branzeturi proaspete (branza de
vaci, cas sau urda), paine alba veche sau prajita, 10 g unt ;
f) ora 2000 300 ml lapte cu 2 biscuiti (putin indulciti)
Dupa 4-6 zile, odata cu ameliorarea simptomelor se largeste zilnic
regimul cu alimente tolerate de bolnav.
In faza de remisiune, alimentatia este liberalizata, dar se va respecta
orarul meselor si volumul acestora.
Tratamentul medicamentos trebuie asociat celui igieno-dietetic si are mai
multe obiective :
- neutralizarea secretiei clorhidropaptice, responsabila partial de
ulcerogeneza, se efectueaza prin antiacide, alcaline sau neutralizante ale
secretiei gastrice.
Dupa modul de actiune asupra moleculei de HCl si dupa structura
chimica ele se impart in :
- anionice cu structura moleculara electronegativa activa, din care fac parte
bicarbonatul de Na, carbonatul de Ca ;
- cationice (partea electropozitiva din molecula activa) din care fac parte :
hidroxidul de Al, hidroxidul de Mg.
Din punct de vedere al solubilitatii in apa, antiacidele se impart in
integral sau partial solubile (bicarbonat de Na, carbonat de Ca, unele saruri

de Mg : oxid, hidroxid, carbonat, fosfat) si insolubile (hidroxid de Al,

carbonat bazic de Al, trisilicatul de Mg). Antiacidele pot avea efecte mai
rapide, dar de scurta durata (bicarbonat de sodiu) sau mai lente si durabile
(carbonat de Ca, hidroxid de Al). Eficienta lor este determinata de timpul de
contact cu sucul intragastric evaluat la 20 40. Doza necesara pentru a
neutraliza aciditatea gastrica din 24 de ore este in medie de 1000 mmol, care
se realizeaza prin administrarea a 6 prize / zi contine fiecare 1 g din
antiacidul respectiv. Pe langa efectele neutralizante variabile, antiacidele mai
au urmatoarele actiuni pozitive importante in tratamentul ulcerului gastroduodenal:
- scaderea activitatii pepsinice din lumenul gastric (prin cresterea
pH-ului) ;
- creste secretia exocrina alcalina pancreatica si secretia biliara
prin eliberare de secretina si colecistochinina, contribuind astfel
indirect la neutralizarea continutului duodenal. Antiacidele
scurteaza durata crizelor ulceroase si a ciclului morfologic
ulceros favorizand vindecarea mai rapida a ulceratiei.
Antiacidele combinate cu acid alginic au actiune de protejare a
mucoasei gastrice, prin stratul spumos respectiv, iar cele
siliconate prin efect antigazos elimina flatulenta postprandiala.
Administrate sub forma lichida si in combinatii de antiacide solubile
si insolubile au eficienta crescuta, ele trebuind administrate postprandial
dupa terminarea efectului tampon al alimentelor, adica la o ora si apoi la 3
ore dupa mese, precum si noaptea.
Medicatia ce se adreseaza factorilor de agresiune se imparte in
anticolinergica si de sedatie nervoasa.
Anticolinergicele sunt de 2 categorii chimice : cu baza tertiara de
amoniu si efecte antimuscarinice (atropina, beladona, hiosciamina si produsi
sintetici de oxifenoichimina) si cu baza cuaternara de amoniu avand efecte
antimuscarinica si de blocarea jonctiunilor nervoase (produsi sintetici ca
bromura de propantelina, bromura de oxifenoniu, scobutil). Absorbtia
anticolinergicelor tertiare se face rapid si eficient, determinand si efecte
secundare evidente (uscaciunea oculara si bucala), iar a celor cuaternare este
mai redusa, dar cu efecte secundare reduse.
Scopul terapiei cu anticolinergice este de a reduce secretia acida mai
ales nestimulata si de a diminua motilitatea gastroduodenala. Prin intarzierea
evacuarii gastrice, anticolinergicele maresc efectul medicatiei antiacide.
Asociatia anticolinergice-alcaline contribuie la scurtarea duratei crizei
ulceroase si diminuarea frecventei complicatiilor ulcerului gastro-duodenal.

Medicatia sedativa nervoasa strict individualizata poate de asemenea

influenta vagal chive ul pe cale nervos centrala si amelioreaza
dereglarile vegetative frecvent prezente la bolnavii ulcerosi.
Alaturi de efectele tuturor drogurilor trebuie asociata psihoterapia,
linistea bolnavului si increderea sa in actul medical.
Din medicatia care influenteaza functia de bariera a stratului mucos si
mucoid gastroduodenal face parte Bismutul coloidal, dizaharidele sulfate,
substantele siliconate.
Bi coloidal administrat inainte de mese si intre mese formeaza o
pelicula de proteinat bismutic la nivelul craterului ulceros, fixeaza pepsina si
clorul la acest nivel, nefiind absorbit este evitata encefalopatia bismutica.
Dizaharidele sulfate reprezentate de sucralfat un sulfat de Al zaharat
care produce cu proteinele craterului ulceros un complex zaharoza-sulfat
formand o bariera protectoare ce impiedica patrunderea si efectele nocive ale
HCl, pepsinei si bilei in teritoriul ulcerului si retrodifuzia H+.
Substantele siliconate sunt rasini anionice care administrate per os se
depun pe mucoasa gastroduodenala impiedicand actiunea pepsinica si
retrodifuzia H+.
Medicatia cu actiune la nivelul celulelor cu implicatii in secretia
clorhidropeptica este de mare actualitate, dar efectele acesteia privind
prevenirea recurentelor ulceroase si mai ales reactiile adverse sunt in curs de
evaluare.
Cimetidina (Tagamet) se administreaza in 1-1,4 g / 24 h timp de 3-4
saptamani ajungand la scurtarea duratei crizei ulceroase si favorizand
cicatrizarea. Administrarea in doza de intretinere (400 mg seara la culcare
timp de 6-12 luni) previne recidivele in perioada terapeutica.
Ranitidina (Zantac) in posologie de 300 mg / zi pe perioada de 3
saptamani are efecte superioare cimentidinei in vindecarea ulceratiei.
La instituirea oricarei terapii antiulceroase trebuie avute in vedere
urmatoarele elemente : - contraindicatii ;
- toleranta individuala ;
- afectiuni concomitente ;
- eventualitatea unor reactii adverse ;
- scurtarea crizei ulceroase;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor.
Vincecarea leziunilor ulceroase ramane cu cel putin 2 saptamani in
urma disparitiei durerii si a celorlalte simptome; se impune continuarea
oricarui tratament inca cel putin 2 saptamani de la remisiunea clinica
subiectiva.

Daca in ciuda oricarui tratament corect instituit si urmarit simptomele

si ulceratia raman neinfluentate 2-3 luni, se considera ca ulcerul este
refractar la tratament sau complicat.
In afara crizelor ulceroase regimul alimentar va fi largit dupa
tolerantele individuale, regimurile restrictive fiind inutile in privinta
prevenirii recidivelor.

I.6
EVALUARE
PROGNOSTIC)

(EVOLUTIE,

COMPLICATII,

EVOLUTIE
Leziunea ulceroasa gastrica si duodenala, are tendinta naturala de
extensie transmurala atingand uneori peritoneul si favorizand complicatiile
severe. Scopul oricarui tratament priveste remiterea fazei acute (durere si
ulceratie), prevenirea recidivelor si complicatiilor.
Studii radiologice si endoscopice combinate arata ca durerea este
prezenta la 52 % din bolnavii cu ulcer duodenal si la 26 % din cei cu ulcer
gastric, din aceste date rezultand evolutia silentioasa, mai ales in ulcerul
gastric. Unii bolnavi pot face recidive ulceroase cand la nivelul duodenului,
cand la nivelul stomacului, rareori intalnindu-se ulceratii simultane active
gastrice si duodenale.
Din aceste date se deduce ca este relativ greu de evaluat evolutia
naturala a ulcerului gastro-duodenal, tinand seama ca o mare parte din
acestea sunt asimptomatice.
Dintre parametri clinici, durerea este luata in mod obisnuit in
consideratie pentru a evalua incepera fazei de activitate si durata acesteia. Se
constata discordante intre durata durerii si a ulceratiei, aceasta din urma
persistand inca 2-3 saptamani dupa remisiunea clinica. Din aceste motive cel
mai obiectiv test pentru a evalua durata crizei ulceroase si aparitia recidivei,
este cel endoscopic.
Sunt unele deosebiri in evolutia naturala a ulcerului gastric si ulcerul
duodenal. Astfel, ulcerul gastric are recurente in special in primii 2 ani, mai
ales la bolnavii care au prezentat o vindecare lenta a primei crize ulceroase.
In ulcerul duodenal recurentele apar in special in primii 8-10 ani dupa
acest interval de timp ulcerul intrand in remisiune mai indelungata. Sunt mai
expusi la recidive frecvente bolnavii cu valori mari ale DAS + DAB.
Unii factori care influenteaza evolutia ulcerului gastric si duodenal
sunt inevitabili, iar altii pot fi influentati.
Printre factorii aproape imposibil de eliminat sunt :
- hipersecretia gastrica acida ;
- cresterea pepsinogenului seric ;
- factori implicati in apararea mucoasei gastroduodenale si factorul genetic.
Factorii care pot fi evitati:
- consumul de droguri ulcerigene;
- fumatul ;
- factori dietetici (mese neregulate, consum de alcool, cafea) ;

- factori stresanti de mediu (conflicte, stari de tensiune nervoasa, somn

deficitar) ;
- factori ce depind de individ (anxietate, irascibilitate).
Un tratament medical bine condus poate influenta cursul afectiunii nu
numai prin distantarea recidivelor, ci si prin intrarea in remisiune
indelungata, uneori definitiva.

COMPLICATII
Frecventa complicatiilor este relativ egala in cele doua localizari
principale ale ulcerului.
Complicatiile ulcerului gastric si duodenal sunt majore, cu implicatii
chirurgicale de urgenta si minore, ce pot beneficia de tratament medical.
Complicatiile majore sunt consecinta evolutiei naturale a ulcerului
gastroduodenal, dar de multe ori pot fi precipitate de factori de mediu
(conflictuali, alimentari, consum de bauturi alcoolice) sau de droguri
ulcerigene (aspirina, corticoizi, antireumatice cu precadere).
Punctul de plecare il reprezinta ulceratia care este asociata de obicei
cu reactii fibroconjunctive si vase de neoformatie in fundul craterului.
In 10 % din cazuri debutul clinic este deschis de complicatie in special
in cazurile asimptomatice. In majoritatea cazurilor insa complicatiile apar
intre 2-3 ani de la debutul clinic, iar unele dintre acestea sunt mai frecvente
in ulcerul duodenal, altele in ulcerul gastric. Complicatiile majore de regula
cu implicatii chirurgicale sunt : HDS, perforatie, penetratie, stenoza.
1. Hemoragia se poate exterioriza sub forma de melena, mai frecventa in
ulcerul duodenal, hematemeza mai frecventa in ulcerul gastric sau
hematemeza si melena prezenta in ambele localizari.
Incidenta maxima a hemoragiilor de cauza ulceroasa este in decada a
V-a la barbati si a IV-a la femei. Ulcerul gastric sangereaza mai frecvent
decat ulcerul duodenal, iar ulcerele post-bulbare sangereaza in proportie de
50 %.
In 10 % din cazurile de perforatie HDS poate surveni o complicatie de
concomitenta mai ales la batrani. De obicei simptomatologia ulceroasa se
atenueaza dupa hemoragie. In cazul accentuarii acesteia trebuie suspectata
perforatia, complicatie concomitenta a hemoragiei.
Sursa hemoragiei este reprezentata de arteriolele erodate din fundul
sau marginile craterului ulceros, din vasele proprii parietale gastrice sau
duodenale, rareori din vascularizatia capilara ce inconjoara zona ulceroasa
sau mai rar din vasele mari gastroduodenale (artera pancreatico-duodenala,
ramurile arterei gastrice stangi, artera hepatica).

Pierderea a 80 100 ml sange din zona ulceroasa determina aspectul

moale melenic al scaunului. Prin tuseul rectal se poate obiectiviza corect
melena.
In practica se pot intalni afectiuni simultane cu ulcerul gastroduodenal care pot fi sursa de hemoragie, ciroza hepatica (varice esofagiene),
hernie transhiatala, esofagita de reflux, sindromul Mallory-Weiss, tumori
gastrice, gastrite erozive, diverticuli duodenali. Efectuarea fibrogastroscopiei
eso-gastro-duodenale in urgenta si a examenului radiologic orienteaza rapid
diagnosticul.
2. Perforatia prezinta o gravitate majora care greveaza indicele de
mortalitate in ulcerul gastroduodenal. Aceasta complicatie reprezinta
evolutia naturala transmurala a leziunii ulceroase ce uneori evolueaza catre
marea cavitate peritoneala. Marea majoritate a perforatiilor sunt situate pe
peretele anterior al duodenului si stomacului, determinand simptome
peritoneale acute. Cand extensia in profunzime a leziunii ulceroase insoteste
diferite organeea poate fi localizata de reactiile inflamatorii generate la acest
nivel. De regula traversarea rapida a seroasei peritoneale, pe o arie mai mare
de 2-3 mm, determina perforatia, iar traversarea lenta, cu autolimitare
fibroasa, de obicei in organele din jur, caracterizeaza perforatia. Prevalenta
perforatiei este mai mare in ulcerul duodenal fata de ulcerul gastric circa
90 % din perforatii producandu-se la nivelul duodenului.
Se mentioneaza o mai mare frecventa a perforatiilor gastrice in
ulcerele din zona antrala si pilorica, fata de restul stomacului. Frecventa este
mai mare la barbati (70 %), fata de femei.
Perforatia apare mai frecvent la varste tinere (copii, adolescenti) si in
decadele a V-a si a VI-a de viata. Concomitenta perforatiei ulceroase cu
hemoragia sau cu stenoza pilorica este intalnita in 8-10 % din cazuri. Adesea
perforatia apare dupa un pranz sau consum mare de bauturi alcoolice.
Premergator perforatiei si mai ales concomitent cu aceasta, presiunea
intraluminala creste in segmentul digestiv respectiv, in stomac prin spasm
piloric prelungit, in duoden prin spasme pilorice si contractii distale ale
peretelui duodenal. In functie de aceasta presiune, continutul endoluminal
este varsat in cavitatea peritoneala, in cantitati variabile.
Printre factorii cu rol de potentare a agresiunii clorhidropeptice si de
scadere a apararii, se mentioneaza consumul de droguri ulcerigene, abuzurile
alimentare si de alcool, incordarile psihice, unele afectiuni premergatoare
(IMA, interventii chirurgicale in sfera digestiva, arsurile).
Tabloul clinic este deschis de durere, care are o violenta deosebita,
este cu sediul epigastric, in zona perforatiei iradiaza relativ repede catre
umerul drept si fosele iliace, rareori in spate. Violenta durerii depaseste

intensitatea tuturor acceselor dureroase pe care bolnavul le-a prezentat pana

atunci. La varstnici intensitatea simptomelor poate fi mai redusa ingreunand
diagnosticul.
Dupa instalarea durerii, apar o serie de simptome care marcheaza
sindromul peritoneal : greturi, varsaturi alimentare, acide sau biliare,
anxietate, agitatie, transpiratie, paloare, tahicardie, tahipnee, oprirea
tranzitului intestinal.
Aceste simptome de rapiditatea si de marimea perforatiei precum si de
cantitatea de continut gastric sau duodenal ajunsa in cavitatea peritoneala.
Peritonita este de obicei generalizata si mai rar limitata in raport cu
localizarea continutului gastric iesit prin perforatie (in abdomenul superior).
In conditii obisnuite diametrul zonei de perforatie nu depaseste 5 mm. Dupa
cateva ore (2-4), in cazurile obisnuite, urmeaza o relativa ameliorare a
simptomelor, de durata variabila, dar inselatoare, urmata de reluarea
acestora, cu o intensitate si mai mare, cu aparitia febrei si a starii de soc.
Examenul obiectiv evidentiaza, prin palpare, sensibilitatea dureroasa
deosebita la nivelul peretelui abdominal epigastric, apoi contractura
musculara si aspectul de abdomen de lemn ce survine la 3-5 ore de la
debut. Abdomenul este hipersonor la percutie, matitatea hepatica diminua
foarte mult sau dispare, inlocuita fiind de sonoritatea aerului patruns prin
perforatie in cavitatea peritoneala, iar la auscultatie zgomotele aerice
intestinale sunt rare sau complet disparute datorita instalarii unui ileus
reflex. Tuseul rectal evidentiaza o sensibilitate dureroasa intensa, mai ales in
fundul de sac pelvian drept. Examenul radiologic descopera prezenta de gaze
sub hemidiafragmul drept, iar datele biologice arata o leucocitoza cu
neutrofilie si uneori usoara crestere a amilazemiei.
De o mare importanta sunt datele bacteriologice (hemoculturi, cultura
din lichidul de aspiratie gastrica precum si din lichidul peritoneal extras in
timpul interventiei), care pot orienta judicios tratamentul postoperator cu
antibiotice.
Tratamentul de urgenta este chirurgical si trebuie sa fie precoce
(primele 3-4 ore), de rapiditatea interventiei depinzand sansele de
supravietuire. In raport cu gravitatea situatiei tratamentul consta sau numai
in sutura perforatiei cu acoperire peritoneala, sau in gastrectomie partiala
cand conditiile o permit.
Aspiratia gastrica, corectarea balantei hidroelectrolitice, transfuzia de
sange si antibioticele completeaza tratamentul chirurgical. Mortalitatea
postoperatorie variaza intre 10-20 % in cazul perforatiilor mici (1-2 mm) sau
cand tratamentul chirurgical nu se poate efectua se poate temporiza
tratamentul chirurgical si recurge la un tratament medical constand in

aaspiratie maso-gastrica continua, tratament cu antibiotice, corectarea

dezechilibrului hidroelectrolitic si observarea clinica si biologica
permanenta, tratament care poate permite inchiderea perforatiei.
Exista perforatii mici cu vindecare spontana, tabloul clinic fiind
dominat de dureri mari intense localizate, fara reactie peritoneala.
PENETRATIA reprezinta o traversare relativ lenta a peretelui gastric
sau duodenal de catre lezuinea ulceroasa cu reactii fibroconjunctive de
limitare a procesului patologic.
Penetratia poate fi localizata intramural, fara a depasi limitele seroasei
peritoneale, situatie intalnita in special in ulcerul gastric sub denumirea de
ulcer calos.
Din tabloul proceselor penetrante, 40 % sunt limitate la peritoneu, in
90 % din cazuri penetratia depaseste seroasa peritoneala, fiind vorba de
perforatie mica, autorezolvata prin procese fibro-adezive, iar in alte 40 % din
cazuri procesul inteseseaza organele din jur, pancreas, cai biliare, ligamentul
gastro-hepatic, colonul transvers determinand procese reactive din partea
acestora sau fistule digestive interne.
Penetratia este mai frecventa in ulcerele situate pe fata posterioara a
duodenului sau stomacului.
Procesul inflamator de vecinatate, prezent in aceste conditii, poate
interesa terminatiile nervoase senzitive determinand manifestari dureroase,
care schimba tabloul clinic al afectiunii de baza.
Penetratia este mai frecventa la barbati si apare relativ tardiv in
evolutia afectiunii de obicei dupa 10-12 ani.
Tabloul clinic este dominat de durere al carei aspect se schimba fata
de cel al leziunii ulceroase, prin aceea ca iradiaza posterior paravertebral si
interscapulo-vertebral (T10 L2) in penetratia pancreatica cea mai frecventa
in practica. Durerea este mai intensa, se accentueaza noaptea, este de lunga
durata, impiedica bolnavul sa doarma. Alteori durerea este proiectata
anterior-epigastric pe o arie larga, cu iradieri in functie de directia
penetratiei, de obicei in hipocondrul drept, ca expresie a interferentei cu
arborele biliar.
In cazul ulcerului penetrant, durerea nu mai are caracter sezonier,
apare dupa alimentatie, din cauza distensiei gastrice dureroase, este de lunga
durata si nu dispare complet dupa mese, prelungindu-se catre noapte cand
din nou se accentueaza. Durerea nu mai este calmata de alimentatie si nu
mai reactioneaza la terapia antiulceroasa obisnuita si obliga in functie de
directia penetratiei la pozitii antalgice. Examenul obiectiv pune in evidenta
unele manifestari de denutritie datorita reducerii ingestiei de alimente de
catre bolnav de teama durerilor. Datorita reducerii somnului pot apare

manifestari de astenie fizica si psihica, irascibiliate. Palparea profunda in

zona dureroasa poate determina accentuarea durerilor, mai ales in cazul
penetratiei catre caile biliare sau ligamentul gastro-hepatic.
Examenul obiectiv la nivelul abdomenului (palparea in special)
contribuie la diagnostic prin datele negative, excluzandu-se in special mase
tumorale abdominale.
Examenul radiologic si endoscopic pot evidentia rareori penetratia
prin aspectul diverticular sau de crater profund in zona respectiva. Datele
biologice nu sunt concludente.
Penetratia are obligatoriu sanctiune terapeutica chirurgicala.
STENOZA PILORICA este o complicatie in special a ulcerului duodenal
vechi sau a ulcerului piloric. Procesul obstructiv al pilorului insoteste
ulcerele in activitate, mai rar este asociat exclusiv proceselor cicatriciale.
Procesul stenozant incepe lent cu edem piloric, hipertrofia
musculaturii respective, terminandu-se cu faza fibroretractila.
Manifestarile clinice sunt insidioase si incep cu senzatia de satietate
postprandiala precoce, sensibilitate gastrica difuza, varsaturi alimentare
capricioase, continand alimente consumate cu 6-12 ore inainte si care
usureaza bolnavul. Alteori varsaturile devin zilnice si sunt mai ales matinale.
Bolnavul prezinta anorexie si sitofobie care duc la deficit ponderal si
tulburari hidroelectrolitice. Acestea se datoresc atat varsaturilor, cat si
aspiratiilor gastrice prin care se pierde HCl si cloruri de Na si K cat si unor
pierderi importante de Na + K prin urina. La inceput rinichiul compenseaza
pierderile de electroliti prin sucul gastric, dar ulterior cand deficitul de NaCl
sporeste se produce hiperaldosteroism secundar, care creste reabsorbtia
tubulara de ioni de Na+ in schimbul ionilor de K+ si H+, in aceasta faza urina
este acida si contine mult K. Rinichiul nemaiputand compensa pierderile de
H+ si Cl- gastrice, acesti ioni se elimina si prin urina si in final se ajunge la
hipocloromie, alcaloza metabolica si hipopotasemie.
Rareori manifestarile clinice sunt de tip acut, procesul fiind compensat
mult timp prin dilatatie si hipotonie gastrica. Constipatia este deseori
prezenta.
Ulcerul gastric genereaza mai rar stenoze mediogastrice (stomac in
clepsidra ) care evolueaza cu aceleasi simptome dar cu orar postprandial
mai precoce.
La examenul obiectiv se remarca: tulburari nutritionale variabile, stare
de deshidratare, scadere in greutate, clapotaj gastric, iar la inspectie, uneori
se deceleaza prin peretele abdominal flasc conturul stomacului dilatat si
contractii gastrice proiectate in zona epigastrica, ce pot fi uneori provocate
prin percutarea brusca cu degetele a regiunii.

Stabilirea diagnosticului corect al acestei complicatii la un bolnav

ulceros se face pe baza datelor oferite de aspiratia gastrica, examenul
radiologic si endoscopic, dupa extragerea completa a continutului gastric.
Examenul endoscopic poate indica sediul si cauza obstacolului. Datele
biologice arata hipocloremie si hipoKaliemie, tendinta de hemoconcentratie,
uneori cresterea azotemiei.
Tratamentul este chirurgical, dupa reechilibrare hidroelectrolitica si
proteica.
Complicatiile minore ale ulcerului gastro-duodenal nu au indicatie
chirurgicala, dar modifica aspectul clinic al afectiunii.
Printre acestea se mentioneaza :
- gastrita sau duodenita de asociere care determina dureri epigastrice difuze,
intolerante alimentare si eficienta mai scazuta a tratamentului antiulceros
- suferinte colecisto-biliare (mecanisme reflexe si umorale) cu tabloul biliar
respectiv care se suprapune peste cel al ulcerului G-D
- esofagia de reflux, expresie a dinamicii dereglate a cardiei, care determina
simptome corespunzatoare, de obicei in decubitus si noaptea.
RELATIA CU ALTE BOLI :

Ulcerul gastric este considerat ca stare preneoplazica gastrica, intrand

in cadrul factorilor de risc pentru aceasta afectiune.
Bolile hepatice cronice pot predispune la ulcer gastric si ulcer
duodenal.

PROGNOSTIC
Prognosticul bolnavului de ulcer gastro-duodenal necomplicat este
bun daca se respecta principiile terapeutice fundamentale. Ulcerul insa este o
afectiune capricioasa fiind asociat cu complicatii in procente de 10-25 % din
cazuri in functie de zona geografica.
Complicatiile ulcerului gastro-duodenal, netratate corespunzator au un
prognostic grav. Tratate in timp util, acestea au un prognostic favorabil, prin
reducerea mortalitatii postoperatorii si prin restabilirea unei stari clinice
convenabile.
Este demonstrat ca dezordinile secretorii si sensibilitatea celulelor
parietale la stimulenti vagali si gastrina raman nemodificate in fazele de
remisiune ale ulcerului duodenal in special. Se va impune : evitarea
alcoolului concentrat, fumatul, asigurarea meselor regulate, inlaturarea
drogurilor ulcerigene si a factorilor stresanti psihici care ajuta la prevenirea
sau distantarea recidivelor.

Unele afectiuni intercurente care favorizeaza ulcerogeneza (hepatice,

pulmonare, ateroscleroza, tulburari nutritionale) trebuie tratate
corespunzator, evitandu-se medicatia ulcerigena.
Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii :
- complicatii majore, HDS mari unice sau hemoragii digestive moderate dar
repetate, perforatia stenoza, penetratia, ulcerul calos
- suspiciunea de leziune gastrica maligna
- ulcerul gastro-duodenal rezistent la tratament.
Tehnicile chirurgicale utilizate pentru vindecarea leziunilor ulceroase
si a complicatiilor acestora depind de : stadiul bolii, complicatii, experienta
chirurgului.
RECUPERAREA

In fazele de recurenta ulceroasa, activitatea profesionala a bolnavului

este redusa, uneori total, datorita simptomatologiei dureroase si posibilitatii
de complicatii majore. Tratamentul complex, bine individualizat, duce la
reducerea crizelor si chiar la distantarea acestora. Recuperarea bolnavului
este astfel totala in ulcerul necomplicat, remisiunile sunt lungi, iar recidivele
au durata mai scurta si cu dureri de mai mica intensitate. Dupa interventii
chirurgicale obisnuite, impuse de complicatii, recuperarea bolnavului este de
asemenea posibila.

I.7 EDUCATIA PENTRU SANATATE

Conform cunostintelor actuale, ulcerul gastro-duodenal este o
afectiune destul de des intalnita si greu vindecabila.
In acest sens, prevenirea aparitiei bolii si tratarea bolii de la primele
simptome constituie o solutie logica, deoarece netratarea lui duce la
complicatii majore si uneori la cronicizarea lui.
Prevenirea imbolnavirilor se face in primul rand prin controlarea
factorilor de risc.
Profilaxia ulcerului gastro-duodenal in faza activa are rol in special in
prevenirea recidivelor prin masuri igieno-dietetice, sedative nervoase si
terapie medicamentoasa.
In familiile cu aglomeratie de cazuri de ulcer gastro-duodenal, rudele
de gradul I trebuie sa cunoasca factorii de risc care intra in ecuatia ulceroasa
printr-o educatie sanitara corespunzatoare si sa ia masuri de corectare sau
inlaturare a lor.
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal in faza activa are ca scop
imediat vindecarea ulceratiei si disparitia durerii, iar ca scop tardiv
prevenirea recidivelor si complicatiilor. Acest tratament este partial diferit in
ulcerul gastro-duodenal si trebuie strict individualizat. Scopul imediat :
vindecarea leziunilor ulceroase, este atins prin rezolvarea urmatoarelor
deziderate : eliminarea unor factori precipitanti ai recurentei ulceroase si
diminuarea secretiei clorhidropeptice.
Principii terapeutice in ulcerul gastro-duodenal
1. Combaterea factorilor agresivi prin:
- inlaturarea noxelor in special fumat + acid acetilsalicilic
- neutralizarea aciditatii prin antiacide
- inhibarea secretiei de acid: - la nivelul receptorilor H2:
Cimetidina, Ranitidina
- la nivelul receptorilor acetilcolinici : Pirenzepina, alte anticolinergice
- la nivelul receptorilor gastrinici :
Proglumid
- la nivelul receptorilor celulelor :
Somatostanina, Calcitonina, Glucagon.
- reducerea substantelor citotoxice prin absorbtie pe antiacide ce
contin Al si medicamente ce cresc motilitatea ca
Metoclopramida

- influentare nervoasa
2. Stimularea factorilor defensivi prin :
- influentarea calitatii mucoasei si a pancreasului prin
Carbenoxolon, Prostaglandine, Urogastron
- formatoare de pelicula protectoare : Sucralfat, saruri de bismut
- stimularea secretiei pancreatice de bicarbonati : secretina-depozit
Eliminarea factorilor precipitanti ai crizei ulceroase, care actioneaza
prin cumul (ecuatia ulceroasa) si care sunt de ordin psihic, alimentar, unele
deprinderi (fumat, alcool, exces de cafea), consumul de droguri ulcerogene
sunt de o mare importanta in prevenirea ulcerului.
Starea psihica este influentata de suprasolicitari, insomnii, oboseala
fizica si psihica, stari conflictuale, stres, pe de o parte si de fondul psihic
individual (anxietate, agitatie), pe de alta parte. Relatia dintre pacient si
medic, manifestata in primul rand prin incredere in terapia care se va rfrctua,
are un rol important in scurtarea crizei ulceroase. Eliminarea factorilor de
mediu care influenteaza starea psihica, tratamentul unor dereglari psihice
individuale, increderea in medic si in actul medical au un rol de baza in
terapia crizei ulceroase. Tinand seama de conditiile socio-economice ale
bolnavului si de intensitatea manifestarilor clinice ale crizei ulceroase,
bolnavul va fi tratat la domiciliu sau in spital.
Participarea activa si constienta a ulcerosului la tratamentul bolii sale
reduce nu numai complicatiile bolii, ci are si un efect economic, reducand
cheltuielile individuale si sociale.
Factorii alimentari care pot precipita criza ulceroasa sunt mesele
neregulate in conditii de tensiune nervoasa, mesele abundente, alcoolul,
consumul abuziv al condimentelor, pranzuri bogate in peptone si grasimi
prajite.
Deprinderile individuale cu rol cumulativ in declansarea crizelor
ulceroase sunt fumatul si abuzul de cafea, mai ales pe stomacul gol.
Masurile igieno-dietetice au rol pozitiv in scurtarea crizei ulceroase si
cicatrizarea leziunii, dar nu este dovedit rolul lor in prevenirea recidivelor.
Masurile importante de care un ulceros va trebui sa tina cont sunt :
- asigurarea unui confort psihic corespunzator
- regim alimentar adecvat ce va avea in vedere eliminarea sau reducerea
aalimentelor cu volum crescut si cu structura chimica neadecvata
- regimul va fi adaptat si la starea nutritionala a bolnavului
- ritmicitatea meselor
- evitarea distensiei mari gastrice

- evitarea fumatului, alcoolului, cafelei si bauturilor ce contin cofeina care au

rolul de a favoriza aparitia crizelor ulceroase sau a recidivelor

I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN

DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari
cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru
desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in
domeniul sanitar vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din
punct de vedere al securitatii muncii.
Astfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate
cu privire la :
a) riscurile la care sunt expuse privind contacterea unor boli ;
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate : butelii de
O2, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorie, etc ;
c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran
de protectie, manusi, sorturi) ;
d) mijloacele de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea
cu produsele de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de
ascita etc.) ;
e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente ;
f) semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje
(recipiente de sticla, cutii, flacoane etc.) ;
g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic,
de iradiere etc. ;
h) purtarea echipamentului de protectie ;
acesta este alcatuit din :
- halat alb
- calota
- papuci ce pot fi usor decontaminati
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de
cele pentru imbracamintea personala de exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului,
acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare
si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe
mainile ude aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se
freaca mainile 5 secunde pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile ?

-ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;

- inainte de contactul cu pacientul ;
- inainte de baie ;
- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie ;
- dupa indepartarea manusilor ;
- inainte si dupa parasirea saloanelor;
- inainte de manuirea hranei ;
- inainte de procedurile aseptice : ingrijirea unei rani, injectii,
punctii etc. ;
- inainte de contactul cu orice pacient.
Cei 6 pasi ai spalarii mainilor
1 mainile pe fetele palmare
2 mainile pe fetele dorsale
3 palmele interdigital
4 degetele cu palma opusa
5 policele cu palma opusa
6 unghiile prin rotatii cu palma opusa
i) se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la
echipamentelor tehnice electrice si se interzice descompletarea
rchipamentului electroizolant (podele, covoare, electroizolante etc.)
j) in sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator unde se
lucreaza si cu gaze narcotice inflamabile, se interzice purtarea
imbracamintei din fibre sintetice sau lana ;
k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se
manance sau sa se atinga gura sau fata, cu mainile ;
l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor ;
m) depozitarea reziduurilor menajere se va face separat de cele din
activitatea medicala ;
n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind
examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor.

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

I. 1. a) ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV
APARATUL DIGESTIV
APARATUL DIGESTIV SI GLANDELE ANEXE reprezinta totalitatea
organelor care realizeaza digestia, adica transformarile alimentelor pentru a
fi facute asimilabile. Aparatul digestiv este alcatuit dintr-un tub musculos
intins de la gura la anus, numit tubul digestiv si din glandele anexe. Tubul
digestiv cuprinde :
- cavitatea bucala
- faringele
- esofagul
- stomacul
- intestinul subtire
- intestinul gros
Fiecare segment din tubul digestiv are un rol precis in actul digestiei.
In interior tubul digestiv este captusit cu o mucoasa care contine glande mici
cu rol de a secreta fermenti digestivi necesari digestiei alimentelor.
Glandele anexe participa la digestia chimica a alimentelor prin
fermentii pe care ii secreta si ii varsa in tubul digestiv. Aceste glande sunt :
- glandele salivare
- ficatul
- pancreasul
1. CAVITATEA BUCALA este primul segment al tubului digestiv.
FUNCTII : digestiva, respiratorie, fonatie, intervine in mimica si in limbajul
articulat.
LOCALIZARE : ocupa etajul inferior al craniului visceral.
Este cuprinsa intre :
- fosele nazale, situate superior
- regiunea superioara a gatului, situat inferior
- orificiul bucal sau gura prin care comunica cu exteriorul
- faringele, cu care comunica prin istmul faringian
Cavitatea bucala este formata din doua compartimente separate prin
arcadele alveolo-dentare :
1A VESTIBULUL BUCAL care are un perete antero-lateral, format din buze
si obraji si un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolodentare ;

1B CAVITATEA BUCALA PROPRIU-ZISA delimitata astfel :

- superior = bolta palatina care o separa de fosele nazale si prezentand doua

portiuni : - palatul dur ;
- palatul moale sau valul palatin
- inferior = planseul bucal, format in principal din muschi, la acest nivel se
gasesc glandele salivare sublinguale
- antero-lateral = arcadele dentare
- posterior = este reprezentat superior de valul palatin si inferior de istmul
faringian
Cavitatea bucala este ocupata in cea mai mare parte de limba, organ
musculo-membranos mobil, situata pe planseul bucal.
LIMBA are rol in : - masticatie
- deglutitie
- supt
- este organ gustativ
- rol in limbajul articulat
Limba are doua portiuni: - verticala = radacina limbii, fixata pe
mandibula si osul hioid prin muschi;
- orizontala = corpul limbii, care e mobil
Pe fata dorsala a limbii pana la santul terminal, se gasesc papilele
linguale sau gustative, cu rol in receptionarea senzatiilor gustative si tactile.
DINTII sunt organe dure, de culoare alba, fixati in alveole si situati
in arcadele alveolo-dentare.
Au rol mecanic in digestia bucala , intervenind in sfaramarea si
triturarea alimentelor.
Au aspect si forme diferite in functie de rolul indeplinit in masticatie:
- incisivii taie alimentele
- caninii sfasie alimentele
- premolarii strivesc alimentele
- molarii strivesc alimentele
Omul are doua dentitii : temporara se definitiva.
Pe sectiune longitudinala dintele este format din :
a) cavitatea dintelui (camera pulpara)
b) cavitatea si canalul dentar
c) dentina
d) smaltul (substanta adamantina)
e) cimentul
GLANDELE SALIVARE sunt glande anexe ale cavitatii bucale, intervenind
in procesul digestiei prin produsul lor de secretie, saliva. Saliva are actiune

mecanica, de imbibare a bolului alimentar, si actiune chimica prin enzima pe

care o contine ptialina sau amilaza salivara.
Se impart in :
- glande salivare mici raspandite in peretii cavitatii bucale, in mucoasa si
limba
- glande salivare mari : glanda parotida, submandibulara, sublinguala.
Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al caror canal excretor
se deschide la suprafata mucoasei bucale. Sunt glande exocrine.
Glanda parotida este voluminoasa situata retromandibular, ocupand
loja cu acelasi nume.
Secretia glandei este de tip seros.
Glanda submandibulara ocupa loja cu acelasi nume, delimitata de
muschi si fata inferioara a mandibulei.
Este o glanda exocrina cu secretie de tip sero-mucos.
Glanda sublinguala se gaseste in planseul bucal, de o parte si de alta a
fraului limbii.
Este o glanda exocrina cu secretie de tip sero-mucos.
2. FARINGELE este un organ musculo-membranos la nivelul caruia se
intersecteaza calea respiratorie si digestiva.
Faringele este situat : - anterior coloanei cervicale
- posterior: de fosele nazale, cavitatea bucala,
laringe
Faringele are forma unui jgheab deschis anterior. Este impartit in 3
etaje in functie de organele cu care comunica anterior:
- nazo-faringe sau rinofaringe sau epifaringe
- buco-faringe sau orofaringe sau mezofaringe
- laringo-faringe sau hipofaringe
La nivelul nazo-faringelui (a carei limita inferioara o formeaza valul
palatin in timpul deglutitiei) se afla:
- o aglomerare de noduli limfatici ce alcatuiesc amigdala faringiana sau
Lusbika;
- lateral, orificiile trompelor faringo-timpanice Eustachio. In jurul lor exista
o alta aglomerare de tesut limfoid = amigdala peritubulara Gerlach.
Orofaringele comunica anterior cu cavitatea bucala prin istmul
faringian.
Amigdalele: palatine, tubare, faringiana, linguala alcatuiesc un cerc
limfatic = inelul limfatic perifaringian Waldeyer, cu rol in apararea
organismului contra infectiilor, mai ales la copii.
Inervatia faringelui este: - senzitiva, data de: nervul trigemen, nervul
gloso-faringian, nervul vag;

- motorie, data de: nervul glosofaringian,

nervul accesor, nervul vag;
- vegetativa, data de : fibresimpatice din
simpaticul cervical si fibre parasimpatice din nervul vag
3. ESOFAGUL este segmentul digestiv cuprins intre faringe si stomac.
Limita superioara este reprezentata de planul care trece prin vertebra 6.
Limita inferioara se gaseste la nivelul cardiei, orificiul prin care esofagul
comunica cu stomacul.
In functie de regiunile prin care trece, esofagului i se descriu 3
portiuni :
- esofagul cervical, pana la orificiul superior al toracelui (apertura toracica
superioara) ; aceasta are : anterior = traheea , posterior = coloana cervicala,
lateral = lobii glandei tiroide si pachetul musculo-nervos al gatului
- esofagul toracal, pana la diafragm
- esofagul abdominal, pana la cardia.
Esofagul are o lungime medie de 25 cm
In structura esofagului intra urmatoarele tunici :
- tunica mucoasa la interior, care contine glande care secreta mucus
- tunica submucoasa , groasa, care determina formarea unor plici
longitudinale ale mucoasei
- tunica musculara, cuprinde un strat extern cu fibre longitudinale si unul
intern cu fibre circulare
- tunica externa sau adventicea, este reprezentata la nivelul portiunii
abdominale a esofagului, de seroasa peritoneului visceral
Inervatia esofagului este vegetativa :
- simpatica, prin plexul esofagian
- parasimpatica, prin nervul vag
4. STOMACUL este un organ abdominal al tubului digestiv , situat intre
esofag si duoden.
Este asezat in etajul superior al cavitatii abdominale, intre diafragm,
ficat, colon transvers si peretele abdominal, ocupand loja gastrica.
Stomacul este mentinut in pozitia sa de :
- esofag, pediculi viscerali, ligamente si peritoneu, care il leaga de organele
vecine si presiunea abdominala.
Configuratia externa a stomacului

Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa :

- o parte din epigastru
- cea mai mare parte a hipocondrului stang
Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati :

- fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan

frontal.
- marginile stomacului : - dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre
dreapta si superior
- stanga sau marea curbura, cu convexitatea spre
stanga si inferior
- extremitatile stomacului : - superioara = orificiul cardia
- inferioara = orificiul piloric prin care se
continua cu duodenul
Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:
a) verticala sau digestiva care se imparte in:
- fundul sau fornicul stomacului, situat deasupra planului orizontal
care trece prin cardia
Aceasta reprezinta camera cu aer a stomacului, care nu se umple cu
alimente
- corpul stomacului pana la incizura angulara
b) orizontala sau de evacuare care cuprinde :
- orificiul piloric
- canalul piloric
Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv :
- seroasa, reprezentata de peritoneul visceral
- musculara, formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi
Muschii stomacului imprima peretilor acestuia 2 tipuri de miscari :
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se
dispun in straturi ;
- peristaltice, de inaintare a continutului gastric spre pilor
- submucoasa, care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul
vegetativ Meissner.
- mucoasa, care captuseste fata interna a organului. Are o grosime de
aproximativ 2 mm.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu de invelis cilindric simplu, un
aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este format din glande unicelulare si din glande
gastrice.
Glandele gastrice se impart in :
- glande fundice la nivelul fornixului
- glande cardiale, care secreta mucus
- glande pilorice, care predomina la nivelul micii curburi si secreta mucus
- glande Brnner, asemanatoare celor din duoden.

Vascularizatia stomacului :

- arteriala, este data de ramurile trunchiului celiac

- venoasa este tributara venei porte
Inervatia stomacului :
- parasimpatica prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor
- simpatica prin plexul celiac, cu rol inhibitor
5. INTESTINUL SUBTIRE este cel mai lung segment al tubului digestiv si
organul cel mai important al procesului de digestie prin functia motorie,
secretorie si de absorbtie.
Se intinde de la sfincterul piloric pana la valvula ileocecala, unde se
continua cu intestinul gros.
Prezinta doua portiuni :
- duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului ;
- jejuno-ileonul care este mobil
5A DUODENUL este cuprins intre sfincterul piloric si unghiul duodenojejunal. Are o lungime de 25-30 cm.
Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins corpul
pancreasului.
I se descriu 4 portiuni:
- superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal
- descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui Vater in care se
deschid :
- canalul coledoc
- canalul pancreatic principal Wirsung
- portiunea orizontala sau prevertebrala
- portiunea ascendenta
Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodenojejunala cu jejunul.
Duodenul este un organ retroperitoneal, acoperit de peritoneu.
El se proiecteaza pe :
- coloana vertebrala intre L1-L4
- peretele abdominal anterior : in epigastru, regiunea ombilicala.
Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici caracteristice
tubului digestiv: seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa.
Vascularizatia duodenului :
- arteriala, este reprezentata de ramuri din : - gastroduodenala
- mezenterica superioara
- venoasa, care se varsa in vena porta
Inervatia duodenului este data de ramuri din :
- plexul celiac

- plexul mezenteric
reprezinta portiunea mobila a intestinului subtire.
Mobilitatea este asigurata de mezenter, formatiune peritoneala, care il leaga
de peretele posterior al trunchiului.
Este cuprins intre flexura duodeno-jejunala si flexura ileocecala care
corespunde valvulei ileo-cecale.
Are o lungime de 6-8 m din care cauza este cutat, formand ansele
intestinale.
Prezinta 2 portiuni : - jejunul, care continua duodenul
- ileonul, care se continua cu intestinul gros
Diferentierea intre aceste 2 portiuni se face dupa aspectul mucoasei.
La o distanta de 80-90 cm de capatul terminal al ileonului, se afla un
diverticul, ca un deget de manusa, numit diverticul Meckel, care se poate
inflama, dand diverticulita.
Mezenterul este o dependenta peritoneala care alcatuieste organul de
sustinere, nutritie, mobilitate a jejuno-ileonului.
Jejuno-ileonul ocupa etajul inferior al cavitatii abdomino-pelviene.
Extremitatea superioara se proiecteaza in epigastru, iar cea inferioara in fosa
iliaca dreapta.
Ansele intestinale sunt acoperite de epiploonul mare.
Structura intestinului subtire este alcatuita din cele 4 tunici
(seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa), adaptata functiilor motorie,
secretorie si de absorbtie.
Stratul de fibre musculare netede formeaza la cele 2 extremitati ale
intestinului subtire : - sfincterul piloric la capatul superior al abdomenului
- valvula ileo-cecala cu rol de sfincter
Aceste formatiuni sfincteriene asigura evacuarea ritmica si fractionata
a continutului digestiv in intestinul subtire si mai departe in colon.
Tunica mucoasa reprezinta aparatul secretor si de absorbtie al
intestinului subtire.
Ea prezinta numeroase cute care proemina in lumenul intestinal =
valvule conivente sau plici circulare Kerkring. Ele maresc de 2 ori suprafata
mucoasei intestinale. Ele sunt absente in prima portiune a duodenului, dar
devin abundente in portiunea descendenta a acestuia si scad progresiv spre
segmentul intestinal inferior, dispunand la nivelul valvei ileo-cecale.
Mucoasa intestinala prezinta si o serie de formatiuni limfoide, vizibile
cu ochiul liber = placile Peyer, ca niste pete albicioase si de asemenea niste
proeminente cilindrice sau conice, vizibile cu lupa = vilozitati intestinale.
Acestea se gasesc atat pe suprafata valvelor conivente cat si in mucoasa
libera, intre pilor si valvula ileo-cecala.
5B JEJUNO-ILEONUL

Intre vilozitati, la baza lor, se afla orificiile de deschidere ale

glandelor intestinale : - glandele Lieberkhn, distribuite de la duoden la rect.
- glandele Brnner prezente numai in duoden
Epiteliul care acopera mucoasa, inclusiv vilozitatile si criptele
glandulare este format in cea mai mare parte din enterocite sau celule
absorbante cu rol in absorbtie
6. INTESTINUL GROS este ultimul segment al tubului digestiv. Se intinde
de la nivelul valvulei ileo-cecale pana la orificiul anal.
I se descriu mai multe portiuni sau segmente :
6A CECUL CU APENDICELE CECAL Cecul comunica cu ileonul, prin valva
ileo-cecala Bavbrin.
Apendicele este un diverticul rudimentar al cecului a carei mucoasa
contine numerosi foliculi limfatici.
6B COLONUL ASCENDENT merge aproape vertical pana sub fata inferioara a
ficatului de unde se cuteaza, formand unghiul colic drept sau hepatic
pentru a se continua cu colonul transvers.
Este fixat de peretele posterior al abdomenului prin peritoneul
parietal.
6C COLONUL TRANSVERS care este situat intre unghiul colic drept si unghiul
colic stang sau splenic de unde se continua cu colonul descendent. Este un
segment mobil, invelit de o formatiune peritoneala, mezocolonul transvers,
care il leaga de peretele posterior al trunchiului.
6D COLONUL DESCENDENT coboara pe peretele abdominal stang, pana la
nivelul crestei iliace stangi, de unde se continua cu sigmoidul. Este un organ
retroperitoneal.
6E SIGMOIDUL sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil, prevazut cu
mezov = mezosigmoidul. Ocupa fosa iliaca stanga si o parte din bazin.
La nivelul bazinului este in raport : - la barbat cu vezica urinara, rectul
- la femeie cu vezica urinara, uterul,
rectul
6F RECTUL este segmentul terminal al intestinului gros si tubului digestiv.
El s-a adaptat functiei de rezervor si de organ excretor. Pentru aceasta este
prevazut cu un : - sistem de suspensie = muschii ridicatori anali
- sistem de concentie = muschii sfincteri anali
Rectul se termina la nivelul orificiului anal. El nu mai prezinta nici
unul din caracterele colonului.
Intestinul gros are o lungime de ~ 160 cm.
Intestinul gros se deosebeste de intestinul subtire prin :
- dimensiuni, lungime, calibru
- fixitate partiala la peretele trunchiului

- dispozitia in cadru in jurul anselor intestinale

- configuratia externa care prezinta 4 caractere principale:
1) teniile, sunt benzi musculare albicioase situate de-a lungul colonului si
sunt in numar de 3
2) plicile semilunare, sunt cute transversale pe care le face colonul in spatiile
dintre tenii. Ele proemina in lumenul colonului intre tenii, ca niste creste, iar
la exterior apar ca santuri.
3) haustrele, sunt portiunile dintre 2 plici care bombeaza in afara. Lipsesc la
nivelul sigmoidului si rectului.
4) ciucurii epiploici sunt diverticuli ai seroasei peritoneale, plini cu grasime.
Sunt mai numerosi la nivelul sigmoidului.
Structura intestinului gros
Peretele colonului contine aceleasi patru tunici.
Vascularizatia intestinului gros si subtire
Intestinul subtire (jejunul si ileonul) :
- mezenterica superioara
- venele sunt tributare venei porte
Intestinul gros :
- colonul drept (cec, colon ascendent, colon transvers) prin ramuri ale
arterei mezenterice superioare.
- colonul stang (1/2 transvers, descendent, sigmoid) prin ramuri din artera
mezenterica inferioara.
- rectul : ramuri arteriale rectale sau hemoroidale.
Venele sunt tributare venei porte (pentru colon si sigmoid).
La nivelul rectului venele formeaza 3 plexuri venoase :
- hemoroidal intern sau submucos
- hemoroidal extern
- plexul subcutanat
Inervatia intestinului
Intestinul subtire :
- ramuri din plexul vegetativ mezenteric superior
Colon:
- ramuri din plexul - mezenteric: - superior
- inferior
- hipogastric
Rect:
- inervatia somatica este asigurata prin ramuri din plexul cusinos , pentru
muschiul sfincter extern.
- inervatia vegetativa prin plexul hipogastric
7. PANCREASUL este un organ retroperitoneal, dispus:

- anterior coloanei lombare

- posterior stomacului
- intre duoden si splina
Se proiecteaza la nivelul vertebrelor L1-L2 si peretelui abdominal, pe
o zona transversala, dispusa in epigastru si hipocondrul stang.
Configuratia externa are forma alungita, cu axul mare orizontal ; i se
descriu urmatoarele portiuni :
- capul, este cuprins in scobitura duodenului
- gatul, face trecerea intre cap si corp
- corpul, este situat transversal inaintea coloanei lombare
- coada, prelungeste corpul pancreasului pana in hilul splinei
Structura anatomica
Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina.
Pancreasul exocrin este o glanda acinoasa, ai carei produsi de secretie
sunt enzimele digestive (tripsina, steapsina).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans, insule
celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o retea capilara sinusoidala,
in care se varsa produsul de secretie, hormonii insulina si glucagonul, cu rol
in metabolismul glucidic.
Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale :
- canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la
cap. Se uneste cu canalul coledoc formand ampula Vater care se deschide in
duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste
sfincterul Oddi.
- canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden, la
nivelul papilei mici.
Vascularizatia
- arteriala : - ramuri din artera hepatica
- ramuri din artera mezenterica superioara
- venoasa: tributara sistemului port
Inervatia (provine din plexul solar)
- simpatica
- parasimpatica
8. FICATUL este o alta glanda anexa a tubului digestiv ; cea mai
voluminoasa glanda a organismului.
Ficatul este asezat in etajul abdominal superior, ocupand loja hepatica.
Este delimitat: - superior de diafragm
- inferior de colonul drept si stomac

Se proiecteaza la peretele abdominal in hipocondrul drept si epigastru,

intr-o zona delimitata superior de o linie care trece prin coasta a V-a dreapta
si inferior de o linie care uneste rebordul costal drept cu apendicele xifoid.
Posterior se proiecteaza pe ultimele 3 vertebre lombare.
Configuratia externa
- are 2 fete: - superioara, convexa, in raport cu diafragmul
- inferioara, viscerala
- are 2 margini: - anterioara, ascutita in raport cu marginea costala (rebordul
costal)
- posterioara, in raport cu peretele posterior al trunchiului
Prezinta 4 lobi: anterior, posterior, drept si stang
Structura ficatului
Este alcatuit dintr-o stroma conjunctiva si celule hepatice.
Stroma cuprinde o membrana de invelis, capsula ficatului Glisson, din
care pleaca septuri conjunctive care delimiteaza, parenchimul hepatic in
lobuli hepatici.
Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului.
Celulele hepatice au un pol indreptat spre capilarul sangvin si celalalt
spre canaliculul biliar.
Din capilarele biliare se formeaza canaliculele perilobulare. Urmeaza
cele interlobulare, care se deschid in canalele biliare colectoare. Acestea vor
forma cele 2 canale biliare hepatice drept si stang ce se unesc in canalul
hepatic comun.
Sistemul vascular intralobular este format din capilarele sinusoidale si
vena centrolobulara.
Capilarele sinusoidale provin din ramificatiile terminale ale arterei
hepatice si venei porte.
Vena centrolobulara reprezinta segmentul venos aferent. Ea va forma
la iesirea din lobul, vena supralobulara, din care se vor forma venele
hepatice care conflueaza si se deschid in vena cava.
Vascularizatia ficatului
- nutritiva, asigurata de artera hepatica
- functionala, data de vena porta
Vena porta colecteaza sangele venos al tubului digestiv, din cavitatea
abdominala de la esofagul abdominal pana la rect. Vena porta formeaza 3
trunchiuri venoase : vena mezenterica superioara si vena mezenterica
inferioara si vena splenica.
Sistemul port cuprinde o retea venoasa care se capilarizeaza de doua
ori :
- prima data la nivelul mucoasei intestinale

- a doua oara la nivelul lobului hepatic

Inervatia ficatului : asigurata de ramuri vegetative :
- simpatice din plexul celiac
- parasimpatice din nervul vag
9. CAILE BILIARE EXTRAHEPATICE

Aparatul excretor al bilei este alcatuit din caile care transporta

produsul de secretie externa al ficatului BILA de la ficat la intestin.
Ele cuprind un teritoriu :
- intrahepatic, din care fac parte: - caile biliare intrahepatice
- caile biliare extrahepatice
- extrahepatic din: - canalul hepato-coledoc
- vezica biliara
- canalul cistic
Vezica biliara este situata pe fata interioara a ficatului. Este un organ
cavitar, caruia i se descriu : un fund, un corp, un gat.
Inervatia vezicii biliare este data de plexul solar, care are ramuri :
- senzitive, pentru mucoasa vezicii biliare
- motorii, pentru musculatura peretelui vezical
- vasomotorii, pentru vase
Canalul cistic continua vezica biliara si se deschide in canalul hepatocoledoc. Forma este neregulata, iar la interior prezinta valvule incomplete cu
aspect spiralat.
Canalul hepato-coledoc cuprinde 2 segmente :
- canalul hepatic comun
- canalul coledoc
Vascularizatia este data de ramuri din artera hepatica. Venele sunt
tributare venei porte.
Inervatia este asigurata de plexul hepatic
10. PERITONEUL este o membrana seroasa care acopera peretii cavitatii
abdomino-pelviene si organele care se gasesc aici.
Viscerele abdominale pot fi acoperite de peritoneu pe toata suprafata
lor. Sunt mobile in cavitatea abdominala, fiind legate de unul din peretii
cavitatii printr-un pedicul peritoneal. Acestea se numesc organe
intraperitoneale.
Alte viscere abdominale sunt aplicate pe peretele posterior al
abdomenului, fiind acoperite de peritoneu, numai pe una din fete. Acestea
sunt organe retroperitoneale.
Peritoneul prezinta : - o foita parietala care captuseste peretii cavitatii
abdomino-pelviene

- o foita viscerala care acopera organele din

abdomen si pelvis
Peritoneul parietal se continua cu cel visceral.
La : - barbat, cavitatea peritoneala este inchisa
- femeie, cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin
trompa, uter si vagin, ceea ce favorizeaza propagarea infectiilor
pana la cavitatea peritoneala

I. 1. b) FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Functiile aparatului digestiv si ale glandelor anexe constau in
transformarea alimentelor in asa fel incat ele sa poata fi absorbite si apoi
utilizate de organism in procesul de asimilatie. Alimentele sunt substantele
pe care organismul le ia din mediul inconjurator in vederea : producerii de
energie necesara functiilor sale, formarii de celule si tesuturi noi, refacerii
unor tesuturi distruse.
Alimentele se mai numesc si substante alimentare sau nutritive, ele
fiind clasificate dupa rolul, originea si compozitia chimica.
Dupa rolul pe care il indeplinesc in organism, substantele alimentare
se impart in :
- substante alimentare plastice, care sunt reprezentate de proteine si au rolul
formator de constituenti citoplasmatici si nucleari ai celulei.
- substante alimentare energetice, care de obicei sunt utilizate pentru
producerea de energie ; ele sunt reprezentate de glucide si lipide.
- substante alimentare catalitice, cu rol de a cataliza procesele ce au loc in
organism. Printre acestea se citeaza : sarurile minerale, vitaminele, apa.
Substantele plastice si energetice au predominant acest rol, dar pot
indeplini in anumite conditii, atat rol plastic cat si energetic.
Dupa origine alimentele se impart in :
- alimente de origine vegetala (fructele, legumele, cerealele si derivatele
acestora)
- alimente de origine animala (carnea, grasimile animale, laptele si derivatele
sale, ouale)
- alimente de origine minerala (sarea, substantele ce contin calciu, potasiu,
fier)
Din punct de vedere al compozitiei chimice substantele alimentare se
impart in :
- substante organice
- substante anorganice

Substantele alimentare organice sunt reprezentate de acele alimente in

compozitia carora intra glucidele, lipidele, proteinele.
Glucidele sunt substante predominant energetice, ele eliberand mai
mult de 60 % din totalul energiei utilizate de organism (1 g de glucoza
elibereaza 4,1 calorii).
Lipidele sunt substante predominant energetice, ele produc prin
oxidare cea mai mare parte a energiei calorice a organismului (1 g de lipide
elibereaza 9,3 calorii). Lipidele se gasesc atat in alimentele de origine
vegetala, cat si animala.
Proteinele sunt substante cu rol predominant plastic, participand, in
general, la refacerea tesuturilor. Proteinele se gasesc atat in alimentele de
origine animala, cat si in cele de origine vegetala.
Substantele anorganice din alimentatie sunt apa si sarurile minerale.
Apa este o substanta alimentara deosebit de importanta pentru
desfasurarea diferitelor procese ale organismului. Ea intervine in toate
reactiile chimice, enzimatice ce au loc in organism. Apa se gaseste in
alimente de natura vegetala, animala sau minerala, in proportie foarte
variata.
Substantele minerale sunt necesare organismului pentru ca ele intra in
compozitia diferitelor tesuturi si indeplinesc roluri importante in organism.
Sarurile minerale se gasesc in toate alimentele in cantitati variabile.
Transformarile suferite de alimente sunt rezultatul unor procese
fiziologice determinate de activitatea secretorie a glandelor anexe si a celor
dispuse in mucoasa tractului digestiv, de masticatie si de motilitatea tubului
digestiv.
DIGESTIA reprezinta ansamblul proceselor de transformare la care
sunt supuse principiile alimentare in tubul digestiv, pentru a fi absorbite.
Transformarile sunt de 2 feluri :
- transformari fizice, digestia fizica ( inmuiere, macinare, taiere), adica
modificarea starii fizice a alimentului, in vederea pregatirii acestuia pentru
actiunea chimica ce o exercita sucurile digestive si transformarile chimice
(digestia chimica) reprezentand desfacerea alimentelor in compusi din ce in
ce mai simpli. Digestia chimica se desfasoara numai sub actiunea sucurilor
digestive, la diferite etaje ale tubului digestiv.
DIGESTIA BUCALA

In cavitatea bucala alimentele sunt triturate, faramitate, inmuiate si

transformate in bol alimentar. Aceste fenomene reprezinta digestia fizica.
Digestia chimica are loc sub actiunea salivei.
Procesul cel mai important este masticatia in care alimentele sunt
taiate prin procese mecanice.

Singura transformare chimica se datoreaza ptialinei (amilaza salivara:

amidon dextrina maltoza) si duce in urma acestor transformari chimice,
mecanice, fizice la bolul alimentar.
Saliva este un amestec al secretiilor produse de toate cele trei grupe de
glande salivare.
Saliva este formata din 99,5 % apa si 0,5 % reziduu uscat (substante
minerale si organice).
Saliva indeplineste numeroase functii :
- degajeaza amidonul
- faciliteaza masticatia si deglutitia
- stimuleaza receptorii gustativi
- indeparteaza resturile alimentare dintre dinti
- are rol bactericid datorita unei enzime - lizozim
- intervine in excretia unor substante (uree, creatina, Pb, Hg)
- favorizeaza actul vorbirii mentinand mucoasa bucala elastica
- poate transmite unele boli infectioase (hepatita A, poliomielita)
- are un efect cariopriv datorita retinerii fluorului din alimente
Reglarea secretiei salivare (1,5 l / 24 ore)
Secretia salivara este continua, dar mai bogata in timpul alimentatiei.
Intensificarea salivatiei se realizeaza prin 2 mecanisme nervoase :
- reflexe neconditionate
- reflexe conditionate : se asociaza stimulii vizuali cu olfactivi
Masticatia este un proces de taiere, rupere la care participa mandibula,
limba, buzele, dintii, obrajii si este un act voluntar, dar si involuntar.
Deglutitia este un proces reflex prin care bolul alimentar trece din
cavitatea bucala prin faringe, esofag ajungand in stomac.
Deglutitia se desfasoara in trei timpi : timpul bucal, timpul faringian si
timpul esofagian.
Timpul bucal bolul alimentar este asezat pe fata dorsala a limbii,
varful limbii este asezat pe palatul dur si prin contractia muschiului
milohioidian, stiglos, palatoglos, hioglos, bolul este impins in faringe
simultan cu deschiderea istmului faringian.
Timpul faringian cand baza limbii este ridicata, muschiul
milohioidian este contractat coarnele sunt inchise, iar laringele este ridicat.
Acesti 2 timpi dureaza circa o secunda
Timpul esofagian in perioada interdigestiva esofagul superior este
inchis de contractia musculaturii care face ca aerul sa nu ajunga in stomac si
nici stomacul nu regurgiteaza. Prin ridicarea laringelui, musculatura
esofagului superior se relaxeaza si bolul alimentar este condus spre stomac
prin miscari peristaltice.

Deglutitia este reglata nervos :

- timpul bucal este voluntar, stimulat de prezenta alimentelor
- timpul faringian si esofagian se produc in mod reflex
DIGESTIA GASTRICA

In stomac alimentele sunt depozitate 3-4 ore in care sunt amestecate

cu sucul gastric, maruntite, iar la terminare, rezulta chimul gastric.
Sucul gastric este secretat in cantitate mare in perioada digestiva si in
cantitate mica sau absent in perioada interdigestiva. Este un lichid clar,
incolor, putin opalescent, cu reactie puternic acida, cu un pH = 1,5 2,5
datorita prezentei HCl.
Densitatea sucului gastric este cuprinsa intre 1006 si 1009.
Cantitatea de sug gastric secretata in conditii normale timp de 24 de
ore este de aproximativ 1 pana la 1,5 l la un om adult.
Sucul gastric contine 99 % apa si 1 % substante solide (organice si
anorganice).
Enzime mai importante :
- pepsina secretata sub forma inactiva (pepsinogen) care in prezenta HCl
devine activ si actioneaza asupra proteinelor. Pepsina produce si coagularea
laptelui
- catepsina este o proteza care se gaseste in sucul gastric al sugarului
- renina (labfermentul) are rolul de a coagula laptele si este prezenta in
sucul gastric al sugarului
- lipaza gastrica la copii descompune grasimile emulsionate fin din lapte si
galbenusul de ou
- lizozomul o enzima care distruge bacteriile
- factorul intrinsec Castle (antianemic) si proteina R au rol antianemic si in
absorbtia vitaminei B12
- mucina este secretata de glandele cardiale si pilorice si are rol in protectia
mucoasei gastrice
- gelatinaza care lichefiaza gelatina
Rolul HCl
- antiseptic
- activeaza pepsinogenul in pepsina
- actioneaza asupra proteinelor
- antianemic reduce fierul trivalent la fier bivalent
Reglarea secretiei gastrice se face prin 2 mecanisme :
- nervos : - simpatic cu rol inhibitor
- parasimpatic cu rol stimulator

- umoral prin intermediul unei substante (gastrina), care este secretata de

celule parietale ale glandei gastrice sub actiunea nervului vag si ea are rol in
secretia sucului gastric, dar si in motricitate.
Controlul secretiei gastrice se face in 3 faze:
1) Faza cefalica in care contactul alimentelor cu mucoasa bucala
declanseaza reflexe conditionate si neconditionate prin care se secreta sucul
gastric si stimulii
2) Faza gastrica se declanseaza de alimentele care au patruns in stomac
(dureaza 3-4 ore) prin 2 mecanisme (nervos si umoral)
3) Faza intestinala declansata de chimul gastric care a patruns in duoden.
Inhibitia secretiei gastrice se realizeaza prin:
- printr-un mecanism de autoreglare cand pH-ul sucului gastric scade sub 2
- prin eliberarea de mucoasa duodenala a unei substante - enterogastron
- prostaglandinele G (acizi grasi, nesaturati) care declanseaza inhibitia
Motricitate gastrica
- tonice sau peristaltice in care alimentele sunt amestecate cu sucul gastric
depozitate
- peristaltice unde de contractie urmate de relaxare prin care chimul gastric
inainteaza spre duoden
Mecanismul de reglare a motricitatii
- nervul vag stimuleaza motricitatea
- fibrele simpatice inhiba
Mecanismul umoral
- enterogastronul care inhiba miscarile
- gastrina si motilina stimuleaza
Explorarea motilitatii la stomac se face prin examenradiologic, dupa
administrarea substantei de contrast (sulfat de bariu)
DIGESTIA INTESTINALA

Digestia intestinala continua procesele de desfacere a alimentelor, incepute

inca in cavitatea bucala si desavarseste transformarea alimentelor in

substante absorbabile care sunt : monozaharide, acizi grasi, glicerol si
aminoacizi.
Chimul gastric, ajuns in duoden , este supus actiunii complexe a
motilitatii intestinale si sucurilor digestive, constituite din sucul intestinal,
sucul pancreatic si bila hepatica.
Sucul pancreatic este produs de pancreasul exocrin, se varsa in
duoden, in canalul principal si secundar este incolor, inodor si alcalin,
contine bicarbonat ce neutralizeaza chimul gastric.
Sucul pancreatic contine enzime :

- tripsina sub forma inactiva tripsinogen care datorita enterochinazei este

activat si transformat in tripsina (activeaza elastina care transforma
proteinele fibroase)
- lipaza pancreatica transforma grasimile emulsionate de ionii de Ca si
sarurile biliare in acizi grasi si glicerina
- amilaza pancreatica transforma amidonul copt sau fiert in dextrine apoi in
maltoza
Dozarea din sange a amilazei pancreatice ne indica starea de
functionare a pancreasului.
Amilaza creste in pancreatita acuta hemoragica.
Reglarea secretiei pancreatice se face parasimpatic si umoral prin
secretina, pancreazina si colecistochinina.
Pancreazinina este secretata de duoden , iar colecistochinina este
secretata de duoden in prezenta grasimilor.
BILA

- se secreta 500-700 ml/zi

- bila colecistica are culoarea verde si pH 7-8 (alcalin)
- bila hepatica este mult mai apoasa de culoare galbena
- compozitia bilei : apa, 2 pigmenti (bilirubina si bilirubinemia), saruri
biliare, electroliti, colesterol, lecitina.
Bila nu contine enzime, singura enzima este fosfalaza alcalina cu rol
in metabolismul fierului.
Bilirubina circula in sange neconjungata si conjungata insolubila.
Bilirubina neconjungata la nivelul ficatului este conjungata cu acidul
glicuronic obtinandu-se bilirubina.
Bilirubina : - directa 1-3 mg
- indirecta 2-7 mg
Reglarea secretiei biliare :
Secretia biliara este stimulata de :
- prezenta sarurilor biliare
- prezenta produsilor de digestie proteica, grasimilor, uleiurilor
- secretina secretata de glandele duodenale si nervul vag parasimpatic
- substantele care maresc secretia biliara se numesc coleretice, iar
substantele care grabesc evacuarea bilei se numesc colagene (galbenus de
ou, frisca, smantana).
Din punct de vedere nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si
inhibata de simpatic.
Din punct de vedere umoral evacuarea este stimulata de colecistochinina
secretata de glandele duodenale.

Rolul bilei

- absorbtia grasimilor emulsionate

- absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, K)
- eliminarea colesterolului
- stimuleaza motilitatea intestinala efect laxativ
Explorarea secretiei biliare se face prin tubaj duodenal cu sonda Einhorn si
se obtine bila A (limpede, galben-deschisa-canal coledoc), bila B (dupa
administrarea sulfatului de Mg 33 %), bila C (provine de la ficat).
SUCUL INTESTINAL

Este produs de glandele Liberkuhn si este un lichid incolor, inodor, cu

reactie alcalina. El contine, in afara de apa si substante anorganice ,
substante organice, reprezentate in special de fermenti.
Substantele minerale au rolul de a intretine reactia alcalina a sucului
intestinal, neutralizand aciditatea continutului stomacal deversat in intestin.
In sucul intestinal se gasesc : peptidaze, nucleaze, lipaze, arginaza.
Secretia intestinala este inervata :
- nervos : - parasimpatic de vag
- simpatic inhiba
- umoral de secretina
Miscarile intestinului subtire :
1) segmentare (contractiile impart intestinul in mai multe segmente au rol
in amestecul continutului intestinal cu sucurile si faciliteaza absorbtia)
2) Pendulare (miscari de scurtare si alungire) faciliteaza alunecarea anselor
intestinale unele peste altele si amestecarea continutului intestinal
3) Tonus modifica tensiunea la nivelul fibrelor musculare, dar nu pe toata
lungimea acestuia
4) Peristaltice unde de contractie urmate de relaxari prin care continutul
intestinal este evacuat catre intestinul gros numit chim intestinal
5) Vilozitatile intestinale de scurtare si alungire favorizeaza transportul
particulelor indigeste catre intestinul gros, favorizeaza absorbtia prin faptul
ca se cuteaza mucoasa, iar nutrimentele sunt impinse catre fundul vilozitatii.

CAPITOLUL II
Plan de ingrijire al pacientului M.C. cu ulcer
duodenal

II.1 CULEGEREA DATELOR

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE
NUME : M
PRENUME : C
VARSTA : 67 ani
SEX : feminin
RELIGIE : ortodoxa
NATIONALITATE : romana
STARE CIVILA : casatorita
OCUPATIE : pensionara
DATE VARIABILE
DOMICILIUL : jud. Galati
CONDITII DE VIATA SI MUNCA : locuieste intr-o casa la tara impreuna
cu fiul si nora ei, in conditii acceptabile, nu munceste fiind pensionara
GUSTURI PERSONALE SI OBICEIURI : nefumatoare, consuma o cafea
pe zi, nu consuma alcool
MOD DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER : ii place sa croseteze, sa se
plimbe, sa-si viziteze prietenele si fiica ce locuieste in oras

II.1.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE

ANTERIOARA
1.2 a) DATE ANTROPOMETRICE
GREUTATE : 55 kg
INALTIME : 1,62 m
GRUP SANGUIN: A II
Rh: pozitiv
1.2 b) LIMITE SENZORIALE
Alergii : neaga
Proteze : nu prezinta proteze auditive, dentare sau alte obiecte ajutatoare
Acuitate vizuala si auditiva : buna
Somn : satisfacator calitativ si cantitativ
Mobilitate : se deplaseaza singura

Alimentatie : nu respecta orarul meselor, consuma alimente modificate

termic (prajeli, rantasuri) si condimentate excesiv
Eliminari : fiziologice
1.2 c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : fara importanta
1.2 d) ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: N=2, A=0,
menarha la 14 ani
II
PATOLOGICE : neaga lues,
TBC, hepatita cronica la
31 ani, apendicectomie la
42 ani, fibrom uterin
operat, ulcer duodenal
cronic de 6 luni.

II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA

1.3 a) MOTIVELE INTERNARII : dureri epigastrice cu iradiere
posterioara, greturi si pirozis, fara varsaturi alimentare.
1.3 b) ISTORICUL BOLII : Cunoscuta ulceroasa de 6 luni, pacienta acuza
de 2 zile greturi si dureri vii in epigastru, motiv pentru care este adusa de
urgenta la ora 400 cu ambulanta si este internata in sectia de BOLI
INTERNE a Spitalului Judetean Prahova .
1.3 c) DIAGNOSTICUL LA INTERNARE : Ulcer duodenal
1.3 d) DATA INTERNARII : 18 IX 2008
1.3 e) EXAMENUL PE APARATE:
APARATUL RESPIRATOR : murmur respirator prezent, torace simetric,
pulmon normal, R=22 R/min
APARATUL CARDIO-VASCULAR : soc apexian spatiul intercostal V
stang, zgomote cardiace ritmice, TA=110/60 mm Hg, AV=76 p/min.
APARATUL DIGESTIV: Abdomen suplu, mobil, sensibil la palpare in
epigastru.
CAI BILIARE, SPLINA : Ficat la rebord, splina nepalpabila
APARAT URO-GENITAL : Mictiuni spontane, rinichi nepalpabili, loji
renale libere.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT : integre, orientata
temporo-spatial.
FACIES : necaracteristic

TEGUMENTE : palide
MUCOASE : normale, colorate
FANERE : integre
TESUT CONJUNCTIV-ADIPOS : diminuat
SISTEM GANGLIONAR : nepalpabil
SISTEM MUSCULAR : normal
SISTEM OSTEO-ARTICULAR : integru clinic
STAREA DE CONSTIENTA: prezenta

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA
FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

1. A respira si a
avea o buna
circulatie

TA = 110 / 75 mm Hg
P = 76 p / min

- Tahipnee R=22 r / min

- Tegumente modificate:
palide
- Senzatie de sufocare

2. A bea si a
manca

- Mucoasa bucala rece si

umeda
- Limba roz
- Reflex de deglutitie prezent

- Dentitie incompleta
- Carii dentare
- Dificultate in digestia si
absorbtia alimentelor
- Greseli in alegerea alimentelor
- Orar nesatisfacator al meselor
- Greseli in prepararea alimentelor
- Pacientul prezinta greturi si
pirozis

SURSE DE
DIFICULTATE

- Durere
- Situatie de criza
- Stres
- Lipsa cunoasterii mediului ambiant
- Lipsa cunoasterii altor persoane
3 puncte
- Durere
- Alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intestinal
- Tulburari de gandire

4 puncte

NEVOIA
FUNDAMENTALA

3. A elimina

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

URINA

- Cantitatea de urina 12001800 ml / 24 h

- Frecventa : 5-6 mictiuni / zi
- Culoare : galben-deschis
- pH = 4,5 - 7
- Densitate : 1010-1025
SCAUNUL

- Frecventa : 1-2 scaune / zi

- Orarul : ritmic
- Cantitatea : 150-250 g / zi
- Consistenta : pastoasa
- Forma : cilindrica
- Culoare : bruna
- Miros : fecaloid
4. A se misca si
a avea o buna
postura
5. A dormi si a
se odihni

0 puncte
- Dificultatea de a ramane in
pozitie functionala
- Pozitie antalgica
- Absenta activitatilor fizice
- Dificultatea de a dormi
- Ore insuficiente de somn
- Treziri frecvente

- Durere
- Dispnee
- Stres
3 puncte
- Durere
- Surmenaj
- Frustrare

NEVOIA
FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

- Ochi incercanati, privire

obosita
- Facies sumbru
- Semnificatia vesmintelor :
vesmintele reprezinta tot
ceea ce acopera corpul uman
il ascunde, il protejeaza
- Alegerea personala
- Calitatea vesmintelor
- Capacitate fizica de imbracare si dezbracare
- Proprietatea vesmintelor
7. A-si mentine T = 360370C
temperatura
T0 mediului = 180-250C
corpului in limi- - piele calduta, roz, transpite normale
ratie minima
- senzatie placuta la cald sau
frig
8. A fi curat,
- par : suplete, stralucire
ingrijit, a-si pro- - urechi : configuratie norteja tegumentele mala
si mucoasele
- nas : mucoasa umeda

SURSE DE
DIFICULTATE

- Stres
- Lipsa cunoasterii mijloacelor de
favorizare a somnului
3 puncte

6. A se imbraca
si dezbraca

0 puncte

0 puncte

NEVOIA
FUNDAMENTALA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

- Mucoasa bucala roz si

umeda
- Unghii : curate, scurte
- Deprinderi igienice : baie,
dus - frecvente
9. A comunica

10. A evita
pericolele

- Apatie
- Neincredere
- Dificultatea de a se
exprima
- Neliniste
- Izolare
- Frica
-Temeri
-Cresterea ritmului respirator
- Gemete
- Astenie
- Tristete
- Slabiciune

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte
- Neadaptarea la situatie
- Durerea
- Deficit senzorial; surmenaj
3 puncte
- Lipsa de cunoastere a mijloacelor de aparare
- Neaccesibilitatea la informatii
- Confuzie
- Lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire
- Dificulatea de a se adapta la
boala
2 puncte

NEVOIA
FUNDAMENTALA

11. A actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori
12. A fi ocupat
in vederea
realizarii
13. A se recrea

14. A invata
cum sa-si
pastreze sanatatea

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

- Amaraciune
- Supunere la medicatie
- Grija fata de sensul vietii /
/ mortii
- Dificultatea de a controla
evenimentele
- Incapacitatea de a rezolva
problemele
- Sentiment de inutilitate
- Neparticiparea la activitati
recreative
- Dificultatea de a se concentra in timpul unei activitati
recreative
- Cunostinte insuficiente
despre boala, tratament,
evolutie, masuri de prevenire
- Nesiguranta si frica de
necunoscut

SURSE DE
DIFICULTATE

- Frica de moarte
- Neadaptarea la rolul de bolnav
2 puncte
- Singuratate
- Lipsa de cunoastere a starii de
sanatate si a tratamentelor
2 puncte
- Durere
- Slabiciune
- Stres
1 punct
- Lipsa de pregatire psihica
- Inaccesibilitatea la informatii
2 puncte

II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA

1. Disconfort fizic datorita durerii
2. Dispnee si circulatie inadecvata
3. Alimentare si hidratare inadecvata prin deficit
4. Postura inadecvata
5. Insomnie
6. Comunicare ineficace la nivel afectiv
7. Anxietate
8. Culpabilitate
9. Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
10. Neliniste fata de semnificatia propriei existente
11. Dificultatea de a se realiza
12. Dificultatea de a indeplini activitati recreative
13. Cunostinte insuficiente

II.2.3 STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA

Pacienta se bazeaza pentru o parte din nevoi pe o alta persoana, dar
sunt si nevoi a caror satisfacere le indeplineste singura, fara ajutorul altei
persoane, pacienta este o persoana cu dependenta moderata.
GRADUL DE DEPENDENTA II

II.2.4 DIAGNOSTIC NURSING

1. Alterarea respiratiei din cauza durerii manifestata prin senzatie de
sufocare, tahipnee
2. Circulatie inadecvata datorita irigarii insuficiente a pielii manifestata prin
modificarea culorii tegumentelor
3. Disconfort abdominal datorita inflamatiei mucoasei gastro-duodenale
manifestata prin greturi si pirozis
4. Postura inadecvata manifestata prin dificultatea de a ramane in pozitie
functionala datorita durerii.
5. Insomnie datorita durerii si lipsei de cunoastere a mijloacelor de
favorizare a somnului manifestata prin treziri frecvente, ore insuficiente de
somn.
6. Incapacitatea de a se exprima, datorita depresiei manifestata prin
neincredere si apatie
7. Anxietate cauzata de necunoasterea prognosticului bolii manifestata prin
ingrijorare
8. Alterarea starii de confort datorita durerii manifestata prin mobilizare
redusa

9. Deficit in adaptarea starii de bolnav manifestat prin culpabilitate din cauza

neadaptarii la mediu
10. Dificultatea de a evita pericolele datorita lipsei de cunoastere a
mijloacelor de aparare si confuzie manifestata prin frica, temeri, neliniste,
tristete
11. Cunostinte insuficiente despre boala si despre felul cum sa-si pastreze
sanatatea datorita lipsei de informatii manifestata prin frica de necunoscut si
necunoasterii obiceiurilor vietii sanatoase
12. Dificultatea de a se recrea datorita durerii, slabiciunii manifestata prin
imposibilitatea de a participa la activitati recreative

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1 OBIECTIVE
OBIECTIV ACTUAL : Pacienta sa-si recapete independenta in cel mai scurt
timp
OBIECTIVE PE TERMEN SCURT (OTS) :
1. Pacienta sa exprime diminuarea durerii in decurs de o zi
2. Pacienta sa prezinte o stare fizica si psihica buna in decurs de 2 zile
3. Pacienta sa prezinte o respiratie buna in decurs de 2 ore
4. Pacienta sa prezinte stare de bine fara greturi si pirozis in decurs de 2 ore
5. Pacienta sa aiba somn fiziologic in decurs de o zi
OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU (OTM):
1. Pacienta sa fie linistita, sa accepte rolul de bolnava, sa coopereze cu
echipa care o ingrijeste in decurs de 2 zile
2. Pacienta sa revina la un nivel optim de sanatate prin echilibrarea
alimentara si hidrare corespunzatoare, sa se reintegreze in familie si societate
3. Pacienta sa fie interesata sa afle amanunte despre boala, despre cum sa se
ingrijeasca in decurs de 3 zile
4. Pacienta sa treaca peste sentimentul de neputinta si culpabilitate in 2 zile
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG (OTL) :
1. Pacienta sa beneficieze de conditii optime de ingrijire in cursul spitalizarii
2. Pacienta sa fie interesata in a indeplini activitati recreative in 4-5 zile
3. Pacienta sa fie interesata sa se realizeze dupa externarea sa din spital

II.3.2 INTERVENTII :
- Supraveghez si notez frecventa, ritmul, amplitudinea respiratiei, TA, AV,
temperatura
- Recoltez sange pentru examene de laborator
- Asigur alimentatia pacientei, sa respecte regimul alimentar conform bolii
- Masor si notez diureza si scaunul
- Evaluez starea pacientei, iar la aparitia vreunei complicatii anunt medicul
imediat
- Asigur conditii de liniste
- Ofer informatii pacientei despre regimul pe care trebuie sa-l tina la
externare

- Educ pacienta cum trebuie sa se comporte in timpul examenelor de

specialitate
- Creez un climat de siguranta punand pacienta in legatura cu alti pacienti
care au efectuat examene de specialitate
- Pregatesc pacienta pentru examene (gastroscopie, radiografie simpla)
- Administrez medicatia indicata de medic
- Acord ingrijiri igienice pacientei, iar daca pacienta poate sa-si efectueze
treaba singura, o asist pentru a ma asigura ca se descurca
- Supraveghez tegumentele si mucoasele sesizand manifestarile cutanate
- Educ pacienta privind pastrarea igienei personale
- Linistesc pacienta prin administrarea unei medicatii antidepresive indicata
de medic
- Ajut pacienta sa revina la pozitia fiziologica prin mobilizarea intregului
corp incepand cu miscari usoare ale degetelor, apoi ale membrelor si apoi a
intregului corp
- Insotesc pacienta la examenele de specialitate

II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA
18.IX.
2008

PROBLEMA
1. Disconfort fizic
datorita durerii

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Pacienta sa prezinte o - Identific sediul durerii
stare de bine fizic si
- Linistesc pacienta asigurand-o ca
mental
durerea are caracter trecator
- Asigur confortul in salon si in pat
- Asez pacienta in pozitie corespunzatoare
- Ii distrag atentia, indemnand-o sa
citeasca, sa se uite la televizor
- Administrez la indicatia medicului

EVALUARE
Pacienta prezinta
simptomele cu
care s-a internat,
putin ameliorate

ALGOCALMIN f II x 2
ALPRAZOLAN tb. = 0,25 g

2. Dispnee si
circulatie inadecvata

Pacienta sa prezinte
circulatie adecvata in
24 de ore si o respiratie usoara, ritmica, in
2 ore

-Asez pacienta in pozitie semisezand pentru a favoriza respiratia

- Invat pacienta sa faca exercitii respiratorii, sa evite stresul si oboseala
- Sa poarte lenjerie lejera pentru a
nu stanjeni circulatia
- Umezesc aerul din incapere cu apa

Pacienta prezinta
respiratie in limite
fiziologice si
circulatie adecvata
TA=110/70mmHg
AV=80 p/min
R=16 r/min

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

18.IX.
2008

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
alcoolizata
- Invat utilizarea tehnicilor de
relaxare
- Administrez medicatia prescrisa
de medic :

EVALUARE

NITROPECTOR 1 tb x 2

3. Alimentare si
- Pacienta sa nu mai
hidratare inadecvata prezinte greturi si piprin deficit
rozis
- Pacienta sa fie
echilibrata nutritional

4. Postura
inadecvata

- Pacienta sa aiba
postura adecvata

- Asez pacienta intr-o pozitie comoda

-Administrez la indicatia medicului
1. ARNETIM f II X 3
2. METOCLOPRAMID 1 tb X 2

Pacienta prezinta
dureri in epigastru
cu iradiere posterioara ; pirozis,
greata

-Administrez lichide reci si umezesc

buzele pacientei cu un cub de gheata
- Explorez preferintele pacientei
asupra alimentelor permise si interzise
- Asez pacienta intr-o pozitie care
- Abdomen suplu
sa-i favorizeze respiratia, circulatia la palpare, sensibil
si sa-i inlature durerea
in epigastru
- Asigur confortul pacientei prin
mentinerea igienei tegumentelor,
lenjeriei de pat si de corp

DATA
18.IX.
2008

PROBLEMA
5. Insomnie

6. Comunicare
ineficace la nivel
afectiv

7. Anxietate

8. Culpabilitate

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Pacienta sa prezinte - Invat pacienta exercitii de relaxare
somn corespunzator
si asigur linistea in salon
cantitativ si calitativ
- Identific cauza insomniei
- Stabilesc un orar corespunzator de
somn si odihna
- Pacienta sa-si expri- - Stabilesc o legatura de incredere
me sentimentele si
intre pacienta si cadrele medicale
dorintele
- Favorizez adaptarea persoanei la
noul mediu

EVALUARE
- Pacienta are treziri frecvente
datorita durerii

- In urma interventiilor autonome si

delegate aplicate,
pacienta comunica
cu echipa si are
incredere in personalul medical
- Pacienta sa benefici- - Asigur un mediu de protectie
- Pacienta colaboeze de siguranta psi- psihica adecvat starii de boala a pa- reaza cu echipa
hologica pentru inla- cientului prin inlaturarea excitatiilor medicala care o inturarea starii de
psihiceaplic tehnici de psihoterapie grijeste, dar inca
anxietate
adecvata
mai persista o
- Ajut pacienta sa-si recunoasca anxietate usoara
anxietatea
- Pacienta sa-si reca- -Actionez pentru recastigarea stimei - In urma intervenpete imaginea poziti- de sine a bolnavului
tiilor aplicate paciva despre sine
- Planific impreuna cu pacienta acti- enta nu mai pre-

DATA
18.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE
- Pacienta sa fie
echilibrata psihic
- Pacienta sa-si recapete increderea de
sine

9. Dificultatea de a - Sa indeplineasca
actiona dupa credin- actiuni dupa sistemul
tele si valorile sale
sau de valori

10. Neliniste fata de - Sa-si exprime dimisemnificatia

nuarea dezordinii in
propriei exitente
termen de o zi
- Sa-si exprime
absenta dezordinii in
termen de 2 zile
11. Dificultatea de a - Sa-si exprime intese realiza
resul in indeplinirea
atributiilor la alegere
in termen de 3 zile

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
vitati care sa-i dea sentimentul
utilitatii
- Favorizez legatura pacientei cu
persoane apropiate
- Administrez la nevoie medicatie
antidepresiva la indicatia medicului
- Comunic cu pacienta plina de
solicitudine
- O incurajez sa-si exprime nevoile
si sentimentele
- O asigur de confidentialitate si ii
pastrez secretele
- Inlatur grija pacientei fata de
sensul vietii si al mortii si inlatur
preocuparea fata de semnificatia
suferintei prin acordarea unei
atentii deosebite si prin exprimarea
sentimentelor de empatie
- Ajut pacienta in cunoasterea si
reevaluarea capacitatilor sale
- Orientez pacienta spre alte activitati decat cele anterioare in raport cu

EVALUARE
zinta sentiment de
culpabilitate

- Pacienta isi exprima nevoile si

sentimentele
actionand dupa
credintele si
valorile ei
- Pacienta se simte
mai linistita are
mai multa incredere in propria
persoana
- Pacienta este
constienta de
capacitatile sale si
s-a orientat spre

DATA
18.IX.
2008

19.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
capacitatile sale
- Ajut pacienta in recuperarea fizica
si psihica pentru reducerea handicapurilor si obtinerea independentei
12. Dificultatea de a - Sa activeze singura -Explorez activitatile recreative care
indeplini activitati
in indeplinirea unei
ii produc placere pacientei
recreative
activitati recreative
- Analizez si stabilesc daca acestea
- Sa prezinte interes
sunt in concordanta cu starea sa
pentru o activitate re- - Asigur mediu corespunzator
creativa in functie de - Am in vedere ca activitatile sa nu
starea sa fizica/psihi- o suprasolicite, sa nu o oboseasca,
ca
ci sa-i creeze o stare de buna
dispozitie
13. Cunostintele
- Sa dobandeasca
- Explorez nivelul de cunostinte al
insuficiente
cunostinte despre
bolnavei privind boala, modul de
boala, prognostic,
manifestare, masuri preventive si
prevenire, tratament
curative, modul de participare la
cat mai curand posibil interventii si la procesul de recuperare
1. Disconfort fizic
- Pacienta sa exprime - Evaluez caracteristicile durerii :
datorita durerii
diminuarea durerii in localizare, intensitate, durata, frectermen de 2 zile
venta

EVALUARE
activitati in raport
cu starea sa fizica
si psihica : citit
- Pacienta este in
imposibilitatea de
a indeplini activitati recreative

- Pacienta este
dornica sa acumuleze cunostinte
despre situatia in
care se afla
- Pacienta prezinta
abdomen suplu,

DATA
19.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE
- Pacienta sa-si
exprime absenta
durerii in termen de
3 zile

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Observ pozitia de protectie
adoptata de persoana
- Plasez pacienta intr-o pozitie
antalgica
- Schimb pozitia in pat la 2 ore
- Administrez medicatia indicata
de medic:

EVALUARE
sensibil la palpare
in epigastru

1. ALGOCALMIN f II x 2
2. ARNETIN f II x 2
3. ZANTAC f II x 2

2. Alimentare si
- Pacienta sa prezinte
hidratare inadecvata o stare de bine fara
prin deficit
greturi si pirozis
- Sa cunoasca
alimentele permise si
interzise
- Sa respecte regimul
de crutare a stomacului

- Explic pacientei durata de actiune

a medicamentelor si efectele lor
secundare
- Asez pacienta in pozitie
semisezand, sezand sau decubit
dorsal cu capul intr-o parte
- Invat pacienta sa respire profund
- Incurajez pacienta
- Administrez :
1. METOCLOPRAMID 1 f/2 zi
2. PAPAVERINA 2 f x 3zi

- Aplic o compresa rece pe frunte

- Pacienta nu mai
prezinta greturi
doar pirozis

DATA
19.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

3.Postura
inadecvata

- Sa indeplineasca
activitati singura in
decurs de 2 zile
- Sa se mobilizeze
activ in decurs de 3
zile

4. Insomnie

- Pacienta sa aiba un
somn corespunzator
- Sa doarma fara
intrerupere

5. Anxietate

- Sa-si exprime
diminuarea anxietatii
in termen de 2 zile
- Sa-si exprime

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Asez pacienta in pat respectand
pozitiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului
- Folosesc utilaje auxiliare si de
confort pentru mentinerea pozitiei
anatomice
- Efectuez masaj terapeutic asupra
zonelor predispuse la escare
- Mobilizez pacienta invatand-o
exercitii usoare
- Invat pacienta sa evite substantele
excitante : cafea, tutun, alcool
- Ofer pacientei o cana cu lapte
cald inainte de culcare
- Educ pacienta sa respire profund
si sa faca exercitii de relaxare
cateva minute inainte de culcare
- Favorizez adaptarea persoanei la
noul mediu
- Informez pacienta asupra dreptului
sau de a lua decizii care o privesc

EVALUARE
- Pacienta prezinta
postura inadecvata
datorita durerii

- Pacienta are
treziri frecvente
din cauza durerii

- Persoana isi
exprima adaptarea
la noul mediu si
este dornica sa

DATA

PROBLEMA

19.IX.
2008

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
disparitia anxietatii in - Observ reactia pacientei la luarea
2 zile
deciziei
- O conving de importanta si
responsabilitatea ce-i revine
- Notez orice modificare in comportamentul pacientei
- Creez un climat de intelegere
empatica
- Administrez la indicatia medicului

EVALUARE
invete tehnicile de
relaxare
- Pacienta exprima
utilizarea gandirii
pozitive

1. NITROPECTOR 1 tb. X 2
2. ALPRAZOLAN tb. = 0,25 g

6. Dificulatea de a
indeplini activitati
recreative

7. Cunostinte
insuficiente

- Sa fie in postura de
a participa la activitati recreative
- Sa prezinte interes
pentru anumite activitati recreative

- Notez reactiile si manifestarile

pacientei cu referire directa la
starea de plictiseala si tristete
- Antrenez bolnava in activitati si o
ajut
- Intocmesc un program de activitati
recreative in functie de starea si de
gusturile pacientei
- Sa-si demonstreze
- Stimulez dorinta de cunoastere
abilitatea in a indepli- - Motivez importanta acumularii de

- Pacienta a devenit interesata in a

indeplini activitati
recreative

- Pacienta a dovedit interes in acu-

DATA

PROBLEMA

19.IX.
2008
20.IX.
2008

1. Disconfort fizic
datorita durerii

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
ni ingrijiri specifice
noi cunostinte
cat mai curand posibil - Verific daca bolnava a inteles
corect mesajul transmis si daca si-a
insusit noile cunostinte
- Pacienta sa exprime - Administrez la indicatia medicului
1. ALGOCALMIN f II x 2
diminuarea durerii si
2. ARNETIN f II x 2
o stare fizica / psihica
3. ZANTAC f II x 2
buna
- Asociez medicatia recomandata cu

un masaj terapeutic
- Linistesc pacienta
- Distrag atentia pacientei incurajand-o sa efectueze o activitate
recreativa
2. Alimentare si
- Pacienta sa prezinte - Invat pacienta exercitii de respirahidratare inadecvata o stare de bine ; sa
tie si relaxare
prin deficit
evite toate alimentele - Administrez la indicatia medicului
1. ZANTAC f II x 2
care ii provoaca piro2. METOCLOPRAMID 3 cp. X 2
zis
3. PAPAVERINA f II x 2
- Masez usor zona dureroasa
Asez pacienta comod

EVALUARE
mularea cunostintelor si a dobandit
atitudini, obiceiuri
si deprinderi noi
- Abdomen suplu
sensibil la palpare

- Pacienta nu mai
prezinta pirozis
obiectiv indeplinit

DATA
20.IX.
2008

21.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
3. Postura
- Pacienta sa prezinte - Asigur igiena tegumentelor si a
inadecvata
autonomie in miscari lenjeriei de pat si corp
- Masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a pozitiei
- Efectuez exercitii active si pasive
dupa caz
- Invat pacienta care este pozitia
adecvata
4. Insomnie
- Pacienta sa inlature - Diminuez stimulii auditivi si
toate cauzele care duc vizuali : zgomote si lumina intensa
la insomnie si sa aiba - Identific cunostintele pe care le
un somn odihnitor
are pacienta pentru a-si diminua
insomnia
- Sugerez persoanei utilizarea gandurilor pozitive inainte de culcare
1.Disconfort datorat - Pacienta sa prezinte - Administrez la indicatia medicului
1. ALGOCALMIN f II x 3
durerii
diminuarea durerii
2.
3.
4.
5.

ZANTAC f II x 3
METOCLOPRAMID 3 tb x 1zi
PAPAVERINA f II x 3
ALPRAZOLAN

- Recomand pacientei sa semnaleze

durerea de la aparitie

EVALUARE
- Din cauza durerii
pacienta nu
prezinta autonomie in miscari

- Obiectiv indeplinit : pacienta prezinta un somn satisfacator calitativ

si cantitativ
22.IX.2008
- Pacienta prezinta
abdomen sensibil
la palpare in epigastru

DATA
21.IX.
2008

22.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Explic persoanei ca ii este permis
sa planga sau sa-i fie teama, sa-si
exprime mania, frustrarea
2. Postura
- Pacienta sa prezinte -Ajut pacienta sa se mobilizeze
inadecvata
postura adecvata
singura
- Plasez pacienta intr-o pozitie
comoda si relaxanta
- Dificultatea de
- Pacienta sa doban- - Ajut pacienta sa identifice factorii
a-si pastra sanatatea deasca deprinderi
care ii altereaza capacitatea de a-si
despre felul cum sa-si pastra sanatatea
pastreze sanatatea
- Fac un plan zilnic de mentinere a
sanatatii cu persoana sau cu un
apartinator : alimentatie, ingrijiri de
baza, somn, exercitii, eliminare
- Disconfort
- Pacienta sa prezinte - Administrez la indicatia medicului
1. ZANTAC f II x 3
datorita durerii
diminuarea durerii
2.
3.
4.
5.
6.

METOCLOPRAMID 3 tb. / zi
PAPAVERINA f II x 3
METOCLOPRAMID f II x 2
ALGOCALMIN f II x 3
ALPRAZOLAN 0,25 x 3

EVALUARE

- Obiectiv
indeplinit :
pacienta prezinta
postura adecvata
- Pacienta a
dobandit cunostintele necesare
despre felul cum
sa-si pastreze
sanatatea
23.IX.2008
- Stare generala
relativ ameliorata
- Tranzit
normal
TA=120/70mmHg
-Abdomen sensibil

DATA

PROBLEMA

23.IX.
2008

1. Disconfort
datorita durerii

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Determin pacienta sa practice o
respiratie abdominala 5-10 min
dupa administrarea medicatiei
analgezice
- Pacienta sa inlature - Asigur un climat cald de securitacauzele care au dus la te, la nevoie : veioza, clopotel
anxietate
- Prevad un timp zilnic pentru a
permite pacientei sa-si exprime
incertitudinea si sa fie sigura de prezenta noastra
- Pacienta sa exprime - Administrez la indicatia medicului
1. ZANTAC f II x 2
diminuarea durerii

24.IX.
2008

1.Disconfort
datorita durerii

- Pacienta sa nu mai
exprime durere

22.IX.
2008
2. Anxietate
moderata

OBIECTIVE

2.
3.
4.
5.
6.

METOCLOPRAMID 1tb. x 3
PAPAVERINA f II x 3
ALGOCALMIN f II x 3
ALPRAZOLAN 0,25 g x 3
METOCLOPRAMID f II x 3

- Administrez la indicatia medicului

1.
2.
3.
4.
5.
6.

ZANTAC f II x 2
METOCLOPRAMID f I x 2
PAPAVERINA f I x 2
ALGOCALMIN f II x 2
ALPRAZOLAN 0,25 g x 2
METOCLOPRAMID 3 tb./zi

EVALUARE
la palpare in
epigastru
- Pacientei ii
revine increderea
in fortele proprii
si in personalul
medical
24.IX.2008
- Abdomen
sensibil la palpare
in epigastru
25.IX.2008
-Obiectiv
indeplinit :
- pacienta nu mai
prezinta durere
- starea generala

DATA
24.IX.
2008

PROBLEMA
2. Cunostinte
insuficiente

OBIECTIVE
- Pacienta sa
cunoasca regimul pe
care trebuie sa-l respecte la externare si
sa evite factorii
favorizanti

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Educ pacienta :
- sa evite stresul
- sa doarma suficient
- alimentele modificate termic (prajeli, afumaturi, condimente)
- sa indeplineasca activitati recreative fara a se surmena

EVALUARE
este ameliorata
- Pacienta a
dobandit suficiente
cunostinte despre
sine, boala, factori
ce trebuie evitati

II.5 EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 25 IX 2008
Starea la externare: Este ameliorata, prezinta autonomie in satisfacerea
nevoilor fundamentale
BILANTUL AUTONOMIEI:
- Respira amplu, ritmic, linistit
- Se poate alimenta si hidrata respectand cu strictete regimul bazat in special
pe alimente lacto-fainoase
- Eliminarile sunt normale, fiziologice
- Se poate imbraca si dezbraca singura, fara dificultate
- Are un somn normal de 8-10 ore / noapte fara intreruperi
- Isi efectueaza singura ingrijirile igienice constienta de riscurile
nerespectarii acestora
- Are capacitatea de a-si pastra sanatatea, cunoaste regulile de viata
- Isi poate asuma rolul pe care l-a avut inaintea internarii
- Este constienta de pericolele care apar prin nerespectarea regimului
alimentar si de viata prescris de medic
RECOMANDARI LA EXTERNARE :
- Respectarea regimului dietetic : fara alcool, cafea, tutun, prajeli,
condimente, afumaturi
- Evitarea corticoizilor si a acidului salicilic
- Evitarea stresului
- Evitarea sedentarismului
- Respectarea orarului regulat de masa cu 3 mese / zi si 2 gustari
- Respectarea orarului somnului
- Respectarea igienei personale
- Pacienta va trebui sa duca o viata cat mai echilibrata psihic
- Va efectua controale de specialitate la 3 luni, apoi la 6 luni
- Se va prezenta de urgenta la medic in cazul aparitiei durerii

TRATAMENTUL

DENUMIRE
MEDICAMENT
1. ARNETIN

2. METOCLOPRAMID
3. NITROPECTOR

FORMA DE
PREZENTARE

ACTIUNE

DOZA
ZILNICA

DOZA
UNICA

fiole

PROTECTOR AL MUCOASEI
GASTRICE
ANTIEMETIC
ANTIANGIOS
ANTIARITMIC
PROTECTOR AL MUCOASEI
GASTRICE
ANTISPASTIC
ANALGEZIC
ANTIINFLAMATOR
ANXIOLITIC
ANTIEMETIC

4 fiole / zi

2 fiole

2 tablete / zi
2 tablete / zi

1 tableta
1 tableta

4 fiole / zi

2 fiole

6 fiole / zi
6 fiole / zi

2 fiole
2 fiole

0,75 g / zi
4 fiole / zi

0,25 g
2 fiole

tablete
tablete

4. ZANTAC

fiole

5. PAPAVERINA
6. ALGOCALMIN

fiole
fiole

7. ALPRAZOLAN
8. METOCLOPRAMID

tablete 0,25 g
fiole

EXAMENE PARACLINICE
ANALIZA CERUTA

VEM
HLG
Hb
GLICEMIE
CREATININA
SIDEREMIE
UREE SANGVINA
TGO
TGP
IONOGRAMA SANGVINA

AMILAZEMIE

MOD DE RECOLTARE

- 2 ml sange venos pe
cristale de EDTA
- sange capilar
- sange capilar
- 2 ml sange / 4 mg florura
de Na
- 5 10 ml sange venos
- se recolteaza sange direct
in eprubete cu ac
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange in sticlute
heparinizate
- 5-10 ml sange venos

VALORI NORMALE

VALOAREA OBTINUTA

36-46 % la femei

36,4 %

H 4-5,2 mol /mm3

L 7.000/ mm3
T 300.000 / mm3
Hb = 11-14 g
G = 70-120 mg %

H = 4.880.000 mm3
L = 5.700 / mm3
T = 214.000 / mm3
11 g
G = 148 mg %

0,6 1,2 mg %
100-160 mg %

0,55 mg %
63 mg %

0,20-0,40 g
TGO = 2-20 U.I.
TGP = 2-16 U.I.
Na = 135-150 mEq / l
K = 3,5-5 mEq / l
Ca = 4,5-5,5 mEq / l
Cl = 95-110 mEq / l
8-32 V.W.

0,52 g
TGO = 25 U.I.
TGP = 34 U.I.
Na = 141,5 mEq / l
K = 4,57 mEq / l
Ca = 4,9 mEq / l
Cl = 102,2 mEq / l
31 V.W.

EXAMENE DE SPECIALITATE:
DENUMIREA ANALIZEI : HELICOBACTER PYLORI test
VALOARE INREGISTRATA: POZITIV
EXAMEN RADIOLOGIC: REZULTATUL: CORD PULMONAR IN
LIMITELE VARSTEI
EXAMEN URINA: RARE EPITELII, RARE HEMATII, RELATIV
FRECVENTE LEUCOCITE

Plan de ingrijire al pacientului N. A. cu ulcer gastroduodenal

II.1 CULEGEREA DATELOR

II.1.1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE :
Nume : N
Prenume : A
Varsta: 41 ani
Sex: F
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorita
Ocupatie: operator chimist
DATE VARIABILE:
Domiciliul: municipiul Galati
Conditii de viata si munca : locuieste confortabil intr-un apartament cu 3
camere, impreuna cu sotul, in conditii bune ; are un loc de munca cu risc scazut
Gusturi personale si obiceiuri : nu fumeaza, nu consuma alcool, consuma cafea
(1-2 cesti/zi)
Mod de petrecere a timpului liber : citeste, se uita la televizor
II.1.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2. a) DATE ANTROPOMETRICE :
Greutate : 60 kg
Inaltime : 1,67 m
Grup sangvin: 0 I
Rh: pozitiv
1.2. b) LIMITE SENZORIALE:
Alergii : nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva buna
Somn : satisfacator cantitativ si calitativ
Mobilitate : buna
Alimentatie : buna
Eliminari : adecvate

1.2. c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : fara importanta

1.2. d) ANTECEDENTE PERSONALE: - FIZIOLOGICE: - menarha la
14 ani
- nasteri=1
- avorturi=1
- PATOLOGICE :- parotidita
epidermica
-neaga TBC
II.1.3 INFORMATII LEGATE DE BOALA
1.3. a) Motivele internarii :
- dureri epigastrice vii, greturi si varsaturi, pirozis, constipatie, cefalee,
inapetenta, pierdere in greutate
1.3. b) Istoricul bolii :
Pacienta N.A. in varsta de 41 ani prezinta in urma cu 2 saptamani
cefalee occipitala, ameteli urmate de varsaturi.
Pacienta urmeaza din propria initiativa un tratament cu Piafen,
Metoclopramid, dar nu se constata nici o ameliorare, motiv pentru care se
interneaza in spital pentru investigatii si tratament de specialitate.
1.3. c) Diagnosticul la internare :
- Ulcer cronic cu nise reacutizat
1.3. d) Data internarii: 19. IX. 2008
1.3. e) Examenul pe aparate:
- APARATUL RESPIRATOR : murmur respirator prezent, tprace simetric,
pulmon normal R = 16 r/min.
- APARATUL CARDIO-VASCULAR : soc apexian spatiul intercostal V
stang, puls egal ritmic AV=88 p/min, TA=135/75 mm Hg.
- APARATUL DIGESTIV : Abdomen suplu, sensibil la palpare in epigastru.
- CAI BILIARE, SPLINA : Ficat si splina in limite normale.
- APARAT URO-GENITAL : Rinichi nepalpabili, nedurerosi, loji renale
libere.
- SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT : Integre, este
orientata temporo-spatial, putin apatica, somnolenta.
- FACIES : necaracteristic.
- TEGUMENTE SI MUCOASE : Calde, normal colorate, temperatura =
36,9oC.
- FANERE : Integre.
- TESUT CONJUNCTIV-ADIPOS : Normal.
- SISTEM GANGLIONAR : Nepalpabil.

- SISTEM MUSCULAR : Normal.

- STAREA DE CONSTIENTA: Prezenta.
- SISTEM OSTEO-ARTICULAR : Integru clinic.

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALA
INDEPENDENTA
1.A respira si a avea - Respiratia este ritmica de tip
o buna circulatie
costal
superior ;
- Pauzele dintre respiratii sunt
egale
- Mucoasa respiratorie umeda,
secretii reduse, transparente,
TA = 135/75 mm Hg
R = 16 r/min
2. A bea si a manca - Dentitie buna, mucoasa bucala
roz
si umeda, gingii roz, aderente
dintilor, limba roz.
- Reflex de deglutitie prezent
3. A elimina

- Aspectul urinei normal, clar.

- Culoarea urinei se modifica in
general in urma unui tratament.
- Mictiuni spontane fiziologice
5-6/zi
- Cantitatea 1200-1800 ml./24 h

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte
- Greturi
- Inapetenta
- Pirozis
- Pierdere in greutate

- Varsaturi
- Constipatie (1 scaun la
4-5 zile)

- Durere
- Alterarea mucoasei
cailor digestive si
peristaltismului intestinal
- Dezechilibre metabolice
electrolitice
3 puncte
- Alterarea mucoasei
intestinale
- Schimbarea modului de
viata, a mediului
3 puncte

NEVOIA
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALA
INDEPENDENTA
4. A se misca si a
- Pacienta are o postura adecvata
avea o buna postura - Tonusul muscular este prezent
- Pacienta executa miscari active:
merge, se ridica, se aseaza
5. A dormi si a se
odihni

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte
- Somn cu treziri frecvente - Durere
din cauza durerii
- Dezechilibre de ordin
- Somnul este perturbat,
psihic
iar calitatea somnului este - Insuficiente cunostinte
alterata
despre boala
- Iritabilitate
3 puncte

6. A se imbraca si
dezbraca

- Pacienta poarta vestimentatie

adecvata climei si varstei
- Capacitate fizica de imbracare si
dezbracare
- Vesmintele sunt alese dupa
gustul personal si circumstante
7. A-si mentine
- T = 36,9 oC
temperatura corpu- - Piele de culoare roz si temperatului in limite normale ra calduta
- Transpiratie minima
- Senzatie placuta fata de frig sau
caldura

NEVOIA

MANIFESTARI DE

0 puncte

0 puncte

MANIFESTARI DE

SURSE DE

FUNDAMENTALA
8. A fi curat, ingrijit,
a-si proteja
tegumentele si
mucoasele

9. A comunica

10. A evita
pericolele

11. A actiona
conform propriilor
convingeri si valori
12. A fi preocupat
in vederea realizarii

INDEPENDENTA
DEPENDENTA
- Pacienta prezinta o piele sanatoasa astfel incat :
- parul si urechile curate
- dentitie alba fara carii
- gingii roz aderente dintilor
- piele catifelata, neteda, pigmentata normal
- Pacienta are o comunicare
- Apatie
verbala clara, organele de simt
- Neliniste
functioneaza adecvat
- Izolare
- Este orientata temporo-spatial
- Pacienta poate realiza control
liber asupra mediului inconjurator
- Cunoaste utilitatea mecanismelor
de aparare in diferite situatii
- Mediu sanatos, curat, aer
umidificat
- Pacienta crede in Dumnezeu si
are frica
- Seara rosteste rugaciunea
- Posteste rar
- Pacienta dovedeste dragoste fata
de munca, interes si daruire

DIFICULTATE

0 puncte
- Durere
- Deficit senzorial
- Dezechilibru hidroelectrolitic
2 puncte

0 puncte

0 puncte
0 puncte

NEVOIA
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALA
INDEPENDENTA
13. A se recrea
- Pacienta are anumite activitati
recreative :
- croseteaza
- citeste
14. A invata cum
sa-si pastreze
sanatatea

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte
- Cunostinte insuficiente
- Lipsa cunostintelor
despre boala, tratament,
- Insuficiente cunostinte
evolutie , masuri de preve- despre boala prin
nire
inaccesibilitatea sa la
informatii
4 puncte

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA :

1. Disconfort fizic : durere ;
2. Alimentatie si hidratare inadecvate prin deficit ;
3. Eliminare inadecvata varsaturi si constipatie ;
4. Dificultatea de a se odihni insomnie ;
5. Anxietate ;
6. Cunostinte insuficiente despre boala ;
II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA :
Pacienta prezinta o pierdere partiala a autonomiei. Pana la disparitia
semnelor de boala, ea este partial dependenta in satisfacerea nevoilor, deci este
o persoana cu dependenta moderata.
GRADUL DE DEPENDENTA : II
II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING :
1. Disconfort fizic datorita procesului inflamator manifestat prin durere.
2. Alimentatie inadecvata prin deficit datorita dificultatii de a urma regimul
manifestata prin greturi, pirozis, inapetenta, pierdere in greutate, varsaturi.
3. Dificultate de a elimina datorita schimbarii mediului, hidratarii insuficiente
manifestata prin constipatie.
4. Somn perturbat datorita durerii manifestat prin treziri frecvente.
5. Anxietate datorita neadaptarii la rolul de bolnav si schimbarii mediului
manifestata prin ingrijorare.
6. Cunostinte insuficiente despre boala datorita necunoasterii bolii, regimului
alimentar manifestate prin neliniste, frica, temeri.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE :
1. Pacienta sa aiba o stare de confort, fara durere.
2. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si acido-bazic.

3. Pacienta sa se alimenteze cantitativ si calitativ corespunzator nevoilor

organismului.
4. Pacienta sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice.
5. Pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator cantitativ si calitativ.
6. Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa cunoasca manifestarile bolii, regimul de
viata.
II.3.2. INTERVENTII :
- Instalez pacienta intr-un salon aerisit cu umiditate corespunzatoare.
- Supraveghez si notez frecventa, ritmu, amplitudinea respiratiei, TA, AV, T0.
- Recoltez sange pentru examenele de laborator.
- Recomand repaus fizic si psihic pe toata perioada dureroasa (12-14 ore/zi)
repaus la pat si obligatoriu repaus postprandial.
- Plasez pacienta intr-o pozitie antalgica.
- Observ caracterul, intensitatea si localizarea durerii, frecventa si durata.
- Alimentez pacienta respectand regimul alimentar conform bolii.
- Administrez medicamentele recomandate de medic.
- Pregatesc pacienta pentru explorari functionale si o ingrijesc dupa examinare.
- Explic pacientei importanta respectarii regimului alimentar in vederea
mentinerii sanatatii.
- Acord ingrijiri igienice pacientei, iar daca pacienta poate sa-si acorde ingrijiri
singura, o supraveghez pentru a ma asigira ca se descurca.
- Supraveghez tegumentele si mucoasele sesizand manifestarile cutanate.
- Evaluez starea pacientei, iar la aparitia vreunei complicatii, anunt imediat
medicul.
- Favorizez adaptarea persoanei la mediu raspunzand plina de solicitudine la
toate intrebarile pacientei.
- Furnizez explicatii clare asupra ingrijirilor programate.
- Discut cu pacienta despre mijloacele de relaxare si de tehnicile de favorizare a
somnului.
- Explic evolutia bolii, eventualele complicatii si consecinte in cazul
nerespectarii regulilor si regimului de viata.

II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA

PROBLEMA

19.IX.2008 Disconfort fizic :

durere

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Pacienta sa aiba o - Evaluez caracteristicile durerii :
stare de confort
localizare, intensitate, durata,
fizic fara durere in frecventa, factorii care-i cresc sau
urmatoarele 24 ore diminueaza intensitatea.
- Recomand repaus fizic si psihic
pe perioada dureroasa.
- Asez bolnava intr-o pozitie
antalgica.
- Invat pacienta tehnici de relaxare
- Administrez la indicatia medicului :

EVALUARE
- Durerea se mentine ;
- Bolnava este agitata
psihic ;
- Faciesul este crispat.

ALGOCALMIN 2 f / zi
DICARBOCALM 3 tb/zi
ZANTAC 2 tb/zi
SCOBUTIL 3 tb/zi
- Recoltez sange pentru examene

Alimentatie si
hidratare inadecvata prin deficit

de laborator
Pacienta sa fie
- Constientizez pacienta asupra
echilibrata hidroalimentelor permise si interzise.
electrolitic si
- Fac bilantul lichidelor ingerate si
acidobazic, sa nu
eliminate.
mai prezinte greturi - Asez pacienta in pozitie semise-

Pacienta nu mai prezinta varsaturi, dar

greturile si pirozisul
se mentin.

DATA
19.IX.2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
si pirozis in 48 ore. zand sau sezand.
- Invat pacienta sa inspire profund.
- Servesc pacienta cu alimente la o
temperatura moderata, la ore regulate si prezentate atragator.
- Asigur dieta de protectie gastrica.
Pacienta sa prezin- - Pacienta sa consume 5-6 mese/zi
te o stare de bine
in cantitati mici.
fara varsaturi in 2
-Administrez la indicatia medicului
METOCLOPRAMID 2 fiole/zi
ore.
GLUCOZA 250 ml/zi i.v.

- Observ si notez caracterul si continutul varsaturilor.

- Ajut pacienta sa se aseze in pozitie sezand.
- Protejez lenjeria de pat si de corp
cu musama si aleza.
- Ofer tavita pacientei si ii sustin
fruntea in timpul varsaturilor.
- Dupa varsaturi ofer un pahar cu
apa aromata pentru a-si clati gura.
- Incep rehidratarea progresiv dupa
efectuarea bilantului ingestie-eliminare, incepand cu lichide in can-

EVALUARE

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

19.IX.2008

Eliminare
inadecvata

- Pacienta sa
prezinte tranzit
intestinal in limite
fiziologice in
24 ore.

Dificultatea de a
se odihni.

- Pacienta sa aiba
un somn corespunzator calitativ si
cantitativ.

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
titati mici si reci.
- Observ semnele de deshidratare.
- Invat pacienta sa respire profund
si o linistesc din punct de vedere
psihic.
- Explorez cauzele constipatiei.
- Alimentez pacienta cu alimente
bogate fibre si reziduuri .
- Asigur o dieta hidrica .
- Invat pacienta sa mearga la
toale-- Invat pacienta sa mearga la
toaleta zilnic la aceeasi ora.
- Sugerez pacientei sa se mobilizeze pentru a favoriza peristaltismul.
- Sfatuiesc pacienta sa evite
alimentele cu continut mare de
hidrati de carbon.
- Invat pacienta sa practice tehnici
de relaxare, exercitii respiratorii
cateva minute inainte de culcare.
- Ii sugerez mijloace de inducere a
somnului : baie calda, lapte cald,
muzica la nevoie .

EVALUARE

Obiectiv indeplinit :
- in urma interventiilor autonome si
delegate aplicate,
pacienta prezinta un
tranzit intestinal in
limite fiziologice

Obiectiv neindeplinit
- pacienta are treziri
frecvente datorita
durerii.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

19.IX.2008

Anxietate

- Favorizarea
adaptarii persoanei
la mediu.

Cunostinte insuficiente despre

boala.

- Pacienta sa
dobandeasca
cunostintele necesare despre boala,

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului.
- Administrez 1 fiola de Diazepam
i.m. la indicatia medicului
- Identific impreuna cu pacienta
cauza anxietatii si/sau factorii declansatori.
- Furnizez explicatii clare si deschise asupra ingrijirilor programate.
- Ajut persoana sa-si recunoasca
anxietatea.
- Creez un climat de intelegere
empatica.
- Asigur un climat de calm si securitate.
- Raspund la intrebarile persoanei.
- Respect tacerile si plangerile persoanei pentru a-i permite sa-si
controleze emotiile.
- Explic pacientei normele de viata
si alimentatie care trebuie respectate.
- Stimulez dorinta de cunoastere,

EVALUARE

Pacienta nu are
incredere in propria
persoana si in personalul medical si
nu se poate adapta
situatiei de bolnava.

In urma interventiilor
aplicate pacienta a
obtinut toate cunos-

DATA

PROBLEMA

19.IX.2008

20.IX.2008 Disconfort fizic :

durere

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
evolutie, complica- oferind informatii.
tii, prevenire si
- Constientizez pacienta asupra
tratament.
propriei responsabilitati privind
sanatatea.
- Corectez deprinderile daunatoare
sanatatii.
- Verific daca pacienta a inteles
mesajul transmis si daca si-a isusit
noile cunostinte.
- Pacienta sa
prezinte o ameliorare a durerii in
48 ore.

- Creez un climat linistit.

- Invat pacienta sa-si controleze
durerea.
- O alimentez alimentele calmeaza durerea.
- Dupa diminuarea durerilor ii recomand mici plimbari, cu repaus
la pat 12/14 ore/zi, iar dupa mese
repaus obligatoriu.
- Informez pacienta asupra evolutiei durerii, a tolerantei, a actiunii
medicamentelor.
-Administrez la indicatia medicului
ALGOCALMIN 2 f / zi

EVALUARE
tintele necesare
privind prognosticul,
complicatiile, tratamentul si prevenirea
bolii.

Dupa 48 ore starea

generala este alterata,
acuzele se mentin,
durerea in epigastru
persista.

DICARBOCALM 3 tb / zi

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

EVALUARE

ZANTAC 2 tb / zi
SCOBUTIL 3 tb / zi

20.IX.2008
Alimentatie si
hidratare inadecvata prin deficit.

- Pacienta sa nu
mai prezinte
pirozis si greturi in
24 ore.

- Evaluez cu pacienta cantitatea si

calitatea alimentelor ingerate
zilnic.
- Sfatuiesc pacienta sa tina un
jurnal zilnic cu alimentele pentru
a-l determina sa ia cunostinta de
excesele sale.
- Sugerez pacientei sa diminueze
consumul alimentar zilnic.
- Alimentez pacienta la intervale
scurte.
- Servesc estetic si curat mesele
pentru a contribui la imbunatatirea
poftei de mancare.
- Administrez :
METOCLOPRAMID 2 f / zi

Dupa 24 ore pacienta

nu mai prezinta
greturi, pirozisul
persista.

Dificultatea de a
se odihni.

DATA
20.IX.2008

PROBLEMA

- Pacienta sa prezinte un somn

satisfacator in 48 h

- Educ pacienta sa doarma atunci

cand ii este somn.
- Daca se trezeste devreme, pacienta sa se ridice din pat cateva
minute, sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa se culce din nou.

Dupa 24 ore pacienta

prezinta o stare de
oboseala datorita durerilor epigastrice.

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Identific cauza insomniei si
administrez la indicatia medicului
1 fiola de Diazepam i.m.
- Linistesc pacienta explicandu-i
ca aceasta stare va trece odata cu
ameliorarea simptomelor.

EVALUARE

Anxietate

DATA

PROBLEMA

- Pacienta sa
beneficieze de
siguranta
psihologica pentru
inlaturarea
anxietatii.

- Asigur un mediu de protectie

psihica adecvat starii de boala a
pacientei prin inlaturarea excitantilor psihici aplicand tehnici de
psihoterapie adecvata.
- Incurajez pacienta sa comunice cu
cei din jur, sa-si exprime emotiile,
nevoile, frica, opiniile.
- Determin pacienta sa participe la
activitati recreative la alegerea personala.
- Sugerez pacientei utilizarea gandurilor pozitive.
- Permit comunicarea pacientei cu
persoanele apropiate.
- Raspund deschis la toate intrebarile pacientei

21.IX.2008
Dupa 24 ore pacienta
nu se mai simte
anxioasa si are
incredere in propria
persoana si in echipa
medicala.

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

EVALUARE

21.IX.2008 Disconfort fizic:

durere

- Pacienta sa
prezinte o stare de
bine.

- Stabilesc schema aparitiei si

diminuarii durerii pentru a regrupa
ingrijirile in consecinta.
- Asociez medicatia analgezica:
ALGOCALMIN 2 p / zi
DICARBOCALM 3 tb / zi
ZANTAC 2 tb / zi
SCOBUTIL 3 tb / zi

Alimentatie si
hidratare inadecvate prin deficit.

- Pacienta sa
prezinte o stare de
bine fara pirozis.

cu un masaj terapeutic.
- Arat persoanei ca ma preocup de
ea ca un tot unitar, nu numai de durerea sa.
- Ajut pacienta in activitati zilnice,
la nevoie, pentru a-i permite sa-si
conserve energia.
- Alcatuiesc la indicatia medicului
o dieta de protectie gastrica.
- Incurajez pacienta sa spuna ce
alimente ii provoaca durerea.
- Asigur un necesar caloric de
2500-3000 cal / 24 ore repartizat in
5-6 mese in cantitati mici.
- Incurajez pacienta in timpul alimentatiei asigurand-o de contributia alimentelor in procesul vindeca-

Dupa administrarea
tratamentului starea
generala se amelioreaza, durerea diminueaza, perioadele de
acalmie se prelungesc.

Pacienta este
alimentata si
hidratata corespunzator, are o stare de
bine fara pirozis.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

21.IX.2008

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
rii.
- Indepartez tot ceea ce ar putea
influenta negativ apetitul pacientei
(tavita, plosca).
- Separ cu un paravan pacientii cu
aspect dezagreabil.
- Administrez METOCLOPRAMID

EVALUARE

2 f / zi

Dificultatea de a
se odihni.

- Pacienta sa fie
odihnita.

- Ajut pacienta sa practice tehnici

de relaxare ; exercitii respiratorii
cateva minute inainte de culcare.
- Tin seama de discutiile cu celelalte persoane sa nu afecteze starea
psihica a bolnavei in mod negativ.
- Sugerez mijloace de inducere a
somnului: baie calda, lapte cald sau
ceai inainte de somn.
- Administrez 1 fiola DIAZEPAM.
- Diminuez stimulii auditivi din
incapere.
- Asigur semiobscuritatea camerei.
- Sugerez pacientei sa faca cateva
exercitii de relaxare inainte de cul-

Obiectiv indeplinit :
in urma interventiilor
aplicate pacienta
prezinta un somn
satisfacator cantitativ
si calitativ.

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

21.IX.2008
22.IX.2008 Disconfort fizic :
durere.

- Pacienta sa
prezinte disparitia
durerii in 24 ore.

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
care.
- Sa evite factorii excitanti : cafea
- Invat pacienta cum sa-si administreze medicamentele, efectele lor
secundare si durata de actiune:
ALGOCALMIN 2 f / zi
DICARBOCALM 3 tb / zi
ZANTAC 2 tb / zi
SCOBUTIL 3 tb / zi
METOCLOPRAMID 2 f / zi
- Informez pacienta asupra actiunii

medicamentelor.
- O linistesc explicandu-i ca
respectand regimul durerile se vor
diminua.
- Determin pacienta sa practice o
respiratie abdominala 5-10 minute,

EVALUARE

Pacienta nu mai
acuza dureri in
epigastru, starea
generala se amelioreaza, bolnava
prezinta o stare de
confort fizic si
psihic.

dupa administrarea medicatiei

analgezice.
- Incurajez pacienta in activitatile
zilnice.

EXTERNAREA PACIENTEI :
Data externarii : 24.IX.2008
Starea la externare: Pacienta prezinta autonomie in satisfacerea nevoilor
fundamentale.
BILANTUL AUTONOMIEI:
- Pacienta prezinta stare de bine fizic si psihic.
- Se poate alimenta si hidrata respectand cu strictete egimul si evitand
alimentele condimentate.
- Eliminarile sunt normale, fiziologice.
- Are un somn normal de 8 ore pe noapte fara intreruperi.
- Are capacitatea de a-si pastra sanatatea, cunoaste regulile de viata.
- Isi poate asuma rolul social pe care l-a avut inaintea internarii.
- Este constienta de pericolele care apar prin nerespectarea regimului alimentar
si de viata prescris de medic.
RECOMANDARI LA EXTERNARE :
- Respectarea regimului dietetic : fara alcool, cafea, tutun, prajeli, condimente.
- Evitarea corticoizilor si a acidului salicilic.
- Evitarea stresului si efortului psihic.
- Respectarea orelor de masa.
- Respectarea igienei personale.
- Respectarea orelor de somn 8 ore.
- Prezentarea de urgenta la medicul de familie sau medicul specialist in cazul
aparitiei unor complicatii sau a recidivelor.

TRATAMENT
DENUMIRE
MEDICAMENT
ALGOCALMIN
ZANTAC
DICARBOCALM
SCOBUTIL

FORMA DE
PREZENTARE
- comprimate
- supozitoare
- fiole
- comprimate
- fiole
- comprimate
- comprimate
- supozitoare
- fiole

METOCLOPRAMID - comprimate
- fiole
DIAZEPAM
- comprimate
- fiole
GLUCOZA
- solutie apoasa
injectabila 10 %

ACTIUNE
- analgezic, antiinflamator, antitermic,
antispastic
- antiacid
- antiacid cu actiune
relativ rapida
- antispastic asupra
musculaturii netede
- diminueaza secretia
gastrica, biliara si
pancreatica
- antivomitiv prin
actiune centrala
- sedativ
- hipnotic
- substanta energica
- rehidratant al
tesuturilor

DOZA
ZILNICA

DOZA
UNICA

2f

1f

2 tb

1 tb

3 tb

1 tb

3 tb

1 tb

2f

1f

1f

1f

250 ml

250 ml

EXAMENE PARACLINICE
ANALIZA CERUTA

MOD DE RECOLTARE
- sange capilar

HLG
Hb
GLICEMIE
TGO
TGP
UREE SANGUINA
FIBRINOGEN
ACID URIC
COLESTEROL
BILIRUBINA

- sange capilar
- 2 ml sange / 4 mg florura
de Na
- sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
4,5 ml sange venos + 0,5
ml citrat de Na 3,8 %
5-10 ml sange venos
5-10 ml sange venos
5-10 ml sange venos

VALORI NORMALE
H 4-5 mil / mm3
L 7.000 / mm3
T 300.000 / mm3
11-14 g
0,80-1,20 g

VALOAREA OBTINUTA
H = 4.900.000 / mm3
L = 6.000 / mm3
T = 250.000 / mm3
12 g
100 g

TGO = 2-20 U.I.

TGP = 2-16 U.I.
0,20-0,40 g
200-400 mg %

TGO = 26 U.I.
TGP = 30 U.I.
0,44 g
220 mg %

2-6 mg %
1,80-2,80 g
Bila totala = 0,6-1 mg %
Bil. Directa = 0,1-0,4 mg%
Bil.indirecta=0,5-0,6 mg%

5 mg %
3g
B. totala = 1,2 mg %
B. directa = 0,5 mg %
B. indirecta = 0,5 mg %

Plan de ingrijire al pacientului G.M. cu ulcer

gastroduodenal

II.1. CULEGEREA DATELOR

II.1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE :
Nume : G
Prenume : M
Varsta: 33 ani
Sex: M
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: paznic
DATE VARIABILE :
Domiciliul : Galati
Conditii de viata si munca : locuieste cu sotia si copilul intr-un apartament cu 2
camere, in conditii modrste ; are un loc de munca cu risc moderat.
Gusturi personale si obiceiuri : nu fumeaza, nu consuma cafea, consuma alcool
moderat.
Mod de petrecere a timpului liber : se uita la televizor, isi viziteaza prietenii.
II.1.2. DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA :
1.2. a) DATE ANTROPOMETRICE :
Greutate : 75 kg
Inaltime : 1,73 m
Grup sanguin: 0 I
Rh: pozitiv
1.2. b) LIMITE SENZORIALE:
Alergii : nu prezinta
Proteze : nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva : buna
Somn : satisfacator
Mobilitate : buna
Alimentatie : greseli in alegerea si prepararea alimentelor ; orar dezordonat al
meselor
Eliminari : fiziologice

1.2. c) ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : mama ulceroasa

1.2. d) ANTECEDENTE PERSONALE: - FIZIOLOGICE:
- PATOLOGICE: ULCER
DUODENAL IN
2001
SPONDILOZA LOMBARA
DIN 2003
Neaga :- LUES
- TBC
II.1.3.INFORMATII LEGATE DE BOALA :
1.3. a) Motivele internarii : dureri epigastrice, greturi, varsaturi
alimentare, oboseala, inapetenta, scadere in greutate.
1.3. b) Istoricul bolii:
Pacientul G.M. in varsta de 39 de ani cunoscut cu ulcer duodenal de cca.
4 ani si avand repetate internari prezinta de aproximativ o saptamana dureri
epigastrice, greturi, inapetenta, oboseala si de 2 zile varsaturi, simptomatologie
ce s-a agravat progresiv, din cauza nerespectarii regimului igieno-dietetic
prescris, fapt ce a determinat internarea pentru investigatii si tratament de
specialitate.
1.3. c) Diagnosticul la internare : ulcer duodenal-perioada dureroasa.
1.3. d) Data internarii : 20.IX.2008
1.3. e) Examenul pe aparate:
APARATUL RESPIRATOR : torace normal conformat, respiratie egala
bilaterala ; R=17 r / min.
APARATUL CARDIO-VASCULAR : puls egal, ritmic, soc apexian spatiul
intercostal V stang; AV = 76 p / min, TA = 120 / 65 mm Hg.
APARATUL DIGESTIV: Ficat si splina in limite normale, abdomen suplu
sensibil la palpare in epigastru.
APARAT URO-GENITAL : rinichi nepalpabili, nedurerosi, loji renale libere.
SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMT : integre, este orientat
temporo-spatial.
FACIES : necaracteristic.
TEGUMENTE SI MUCOASA : calde, normal colorate, temperatura T=36,80C
FANERE : integre
TESUT CONJUNCTIV-ADIPOS : normal.
SISTEM GANGLIONAR : nepalpabil

SISTEM MUSCULAR : normal

SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru clinic
STAREA DE CONSTIENTA: prezenta

II.2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA
MANIFESTARI DE
FUNDAMENTALA
INDEPENDENTA
1. A respira si a avea - Respiratie ritmica R = 17 r/min
o buna circulatie
- Tipul respiratiei : costal inferior
- Mucoasa respiratorie umeda,
secretii reduse, transparente,
dense
- Tegumente calde, roz,
AV = 76 p / min
TA = 120 / 65 mm Hg
2. A bea si a manca
- Mucoasa bucala roz si umeda
- Reflex de deglutitie prezent
- Dentitie buna
- Masticatie usoara

3. A elimina

- Mictiuni spontane fiziologice

5-6 / zi

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

- Greturi
- Inapetenta
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- Orar nesatisfacator al meselor
- Consum redus de lichide si
saruri minerale
- Pierdere in greutate

0 puncte
- Alterarea mucoasei cailor digestive si a
peristaltismului intestinal
- Varsaturi
- Dezechilibre metabolice hidroelectrolitice
- Durere
- Stres
4 puncte

NEVOIA
FUNDAMENTALA

4. A se misca si a
avea o buna postura

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Cantitatea 1200-1400 ml / 24 h
- Miros amoniacal
pH = 4,5 7
- Scaun ritmic 1-2 / zi
- Culoare buna
- Miros fecaloid
- Tensiunea se modifica in raport
cu efortul depus
- Creste frecventa si intensitatea
pulsului in functie de efort
- Pacientul efectueaza miscari de
abductie, adductie, flexie si
extensie

5. A dormi si a se
odihni

6. A se imbraca si
dezbraca

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

0 puncte

- Iritabilitate
- Oboseala
- Somn perturbat cu treziri
frecvente
- Ore insuficiente de somn
- Insomnie
- Pacientul se imbraca si
dezbraca singur
- Poarta vesminte adecvate
climatului si statutului sociocultural

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte
- Durere
- Dezechilibre de ordin
psihic
- Insuficiente cunostinte
despre boala
4 puncte

0 puncte

NEVOIA
FUNDAMENTALA
7. A-si mentine
temperatura corpului
in limite normale

8. A fi curat, ingrijit,
a-si proteja tegumentele si mucoasele
9. A comunica

10. A evita pericolele

11.A actiona conform

propriilor convingeri

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
T = 36,8 0C
T mediului = 18-25 0 C
- Piele de culoare roz, calduta
- Transpiratie minima
- Senzatie placuta fata de frig sau
caldura
- Deprinderi igienice, baie, dus
frecvente
- Piele curata, neteda, catifelata,
elastica, pigmentata normal
- Unghii, urechi, nas curate, roz
-Acuitate vizuala si auditiva buna
- Sensibilitate tactila
- Debit verbal : usor ritm moderat
- Limbaj clar, precis

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

0 puncte

0 puncte

0 puncte
- Predispozitie la imbolna- - Dezechilibru electrolitic
viri frecvente, fatigabilita- - Durere
te, surmenaj
- Dezechilibru metabolic
- Neincredere
- Surmenaj
- Frica
3 puncte
- Sentimente de culpabili- - Durere
tate : amaraciune, tristete
- Surmenaj

NEVOIA
FUNDAMENTALA
si valori
12. A fi preocupat in
vederea realizarii

13. A se recrea

14. A invata cum

sa-si pastreze sanatatea

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
- Mania de a se scuza
inutil
- Autoacuzare
- Diminuarea motivatiei
-Dificultatea de a participa
la activitati obisnuite sau
noi
-Sentiment de inferioritate
- Dificultatea de a se
recrea in timpul unei
activitati recreative
- Diminuarea mijloacelor
de interes
Neparticiparea
la
activitati recreative
- Cunostinte insuficiente
asupra bolii, a masurilor
de prevenire, a diagnosticului medical, tratamentului, convalescentei, satisfacerii nevoilor sale

SURSE DE
DIFICULTATE
- Insuficienta cunoastere
de sine si a mediului
2 puncte
- Durere
- Pierderea imaginii de
sine
- Mediu inadecvat
2 puncte
- Durere
- Dezechilibre
- Stres

1 punct
- Afectarea starii fizice :
durere
- Nivel scazut de cunostinte despre sanatate si
mentinerea ei
3 puncte

II.2.2. PROBLEME DE DEPENDENTA :

1. Disconfort fizic : durere
2. Alimentatie inadecvata prin deficit
3. Posibila deshidratare : varsaturi
4. Dificultatea de a se odihni : oboseala, insomnie
5. Anxietate
6. Dificultatea de a-si pastra sanatatea
7. Dificultatea de a se realiza
8. Dificultatea de a se recrea : durere
II.2.3. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA :
Pacientul prezinta o dependenta moderata. Se bazeaza pe o alta persoana
pentru satisfacerea unor nevoi si prezinta o pierdere partiala a autonomiei.
GRADUL DE DEPENDENTA II
II.2.4. DIAGNOSTIC NURSING :
1. Disconfort fizic datorita procesului inflamator manifestat prin durere
2. Alimentatie inadecvata prin deficit datorita varsaturii manifestata prin
inapetenta, greturi
3. Posibila deshidratare datorita varsaturii manifestata prin scadere in greutate,
stare letargica
4. Insomnie datorita durerii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente
5. Anxietate datorita bolii, spitalizarii manifestata prin perturbarea imaginii de
sine
6. Cunostinte insuficiente despre boala datorita necunoasterii prognosticului
bolii, regimului alimentar, manifestate prin neliniste, frica, temeri
7. Dificultatea de a se realiza datorita spitalizarii, manifestata prin lipsa
participarii la activitati obisnuite
8. Dificultatea de a se recrea datorita durerii manifestata prin neparticiparea la
activitati recreative

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. OBIECTIVE
1. Pacientul sa prezinte o stare de confort, fara dureri
2. Pacientul sa fie echilibrat nutritional corespunzator
3. Pacientul sa fie alimentat si hidratat corespunzator nevoilor organismului

4. Pacientul sa fie odihnit, sa prezinte somn neperturbat, fara treziri frecvente

5. Pacientul sa dobandeasca cunostinte despre cum sa-si pastreze sanatatea
6. Pacientul sa fie interesat in a indeplini activitati recreative
7. Pacientul sa fie adaptat la rolul de bolnav si sa se familiarizeze cu noul mediu
II.3.2. INTERVENTII :
- Am asigurat conditiile de spitalizare, instaland pacientul intr-un salon aerisit
cu umiditate corespunzatoare
- Recomand repaus psihic si fizic pe toata perioada dureroasa (12-14 ore/zi
repaus la pat)
- Observ caracterul, intensitatea si localizarea durerii, frecventa si durata
- Creez un climat linistit pentru ca stimulii maresc durerea
- Il alimentez (alimentarea calmeaza durerea, invat pacientul sa-si controleze
durerea)
- In xazul varsaturilor ajut pacientul sustinandu-i fruntea, asezandu-l in pozitie
sezand
- Protejez lenjeria cu musama si aleza, ofer tavita renala
- Ofer un pahar cu apa aromata dupa varsaturi pentru a-si clati gura
- Invat pacientul categoriile alimentare din ghidul alimentar, echivalentele
calitative si cantitative ale principiilor alimentare
- Explorez cu pacientul motivul pentru care nu respecta regimul
- Hidratez progresiv pacientul evitand laptele, sucurile nediluate
- Supraveghez si notez functiile vitale si vegetative
- Fac bilantul hidric zilnic intre lichidele ingerate si cele eliminate
- Evit mirosurile dezagreabile in timpul servirii meselor
- Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
-Ii sugerez mijloace de inducere a somnului : baie calda, lapte cald, muzica la
nevoie
- Explic pacientului evolutia bolii, complicatiile, consecintele nerespectarii
regulilor si regimului de viata
- Stimulez dorinta de cunoastere
- Constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
- Corectez depriderile daunatoare sanatatii
- Verific daca pacientul a inteles mesajul transmis si daca si-a insusit noile
cunostinte
- Recoltez sange pentru examene de laborator
- Pregatesc pacientul pentru examene de specialitate : gastroscopie, radiografie
simpla, endoscopie, explicandu-i tehnica si ingrijindu-l dupa efectuarea tehnicii

- Comunic cu pacientul si arat interes in tot ceea ce face

- Explic pacientului normele de viata pe care trebuie sa le respecte
- Las pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand
contraindicatiile regimului

DATA
20.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

Disconfort fizic: Pacientul sa prezindurere

te diminuarea durerii in 24 ore

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Discut cu pacientul pentru a identifica
cauzele disconfortului si constat ca durerea este semnul principal
- Il linistesc explicandu-i ca in urma
tratamentului aplicat, simptomele se
vor ameliora
- Creez senzatia de bine prin discutiile
purtate
- Facilitez contactul cu alti pacienti, cu
membrii familiei
- Aplic tehnici de ingrijire curenta,
necesare obtinerii starii de satisfactie
- Observ si notez schimbarile
- Administrez : 1. ALGOCALMIN 2 f / zi
2.
3.
4.
5.

Alimentatie si
hidratare
inadecvate prin
deficit

Pacientul sa aiba o
stare de bine, fara
greturi si varsaturi,
in 2 ore

SCOBUTIL
ZANTAC
DICARBOCALM
EPICOGEL

- Institui perfuzie cu glucoza 250 ml

10 % la indicatia medicului
- Rehidratez pacientul treptat, cu
cantitati mici de lichide reci
- Explorez gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului

EVALUARE
Dupa 24 ore de la
administrarea medicamentelor, durerea se mentine

DATA
20.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
EVALUARE
DELEGATE
Pacientul sa fie
- Constientizez pacientul asupra impor- Pacientul nu mai
echilibrat nutritional tantei regimului alimentar in mentine- prezinta varsaturi,
hidroelectrolitic si
rea sanatatii
dar greturile persista
acido-bazic
- Fac bilantul lichidelor ingerate si
eliminate
- Explorez preferintele pacientului
asupra alimentelor permise si interzise
- Servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, la ore regulate
si prezentate atragator
- Asez pacientul in pozitie semisezand
sau sezand
- Il linistesc din punct de vedere
psihic
-Il ajut in timpul varsaturii sustinandu-i
fruntea si pastrez produsul eliminat
- Ii ofer un pahar cu apa sa-si clateasca
gura dupa varsatura
- Administrez METOCLOPRAMID 3 f / zi
- Il invat sa inspire profund
- Reduc aportul de alimente
- Corectez tulburarile electrolitice si
rezerva alcalina

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

20.IX.
2008

Dificultatea de a Pacientul sa se
se odihni
poata odihni fara
treziri frecvente in
termen de 24 ore

Anxietate

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Monitorizez functiile vitale si
vegetative
- Observ posibilele semne de deshidratare : tegumente si mucoase uscate,
oligurie, hipotensiune arteriala
- Ii voi explica pacientului sa consume
alimente cu continut mare de lichide :
supe, ciorbe, jeleuri
- Identific cauza oboselii
- Ajut pacientul sa-si planifice activitati
cotidiene
- Observ daca perioadele de odihna
corespund necesitatilor organismului
- Invat pacientul sa execute tehnici de
relaxare
- Ajut la aplicarea corecta a acestora
- Administrez 1 fiola de DIAZEPAM
- Observ efectul acestuia
- Identific cauza anxietatii impreuna cu
pacientul
- Situez interventiile intr-un climat de
intelegere empatica
-Explorez reactiile pacientului negative
sau pozitive in diferite situatii

EVALUARE

Pacientul nu se poate
odihni din cauza
durerii

Pacientul prezinta o
imagine pozitiva
despre sine

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

20.IX.
2008

Dificultatea de
a-si pastra
sanatatea

Pacientul sa aiba
cunostinte
suficiente despre
boala, prognostic,
tratament, evolutie
in 24 ore

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Identific cu pacientul situatiile care
sunt amenintatoare pentru el
- Solicit apartinatorii sa ajute pacientul
in promovarea imaginii pozitive despre
sine
- Favorizez adaptarea la noul mediu,
explicandu-i pacientului ca schimbarea
mediului este pentru putin timp
- Incurajez pacientul sa colaboreze cu
echipa medicala si sa aiba incredere in
tratamentul propus
- Pun pacientul in legatura cu alti
pacienti care au suferit de aceeasi boala
- Identific cu pacientul factorii care-i
altereaza capacitatea de a-si pastra sanatatea
- Efectuez un plan zilnic de mentinere
a sanatatii cu pacientul sau apartinatorii
alimentatie, ingrijiri de baza, somn,
eliminari
- Furnizez explicatii simple in acord cu
nivelul de intelegere al persoanei
- Verific daca pacientul a inteles im-

EVALUARE

Pacientul a exprimat
insusirea cunostintelor privind mentinerea sanatatii

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

20.IX.
2008
Dificultatea de
a se realiza

Pacientul sa prezinte ambitie si motivatie in a se realiza

in termen de 2 zile

Dificultatea de a Pacientul sa fie

se recrea
interesat sa indeplineasca o activitate
recreativa la alegere
in termen de 24 ore

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
portanta mentinerii sanatatii si daca
acesta si-a insusit cunostintele necesare
- Efectuez cu pacientul un bilant al
fortelor si deficientelor sale
- Identific cauza neputintei de a se
realiza
- Explorez ambitiile personale ale
pacientului
- Daca acestea sunt in raport cu starea
sa fizica si psihica il incurajez sa le
puna in practica
- Sesizez orice forma de interes pentru
o anumita activitate si il antrenez in
desfasurarea ei
- Informez pacientul asupra dreptului
sau de a lua decizii care-l privesc
- Il conving de importanta lor si de
responsabilitatea ce-i revine
- Explorez impreuna cu pacientul
activitatile recreative care ii produc
placere
- Analizez si stabilesc daca acestea
sunt in concordanta cu starea sa

EVALUARE

Pacientul este constient de propria valoare si competenta si

si-a recapatat interesul fata de sine si de
altii

Pacientul si-a redobandit capacitatea si

si interesul de a
practica activitati

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE

20.IX.
2008
21.IX.
2008

Disconfort
fizic : durere

Pacientul sa prezinte o stare de bine

fara dureri, in
termen de 24 ore

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Asigur mediu corespunzator
- Am in vedere ca activitatile sa nu il
oboseasca, sa nu-l suprasolicite, ci sa-i
creeze o stare de buna dispozitie
- Evaluez caracteristicile durerii :
localizare, intensitate, durata, frecventa
factorii care-i cresc sau diminueaza
intensitatea
- Stabilesc schema aparitiei si diminuarii durerii pentru a regrupa ingrijirile
- Observ pozitia de protectie adoptata
de pacient
- Plasez pacientul intr-o pozitie antalgica
- Utilizez mijloace de reducere a durerii : bai calde
- Administrez : 1. ALGOCALMIN 2 f / zi

EVALUARE
recreative

22.IX.2008
Stare generala
alterata, acuzele se
mentin, durerea in
epigastru persista

2. SCOBUTIL
3. ZANTAC
4. DICARBOCALM
5. EPICOGEL

Alimentatie si
hidratare ina-

Pacientul sa aiba o
stare de bine, fara

- Observ si notez functiile vitale si

vegetative
- Educ pacientul sa inspire profund
- Recomand pacientului sa evite lichi-

In urma interventiilor

DATA
21.IX.
2008

PROBLEMA
decvate prin
deficit

Dificultatea de
a se odihni

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
greturi, in termen de dele inainte si dupa masa cu o ora
24 ore
pentru ca acestea destind stomacul si
diminueaza apetitul
- Invat pacientul sa consume 5-6 mese
/ zi, in cantitati mici
- Asigur dieta de protectie gastrica
- Servesc pacientul cu alimente la o
temperatura moderata, la ore regulate
si prezentate atragator
- Administrez METOCLOPRAMID 3 f / zi la
indicatia medicului
- Explic pacientului importanta respectarii regimului alimentar
Pacientul sa aiba
- Supraveghez somnul pacientului din
somn corespunzator punct de vedere calitativ si cantitativ
calitativ si cantitativ - Recunosc semnele care indica nesatisfacerea nevoii de odihna
- Drpistez cauzele si le indepartez prin
educarea pacientului privind mijloacele
de inducere a somnului: ceai cald, lapte
cald inainte de culcare, efectuarea
exercitiilor de relaxare
- Respectarea orarului somn-odihna

EVALUARE
aplicate, pacientul
nu mai prezinta
greturi

Pacientul are treziri

frecvente din cauza
durerilor

DATA
21.IX.
2008
22.IX.
2008

PROBLEMA

Disconfort
fizic : durere

OBIECTIVE

Pacientul sa prezinte ameliorarea

simptomelor in
termen de 24 ore

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
- Adoptarea unei pozitii comode
- Diminuez sursele de iritatie fizica
- Asociez medicatia analgezica :
ALGOCALMIN, SCOBUTIL, ZANTAC,
DICARBOCALM cu un masaj terapeutic

- Determin pacientul sa practice o

respiratie abdominala 5-10 minute,
dupa administrarea medicatiei analgezice
- Informez asupra evolutiei durerii, a
diminuarii si a tolerantei si actiunii
medicamentelor
- Imobilizez regiunea dureroasa
- Programez activitati tinand cont de
limitele persoanei
- Arat pacientului ca ma preocup de el
ca un tot unitar, nu numai de durerea
sa
- Incurajez pacientul explicandu-i ca
simptomele se vor ameliora treptat
- Recomand repaus la pat 12-14 ore/zi
si dupa mese
Dificultatea de a Pacientul sa aiba un - Invat pacientul sa practice tehnici de
se odihni
somn odihnitor de 8 relaxare, exercitii respiratorii cateva

EVALUARE

23.IX.2008
Dupa administrarea
tratamentului starea
generala se amelioreaza, durerea de
diminueaza

23.IX.2008
Pacientul prezinta

DATA

PROBLEMA

22.IX.
2008

23.IX.
2008

OBIECTIVE
ore, fara treziri

Disconfort
fizic : durere

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
minute inainte de culcare
- Ofer pacientului o cana cu lapte cald
inainte de culcare
- Invat pacientul care se trezeste devreme sa se ridice din pat cateva minute,
sa citeasca, sa asculte muzica, apoi sa
se culce din nou
- Observ si notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi
- Intocmesc un program de odihna
corespunzator organismului
- Administrez 1 fiola DIAZEPAM si
observ efectul acestuia asupra organismului
- Administrez la indicatia medicului:

Pacientul sa doban1. ALGOCALMIN

deasca starea de
2. SCOBUTIL
confort fizic si
3. DICARBOCALM
psihic si sa-si expri- 4. ZANTAC
me absenta durerii
- Asez pacientul in pozitie antalgica
in 24 ore
- Asigur confortul patului
- Aerisesc salonul
- Asigur temperatura mediului ambiant

EVALUARE
somn corespunzator
cantitativ si calitativ,
fara treziri

Bolnavul nu mai
acuza dureri, starea
generala s-a
ameliorat; bolnavul
prezinta o stare de
liniste

DATA
23.IX.
2008

PROBLEMA

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE
0
18-25 C
- Favorizez comunicarea cu familia si
echipa medicala pentru a-i da incredere
in sine
- Incurajez pacientul sa exprime ceea
ce simte in legatura cu durerea
- Dupa diminuarea durerilor ii recomand mici plimbari
- Pentru diminuarea durerii ajut pacientul in activitatea zilnica : alimentatie,
hidratare, igiena lasand progresiv ca
aceste activitati sa le indeplineasca
singur
- Recomand evitarea tuturor factorilor
ce determina durerea : stres, alimente
interzise, alcool, cafea, tutun, medicamente (aspirina, corticoizi)
- Educ pacientul sa se prezinte de
urgenta in cursul recidivelor

EVALUARE

II.5. EXTERNAREA PACIENTULUI:

Data externarii: 24.IX.2008
Starea la externare: Pacientul G.M. in varsta de 39 de ani s-a internat in sectia
Boli interne a Spitalului Judetean Ploiesti, cu urmatoarele manifestari:
- dureri epigastrice
- greturi
- varsaturi alimentare
- oboseala
- inapetenta
- scadere in greutate
Bilantul autonomiei : In urma interventiilor autonome si delegate aplicate,
pacientul prezinta :
- stare de confort fizic
- alimentatie si hidratare adecvate
- respiratie in limite normale R = 17 r / min
- circulatie adecvata P = 76 p / min
TA = 120 / 65 mm Hg
- temperatura T = 36,8 0C
- eliminari fiziologice
- somn satisfacator cantitativ si calitativ
Recomandari la externare :
- Evitarea efortului fizic si psihic
- Respectarea regimului alimentar (3 mese si 2 gustari)
- Evitarea corticoizilor si acidului acetilsalicilic
- Evitarea consumului de excitanti : alcool, cafea, tutun
- Evitarea sedentarismului
- Respectarea programului de somn
- Evitarea alimentelor modificate termic (prajeli, rantasuri)
- Evitarea condimentelor
- Control medical periodic sau ori de cate ori este nevoie
- Respectarea medicatiei recomandate

TRATAMENT
DENUMIRE
MEDICAMENT
ALGOCALMIN

SCOBUTIL

ZANTAC
DICARBOCALM
EPICOGEL

METOCLOPRAMID
DIAZEPAM
GLUCOZA

FORMA DE
PREZENTARE
- fiole
- comprimate
- supozitoare
- comprimate
- supozitoare
- fiole
- comprimate
- fiole
- comprimate
- suspensie
(flacon de 125 ml)

- comprimate
- fiole
- comprimate
- fiole
- solutie apoasa
injectabila 10 %

ACTIUNE
- Analgezic, antiinflamator, antispastic, antitermic
- Antispastic asupra musculaturii
netede
- Diminueaza secretia gastrica,
biliara
- Antiacid
- Antiacid cu actiune relativ rapida
- Antiacid
- Antiflatulent
- Antialgin prin neutralizarea HCl
din sucul gastric
- Antiemetic prin actiune centrala
- Hipnotic
- Sedativ
- Substanta energetica
- Rehidratant al tesuturilor

DOZA
ZILNICA

DOZA
UNICA

2f

1f

3 tb

1 tb

2 tb

1 tb

3 tb
1-2 lingurite de
4 ori/zi intre
mesele principale sau dupa
mese
3f

1 tb

1f

1f

250 ml

250 ml

1f

]
EXAMENE PARACLINICE
ANALIZA CERUTA
HLG

MOD DE RECOLTARE
- sange capilar

Hb
UREE SANGUINA
TGP
TGO
GLICEMIE

- sange capilar
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 2 ml sange / 4 mg florura
de Na 5 g venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos
- 5-10 ml sange venos

ACID URIC
COLESTEROL
BILIRUBINA

VALORI NORMALE
H 4-5 mil / mm3
L 7.000 / mm3
T 300.000 / mm3
11-14 g
0,20-0,40 g
TGP = 2-16 U.I.
TGO = 2-20 U.I.
0,80-1,20 g

VALORI OBTINUTE
H = 4.600.000 / mm3
L = 5.900 / mm3
T = 246.000 / mm3
11,5 g
0,50 g
TGP = 21,5 U.I.
TGO = 25 U.I.
89 g

2-6 mg %
1,80-2,80 g
B. totala = 0,6-1 mg %
B. directa = 0,1-0,4 mg %
B. indirecta = 0,5-0,6 mg %

3,70 mg %
3,5 g
B. totala = 1,21 mg %
B. directa = 0,42 mg %
B. indirecta = 0,63 mg %

SONDAJUL GASTRIC
Definitie
Scop

Indicatii
Pregatiri

Sondajul gastric sau tubajul gastric reprezinta introducerea

unui tub de cauciuc sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin
faringe si esofag in stomac.
explorator
- recoltarea contunutului stomacal in vederea evaluarii
functiei chimice si secretorii (chimismul gastric)
- pentru studierea functiei evacuatoare a stomacului
terapeutic
- evacuarea continutului stomacal toxic
- curatirea mucoasei de exsudate si substante straine depuse
- hidratarea si alimentarea bolnavului
- introducerea unor substante medicamentoase
- in gastritele acute sau cronice, boala ulceroasa
materiale
- de protectie:
- doua sorturi din cauciuc sau din material plastic
- musama si aleza
- prosoape
- sterile:
- sonda Faucher sau Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- casoleta cu manusi de cauciuc
- pense hemostatice
- eprubete
- nesterile :
- tavita renala
- tava medicala
- pahar cu apa aromata
- pahar cu apa pentru proteza
- recipient pentru colectare
- medicamente :
- la indicatia medicului
pacient
- psihic :
- se informeaza pacientul si i se explica necesitatea tehnicii

Executie

- este rugat sa respecte indicatiile date in timpul sondajului

- fizic :
- se asaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele cat
mai drept
- se protejeaza cu sortul de cauciuc sau de material plastic
- i se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul) si se
asaza intr-un pahar cu apa
- se asaza tavita renala sub barbia pacientului pentru a capta
saliva ce se scurge din cavitatea bucala
- este solicitat sa mentina tavita in aceasta pozitie
- pacientul nu va manca in dimineata efectuarii examenului
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca sortul de cauciuc
- isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si
esofag
- se asaza in dreapta bolnavului si i se fixeaza capul cu mana
stanga, tinandu-l intre mana si torace
- prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe
un creion
- cere pacientului sa deschida larg gura, sa respire adanc si
introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui,
cat mai aproape de radacina limbii, invitand bolnavul sa inghita
- prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte
atent spre stomac (la marcajul 40-50 mm citit la arcada dentara)
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului
stomacal cu ajutorul seringii
- se fixeaza sonda
- asaza la extremitatea libera a sondei balonul Erlenmeyer
(cand se colecteaza pentru o proba) sau aspira sucul gastric cu
seringa
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat sa-si
contracte peretii abdominali
- extrage sonda printr-o miscare hotarata, cu prudenta, dupa
comprimarea ei cu o pensa hemostatica pentru a impiedica
scurgerea contunutului in faringe (de unde ar putea fi aspirat de
pacient)
- cand capatul liber al sondei ajunge in gura pacientului se prinde cu mana stanga si se indeparteaza sonda
- goleste contunutul sondei in vasul colector

- asaza sonda in tavita renala

Ingrijirea
ulterioara a
pacientului

- i se ofera un pahar cu apa aaromata sa-si clateasca gura

- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
- se indeparteaza tavita si sortul de cauciuc
- i se ofera proteza dentara (dupa caz)
- se asaza pacientul in pozitie comoda
- se determina cantitatea evacuata
- se completeaza formularele de recoltare
- se trimit probele etichetate la laborator

Pregatirea
produsului
pentru
examenul de
laborator
Reorganizare
Notarea in
- se noteaza tehnica, data, cantitatea si spectrul macroscopic al
foaia de
sucului gastric extras
observatie
Accidente
- greata si senzatie de varsatura ; se inlatura fie printr-o respiratie profunda, fie se efectueaza anestezia faringelui cu o solutie de cocaina 2 %
- sonda poate patrunde in laringe : apare reflexul de tuse,
hiperemia fetei, apoi cianoza ; se indeparteaza sonda
- sonda se poate infunda cu resturi alimentare ; desfundarea se
face prin insuflatie cu aer
- se pot produce bronhopneumonii de aspiratie
DE STIUT :
- tubajul gastric se efectueaza in conditii
de perfecta asepsie
- sondajul gastric se poate efectua si pe
cale endonazala cu sonda Einhorn
- pacientilor inconstienti li se urmaresc
respiratia, culoarea fetei ; verificarea
caii de patrundere a sondei se face prin
introducerea capatului liber intr-un pahar cu apa aparitia bulelor de aer confirma patrunderea in caile respiratorii
- o forma particulara de sondare in scop
hemostatic este introducerea sondei
Blakemore

DE EVITAT :
- ungerea sondei cu ulei sau alte
substante grase (provoaca greata pacientului)

SONDAJUL DUODENAL
Definitie
Scop

Generalitati

Pregatiri

Sondajul sau tubajul duodenal consta din introducerea unei

sonde Einhorn dincolo de pilor, realizand o comunicare intre
duoden si mediul exterior
explorator
- extragerea continutului duodenal format din continut gastric,
bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie
- aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice
- descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau
morfologica a sucurilor extrase prin sondaj
- evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor
biliare
terapeutic
- drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care
au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului
digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin
peretii intestinali, ajungand prin vena porta in ficat, de unde
apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare, urmand
calea circulatiei entero-hepatice
alimentatie artificiala
- se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul
pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire
aspiratie continua
- in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
- dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)
se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare
se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin
separarea bilei veziculare de cea hepatica din continutul sucului
duodenal
analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor
din continutul lui
recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
materiale

Executia

- de protectie :
- musama si aleza
- sort de cauciuc sau alt material impermeabil
- prosoape
- sterile :
- sonda Einhorn
- 2 seringi de 20 ml
- manusi de cauciuc sterile
- pensa hemostatica
- medii de cultura
- eprubete
- nesterile :
- tavita renala
- tava medicala
- stativ pentru eprubete
- pahar cu apa aromata
- perna cilindrica dura sau patura rulata
- hartie de turnesol rosie si albastra
- medicamente :
- sulfat de magneziu 33 %
- ulei de masline
- novocaina
- solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor
alege in functie de scopul sondajului)
pacient
- psihic :
- se informeaza pacientul
- i se explica necesitatea tehnicii
- fizic :
- pacientul va fi nemancat
- se izoleaza patul cu un paravan
- se protejeaza cu musamaua si aleza
- se asaza pacientul in pozitie sezand la marginea patului
- se protejeaza cu sortul din material plastic
- i se indeparteaza proteza (dupa caz)
- i se da tavita renala sa o tina sub barbie
introducerea sondei
- asistenta se spala pe maini
- imbraca manusi sterile

- prinde sonda (umezita) cat mai aproape de oliva si o introduce

cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe
- cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag
- cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul 45
cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a
trecut de cardia si a patruns in stomac
- se asaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul usor
ridicat si capul mai jos, coapsele flectate pe bazin
- se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica
- se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul 60 cm
- se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient (1-2 cm la 3-5
minute)
- cand diviziuneaa 75 cm se afla la arcada dentara, oliva sondei
a ajuns in duoden (dupa circa 1-11/2 ore de la patrunderea ei in
stomac
verificarea pozitiei sondei
- daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,
se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in
stomac
- se insufla 60 ml de aer prin sonda cu seringa si dupa un minut
se aspira. Daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20 ml
- se introduc 10 ml de lapte care nu mai poate fi extras daca
sonda a ajuns in duoden, dar poate fi extras daca ea se afla in
stomac
- se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea
fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb
captarea bilei
- dupa 1-1 h de la patrunderea sondei in stomac, la capatul
liber al sondei apare bila A, coledociana, de culoare galben-aurie, care se colecteaza intr-o eprubeta
- se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol
- se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33 %,
sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare
- se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o
pensa

Ingrijirea
ulterioara a
pacientului
Pregatirea
produsului
pentru
examen de
laborator
Reorganizarea
Notarea in
foaia de
observatie
Accidente

- dupa 15-30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30-40

ml bila vascoasa de culoare inchisa castanie bila B, veziculara
- la indicatia medicului se pot recolta 3-5 ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic
- dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine
direct din ficat bila C, hepatica ; aceasta, fiind in cantitate mai
mare, se va capta intr-un recipient corespunzator
- extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de aer si
se inchide capatul liber cu o pensa
- extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau
in cavitatea bucala
- se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala
- se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii
- se sterg mucozitatile de pe fata si barbie
- se indeparteaza sortul din material plastic
- se asaza pacientul in pozitie comoda
- se determina cantitatea de bila obtinuta
- se eticheteaza recipientele
- se trimit probele la laborator

- innodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali in

timpul senzatiei de varsaturi
-incolacirea sondei in stomac
- greturi si varsaturi
- imposibilitatea drenarii bilei cauzata de un obstacol functional
(spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei
vascoase)

DE STIUT:
- sunt situatii cand sonda nu patrunde in
duoden datorita unui spasm piloric; inchiderea si deschiderea duodenului fiind
reglata de reactia continutului gastric se

DE EVITAT:
- aspirarea continutului sondei la
extragerea ei
- oboseala pacientului prin prelungirea duratei sondajului peste

incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu sol. 10 %20-40 ml.
- relaxarea spasmului piloric se poate
face prin administrare de medicamente
antispastice
- in cazul innodarii sondei in stomac,
extragerea se va face cu atentie pe cale
bucala cu ajutorul unei spatule linguale
si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala)
- relaxarea sfincterului Oddi se poate
realiza prin introducerea a 5-10 ml novocaina solutie 1-2 %

3 ore
- grabirea inaintarii sondei
- depasirea duratei de executie
(3 ore)

BIBLIOGRAFIE

1. ULCERELE TUBULUI DIGESTIV Georgeta Elena Rindasu

2. TRATAT DE MEDICINA INTERNA: BOLILE APARATULUI DIGESTIV
patrea I Radu Paun
3. MEDICINA INTERNA Dr. Corneliu Borundel
4. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Alexandru Teodor Ispas
5. GHID DE NURSING cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale Lucretia Titirca
6. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Roxana Maria Albu
7. TEHNICA DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI
MEDICALI Lucretia Titirca

CAPITOLUL III
EVALUAREA FINALA
CAZ 1
CULEGEREA DATELOR
NUME
PRENUME
VARSTA
SEX
RELIGIE
NATIONALITATE
MOTIVELE INTERNARII

DATA INTERNARII :
DIAGNOSTIC LA
INTERNARE
PROBLEME DE
DEPENDENTA

M
C
67 ani
feminin
ortodoxa
romana
- Dureri epigastrice cu
iradiere posterioara, greturi si pirozis, fara varsaturi alimentare
18.IX.2008
Ulcer duodenal

CAZ 2

N
A
41 ani
feminin
ortodoxa
romana
- Dureri epigastrice vii,
greturi si varsaturi, pirozis,
constipatie, cefalee, inapetenta, pierdere in greutate
19.IX.2008
Ulcer cronic cu nise reacuTizat
1.Disconfort fizic datori- 1.Disconfort fizic : durere
ta durerii
2.Alimentatie si hidratare
2.Dispnee si circulatie
inadecvate prin deficit
inadecvata
3.Eliminare inadecvata3.Alimentare si hidratare varsaturi si costipatie
inadecvata prin deficit
4.Dificultatea de a se odih4.Postura inadecvata
ni - insomnie

CAZ 3
G
M
33 ani
masculin
ortodoxa
romana
- Dureri epigastrice, greturi
varsaturi alimentare, oboseala, inapetenta, scadere
in greutate
20.IX.2008
Ulcer duodenal-perioada
dureroasa
1.Disconfort fizic : durere
2.Alimentatie inadecvata
prin deficit
3.Posibila deshidratare :
varsaturi
4.Dificultatea de a se odihni : oboseala, insomnie

CAZ 1
5.Insomnie
6.Comunicare ineficace la
nivel afectiv
7.Anxietate
8.Culpabilitate
9.Dificultatea de a actiona
dupa credintele si valorile
sale
10.Neliniste fata de semnificatia propriei existente
11.Dificultatea de a se
realiza
12.Dificultatea de a indeplini activitati recreative
13.Cunostinte insuficiente
DIAGNOSTIC NURSING 1.Alterarea respiratiei din
cauza durerii manifestata
prin senzatie de sufocare,
tahipnee
2.Circulatie inadecvata datorita irigarii insuficiente a
pielii manifestata prin modificarea culorii tegumentelor
3.Disconfort abdominal
datorita inflamatiei mucoa-

CAZ 2
5.Anxietate
6.Cunostinte insuficiente
despre boala

CAZ 3
5.Anxietate
6.Dificultatea de a-si pastra sanatatea
7.Dificultatea de a se realiza
8.Dificultatea de a se
recrea : durere

1.Disconfort fizic datorita

procesului inflamator manifestat prin durere
2.Alimentatie inadecvata
prin deficit datorita dificultatii de a urma regimul manifestata prin pirozis, inapetenta, pierdere in greutate, varsaturi
3.Dificultate de a elimina
datorita schimbarii mediu-

1.Disconfort fizic datorita

procesului inflamator manifestat prin durere
2.Alimentatie inadecvata
prin deficit datorita varsaturii manifestata prin inapetenta, greturi
3.Posibila deshidratare datorita varsaturii manifestata prin scadere in greutate,
stare letargica

CAZ 1
sei gastro-duodenale manifestata prin greturi si pirozis
4.Postura inadecvata manifestata prin dificultatea de
a ramane in pozitie functionala datorita durerii
5.Insomnie datorita durerii
si lipsei de cunoastere a
mijloacelor de favorizare a
somnului manifestata prin
treziri frecvente, ore insuficiente de somn
6.Incapacitatea de a se exprima datorita depresiei
manifestata prin neincredere si apatie
7.Anxietate cauzata de necunoasterea prognosticului
bolii manifestata prin
ingrijorare
8.Alterarea starii de confort datorita durerii manifestata prin mobilizare redusa

CAZ 2
lui, hidratarii insuficiente
manifestata prin constipatie
4.Somn perturbatdatorita
durerii manifestat prin treziri frecvente
5.Anxietate datorita neadaptarii la rolul de bolnav
si schimbarii mediului manifestata prin ingrijorare
6.Cunostinte insuficiente
despre boala, datorita necunoasterii bolii, regimului
alimentar manifestate prin
neliniste, frica, temeri

CAZ 3
4.Insomnie datorita durerii
manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente
5.Anxietate datorita bolii,
spitalizarii, manifestata
prin perturbarea imaginii
de sine
6.Cunostinte insuficiente
despre boala datorita necunoasterii prognosticului
bolii, regimului alimentar,
manifestata prin neliniste,
frica, temeri
7. Dificultatea de a se realiza datorita spitalizarii,
manifestata prin lipsa participarii la activitati obisnuite
8.Dificultatea de a se
recrea datorita durerii
manifestata prin neparticiparea la activitati recreative

CAZ 1
9.Deficit in adaptarea starii
de bolnav manifestat prin
culpabilitate din cauza neadaptarii la mediu
10.Dificultatea de a evita
pericolele datorita lipsei de
cunoastere a mijloacelor de
aparare si confuzie manifestata prin frica, temeri,
neliniste, tristete
11.Cunostinte insuficiente
despre boala si despre felul cum sa-si pastreze sanatatea datorita lipsei de
informatii manifestata prin
frica de necunoscut si necunoasterii obiceiurilor
vietii sanatoase
12.Dificultatea de a se recrea datorita durerii, slabiciunii manifestata prin imposibilitatea de a participa
la activitati recreative
OBIECTIVE

OBIECTIV ACTUAL :

- Pacienta sa-si recapete

CAZ 2

1.Pacienta sa aiba o stare

de confort, fara durere

CAZ 3

1.Pacientul sa prezinte o
stare de confort, fara

CAZ 1
independenta in cel mai
scurt timp

CAZ 2
2.Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si
OBIECTIVE PE TERMEN
acido-bazic
SCURT (OTS):
3.Pacienta sa se alimenteze
1.Pacienta sa exprime dicantitativ si calitativ coresminuarea durerii in decurs punzator nevoilor organisde o zi
mului
2.Pacienta sa prezinte o
4.Pacienta sa aiba tranzit
stare fizica si psihica bune intestinal in limite fizioloin decurs de 2 zile
gice
3.Pacienta sa prezinte o
5.Pacienta sa beneficieze
respiratie buna in decurs
de un somn corespunzator
de 2 ore
cantitativ si calitativ
4.Pacienta sa prezinte stare 6.Pacienta sa fie echilibrade bine fara greturi si piro- ta psihic, sa cunoasca mazis in decurs de 2 ore
nifestarile bolii, regimul de
5.Pacienta sa aiba somn
viata
fiziologic in decurs de o zi
OBIECTIVE PE TERMEN
MEDIU (OTM) :

1.Pacienta sa fie linistita,

sa accepte rolul de bolnava
sa coopereze cu echipa
care o ingrijeste, in decurs
de 2 zile
2.Pacienta sa revina la un

CAZ 3
dureri
2.Pacientul sa fie echilibrat
nutritional corespunzator
3.Pacientul sa fie aliemtat
si hidratat corespunzator
nevoilor organismului
4.Pacientul sa fie odihnit,
sa prezinte somn neperturbat, fara treziri frecvente
5.Pacientul sa dobandeasca
cunostinte despre cum
sa-si pastreze sanatatea
6.Pacientul sa fie interesat
in a indeplini activitati
recreative
7.Pacientul sa fie adaptat la
rolul de bolnav si sa se
familiarizeze cu noul mediu

CAZ 1
nivel optim de sanatate
prin echilibrarea alimentara si hidratare corespunzatoare, sa se reintegreze in
familie si societate
3.Pacienta sa fie interesata
sa afle amanunte despre
boala, despre cum sa se
ingrijeasca in decurs de 3
zile
4.Pacienta sa treaca peste
sentimentul de neputinta
si culpabilitate in 2 zile

CAZ 2

CAZ 3

OBIECTIVE PE TERMEN
LUNG (OTL) :

INTERVENTII

1.Pacienta sa beneficieze
de conditii optime de ingrijire in cursul spitalizarii
2.Pacienta sa fie interesata
in a indeplini activitati recreative in 4-5 zile
3.Pacienta sa fie interesata
sa se realizeze dupa externarea sa din spital
-Supraveghez si notez
-Instalez pacienta intr-un
frecventa, ritmul, amplitu- salon aerisit, cu umiditate
dinea respiratiei, TA, AV, corespunzatoare

-Am asigurat conditiile de

spitalizare, instaland pacientul intr-un salon aerisit,

CAZ 1
temperatura
-Recoltez sange pentru
examene de laborator
-Asigur alimentatia pacientei, sa respecte regimul alimentar conform bolii
-Masor si notez diureza si
scaunul
-Evaluez starea pacientei,
iar la aparitia vreunei complicatii anunt imediat medicul
-Asigur conditii de liniste
-Ofer informatii pacientei
despre regimul pe care
trebuie sa-l tina la externare
-Educ pacienta cum trebuie
sa se comporte in timpul
examenelor de specialitate
-Creez un climat de siguranta punand pacienta in
legatura cu alti pacienti
care au efectuat examene
de specialitate
-Pregatesc pacienta pentru

CAZ 2
-Supraveghez si notez
frecventa, ritmul, amplitudinea respiratiei, TA, AV,
To
-Recoltez sange pentru
examenele de laborator
-Recomand repaus fizic si
psihic pe toata perioada
dureroasa (12-14 ore/zi)
repaus la pat si obligatoriu
repaus postprandial
-Plasez pacienta intr-o
pozitie antalgica
-Observ caracterul, intensitatea si localizarea durerii
frecventa si durata
-Alimentez pacienta respectand regimul alimentar
conform bolii
-Administrez medicamentele recomandate de medic
-Pregatesc pacienta pentru
explorari functionale si o
ingrijesc dupa examinare
-Explic pacientei importanta respectarii regimului

CAZ 3
cu umiditate corespunzatoare
-Recomand repaus psihic
si fizic pe toata perioada
dureroasa (12-14 ore/zi repaus la pat)
-Observ caracterul, intensitatea si localizarea durerii
frecventa si durata
-Creez un climat linistit
pentru ca stimulii maresc
durerea
-Il alimentez (alimentarea
calmeaza durerea, invat
pacientul sa-si controleze
durerea)
-In cazul varsaturilor ajut
pacientul sustinandu-I
fruntea, asezandu-l in pozitie sezand
-Protejez lenjeria cu musama si aleza, ofer tavita
renala
-Ofer un pahar cu apa
aromata dupa varsaturi
pentru a-si clati gura

CAZ 1
examene (gastroscopie,
radiografie simpla)
-Administrez medicatia
indicata de medic
-Acord ingrijiri igienice
pacientei, iar daca pacienta
poate sa-si efectueze treaba
singura, o asist pentru a
ma asigura ca se descurca
-Supraveghez tegumentele
si mucoasele sesizand manifestarile cutanate
-Educ pacienta privind
pastrarea igienei personale
-Linistesc pacienta prin
administrarea unei medicatii antidepresive indicata
de medic
-Ajut pacienta sa revina la
pozitia fiziologica prin mobilizarea intregului corp,
incepand cu miscari usoare
ale degetelor, apoi ale
membrelor si apoi ale intregului corp

CAZ 2
alimentar in vederea mentinerii sanatatii
-Acord ingrijiri igienice
pacientei, iar daca pacienta
poate sa-si acorde ingrijiri
singura, o supraveghez
pentru a ma asigura ca se
descurca
-Supraveghez tegumentele
si mucoasele sesizand manifestarile cutanate
-Evaluez starea pacientei,
iar la aparitia vreunei complicatii, anunt imediat medicul
-Favorizez adaptarea persoanei la mediu, raspunzand plina de solicitudine
la toate intrebarile pacientei
-Furnizez explicatii clare
asupra ingrijirilor programate
-Discut cu pacienta despre
mijloacele de relaxare si

CAZ 3
-Invat pacientul categoriile
alimentare din ghidul alimentar, echivalentele calitative si cantitative ale
principiilor alimentare
-Explorez cu pacientul motivul pentru care nu respecta regimul
-Hidratez progresiv pacientul evitand laptele, sucurile nediluate
-Supraveghez si notez
functiile vitale si vegetative
-Fac bilantul hidric intre lichidele ingerate si cele eliminate
-Evit mirosurile dezagreabile in timpul servirii meselor
-Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,
exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
-Ii sugerez mijloace de in-

CAZ 1
-Insotesc pacienta la examenele de specialitate

CAZ 2
de tehnicile de favorizare a
somnului
-Explic evolutia bolii,
eventualele complicatii si
consecinte in cazul nerespectarii regulilor si regimului de viata

CAZ 3
ducere a somnului: baie
calda, lapte cald, muzica la
nevoie
-Explic pacientului evolutia bolii, complicatiile,
consecintele nerespectarii
regulilor si regimului de
viata
-Stimulez dorinta de cunoastere
-Constientizez pacientul
asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
-Corectez deprinderile daunatoare sanatatii
-Verific daca pacientul a
inteles mesajul transmis si
daca si-a insusit noile cunostinte
-Recoltez sange pentru
examene de laborator
-Pregatesc pacientul pentru
examene de specialitate :
gastroscopie, radiografie
simpla, endoscopie, expli-

CAZ 1

CAZ 2

CAZ 3
candu-i tehnica si ingrijindu-l dupa efectuarea tehnicii
-Comunic cu pacientul si
arat interes in tot ceea ce
face
-Explic pacientului normele de viata pe care trebuie
sa le respecte
-Las pacientul sa aleaga
alimentele dupa gusturile
sale, respectand contraindicatiile regimului

25.IX.2008

24.IX.2008

24.IX.2008

STAREA LA
EXTERNARE

Este ameliorata, prezinta

autonomie in satisfacerea
nevoilor fundamentale

Pacienta prezinta
autonomie in satisfacerea
nevoilor fundamentale

Ameliorata, capacitatea de
a prezenta autonomie in
satisfacerea nevoilor
fundamentale

BILANTUL
AUTONOMIEI

-Respira amplu, ritmic, linistit

-Se poate alimenta si hidrata respectand cu stricte-

-Pacienta prezinta stare de

bine fizic si psihic
-Se poate alimenta si
hidrata respectand cu strictete regimul si evitand

EXTERNAREA
DATA EXTERNARII

-Stare de confort fizic

-Alimentatie si hidratare
adecvate
- Respiratie in limite normale R = 17 r/min

CAZ 1
te regimul bazat in
special pe alimente lactofainoase
-Eliminarile sunt normale,
fiziologice
-Se poate imbraca si dezbraca singura, fara dificultate
-Are un somn normal de
8-10 ore/noapte, fara intreruperi
-Isi efectueaza singura ingrijirile igienice constienta
de riscurile nerespectarii
acestora
-Are capacitatea de a-si
pastra sanatatea, cunoaste
regulile de viata
-Isi poate asuma rolul pe
care l-a avut inaintea
internarii
-Este constienta de pericolele care apar prin nerespectarea regimului alimentar si de viata prescris de
medic

CAZ 2
alimentele condimentate
-Eliminarile sunt normale,
fiziologice
-Are un somn normal de
8 ore/noapte fara intreruperi
-Are capacitatea de a-si
pastra sanatatea, cunoaste
regulile de viata
-Isi poate asuma rolul
social pe care l-a avut
inaintea internarii
-Este constienta de pericolele care apar prin nerespectarea regimului alimentar si de viata prescris de
medic

CAZ 3
-Circulatie adecvata :
P = 76 p/min
TA = 120/65 mm Hg
-Temperatura T = 36,80C
-Eliminari fiziologice
-Somn satisfacator cantitativ si calitativ

ANEXE