Sunteți pe pagina 1din 135

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR ALBA-IULIA


SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE

ABSOLVENT
BORA IOANA MARCELA

ALBA-IULIA
2015

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE


COALA POSTLICEAL SANITAR ALBA-IULIA
SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N NGRIJIREA


PACIENTULUI CU ULCER GASTRIC
HELICOBACTER PYLORI

Coordonator tiinific

Coordonator n aria clinic

Dr. OLTEANU MARIA

As. Med. Lic. ROSIU CRUCITA

ALBA-IULIA
2015

CUPRINS
Cuprins
Introducere......................
Capitolul 1.
Noiuni de anatomie i fiziologie a aparatului digestiv...............
Capitolul 2.
Prezentare teoretic a bolii ulcerului gastric cu HP .......
1. Definiie.
2. Etiologia i epidemiologia ................................................
3. Anatomie patologic
4. Clasificare.
5. Simptomatologie..
6. Diagnostic i diagnostic diferenial...
7. Complicaii i sechele.
8. Evoluie i prognostic..
9. Tratament..
10. Profilaxie
Capitolul 3.
Rolul asistentului medical n ngrijirea i tratarea bolnavului In
ulcer gastric cu Helicobacter pylori
1. Internarea bolnavului i asigurareai condiiilor de
spitalizare
2. Participarea asistentului medical la examenul obiectiv.
3. Asigurarea igienei corporale i generale.
4. Pregtirea, asistarea i efectuarea recoltrilor de produse
biologice i patologice
5. Participarea asistentului medical la explorrile paraclinice
6. Poziia bolnavului n pat, urmrirea faciesului i a funciilor
vegetative ...
7. Urmrirea funciilor vitale
8. Alimentaia bolnavului cu ulcer gastric cu HP.............................
9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului..
10. Educaia pentru sntate i profilaxia bolii..
11. Externarea bolnavului.
Capitolul 4.
Plan de ingrijire a pacientului in ulcer gastric cu
HELICOBACTER pylori..................................................................
Concluzii .................................................................
Bibliografie

3
5
6
43
43
43
45
45
46
48
51
51
51
56
59
60
61
64
65
70
72
74
78
79
82
83
84
130
132

MOTTO:
Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca desi aproape toti stiu
sa o pretuiasca desi aproape toti se nasc cu ea !
HIPOCRATE

MOTIVATIE LUCRARE

Ulcerul gastric este o boala care se manifesta diferit de la un bolnav la altul insa
odata cu aparitia complicatiilor hemoragia digestiva superioara,stenoza perforata,devine o
boala complexa cu simptomatologie si un tratament aparte .Pacientii cu ulcer considera
adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa simta arsuri iau cateva
comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte.Nu isi

dau seama ca ulcerul poate

deveni o boala foarte periculoasa .


Lucrarea de fata am intocmit-o pe baza cunostintelor acumulate si din literatura de
specialitate. Pe perioada celor trei ani de studiu am reusit sa-mi acumulez cunostintele
necesare despre aceasta afectiune astfel incat pusa in situatia de a acorda ingrijirile
necesare unui pacient cu simptomatologia si manifestarile bolii ulceroase gastrice sa nu
intalnesc piedici in scopul redarii acestuia in cel mai scurt timp ,familiei si
societatii.Astfel,sper ca aceasta lucrare sa imi fie de ajutor in viitoarea mea meserie de
asistenta medicala pentru a preveni o recidiva a bolii.Am ales acest subiect deoarece
boala este tot mai frecventa,datorita condiitiilor sociale ,factorilor de stres
probleme destul de grave asupra sanatatii individului.

si pune

INTRODUCERE
Infectia cu Helicobacter pylori este un factor agresiv important, ea se ntlneste n
60-70% din ulcerele gastrice. Helicobacter pylori este un microb descoperit in anul 1983 ca
fiind implicat n apariia

ulcerului gastric. Infecia cu Helicobacter Pylori (Hp) se

dobndete prin ingestia bacteriei, calea de transmitere fiind fecal-oral sau prin
intermediul apei contaminate i n direct legtur cu anumite condiii socio-economice,
prevalena fiind mai crescut n rile n curs de dezvoltare, unde se ridic pn la 80% la
adulii de vrst medie, fa de un procent de 20-50% n rile dezvoltate .El traiete la
suprafata celulelor mucoasei gastrice, sub stratul de mucus protector. Se gasete n
stomac n partea de jos acestuia-antru, dar n formele severe, infectia cu Helicobacter
pylori se poate extinde la ntreg stomacul. La examenul microscopic al biopsiei gastrice,
Helicobacter pylori apare ca o bacterie de forma spiralata sau ncovoiata, iar la unul dintre
capete are 2 pna la 6 flagele, cu ajutorul crora se deplaseaz cu uurina la suprafaa
mucoasei. Mecanismul de aciune al Helicobacter pylori este destul de complex, acest
microb acionnd direct asupra celulelor mucoasei gastrice, datorit toxinelor pe care le
secreta. El va duce la activarea procesului inflamator care va leziona n plus aceste celule
De la descoperirea bacteriei Helicobacter pylori, diagnosticul i tratamentul bolilor
gastroduodenale s-a modificat semnificativ. Ulcerul gastric este considerat acum, n
general, o boal infecioas, eliminarea agentului cauzal vindecnd boala

1.1 APARATUL DIGESTIV

Este alctuit din organe la nivelul crora

se

realizeaz digestia alimentelor i absorbia lor.

acelai timp, la nivelul ultimului segment al

tubului

digestiv rectul se realizeaz eliminarea


resturilor neabsorbabile, prin actul defecaiei.
Tubul digestiv se deschide la exterior prin

dou

orificii. ntre acestea se disting mai multe


segmente ncepnd de la orificiul bucal, astfel:

cavitatea bucal;

faringe;

esofag;

stomac;

intestin subire;

intestin gros;

anus.

Fiecare din segmentele enumerate prezint

alctuirea lor, caractere speciale.


Cu toate acestea, pe toat lungimea tubului

digestiv,

pereii au o structur asemntoare.


CAVITATEA BUCAL
Este primul segment al tubului digestiv i comunic cu exteriorul, prin orificiul bucal, iar
n interior, cu faringele. Cavitatea bucal este desprit de arcadele alveolo-gingivodentare, n dou pri: vestibulul i cavitatea bucal propriu-zis.
Vestibulul bucal este situat n afara arcadelor dentare, fiind cuprins ntre dini, gingii,
6

buze i obraji.
n cavitatea bucal propriu-zis, se afl cele dou arcade dentare (superioar i
inferioar), limba i glandele salivare (parotide, submaxilare, sublinguale).
Funciile pe care le ndeplinete cavitatea bucal sunt:
masticaia pentru formarea bolului alimentar nceputul digestiei, sub
aciunea ptialinei salivare;
de fonaie;
receptoare;
de aprare;
fizionomic.
FARINGELE
Este al doilea segment al tubului digestiv i se
afl exact n spatele cavitii bucale i nazale i
deasupra orificiului superior al laringelui i al
esofagului. Aparine att aparatului digestiv ct i
aparatului respirator.
Cavitatea faringelui este divizat n trei etaje:
nazofaringele;
bucofaringele;
laringofaringele.
Aceasta ndeplinete funcia de conducere a bolului alimentar ctre esofag i funcia
de aprare mpotriva infeciilor, care pot ptrunde pe cale digestiv sau respiratorie.
ESOFAGUL
Este un organ musculo membranos, tubular, care face legtura ntre faringe i
stomac. Prin el trece bolul alimentar.
Prin reflexul de deglutiie, bolul alimentar trece din faringe n esofag, prin coordonare
nervosa Musculatura formeaz undele, numite contracii, care mping bolul spre cardia.

STOMACUL

Este poriunea cea mai dilatat a tubului digestiv, situat n etajul


supramezocolic al cavitii abdominale, ntre splin i ficat. Se ntinde de la orificiul cardia,
pn la orificiul piloric.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primete alimentele ingerate i, datorit funciei
sale motorii, le amestec cu sucul gastric i
apoi le evacueaz n duoden.
INTESTINUL SUBIRE
Este poriunea din tubul digestiv cuprins
ntre stomac i intestinul gros, fiind segmentul
cel mai lung al tubului digestiv, msurnd ntre:
4-6 metri. ncepe de la orificiul piloric al
stomacului, pn la valvula ileocecal (locul n
care comunic cu intestinul gros). Acesta prezint trei poriuni:
duoden;
jejun;
ileon.
Duodenul reprezint poriunea iniial a intestinului subire. El are form de potcoav,
cu o lungime de 25-30 cm i este segmentul fix al intestinului subire, neputnd s-i
schimbe poziia, fiind fixat pe peretele posterior al abdomenului.
Jejuno-ileonul formeaz mpreun intestinul mezenterial, care se ntinde de la unghiul
duodeno-jejunal, pn la valvula ileo-cecal. Mezenterul este formaiunea peritoneal, care
leag jejunul i ileonul de peretele abdominal posterior, care constituie organul de
susinere, de nutriie i de mobilitate.

INTESTINUL GROS
Este ultimul segment al tubului digestiv i se
ntinde de la valvula ileo-cecal pn la orificiul
anal, avnd o lungime medie de 1,50 metri.
El cuprinde trei poriuni:
cecul;
colonul;
rectul.
Cecul reprezint poriunea iniial a intestinului
gros

este

situat

sub

unghiul

ileo-cecal.

Extremitatea lui superioar se continu cu colonul


ascendent, iar cea inferioar se ngusteaz n form de fund de sac i se continu cu
apendicele vermior.
Colonul cuprinde un segment
ascendent, unul transvers, colonul descendent i cel sigmoid.
Colonul ascendent se ntinde de la fosa iliac dreapt, pn la flexura
colicColonul transvers se ntinde de la flexura colic dreapt pn la flexura
colic stng, unde se continu cu colonul descendent;
Colonul descendent se ntinde de la flexura colic stng, pn la nivelul
crestei iliace;
Colonul sigmoid este un segment mobil care se insereaz pe peretele
posterior al abdomenului.
Rectul este poriunea terminal a intestinului gros i a tubului digestiv. El ncepe dup
terminarea colonului sigmoid i se ntinde pn la anus i este adaptat funciei de
evacuare (defecaie). Este lung de 16-18 cm i prezint dou poriuni: una superioar
pelvian, numit rect ampular i una inferioar, care strbate perineul, numit canal anal.

1.2. STOMACUL SI DUODENUL


Anatomia
Este un organ cavitar, muscular, care face legtura ntre esofag i intestin.
Este aezat n stnga coloanei vertebrale i se proiecteaz n hipocondrul stng i
epigastru.
Capacitatea lui este de 1300-1500 ml i o lungime de aproximativ 25 cm.
Stomacul are forma unui J, cu poriunea vertical mai lung i cu una
orizontal mai scurt

10

Configuraia stomacului - extern


Este format din:

faa anterioar;

faa posterioar;

marginea dreapt ( mica curbur);

marginea stng (marea curbur);

orificiul superior (cardia);

orificiul inferior (pilor).

Stomacul cuprinde dou pri: poriunea vertical format din fundul stomacului
(formix), corpul stomacului, regiunea cardiei i poriunea orizontal format din: antrul
piloric i canalul piloric.
Poziia stomacului este asigurat de ctre ligamente, care l fixeaz de organele
vecine.
Tipuri de stomac
n funcie de tonicitatea musculaturii stomacul are urmtoarele tipuri morfofuncionale:
A. stomacul hiperton - deosebirea dintre cele dou poriuni, nu mai este
evident;
B. stomacul ortoton n form de J, cu aspect de corn de bou;
C. stomac hipoton cele dou curburi se apropie, iar partea orizontal tinde
spre verticalizare;
D. stomac aton este complet relaxat.

11

Configuraia stomacului - intern


Suprafaa intern a stomacului, prezint numeroase pliuri ale
mucoasei, dintre care unul urmeaz axul mare al organului, de-a lungul
curburii, iar altele mici, sunt verticale, transversale sau oblice, neregulate.
Tunica mucoas a stomacului
n regiunea cardia sunt glande tubuloase foarte ramificate, cu celule
secretoare de mucus;
n regiunea corpului sunt glande alctuite din trei tipuri de celule:
A. celule accesorii secret substane mucoide;
B. celule delomorfe produc acidul clorhidric;
C. celule adelomorfe conin pepsinogen.
n regiunea piloric sunt glande tubulare, ramificate i secret substane
mucoide celule adeloforme conin pepsinogen.

12

Raporturile stomacului
Sunt diferite n funcie de configuraia extern a stomacului: fee (anterioar i
posterioar), curburi, pilor, cardia.
Faa anterioar are raporturi cu peretele toracic i peretele abdominal.
Stomacul are raporturi cu peretele toracic stng, ntre coastele 5-9, prin intermediul
diafragmei i al regiunii pleuro-pulmonare stngi inferioare. Zona de proiecie a stomacului
pe peretele stng, poart numele de spaiu semilunar Traube, cuprins ntre matitatea
ficatului la dreapta, a splinei n stnga, a inimii superior, iar inferior, al arcului costal. Este
o zon timpanic de percuie.
Cu peretele anterior, stomacul, vine n contact direct pe o zon mic, numit triunghiul
Lobbe.
Faa posterioar, prin intermediul unui diverticul al cavitii peritoneale, numit bursa
omental, vine n raport cu rinichiul stng, suprarenala stng, corpul i coada
pancreasului, splina i artera splenic, iar n partea inferioar este n raport cu
mezocolonul transvers, cu unghiul duodeno-jejunal i cu ansele intestinului subire.
Curbura mic este legat de ficat printr-o formaiune peritoneal numit ligamnetul
gastro-hepatic.
Curbura mare este n raport cu colonul transvers, de care este legat printr-o alt
formaiune peritoneal, numit ligamentul gastro-colic; n partea superioar este n raport
cu splina de care este legat prin ligamentul gastro-splenic.
Fundul stomacului (formixul) este n raport cu cupola diafragmatic i prin intermediul
acesteia cu pleura, plmnul stng i cu
inima.
Structura peretilor stomacului si
configuratia lor interna
Peretii stomacului sunt alcatuiti din
patru staturi sau tunici : tunica mucoasa,
tunica submucoasa, tunica musculara si
tunica seroasa.
Tunica

mucoasa,

sau

mucoasa
13

stomacului inveleste suprafata interna a acestui organ. Ea are o culoare roz cand stomacul
este plin si alba mata cand acesta este gol.
La examenul cu ochiul liber se observa marele relief al stomacului, alcatuit din
numeroase cute orientate dinspre cardia spre pilor.
Cutele care brazdeaza mucoasa gastrica se anastomozeaza intre ele sub forma
unei retele. La nivelul micii curburi, cutele lipsesc, aceasta zona purtand numele de
soseaua gastrica. Marele relief al stomacului este rezultanta contractiei musculare a
mucoasei, tunicii musculare la care ia parte tesutul conjuctiv din structura submucoasei.
La examenul cu lupa se observa micul relief al stomacului constituit dintr-un
important numar de santuri circulare, superficiale, care impart suprafata mucoasei intr-o
multime de ridicaturi mamelare cu aspect de campuri poliedrice, numite areole gastrice.

Sectiune prin membrane mucoasa a stomacului uman langa cardia


c. Glandele cardiale. d. Canalele lor. cr. Glanda somilara cu cele intestinale, mm.
Membrana mucoasa. m. Mucoasa musculara. m. Tesut muscular
Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat. El se intinde de la
cardia, unde in mod brusc inlocuieste epiteliul stratificat pavimentos al esofagului si pana
la pilor unde este inlocuit de epiteliu intestinal.
Din loc in loc, epiteliul se infunda in corion, formand criptele gastrice. Celulele
epiteliale imbatranite si descuamate sunt inlocuite de celulele situate in fundul cripetelor
14

(celulele accesorii).
Corionul este format dintr-o retea de fibre colagene si precolagene cu multe
elemente elastice si celulare (fibroblaste, celule reticulate, leucocite, plasmocite).
Elementelor fibrilare si celulare li se mai adauga vase sanguine si limfatice, precum
si nervi.
Aparatul glandular este alcatuit din trei tipuri de glande: cardiale, fundice si
pilorice.
Glandele cardiale, putin numeroase si rudimentare se afla in vecinatatea cardiei.
Ele sunt de tip tubular, ramificat cu secretie seroasa.
Glandele fundice numite si glande principale se gasesc in regiunea fundului si
corpului stomacului. Sunt glande tubulare simple sau ramificate care strabat corionul,
ajungand pana la musculara mucoasei si se deschid in grup de cate trei patru in fundul
unei cripte gastrice. Fiecare glanda prezinta trei portiuni:
- un gat situat la deschiderea in cripta;
- un corp;
- o portiune terminala.
Peretele glandei este separat de tesutul conjunctiv al corionului printr-o membrana
bazala.
El este alcatuit din patru tipuri de celule si anume: principale, parietale, auxiliare si
cromoargentofine.
Celulele principale sunt asezate pe manbrana bazala, delimitand lumenul glandei.
Rolul lor este acela de a sintetiza si secreta pepsinogenul, profermentul din care ia
nastere pepsina.
Celulele parietale sau adelomorfe sunt raspindite din loc in loc, printre celulele
principale.
Rolul acestor celule este de a elabora si secreta acidul clorhidric.
Celulele auxiliare sau accesorii sunt situate la nivelul gatului glandei.
Ele secreta mucus si enzime cu actiune asupra dipeptidelor.
Celulele cromoargentofine se gasesc mai ales la nivelul portiunii terminale a
glandelor principale.
Acestea sunt celule de origine simpatica migrate din crestele ganglionare. Rolul lor
nu este inca stabilit.
Glande pilorice se alfa in regiunea antrala si pilorica, mai ales pe mica curbura. Ele
15

sunt de tip tubuloacinos, cu peretii alcatuiti din celule ce secreta un mucus deosebit din
punct de vedere chimic de mucusul secretat de celelalte celule epiteliale gastrice.
Tunica mucoasa este separata de tunica submucoasa prin musculara mucoasei.

Fibrele musculare longitudinale si circulare ale stomacului, (Spalteholz.)


Aceasta este constituita din fibre musculare netede, asezate pe doua straturi: unul
intern circular si altul extern longitudinal.
Cand musculara mucoasei se contracta, mucoasa se ingroasa si suprafata se
cuteaza micsorandu-se.
16

Tunica submucoasa este constituita din tesut conjctiv lax, in care se gasesc vase
sanguine si limfatice, precum si plexuri nervoase vegetative.
Tunica musculara este formata din fibre musculare netede, dispuse in trei
straturi:
-

extern;

mijlociu;

intern.

Fibrele musculare oblice ale stomacului, (Spalteholz.)

Stratul extern este constituit din fibre asezate longitudinal, in cotinuarea stratului,
longitudinal, al esofagului. El se prelungeste cu stratul extern longitudinal al duodenului.
Acest strat este bine dezvoltat in regiune piloroca unde fibrele lui contribuie la formarea
sfincterului piloric.
Stratul mijlociu alcatuit din fibre dispuse circular, incercuiesc corpul stomacului si se
ingroasa la nivelul pilorului unde formeaza sfincterul piloric.
Stratul intern este format din fibre musculare, dispuse oblic. Acest strat este prezent
numai in portiune verticala a stomacului.
17

Tunica seroasa formata dintr-un tesut conjunctiv lax, acoperit de mezoteriu


peritoneal, se intrerupe la nivelul curburilor, unde se continua cu cel al epiploomurilor, in
tunica seroasa se alfa vasele si nervii care deservesc stomacul.

Fiziologia
Stomacul joac un rol nsemnat n digestie. El constituie rezervorul n care alimentele
sunt nclzite, frmntate, omogenizate i supuse digestiei clorhidro-peptice. Alimentele
pregtite mecanic i chimic prin digestia gastric sunt treptat evacuate n duoden i jejun,
pentru a fi supuse unei digestii complete.
Stomacul are funcie:

motorie;

secretorie.

Funcia motorie este asigurat de musculatura neted din pereii stomacului i


const n depozitarea temporal a alimentelor ingerate, amestecul lor cu sucul gastric
pna ce formeaz chimul i evacuarea acestuia lent i fracionat n duoden.
Aceste activiti sunt controlate de mecanisme neuroumorale intrinseci i extrinseci,
declanate i influenate permanent de volumul i compoziia alimentelor ingerate.
Stomacul gol este lipsit de contracii.
Prelungirea perioadei dintre ingestile alimentare este urmat de apariia unor cicluri de
contracii care coincid cu senzaia de foame.
Umplerea stomacului cu alimente are consecine diferite.
n

partea

alimentare

proximal,
este

ajungerea

urmat

de

bolulilor
relaxarea

adaptativ a musculaturii. n partea distal


ncepe o imens activitate peristaltic.
Undele de contracie sunt din ce n ce mai
frecvente i mai puternice, ncepnd de la
mijlocul stomacului i progresnd spre pilor,
realiznd amestecul alimentelor cu sucul
gastric.
18

Cnd undele devin suficient de puternice ca sa deschid pilorul, ele mping n duoden
i mici poriuni din chimul gastric, urmnd i smediat renchiderea pilorului.
Activitatea peristaltic a stomacului este stimulat de parasimpatic i inhibat de
simpatic, de asemenea, intervin i mecanisme umorale (enterogastronul secretat n
intestin).
Funcia secretorie const n secreia glandelor mucoasei gastrice i a celulelor
secretorii izolate, produsul de secreie al glandelor gastrice fiind sucul gastric.
Sucul gastric este un lichid incolor, uor opalescent, n cantitate de 1-1,5 litri n
24 h (variaz n funcie de alimentaie), cu urmtoarea compoziie: 99% ap,
1% reziduu uscat format din: 0,6 substane organice (acid clorhidric, sruri de
Na, K, Ca, Mg) i 0,4 substane organice (mucin, enzime).

Acidul clorhidric (HCl). exercit numeroase aciuni:

intervine n procesele chimice ale digestiei, avnd rolul fiziologic


de a activa enzimele proteolitice din sucul gastric, favoriznd prin
combinarea cu proteinele alimentare aciunea enzimelor asupra
rezultatelor uor atacabile;

activeaz pepsinogenul n pepsin;


are rol antiseptic;
controleaz hematopoieza;
stimuleaz evacuarea gastric;
mpiedic dezvoltarea germenilor introdui n stomac, odat cu
alimentele ingerate (aciunea antiseptic).
Concentraia de HCl este n funcie de concentraia electroliilor din snge, de starea
de hidratare, de irigaia sanguin

a stomacului, de concentraia de ap resorbit de

stomac, de tipul de golire a stomacului i de fazele de secreie.


Principalele procese chimice gastrice, se desfoar sub aciunea urmtoarelor
enzime:

Pepsina principala enzim a sucului gastric, este secretat n form


inactiv pepsinogen i este activat n stomac de ctre HCl;

19

Labfermentul prezent n sucul gastric al sugarului, cu rol n coagularea


laptelui, prin transformarea cazeinogenului solubil, n paracazein, care n
prezena Ca, se transform n paracazein de calciu;

Gelatinaza lichefiaz gelatina;

Lipaza gastric important mai ales la sugari, scindeaz hidrolitic


grsimile emulsionate (lapte, fric).

Factorul intrinsec Castle Castle a stabilit c sucul gastric normal, conine o


enzim factorul intrinsec, care asociat cu factorul extrinsec, favorizeaz
formarea principului antipernicios, care asigur eritropoieza normal; lipsa
factorului intrinsec este cauza anemiei megaloblastice Biermer;
Mucusul gastric are rol fiziologic de protecie a mucoasei, mpotriva factorilor
mecanici, termici, chimici, mpotriva autodigestiei acestuia datorit aciunii HCl
i enzimelor proteolitice, fiind un gel lubrifiant constituit din mucin, ap,
electrolii i celule descuamate. Rezultatul digestiei gastrice este formarea unui
produs semilichid, acid, numit chimul gastric.
Reglarea secreiei gastrice se realizeaz prin mecanisme nervoase i umorale. Este
condiionat de cantitatea i calitatea alimentelor ingerate.
I. P. Pavlov a intreprins studiul amnunit al secreiei gastrice i a elucidat, prin metoda
fistulelor digestive, problema ritmului i mecanismului de secreie a sucului gastric.
n secreia gastric se disting trei faze:

Faza cefalic;

Faza gastric;

Faza intestinal.

Faza cefalic este cea mai important i cea mai bogat n secreie acid i pepsin.
Este pus n aciune prin intermediul vagului i poate fi suprimat prin vagotomie
complet.
Aceast faz ncepe nainte ca alimentele s ajung n stomac, intervenind n secreia
gastric att mecanisme reflex - condiionate, vederea i mirosul alimentelor, ct i reflex
necondiionat, exercitarea receptorilor cavitii bucale.
Secreia vagal este inhibat de atropin; hiperglicemia mrete secreia gastric, prin
stimularea centrilor vagali.
Aceast faz a fost considerat n trecut, ca faz psihic a secreiei gastrice. Ea are
faz scurt de laten, 5-6 minute, este mai intens la 15-30 minute de la ingerarea
20

mncrii i dureaz 30-40 minute.


Faza gastric ncepe odat cu ptrunderea alimentelor n stomac. Dureaz n
medie 3-4 ore i este independent de controlul vagului.
Contactul alimentelor cu mucoasa gastric, favorizeaz eliberarea unui hormon, care
se absoarbe n snge i declaneaz secreia clorhidro-peptic, hormon numit gastrin,
care stimuleaz activitatea secretoare. Se presupune c gastrina nu ar aciona direct
asupra glandelor fundice, ci numai prin intermediul histaminei.
Aceast faz se realizeaz prin:
Mecanism nervos declanat prin digestia gastric de ctre alimente;
Mecanism normal prin eliberarea hormonului gastrin.
Dintre substanele care stimuleaz faza gastric se nscriu: peptona, supa concentrat
de carne sau pete, soluiile slabe de alcool i ntr-o msur mic, legumele.
Faza intestinal ncepe odat cu ptrunderea chimului acid n duoden i are la
baz mecanisme reflexe i umorale. Contactul mucoasei duodenului cu anumii
constitueni (proteici) ai chimului, declaneaz secreia de gastrin din mucoasa
duodenal, stimulnd n continuare secreia gastric.
n aceste condiii intervine i un mecanism reflex, distensia mecanic a duodenului,
avnd efect gastro-secretor.
Cercetrile lui Pavlov au
demonstrat c diferite alimente
(carne, lapte, pine), determin
curbe diferite de secreie gastric.
Aceste curbe variaz n funcie de
compoziia chimic a alimentelor,
asigurnd cea mai potrivit secreie gastric.
Alte cercetri au artat c grsimea, care exercit o inhibiie asupra dinamicii gastrice,
are o aciune inhibitoare i asupra secreiei gastrice prin eliberarea unui hormon inhibitor
numit enterogastron. Acest hormon se formeaz att la nivelul duodenului ct i la nivelul
intestinului subire. Se pare c factorii stimulatori ai secreiei gastrice dispar din circulaie
dup mese.
Vascularizaia stomacului se produce prin ramura anterioar a arterei aorte
abdominale din care pleac: artera gastric stng, artera splenic, artera hepatic
21

comun, ale cror ramuri unite ntre ele formeaz arcadele arteriale pe mica curbur.
Venele iau natere din capilarele reelei arteriale i strbat n sens invers arterelor
peretelui stomacului, formnd dou plexuri venoase, care vor urma acelai traseu cu
arterele i duc sngele n vena port.
Limfaticile conduc limfa n ganglionii regionali i apoi n canalul toracic.
Arterele care hranesc peretii stomacului iau nastere din cele doua arcade de-a
lungul marii si micii curburi, de unde se distribuie pe fata anterioara si posterioara a
stomacului.
Arcada de pe mica curbura este formata prin anastomoza dintre artera gastrica
stanga (ramura din artera celiaca) si artera gastrica dreapta (ramuri din artera hepatica).
Artera de pe marea curbura este formata prin anastomoza dintre artera
gastroepiploica stanga (ramura arterei splenice) si artera gastroepiploica dreapta (ramura
arterei gastroduodenale).
Fundul (fornixul) este vascularizat de arterele gastrice scurte (ramuri ale arterei
splenice).
Dupa ce patrund in tunica seroasa si musculara, arterele formeaza la nivelul
submucoasei un plex din care pleaca numeroase ramuri. Dintre acestea unele se
capilarizeaza la nivelul muscularei mucoasei, altele strabat aceasta foita si formeaza o
retea de capilare dedesubtul si in jurul glandelor.

22

a) Curbura mediana diafragmatica.


b) Suprafata posterioara a stomacului
c) Marea curbura a stomacului.
d) Mica curbura a stomacului.
e) Fundul stomacului
f) Cardia.
g) Pilorul
h) Duodenul.
i) Pancreasul.
k) Capul pancreasului.
l) Coada pancreasului.
m) Splina.
n) Lobul stang hepatic.
o) Lobul patrat hepatic.
p) Lobul drept hepatic.
q) Vezica biliara.
r) Canalul coledoc.
s) Vena porta.
23

1. aorta descendenta (abdominala).


2. artera frenica inferioara.
3. artera celiaca.
4. artera gastrica stanga.
5. artera splenica.
6. artera hepatica.
7. artera coronara dreapta.
8. artera gastroduodenala.
9. artera gastroepiploica dreapta.
10. artera pancreaticoduodenala.
11. artere gastrice mici.
12. artera gastroepiploic stanga.
13. artera cistica.
14. artera mesenterica supoerioara.

Venele i-au nastere din capilarelele retelei arteriale prezentate mai sus.
Ele strabat in sens invers peretele stomacului, formand un prim plex venos intre
fundul glandular si musculatura mucoasei si un al doilea plex in submucoasa.
De aici ele urmeaza traiectul arterelor, ducand sangele direct sau indirect in vena
porta.
Limfaticele se formeaza in portinea superioara a mucoasei, dand nastere unui prin
plex subglandular.
Dupa ce strabat musculatura mucoasei, vasele limfatice formeaza la nivelul
submucoasei un al doilea plex, apoi la nivelul tunicii musculare un al treilea plex. De aici
limfa este condusa, prin vasele limfatice mai mari, la ganglionii limfatici regionali si, mai
departe, in canalul toracic.
Inervaia stomacului este asigurat de plexul gastric format din fibre simpatice i
24

parasimpatice. Inervaia provine din plexul celiac. Fibrele nervoase formeaz n peretele
stomacului plexul mezenteric i plexul submucos
Nervii stomacului provin din sistemul nervos vegetativ parasimpatic (nervul vag) si
simpatic (plexul celiac). Nervii vagi (drept si stang) coboara de-a lungul esofagului si se
unesc la nivelul micii curburi, de un trimit ramuri pe ambele fete ale stomacului. Din plexul
celiac pornesc ramuri care se indreapta spre stomac si la nivelul regiunii pilorice se unesc
cu ramurile nervului vag.
Fibrele nervoase simpatice si parasimpatice formeaza in peretii stomacului doua
plexuri: unul in tunica submucoasa, numit plexul submucos (Meissner) si altul in tunica
musculara, numit plexul mienteric (Auerbach).
Plexurile sunt formate din fibre nervoase si din celule nervoase.
Din aceste plexuri pornesc fibre nervoase care se distribuie la fibre musculare, la epitelilul
mucoasei gastrice, precum si la glande.

Intestinul subtire
Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv, masurand peste 4
metri.
El se intinde de la pilor pana la valvula ileocecala (locul in care comunica cu
intestinul gros).
Intestinul subtire are trei portiuni:
-duodenul;
-jejunul

si

-ileonul

25

Duodenul si pancreasul
Duodenul reprezinta portiunea initiala a intestinului subtire si se intinde de la
sfincterul piloric pana la unghiul pe care acesta il face cu jejonul, numit unghi
duodenojejunal.
El are o lungime de circa 30 cm. Cea mai mare parte a acestui segment al
intestinului subtire este situata inapoia peritoneului parietal, unde ocupa o regiune
profunda si unde este fixat pe peretele posterior al abdomenului, la nivelul vertebrelor 1112. Mijloacele de fixare ale duodenului sunt:
-

continuitatea cu stomacul si jejonul;

ligamentele peritoneale;

pediculi vasculari.

Portiunile si raporturile duodenului.


Duodenul are forma unei potcoave in scobitura careia sa gaseste capul
26

pancreasului. El cuprinde 4 mari portiuni: bulbul duodenal, portiunea


descendenta, portiunea orizontala si portiunea ascendenta.
Bulbul duodenal este prima portiune a duodenului si se intinde de la
pilor pana la colul vezicii biliare unde formeaza flexura duodenala
superioara. El reprezinta portiunea mobila a duodenului si este
acoperit in intregime de peritoneu. Bulbul duodenal este legat de ficat,
cu care vine in raport prin ligamentul duodenohepatic.
Portiunea descendenta reprezinta cel de-al doilea segment al
duodenului. Ea se intinde de la flexura duodenala superioara pana la
flexura duodenala inferioara (limita inferioara a capului pancreasului)
si are o directie verticala, coborand pe partea dreapta a vertebrelor
lombare L1 L2. portiunea descendenta reprezinta cel de-al doilea
segment al duodenului.
Portiunea descendenta vine in raport cu fata inferioara a ficatului si cu vezica biliara,
situate anterior, cu rinichiul drept, bazinetul drept, vena cava inferioara situate posterior.
Concavitatea duodenului inconjoara capul pancreasului cu care vine in raport.
Portiunea descendenta este intretaiata de radacina mezocolonului transvers.
Portiunea orizontala reprezinta cel de-al treilea segment al
duoadenului.
Ea se intinde de la flexura duodenala inferioara pana la punctul in care duodenul
intalneste vasele mezenterice superioare. Are un traiect orizontal, de la dreapta la stanga,
trecand prin spatele vaselor mezenterice superioare si prin fata coloanei vertebrale si a
vaselor mari (aorta si vena cava inferioara).
Portiunea ascendenta
duodenului;

continua

este cel de-al patrulea segment al


portiunea

orizontala

pana

la

felxura

duodejejunala. Anterior ea vine in raport cu ansele jejunale. Se


gaseste in firida colica stanga.
Tunica mucoasa sau mucoasa duodenului tapeteaza suprafata interna a acestui
organ.
La examinarea cu ochiul liber se observa ca mucoasa duodenala care reprezinta
niste cuta transversale, denumite plici circulari sau valvule transversale conivente.
Trebuie sa retinem ca aceste plici lipsesc la nivelul mucoasei bulbului duodenal. Pe
portiunea descendenta se afla 2 ridicaturi mamelonare, numite papile si anume: papila
27

duodenala mare si papila diodenale mica.


Papila duodenala mare (canucula mare) are in interiorul ei un mic diverticul, numit
ampula lui Varter, prin care canalul Wirsung se varsa in canalul coledon. La punctul de
varsare a acestor canale se afle sfincterullui Oddi, alcatuit din muschi netezi.
Papila duodenala mica (canucula mica) se gaseste cu 2 cm mai sus de papila
duodenala mare, in ea se deschide canalul pancreatic secundar al lui Santorini. La
examenul cu lupa se observa niste proeminente semanatoare unor lamele anastomozate.
Acestea sunt vilozitatile intestinale.
Mucoasa duodenala are, in linii generale, aceleasi caractere stucturale ca si
mucoasa intestinala, fiind formata dintr-un epitelui si un corion.
Glandele duodenului sunt de 2 tipuri:
-

Lieberkuhn prezente in tot intestinul subtire;

Brummer existente numai in duoden.

Acestea din urma sunt glande mucoase, tubuloacinoase, al caror canal


Excretor sinuos se deschide la baza vilozitatilor, fie intr-o glanda tubulara Lieberkuhn.
Ele se afla tot in corionul tunicii mucoase, cat si in tunica submucoasa.
Partea secretoasa este alcatuita din celule poliedrice asezate pe o menbrana
bazala (celule de tip mucos). Printre celule de tip mucos se gasesc si celulele de tip seros
(Poneth). Canalul excretor este captusit de acelasi tip de celule care se gasesc in
portiunea excretoare, la care se adauga celule caliciforme.
Tunicile submucoasa si musculara sunt, din punct de vedere al structurii,
asemanatoare cu tunicile corespunzatoare ale jejunului si ileonului.
Tunica seroasa inconjoara in intregime numai bulbul duodenal, in rest aceasta
tunica, formata din peritoneul parietal, se gaseste numai pe suprafata anterioara a
duodenului.

Vascularizatia si inervatia duodenului


Arterele care iriga duodenul sunt ramuri din artera pancreaticoduodenala superioara
(ramura din artera gastroduodenala) si din artera mezenterica superioara).
Venele dreneaza sangele catre vena porta, iar limfaticele duc limfa catre ganglionii
regionali si mai departe spre canalul toracic.
Nervii provin din sistemul nervos vegetativ simpatic si parasimpatic care formeaza
plexurile submucoase (Meissner), situat la nivelul tunicii submucoase si mienteric
28

(Auerbach), la nivelul tunicii musculare.

1.3 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV


Aparatul digestiv are ca functie principala digestia si absortia substantelor
alimentare, deci joaca un rol esential in nutritia organismului.
Prin digestie intelegem totalitatea transformarilor fizice si chimice pe care le sufera
alimentele in diferitele segmente ale tubului digestiv.
Ca urmare a acestor transformari, moleculele complexe, insolubile ale diferitelor
substante nutritive din alimente (glucide, lipide, proteine) sunt descompuse in molecule
simple, solubile, care pot trece din tubul digestiv (mediul extern) in sange sau limfa (mediul
intern). In procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului
digestiv si de glandele anexe ale acestuia.
Digestia se produce numai in acele segmente ale tubului digestiv in care se secreta
enzime specifice si anume in cavitatea bucala (digestia bucala), in stomac (digestia
gastrica) si in intestinul subtire (digestia intestinala).
Alaturi de aparatul respirator si circulator, aparatul digestiv asigura organismlui
materialul necesar functionarii vitale, acopera pierderile energetice, inlocuieste materialul
uzat si procura elementele necesare dezvoltarii organismului.

Digestia gastrica
Transfromarile mecanice si chimice pe care le sufera alimentele in interiorul
stomacului poarta numele de digestie gastrica.
Aceasta este rezultanta a 2 functii principale ale stomacului: secretorie si motorie.
Functia secretorie a stomacului
Functia secretorie a stomacului consta in elaborarea sucului gastric de catre
glandele mucoasei gastrice.
Aceasta este un lichid incolor usor opalescent si cu o greutate specifica de 1,0061,009. Cantitatea de suc gastric secretat de stomac variaza in functie de alimentatie, fiind
in medie de 1-1,5 1/24 ore.
29

a) Componentele sucului gastric si rolul lor in digestie


Sucul gastric este alcatuit din apa (99%) si dintr-o foarte mica proportie, 1% de
subsatnte solide, organice si anorganice.
Substantele anorganice sunt reprezentate de acidul clorhidric si de diferitele saruri
de sodiu, potasiu, calciu si magneziu. Dintre acestea, indeosebi clorura de sodiu, clorura
de potasiu si fosfatii de calciu si magneziu.
o Acidul clorhidric, substanta anorganica principala si caracteristica
asucului gastric, intervine in procesele chimice ale digestie. El se afla
atat sub forme libera cat si sub forma legata. Acidul clorhidric liber
determina PH-ul sucului gastric, care este cuprins intre 1,5 si 2,5.
Locul de formare si modul in care ia nastere acidul clorhidric nu sunt inca precizate.
Exista unele dovezi care arata ca acidul clorhidric este secretat de glandele regiunii
fundice si anume de celulele marginale sau parietale ale acestor glande.
Rolul fiziologic al acidului clorhidric consta in aceea ca activeaza enzimele
proteolitice din sucul gastric.
El se combina cu proteinele alimentare si formeaza combinatii usor atacabile de catre
anzime. Acidul clorhidric contibuie, de asemenea, la solubizarea nucleoproteinelor si a
colagenului, la precipitarea cazeinogenului din lapte si la evacuarea continutului gastric. In
sfarsit, prezenta acidului clorhidric in stomac impiedica multiplicarea microorganismelor
ajunse aici odata cu alimentele, deci acest acid are un rol antiseptic.
Substantele organice sunt reprezentate prin mucina si prin enzime.
o Mucina este formata din glicoproteine.
Ea are rolul de a proteja mucoasa gastrica impotriva actiunii acidului clorhidric, a
enzimelor proteolotice si a iritatiilor mecanice produse de alimente.
Mucina este secretata de celulele epiteliale de la suprafata mucoasei.
Mucusul gastric este un gel cu structura complexa contituit din mucina, apa,
electroliti si celule descuamate, el se gaseste pe suprafata mucoasei gastrice sub forma
unui strat subtire.
Rolul fiziologic al acestui mucus este de a apara mucoasa gastrica impotriva
agentilor mecanici, termici si chimici. De asemenea, mucusul gastric protejeaza mucoasa
gastrica impiedicand autodigestia acesteia sub actiunea combinata a enzimelor proteolitice
si a HCl.
30

o Enzimele sunt reprezentate prin pepsina, labfermentul si lipaza


gastrica.
Pepsina este o enzima secretata de catre celulele principale ale glandelor regiunii
fundice, sub forma de pepsinogen (enzima inactiva), care este transformat in pepsina sub
influenta HCl din sucul gastric.
In aceasta consta actiunea activatoare a HCl.
Pepsina este o enzima proteolitica care hidrolizeaza proteinele alimentare. Ea
actioneaza in mod optim in limitele Ph-ului acid, realizat de HCl. Pepsina produce
degradarea partiala atat a proteinelor de origine animala, cat si acelora de origine
vegetala.
Fragmentele care se desprind din macromolecula proteica sunt de marimi diferite,
purtand denumirea de albumoze primare, albumoze secundare si peptoni (polipeptide).
Pepsina nu ataca anumite proteine, cum sunt, de exemplu, mucina si keratina, iar
nucleotproteinele sunt putin atacate de aceasta enzima.
Pepsina mai produce si coagularea laptelui.
Labfermentul, chimozima sau renita gastrica, este o enzima prezenta in sucul
gastric al sugarului. Ca si pepsina, el este secretat de celulele principale ale glandelor
gastrice sub forma de proferment si activat de HCl. La adulti, labfermentul lipseste din
sucul gastric. Rolul fiziologic alacestei enzime este important la sugari, pentru ca precipita
cozeinogenul solubil din lapte, pe care i-l transforma in cofeina si paracofeinat de calciu.
Separarea laptelui care ramane in stomac si alt lichid evacuat rapid in intestin,
permite stomacului sugarului sa primeasca o cantitate considerabila de lapte in raport cu
volumul sau.
Lipaza gastrica este o enzima care actioneaza aupra lichidelor alimentare. Ea are o
importanta mare la sugar si redusa la adult. Lipoza gastrica scindeaza hidrolitic grasimile
fin emulsionate, care se gasesc in lapte.
b) Reglarea secretiei gastrice
Secretia sucului gastric este declansata si reglata prin 2 mecanisme principale:
-

un mecanism reflex, prin care se realizeaza reglarea reflexa,

un mecanism umoral, prin care se realizeaza reglarea umorala a secretiei


gastrice;

31

Reglarea reflexa consta in participarea diferitilor centri nervosi in


mecanismul de secretie al sucului gastric. Arcul reflex al reflexului
gastrosecretor este foarte complex.
Receptorii se gasesc in diferitele segmente ale aparatului digestiv (stomac, gura,
etc).
Caile aferente sunt numeroase, dupa sediul receptorilor. Centrii nervosi ai arcului
reflex sunt, de asemenea compleci si multiplii, fiind situate in diferitele etaje ale sistemului
nervos central, dar cu o predominanta in substanta reticulata din bulb. Caile aferente sunt
reprezentate de sistemul nervos vegetativ si in deosebi de parasimpatic (nervul vag).
Reglarea umorala consta in participarea la mecanismul de secretie a
sucului gastric a hormonului numit gastrina. Acesta ia nastere in
mucoasa stomacului si in regiunea pilorica dupa 20-40 minute de la
ingestia alimentelor (de la contactul cu alimentele), trece apoi in sange
si, ajungand la glandele gastrice, le stimuleaza secretia.
Procesul gastrosecretor se desfasoara in 3 faze: cefalica, gastrica si
intestinala.
Faza cefalica se realizeaza exclusiv printr-un mecanism reflex si
anume

prin

reflexe

neconditionate

si

conditionate.

Contactul

alimentelor cu mucoasa bucala este urmat de o abundenta secretie de


suc gastric bogat in HCl si in pepsina.
Alimentele excita mugurii gustativi din mucoasa bucala. Influxul nervos care ia
nastere este condus pe caile aferente la un centru gastrosecretor, situat in bulb, iar de aici
la nucleul dorsal al vagului, de unde pe calea nervului vag este transmis la glandele
stomacului care secreta sucul gastric. Sectionarea nervului face ca declansarea reflexa a
secretiei gastrice sa nu mai aib loc.
Centrul gastrosecretor din substanta reticulata din bulb se afla sub influenta centrilor
vegetativi din hipotalamus.
Reflexul gastrosecretor se poate obtine si prin simpla vedere a alimentelor, prin
mirosul sau zgomotul caracteristic, care provoaca secretia gastrica fara ca alimentele sa ia
contact cu receptorii cavitatii bucale. In acest caz, secretia gastrica este declansata printrun reflex conditionat, deoarece ea se produce inainte ca alimentele sa fi ajuns in cavitatea
32

bucala.
Prin excitarea receptarilor din organele de simt, de catre aspectul si mirosul
alimentelor, se declanseaza un relex conditionat urmat de raspuns gastrosecretor. Faza
cefalica a secretiei gastrice a fost demonstrata de I. P. Pavlov prin metoda pranzului fictiv.
Un caine purtator de fistula esofagiana si de fistula gastrica secreta ori de cate ori
primeste alimente care nu vin in contact cu mucoasa gastrica ele iesind in afara prin
deschiderea esofagului. Faza cefalica are o durata relativ scurta, nedepasind mai mult de
30 minute.
Din cantitatea totala de suc gastric care insoteste ingerarea hranei, aproximativ 2530% se elibereaza in faza cefalica. Aceasta faza are o importanta deosebita, deoarece pe
de o parte grabeste procesul de digestie, iar pe de alta initieaza mecanismele fazelor
urmatoare ale secretiei gastrice.
Faza gastrica a secretiei gastrice are la baza mecanisme duble
nervoase si umorale. Primele sunt mai putin importante. In aceasta
faza, secretia apare ca rezultat al prezentei alimentelor in stomac.
Mecanismul nervos este declansat de distensia stomacului pe care o produc
alimentele.
Mecanismul principal al fazei gastrice este numoral.
Contactul alimentelor cu mucoasa gastrica din regiunea antrala stimuleaza aparitia
hormonului numit gastrina, care este transportat de sange la nivelul celulelor
gastrosecretorii pe care le activeaza.
Gastrina este un polipetid in structura caruia intra 17 aminoacizi.
Mecanismul umoral actioneaza cateva ore, atata timp cat hrana ramane in stomac,
fiind astfel responsabil de secretia unei importante cantitati de suc gastric. Cand PH-ul
acestui suc ajunge in jurul cifrei 2, secretia de gastrina este oprita printr-un mecanism de
retractie negativa.
Faza intestinala a secretiei gastrice se realizeaza tot prin ambele
mecanisme, reflexe si umorale, dar cu predominenanta evidenta a
celor din urma.
In acesta faza, secretia gastrica este declansata de prezenta chimului gastric in
duoden.
In cursul fazei intestinale se produce numai aproximativ 5% din totalul secretiei
gastrice.
33

Prezenta chimului in duoden nu mai provoaca stimularea secretiei gastrice, ci


inhibitia ei.
Astfel, in cursul fazei intestinale, lipidele inhiba secretia si motricitatea gastrica
atunci cand vin in contact cu mucoasa duodenala.
Inhibitia secretiei gastrice se realizeaza printr-un hormon denumit entreogastron,
care ia nastere in celulele mucoasei duodenale ca urmare a contactului lor cu chimul
gastric. El ajunge pe cale circulatorie la nivelul glandelor gastrice si inhiba atat secretia de
pepsina, cat si de HCl.
Privita in ansamblu, secretia gastrica este declansata printr-un mecanism exclusiv
nervos (reflexe neconditionate si conditionate) in faza cefalica si continuata printr-un
mecanism predominat umoaral in fazele gastrica si intestinala.
Secretia gastrica este conditionata astfel, atat cantitativ, cat si calitativ de natura si
cantitatea alimentelor ingerate. S-a constat ca anumite alimente, ca de exemplu, carnea,
pestele, painea alba, etc. produc cea mai mare cantitate se suc gastric.
Functia motorie a stomacului
In aceasta notiune sunt incluse toate miscarile imprimate peretilor stomacului de
catre contractia musculaturii acestora.
Ele sunt de 2 feluri: peristatice si tonice.
Miscarile peristatice au un caracter ondulatoriu (unde de contractie
si de relaxare), ele pornesc de la cardia si se propaga pana la pilor,
unde se strang sau se continua pana la rect si constau din inele
succesive de contractii si de relaxari ale musculaturii circulare ale
peretilor.
Undele peristatice se succed la interval de 15-20 secunde.
Miscarile tonice sunt realizate de contractia intregii musculaturi a
stomacului.
Ele sunt miscari de adaptare a capacitatii stomacului la continutul sau, asigurand
contactul intim al mucoasei gastrice cu alimentele.
Pe masura ce alimentele se acumuleaza in stomac, contractia musculaturii peretilor
stomacului scade ca intensitate, permitand inmagazinarea unei cantitati importante de
alimente si invers, pe masura ce alimentele parasesc stomacul, tonusul muscular creste,
permitand contactul cu alimentele.
34

Contractiile tonice apar de-a lungul peretelui gastric incepand din apropierea cardiei
si pana la nivelul pilorului.
Ele sunt de mai mica intensitate decat cele peristatice.
Rezultatul miscarilor stomacului este prezentata pe de o parte, de amestecare a
alimentelor cu sucul gastric, iar pe de lata parte, de evacuarea gastrica.
Golirea sau evacuarea gastrica este rezultanta unor procese motorii care
intereseaza atat stomacul cat si duodenul.
In acest proces, un rol deosebit il are sfincterul piloric care se inchide si se deschide
in mod ritmic. Functia motorie a stomacului se afla sub controlul nerviilor simpatici si
parasimpatici (nervul vag), precum si sub controlul umoral.
Nervul vag stimuleaza miscarile peristaltice, iar simpaticul le inhiba. Se considera ca
in diencefal ar exista un centru nervos care ar controla motilitatea gastrica.

Transformarile substantelor alimentare in stomac


Ajunse in stomac, alimentele se aseaza dupa deglutitie, in staturi concentrice, in
ordinea sosirii dinspre curbura mare spre cardia, amestecandu-se initial numai in parte cu
sucul gastric.
Prin miscarile peristaltice si tonice ale stomacului, alimentele sunt mai bine
amestecate si imbibate cu suc gastric si transformate din punct de vedere fizic, intr-o masa
eterogena, care poarta numele de chim gastric. Paralel cu modificarile fizice, alimentele
incep sa fie transformate si din punct de vedere chimic prin actiunea enzimelor asupra
principiilor alimentare.
In chimul gastric se gasesc proteine, lipide si glucide in cantitati diferite in raport cu
compozitia alimentelor ingerate.
Proteinele sunt supuse actiunii pepsinei si transformate in polipeptide, cumoscute
sub demunirea de albumoze si peptone. Spre deosebire de proteinele din care i-au
nastere, albumozele si peptonele sunt solubile.
Inainte de a intra sub actiunea hidrolitica a pepsinei, proteinele din lapte sunt
coagulate prin interventia labfermentului (la sugar).
Lipidele nu sufera transformari chimice, importante la nivelul stomacului, deoarece
lipaza gastrica nu poate actiona asupra lor la Ph-ul acid existent in sucul gastric.
Numai la sugari, unde Ph-ul sucului gastric este mai putin acid lipaza gastrica poate
actiona asupra grasimilor din lapte care sunt fin emulsionate.
35

Glucidele raman de asemenea netransformate din punct de vedere chimic,


deoarece in sucul gastric nu exista enzime specifice. In stomac mai continua sa
actioneze ,asupra amidonului (pentru o perioada scurta de timp) aminaza salivara, ajunsa
aici odata cu bolul alimentar.
Asadar, numai proteinele sufera transformari chimice importante in interiorul
stomacului, celelalte principii alimentare (glucidele si lipidele) ramanand din acest punct de
vedere, practic netransformate.
Desavarsirea digestiei proteinelor, glucidelor si lipidelor se face in intestinul subtire.
Digestia intestinala
Totalitatea transformarilor fizice si chimice pe care le sufera alimentele in interiorul
intestinului subtire poarta numele de digestie intestinala.
La acest proces complex participa trei organe importante si anume: pancreasul,
ficatul si intestinul subtire. Pancreasul ia parte prin secretia de suc pancreatic, ficatul prin
secretia de bila, iar intestinul subtire prin secretia sucului intestinal si prin miscarile
intestinului.
Asadar, digestia intestinala este o rezultanta a actiunii combinata a sucului
pancreatic, bilei, sucului intestinal si a miscarilor intestinului.
Digestia intestinala continua digestia bucala si digestia gastrica, iar rezultatul final al
acesteia consta in descompunerea proteinelor, lipidelor si glucidelor pana la elementele lor
structurale care pot fi absorbite in sange: aminoacizi, acizi grasi, glicerol si monozaharide.
Sucul pancreatic
Sucul pancreatic, produs de secretie al pancreasului exocrin este secretat de
glandele pancreatice, colectat de canalul Wirsung si varsat in intestinul subtire la nivelul
duodenului impreuna cu bila prin ampula lui Vater.
El este un lichid limpede cu un Ph in jur de 8. Cantitatea de suc pancreatic varsata
in duoden in 24 h este de 1500 2000 ml.
Sucul pancreatic are ca principale componente: apa, substante minerale si enzima
pancreatice (proteolitice: tripsina si chimotripsina), amilolitice (amilaza) si lipolitice (lipaza).
Bila
Bila, produs de secretie exocrina a ficatului, este secretata in mod continuu de
celulele hepatice; aceasta poarta numele de bila hepatica.
36

In perioadele interdigestive, bila hepatica este transportata prin canalul hepatic si


cistic in vezicula biliara, unde se acumuleaza si se concentreaza de aproximativ 10 ori,
aceasta se numeste bila veziculara. Bila este un lichid a carei culoare variaza in raport cu
provenienta ei.
Cea care se scurge din vezicula biliara fiind mai concentrata este de culoare bruna
inchisa, iar cea care se scurge din canalul coledoc si din canalele hepatice este de
culoare galben-aurie.
Bila hepatica are o reactie alcalina (PH=7,5-8), iar bila veziculara, una usor acida
(PH=6-7).
In 24 h, ficatul secreta 600-800 ml de bila.
Bila este compusa din 97% apa si 3% substante organice si anorganice.
Sucul intestinal
Sucul intestinal produs de secretie a glandelor Lieberkuhn din mucoasa intestinala
este un lichid albicios, uneori vascos, cu un Ph cuprins intre 7 si 8. Cantitatea de suc
intestinal secretata in 24h variaza intre 1000 si 3000 ml.
Componentele sucului intestinal si rolul lor in digestie.
Sucul intestinal este alcatuit din apa, saruri minerale si substante organice.
Sarurile minerale sunt reprezentate de saruri de Na, K, Ca si Mg dintre care cele
mai importante sunt: clorura si bicarbonatul de sodiu, care-i dau Ph-ul alcalin.
Substantele organice au ca reprezentanti mucusul intestinal si diferite enzime:
peptidaze, dizaharide si lipaze.
In peretele intestinal se gasesc si enzime care actioneaza asupra acizilor nucleici si
anume nucleoza, nucleotidaza, nucleozidaza.
Reglarea secretiei intestinale este dubla: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa
se realizeaza prin intermediul reflexelor la care participa inervatia vegetativa intrinseca si
extrinseca a intestinului subtire.
Excitatia mecanica a mucoasei intestinale de catre alimente, si indeosebi de
celuloza, care este nedigerabila, declaseaza un reflex secretor, local, al carui arc se
inchide in plexurile nervoase, intrinseci din peretele intestinal. Cantitatea si calitatea
secretiei intestinale sunt imfluentate de sistemul nervos, extrinsec, simpatic si parasimpatic
care aduc influxul nervos din diferiti centri vegetativi ai sistemului nervos central.
Reglarea umorala se realizeaza prin intermediul unei substante care ia nastere in
mucoasa intestinala, numita enterocrinina. Aceasta substanta nu a fost inca izolata si
37

purificata.
Miscarile intestinale si rolul lor in digestie
Prin miscarile intestinului se asigura contactul cat mai intim al alimentelor cu
sucurile digestive din intestin si deci marirea suprafetei de atac al alimentelor de catre
enzime. De asemanea miscarile intestinului asigura inaintarea masei alimentare de-a
lungul tractului digestiv. Aceste miscari complexe sunt de 3 feluri: peristaltice, segmentare
si pendulare.
Miscarile peristaltice au un caracter asemenator celor esofagiene si
gastrice. Ele constau dintr-o unda de contractie precedata de una de
relaxare, ce se propaga din aproape in aproape de-a lungul
intestinului, totdeauna in acelasi sens (de-a lungul duodenului,
jejonului si ileonului).
Miscarile peristaltice au ca rezultat inaintarea alimentelor. Excitatiile puternice ale
peretelui intestinal, pot produce unde antiperistaltice care se propaga in directia inversa.
Miscarile segmentare constau in aparitia din loc in loc a unor inele de
contractie care impart un segment intestinal mai mare in segmente
intestinale mai mici. Dupa un interval de timp relativ scurt, apar alte
inele de contractie localizate exact in mijlocul primelor segmente, in
timp ce acestea se relaxeaza.
Succesiunea grupelor de contractii se produce la om cu o frecventa de 8/min.,
avand un caracter ritmic. Aceste contractii nu progreseaza de-a lungul intestinului si nu
deplaseaza continutul intestinal. Miscarile segmentare intervin in digestie prin amestecarea
alimentelor cu sucurile digestive din intestin.
Miscarile pendulare sunt reprezentate la om de contractii ritmice ale
unor anse intestinale, care se lungesc si se scurteaza. Ele ajuta la
deplasarea continutului intestinal pe distante mari si contribuie la
amestecarea alimentelor cu sucurile digestive din intestin.
Excintantii naturali care declanseaza miscarile intestinului subtire sunt reprezentati
de alimentele care actioneaza mecanic, chimic sau combinat, asupra mucoasei intestinale.
Reglarea miscarilor intestinului subtire este dubla, nervoasa si umorala.
O importanta deosebita o au plexurile Meissner si Auerbach care se alfa sub
dependenta centrilor nervosi din maduva spinarii si encefal.
38

Nervul vag (parasimpatic) aduce impulsuri care maresc intensitatea miscarilor


intestinului, iar nervul splahnic (simpatic) reduce intensitatea miscarilor acestuia.
In reglarea miscarilor intestinului subtire intervin si reflexele conditionate. Asa se
explica de ce miscarile peristaltice apar in mod obisnuit imediat dupa ingestia de alimente.
Se presupune ca in reglarea activitatii motorii, a intestinului subtire intervine si un
mecanism umoral, care se bazeaza pe eliberarea unei substante numite serotonina.
Aceasta este secretata de celule cromofine ale mucoasei intestinale sub actiunea
excinatilor naturali care maresc presiunea intraintestinala. Serotonina actioneaza asupra
pragului de excitatie, a receptorilor mucoasei, pe care i-l scade marind astfel intensitatea
activitatii motorii a intestinului.
Reglarea nervoasa si umorala a miscarilor intestinului subtire are ca rezultat final
evacuarea continutului acestuia in cec. Timpul necesar chimului gastric pentru a strabate
intregul intestin subtire este de 4 5 h.
Valvula ileocecala se deschide in mod ritmic in momentul cand unda peristaltica
care strabate intestinul subtire a ajuns la nivelul acesteia. Cu fiecare unda peristaltica trec
din intestinul subtire in cec aproximativ 2 ml de continut intestinal lichid amestecat cu gaze.
Acest lichid contine foarte putine substante nutritive, majoritatea acestora fiind
absorbite in timpul celor 4 5 h cat strabat intestinul subtire.
Absorbtia intestinala
Absorbtia intestinala este un proces complex care consta in trecerea substantelor
alimentare din tubul digestiv in mediul intern al organismului.
Cavitatea bucala, stomacul, colonul si rectul sunt segmente ale tubului digestiv in
care procesul de absorbtie este slab reprezentat. La nivelul stomacului se absorb intr-o
anumita masura apa, clorurile, alcoolul, bioxidul de carbon si unele medicamente; iar la
nivelul colonului si in special al cec-ului are loc tot rezorbtia de apa si de substante
minerale.
Organul cel mai important si mai adaptat pentru functia de absorbtie este intestinul
subtire. La nivelul acestuia se absorb toate substantele alimentare necesare organismului.
Mecanismul absorbtie intestinale
Unitatea structurala functionala a absorbtiei este vilozitatea intestinala, iar in cadrul
acesteia un element de mare importanta i-l constituie celula absorbanta si membrana
bazala a epiteliului. Celula absorbanta este prevazuta cu microvili (microvilozitati) si
39

caniculi ce patrund in celule. In aceasta zona au loc o serie ce procese chimice care
intervin in mod activ in transferul substantelor alimentare din lumenul intestinal in celula
absorbanta.
Transportul substantelor alimentare din lumenul intestinal in sange si limfa
presupune traversarea de catre aceste substante a epiteliului care inveleste substanta
vilozitatilor intestinale si a membranei bazale pe care acesta este aplicat.
.

Vilozitati intestinale cu vase sanguine si limfatice (Cadiat.)


Vilozitatile intestinale intervin in absorbtie, pe de o parte prin proprietatile structuralfundamentale speciale ale celulelor absorbante, iar pe de alta parte prin cresterea
considerabila a suprafetei de absorbtie si prin contractiile pe care le reprezinta.
Contractiile vilozitatilor produc evacuarea sangelui si a limfei din vasele sanguine si
limfatice care intra in structura lor deplasand astfel substantele absorbite prin trunchiurile
limfatice si prin patul vascular.
Aceste contractii sunt declansate de exercitarea mucoasei intestinale prin
40

proprietatile mecanice si chimice ale chimului alimentar. Excitatia mecanica era un rol
deosebit. S-a demonstrat ca vilozitatea intestinala se contracta chiar la atingerea cu un fir
de par.
Excitatia chimica ar provoca aparitia in mucoasa intestinala a unei substante,
numita vilichinina, care ar fi un hormon specific, capabil sa declanseze contractia
vilozitatilor intestinale.
Transportul substantelor alimentare din lumenul intestinal in mediul intern se
produce prin 2 mecanisme, unul pasiv si altul activ.
Transportul pasiv consta in trecerea substantelor prin peretele intestinal conform
legilor fiZice ale difuziei si osmoxei. Substantele alimentare trec din lumenul intestinal,
unde concentratia lor este mai mare, in vasele sanguine si limfatice din vilozitatea
intestinala, unde ele au o concentratie mai mica.
Aceste

transport

nu

presupune

interventia

unor

reactii

chimice

speciale

consumatoare de energie.
Transportul activ consta in trecerea substantelor alimentare din lumenul intestinal,
unde concentratia lor este mai mica, in vasele vilozitatilor intestinale, unde concentratia lor
este mai mare.
Acest transport se realizeaza prin interventia unor reactii chimice specifice ce au loc
in celulele absorbante, reactii care se produc cu consum de energie si care au ca rezultat
trecerea substantelor din lumenul intestinal in corpul celulelor absorbante, apoi mai
departe, in vasele sanguine si limfatice.
Reactiile chimice care stau la baza transportului activ sunt putin cunoscute.
Absorbtia proteinelor
Absorbtia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, fiecare aminoacid fiind
absorbit printr-un mecanism activ specific in functie de structura chimica si de proprietatile
lui strereochimice.
Aminoacizii, dupa ce au traversat aceste celule, trec in vasele sanguine, ale
vilozitatii intestinale si apoi in torentul circulator.
Absorbtia intestinala a aminoacizilor este rapida, maximum de concentratie in sange
observandu-se la 30 min dupa ingestia proteinelor.
La nou nascut proteinele se absorb si sub forma de petide cu lanturi scurte (de
alfatripeptide) dar in cantitati foarte mici. Se considera ca globulinele anticorpii din
colostru (lapte de mama) sunt absorbite ca atare prin mecanismul pinocitozei. Absorbtia
acestor proteine (imunoglobuline) determina transmiterea de la mama la nou nascut a
41

rezistentei fata de infestii.


Absortia lipidelor
Grasimile neutre sunt substante sub forma de acizi grasi, glicerol, mono si
digliceride. Inainte de a fi absorbiti, acesti acizi se unesc cu sarurile biliare, formand niste
compusi complesi coleinici solubili. Odata ajunsi in interiorul celulei absorbante acesti
compusi coleinici se desfac, iar acizii grasi eliberati se reunesc cu glicerolul si cu alte
substante, luand astfel nastere grasimile specifice organismului nostru.
Acizii grasi cu lanturi scurte care reprezinta 10 20 % din totalitatea grasimilor
absorbite, trec direct in sange din vena porta, datorita hidrosolubilitatii lor.
Glicerolul, care, spre deosebire de acizii grasi este hidrosolubil, se absoarbe ca
atare. In acelasi mod sunt absorbite monogliceridele si digliceridele, dupa ce au fost
emulsionate in picaturi foarte fine de catre sarurile biliare. Se admite ca o foarte mica parte
din grasimile neutre (trigliceride) se absorb ca atare prin mecanismul pinocitozei dupa ce,
in prealabil, au fost emulsionate in particule foarte fine.
Grasimile neutre trec, intr-o proportie de 60% din celula absorbanta in vasele
limfatice ale vilozitatii intestinale, ajungand in cele din urma in sange. Restul de 40 % se
absorb direct in sange.
Vasele chilifere centrale sunt comprimate ritmic datorita contractiei vilozitatilor
intestinale, limfa, care contine grasimile absorbite fiind pompata catre trunchiurile
colectoare limfatice.
Atat trigliceridele absorbite ca atare cat si cele sintetizate in celulele absorbante din
glicerol si acizi grasi sunt transportate de plasma si de limfa sub forma unor mici picaturi,
numite chilomicroni, in alcatuirea carora intra trigliceridele, colesterolul si fosfolipide, plus o
cantitate mica de proteine care le fac hidrofile si le asigura un anumit grad de stabilitate.
Chilomicronii trec mai intai in vasul chilifer central al vilozitatilor care ii varsa odata
cu limfa, in sangele venos. Aproximativ 80 90 % din totalitatea grasimilor absorbite din
intestin sunt transportate in sange sub forma de chilomicromi.
Fiind hidrosolubile, fosfolipidele se absorb usor, trecand in sangele venei porte.
Colesterolul este mai intai emulsionat, apoi solubilizat sub actiunea sarurilor biliare.
O parte se esterifica in acizi grasi sub actiunea unei enzime secretate de pancreas
(colesterolesteroza).
Absorbtia glucidelor
Glucidele sunt absorbite sub forma de monozaharide: hexoze (glucoza, fructoza,
42

monoza si galactoza) si pentoze (xiloza si riboza).


Monozaharidele se absorb atat pasiv, prin difuziune, ca de pilda pentozele, cat si
activ, ca de pilda hexozele.
Mecanismul intim al absorbtiei active nu este complet elucidat. Dupa teoria clasica a
fosforilarii, hexozele ar fi intai cuplate cu acidul fosforic cu care formeaza compusii
fosforilati si apoi absorbite. Dupa alte teorii hexozele ar fi cuplate cu natriul sau cu o
substanta transportoare de natura necunoscuta.
Absorbtia glucidelor este influentata de hormoni (corticosuprarenali, tiroidieni,
hipofizari). Monozaharidele absorbite trec direct in sange.
Absorbtia apei, a electrolitilor si a vitaminelor la nivelul
intestinului subtire.
Apa este absorbita printr-un proces pasiv dupa legile difuziei si ale osmozei.
Ionii de Na+ sunt absorbiti in cantitate mare de catre mucoasa intestinului subtire
impreuna cu ioni de Cl. Ionii de Ca++ sunt absorbiti activ, in special, in duoden si jojen. In
mecanismul de absorbtie al Ca++ intervin vitamina D si hormonul paratiroidian.
Din cantitatea totala de calciu ingerat numai o parte este absorbita, in raport cu
nevoile organismului.
Absorbtia fierului se face sub forma de ioni ferosi (Fe++) printr-un mecanism activ,
in care rolul principal il joaca o substanta proteica prezenta in celule mucoasei duodenale
si a jejonului, numita apoferitina. Fierul se uneste cu apoferitina dand feritina, forma de
depozit, sub care acest element se afla in mucoasa duodenala. In raport cu concentratia
fierului, plasma sanguina, feritina din mucoasa duodenala elibereaza fierul care se uneste
cu o proteina din sange, numita transferina sau siderofilina. Sub aceasta forma el este
transporta in organele de depozit, reprezentate in special de splina si ficat. Dupa cum se
vede, nu toata cantitatea de fier ingerata este absorbita ci numai 36% cantitate necesara
pentru acoperirea pierderilor fiziologice. Se presupune ca ionii H+, K+, Mg++, PO4H-,
HCO3- se absorb prin mucoasa intestinului subtire tot printr-un mecanism activ.
Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite foarte rapid prin mucoasa intestinala. Dintre
acestea, absorbtia vitaminei B12 impune prezenta unei mucoproteine secretate de
mucoasa gastrica si duodenala, numita factorul intrinsec (Castle). Vitaminele liposolubile
sunt absorbite prin interventia grasimilor si a sarurilor biliare.

43

Capitolul 2. Prezentare teoretica a bolii: Ulcer gastric cu helicobacter pylori


1. Definitie
Ulcerul gastric reprezint ntreruperi circumscrise, unice sau multiple ale continuitii
peretelui gastric , nsoite de o reacie fibroas, ncepnd de la mucoas i putnd penetra
pn la seroas.
Ulcerul gastric reprezenta pna nu de mult o boal cu evoluie cronic i ciclic, n care
factorul peptic era incriminat. n aceast patologie, ultimii ani au schimbat foarte mult
conceptele, transformnd ulcerul dintr-o boal n care secreia acid era cvasiobligatorie
(No acid, no ulcer), ntr-o boal cauzat de un agent infecios (Helicobacter Pylori).
n 1983 Warren i Marshall au atras pentru prima dat atenia asupra unor germeni
descoperii n stomac i implicai posibil n patogeneza ulcerului gastric. Datorit
asemnarii cu genul campylobacter au fost numii Campylobacter Pylori, pentru ca mai
trziu s fie denumii Helicobacter Pylori (HP). n anul 2005 Warren i Marshall au fost
recompensai cu premiul Nobel pentru descoperirea Helicobacter pylori i demonstrarea
rolului acestuia n patologia gastric.
2. Etiologia i epidemiologia
Una din cele mai frecvente cauze de ulcer gastric este infecia cu bacteria numita
Helicobacter pylori .
Dei majoritatea oamenilor sunt infectai cu Helicobacter pylori, doar caiva vor face ulcer
gastric. Unii factori de risc la o persoan cu Helicobacter pylori dau o susceptibilitate
crescut pentru dezvoltarea ulcerului. Aceti factori, unii dintre ei prea puin cunoscui,
includ:
- fumatul
- consumul de alcool
- stresul fizic determinat de o boala severa sau accident grav (traum major, dependenta
de un aparat de ventilaie sau intervenia chirurgical).
44

Microorganismul patrunde n corp odata cu alimentele ingerate i avanseaza de-a lungul


tubului digestiv. Sucul gastric acid reprezint un mediu nepropice pentru dezvoltarea
multor bacterii, dar Helicobacter pylori reusete s se adapteze uor ntruct produce o
enzim care creeaz un mediu tampon n jurul ei, mediu care blocheaz aciunea acidului
clorhidric din sucul digestiv.
Factorii de risc pentru infectarea cu Helicobacter pylori sunt legai de condiiile de viaa,
precum:
- Viata in medii aglomerate. Riscul de a contacta infecia este mai crescut dac persoana
respectiv traiete n medii aglomerate;
- Lipsa unei surse de ap potabil. Existena unei surse de apa potabil ngreuneaz n
mare parte infectarea cu Helicobacter Pylori. O sursa de ap incomplet tratat impotriva
bacteriilor poate constitui un focar de infecie;
- Viaa n arile n curs de dezvoltare. n aceste ri, ca urmare a aglomeraiilor umane si a
condiiilor de igien precar infecia este mai uor de contactat
- Viaa alturi de o persoan infectat.
Bacteria se transmite de obicei si persoanelor care locuiesc mpreun cu individul infectat
cu bacteria Helicobacter pylori.
Prevalena (numarul total de cazuri - noi si vechi) clinic este de 5 - 10% din
populatie. Prevalena reala nsa, bazata pe studii necroptice, este de 20 - 30% la barbai si
10 - 20% la femei. Tendina actuala este de scadere marcata a prevalenei afectiunii, in
special prin eradicarea bacteriei Helicobacter Pylori.
Metodele avute la dispozitie de epidemiologi pentru stabilirea prezentei infectiei cu H.
pylori sunt variate, fiecare tehnic avnd avantaje i dezavantaje. Metoda standard de
stabilire a statusului unei persoane cu privire la infecie si care ar permite realizarea unor
corelaii cu posibile leziuni este endoscopia cu prelevare de biopsii din diferite zone ale
stomacului, in particular antrului gastric.
Metoda considerata ideala pentru studii epidemiologice este cea serologica.
Dezvoltarea unor kit-uri care reusesc sa cuantifice prezenta anticorpilor IgG antiH. pylori n
ser au facut ca metoda serologica sa ajunga la o specificitate de 83% si o senzivitate de
96%.
Infectia cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente infecii cronice la om.
Incidenta este maxim n primii ani de viat, riscul dobndirii acesteia n timpul vieii adulte
scznd exponenial.
45

3. Anatomie patologic
Termenul de ulcer gastric semnific o lips de substan parietal cu progresiune de la
nivelul mucoasei spre seroas.
Este cunoscut predilecia ulcerului de a avea anumite localizri.
Localizarea dup clasificarea Johnson descrie trei tipuri de ulcer gastric:
Ulcerul gastric tip I caracterizat prin localizare la nivelul capului gastric, care alturi de
tulburrile de motilitate i vascularizaie reprezint principalii factori incriminai n apariia
ulcerelor.
Ulcerul gastric tip II este localizat tot la nivelul capului gastric dar este asociat cu ulcer
duodenal sau piloric (stenoz piloro-bulbar) n care staza antral i hipersecreia gastric
acid consecutiv joac rol principal n patogenez, astfel ulcerul gastric tip II este
secundar i determinat patogenic de ulcerul duodenal stenozant.
Ulcerul gastric tip III are o localizare antral n special prepiloric (comportndu-se ca un
ulcer duodenal) fiind caracterizat de creterea masei celulelor parietale, hipersecreie
gastric acid (uneori normosecreie), deplasarea distal a jonciunii mucoasei antrale cu
cea oxintic i absena modificrilor inflamatorii gastrice (care apar ns la nivelul regiunii
piloro-duodenale).
La aceast clasificare Csendes a adugat nc dou tipuri care se ntlnesc n practic:
Ulcerul gastric tip IV localizat la nivelul micii curburi, foarte sus, sub cardia.
Ulcerul gastric tip V situat pe marea curbur n vecintatea unirii poriunii orizontale cu
poriune vertical.
4. Clasificare
Cea mai util clasificare, din punct de vedere practic, este cea clinico-terapeutic, care
mparte ulcerele n 3 mari categori:
4.1 Ulcere Helicobacter pylori pozitive: ulcer gastric i ulcer duodenal
4.2. Ulcere Helicobacter pylori negative:
4.2.1 Ulcere prin consum de antiinflamatiri nesteroidiene
4.2.2 Ulcere hipersecretorii pure
4.2.3 Ulcere endocrine
4.2.4 Ulcere genetice
4.2.5 Ulcere asociate cu afectiuni digestive sau extradigestive
4.3.Ulcere mixte ( ulcere Helicobacter pylori positive asociate cu orice alte condiii
etiopatogenetice).
46

5. Simptomatologie
Durerea este simptomul cel mai important. n ulcerul gastric prnzurile exacerbeaza
durerea care este mai precoce, apare la 30- 90 de minute dupa mese i are un caracter
mai difuz. Apare, mai mult ca un disconfort digestiv: senzatia de plenitudine sau de
distensie, grea i varstura, adesea provocat chiar de bolnav pentru a calma durerea,
el simindu- se mai bine cu stomacul gol.
Apetitul bolnavului cu ulcer gastric este redus i scade progresiv ajungand la anorexie.
Bolnavul cu ulcer gastric are tendina spre slabire progresiv. Anorexia selectiva faa de
proteinele animale i faa de pine poate s anune cancerizarea ulcerului.Durerea are
caracter de crampa cu senzatia de ,,arsura,de ,,roadere,sau de ,,torsiune,o senzatie
de

,,foame

dureroasasau

de

,,gol

durerosin

regiunea

epigastica.

Localizare: durerea este localizata in epigastru mijlociu si hipocondrul drept.De obicei


durerea nu iradiaza,dar in ulcerele mai profunde poate iradia dorsal la nivelul vertebrei
D12-L1.
Particularitatile durerii ulceroase sunt ritmicitatea ,episodicitatea si periodicitatea.
Ritmicitatea consta in aparitia si disparitia durerii in functie de ingestia de alimente.
In ulcerul gastric secventa fenomenului dureros este oarecum tipic: ingestia de alimente
calmarea durerii pentru 30-90 minute durere calmarea spontana a durerii.In acest tip
de ulcer durerea poate fi exacerbata de alimente si chiar sa accentueze postprandial.
Episodicitatea consta in aparitia durerii cu orarul zilnic descris, dar in mai multe zile
succesive.Fara tratament durerea persista 2 saptamani la 30-40% dintre pacienti si 6
saptamani la 60 dintre acestia.Sub tratament antisecretor durerea dispare in 2-6 zile.
Periodicitatea consta in reaparitia durerii atunci cand se produce recurenta bolii, ceea

ce

coincide cu reaparitia nisei.Aceasta periodicitate este dubla :


- mica periodicitate

- atunci cand durerea apare la ore fixe in cursul unei zile dupa

ingerarea de alimente.
- marea periodicitate - cand perioada dureroasa este urmata de intervale lungi de acalmie
Se descrie astfel o periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai frecvent vara si
iarna, sau de cate ori domina diverse forme de stres pshic si dureaza aproximativ doua
saptamani.Pe masura ce boala se cronicizeaza, perioadele dureroase devin mai lungi si
mai dese.
Modificarea caracterelor durerii are importanta clinica si prognostica si este necesar a fi
47

evidentiata anamnestic.
Durerea poate prezenta caractere variabile in functie de localizare.Ulcerul regiunii juxtacardiale, ca si ulcerul esofagului, prezinta o simptomatologie mai mult esofagiana decat
gastrica,durerea este retrosternala si se poate insoti de disfagie.
Simptomatologia ulcerului gastric incepe in general cu durerea care iradiaza spre stanga la
limita dintre epigastru si hipocondrul stang sau chiar subcostal stang si se calmeaza de
cele mai multe ori cu alcaline.Daca leziunea este localizata in regiunea juxta- pilorica, ea
apare mai tarziu, se calmeaza prin ingerare de alimente si alcaline si se insoteste adesea
de vomismente, care pot fi datorate diskineziei pilorice sau prevestesc instalarea leziunilor
morfo-functionale ce duc la stenoza.
Particularitatile care trebuie evidentiate sunt:
- schimbarea intensitatii durerii: cresterea intensitatii durerii, imposiblitatea de a mai fi
suportata de bolnav,sugereaza o posibila penetrare a ulcerului in profunzimea peretelui
gastric.
- cand durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia de alimente sau
antiacide, insotita de iradiere in spate ( adeseori intre omoplati ) ne putem gandi la un ulcer
penetrant in pancreas.
- cand durerea este accentuata de ingestia de alimente si este insotita de varsaturi
sugereaza o stenoza pilorica.
- o durere extrem de severa cuprinzand intregul abdomen,cu contractura abdomenului,
sugereaza ulcer perforat in cavitatea peritoneala.
- in ulcerul postbulbar durerea este deplasata inspre dreapta,si se poate confunda cu o
durere veziculara,fiind o durere cu intensitate scazuta uneori si apare tardiv postalimentar
- ulcerul regiunii juxta-cardiale, ca si ulcerul esofagului prezinta o simptomatologie mai mult
esofagiana decat gastrica ,durerea este retrosternala si se poate insoti de disfagie.
Eructatia (ragaiala) este o eliminare de gaze din stomac, pe gura, care poate avea un
gust acid i un miros fetid, n funcie de faza evolutiva a ulcerului.
Arsura retrostenala (pirozisul) se datorete distoniei cardiei care permite refluxul de suc
gastric, n esofag. Ea are o periodicitate i un ritm asemanator cu durerea.
Regurcitaia este o eliminare de coninut gastric, n mic cantitate, fr efort i este
cauzata, de asemenea, de insuficiena cardiei i de refluxul gastro- esofagian.
Vrsaturile, cnd apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, n localizarea
gastrica , ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul
de bauturi alcoolice. Varsaturile conin alimente, sunt abundente i au miros acid; uneori,
48

bolnavul vomit numai suc gastric pur. O caracteristic a vrsaturilor este aceea c
atenueaza durerea, deseori chiar o fac sa dispar, motiv pentru care unii bolnavi i
provoac singuri vrsturile. Pofta de mancare este normal sau crescut. Daca bolnavul
scade n greutate n perioadele dureroase i se spune c nu mananc, aceasta nu se
ntampl prin pierderea apetitului, ci prin frica de a mnca, pentru a nu avea dureri.
Sialoreea, tulburarile de apetit si tulburarile de tranzit
Sialoreea,tulburarile de apetit si tulburarile de tranzit ( predominant constipatia) sunt
semne secundare inconstante, ce pot insoti semnele clinice anterior descrise.
Hemoragia
Hemoragia constituie mai degraba o complicatie decat un simptom, uneori un sindrom
ulceros activ se poate insoti de sangerari minime, care se manifesta frecvent prin prezenta
sangelui sub forma de hemoragii oculte (reactia Adler este pozitiva ) sau chiar mici melene
Hematemeza si melena masive sunt complicatii grave ale ulcerului gastric.

Fig.6 Tipuri de hemoragii

6. Diagnostic i diagnostic diferenial


6.1. Diagnosticul clinic se bazeaz pe simptomatologia clasic cu ritmicitate i
periodicitate. Caracterul durerii legat de alimentaie, apariia durerilor mai ales primvara
i toamna sunt semne tipice, ce pot sugera un ulcer. Dar n ultimul timp, tot mai frecvente
sunt ulcerele descoperite prin endoscopie n absena unor simptome tipice, revelatoare.
Orice dispepsie epigastric dureroas trebuie s ne fac s ne gndim la un eventual
ulcer. Alteori debutul poate fi dramatic, printr-o hemoragie digestiv superioar
(hematemez i/sau melen) sau o perforaie ulceroas.
49

Durerea este simptomul cardinal n ulcer; n descrierea ei vom meniona mai muli
parametri: localizarea, ritmicitatea (apariia durerii n funcie de alimente), periodicitatea
(apariia n decursul anului n mod clasic primvara i toamna i mica periodicitate n
cursul zilei), iradierea, modificarea caracterelor durerii.
Alte simptome ce pot aprea n ulcer sunt: vrsturile, modificri ale apetitului, simptome
dispeptice (eructaii, balonri, saietate precoce).
6.2. Diagnosticul paraclinic se face prin demonstrarea ulcerului i prin demonstrarea
prezenei Helicobacter Pylori.Explorarile paraclinice confirma diagnosticul de ulcer gastric
prin: - examen endoscopic ;
- examen radiologic;
- examen functional aciditatea secretiei gastrice;

- examen de laborator reactia Addler(examen coprologic)


6.2.1. Endoscopia digestiva
Diagnosticul ulcerului gastric se face prin endoscopie (gastro-duodenoscopie). Metod cu
mare sensibilitate diagnostic, endoscopia permite evaluarea corect a ulcerului, prin
recunoaterea lui, demonstrarea activitii lui, ct i a prezenei unei eventuale hemoragii
oprite sau n curs. Endoscopia permite medicului sa analizeze interiorul stomacului si
duodenului i s preleveze material bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte
afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului. Endoscopia este, de asemenea, obligatorie in
totalitatea ulcerelor gastrice, deoarece 4% dintre acestea, considerate ca benigne in urma
examenului radiologic, se dovedesec a fi cancere gastrice la examenul histopatologic al
fragmentului bioptic recoltata din regiunea gastrica prin endoscopie.
6.2.2. Examenul radiologic al ulcerului poate fi o metod complementar de diagnostic,
mai ales atunci cnd se bnuiete o tulburare de evacuare gastric (stenoz piloric).
Metoda radiologic este ns nvechit i a fost nlocuit cu endoscopia. n stadiul actual al
medicinei, nu este permis ca un ulcer gastric s fie diagnosticat doar prin bariu pasaj, fr
o confirmare i o biopsiere endoscopic.
De asemenea, exist suficiente ulcere superficiale nevizualizate prin radiologie, uor de
diagnosticat endoscopic.
Utilizarea eventual a unui bariu pasaj n dublu contrast (cu insuflare de aer) poate crete
randamentul diagnostic, fr ns a-l egala pe cel al endoscopiei.

50

6.2.3. Determinarea Helicobacter pylori - agent cauzal al ulcerului gastric, este un


element diagnostic obligatoriu n strategia evalurii ulcerului, avnd drept scop o atitudine
terapeutic ulterioar. Determinarea HP se face prin metode directe i metode indirecte:
HELICOBACTER PYLORI

- Metodele directe
Necesita endoscopie cu prelevarea unor biopsii gastrice, din care HP este determinat
histologic (coloraii speciale), prin testul ureeazei (ce se bazeaz pe modificarea culorii
unui indicator de pH n prezena HP care produce o mare cantitate de ureaz) sau prin
cultur (pe medii speciale n mediu microaerofil).
- Metode indirecte
Nu necesit endoscopie i pot fi:
- Determinarea anticorpilor anti Hp din ser sau chiar din snge integral (metoda
micropicturii, cu o sensibilitate ceva mai mic) sau anticorpii anti-HP se pot determina i
n saliv (test facil).
- Testele respiratorii (folosesc isotopul neradioactiv carbon 13 sau pe cel radioactiv
(carbon 14), cu ajutorul crora se marcheaz ureea; prezena ureazei HP n stomac va
desface ureea, iar CO2 marcat va fi expirat i dozat.
- Determinarea bacteriei n scaun ( testul antigenului HP fecal).
Metodele cele mai sensibile de diagnostic indirect al infeciei HP sunt reprezentate de
testele respiratorii (dar relativ scump) i determinarea antigenului HP fecal (ceva mai
ieftin).
Toate aceste teste diagnostice pentru HP au o sensibilitate de peste 90%, cu o bun
specificitate, ceea ce permite foarte corect stabilirea etiologiei HP a ulcerului n vederea
unui tratament antimicrobian.
Pentru prima evaluare a prezenei HP, testul serologic este suficient, dar pentru verificarea
eradicrii se recomand testul antigenului fecal sau testul respirator.

51

6.3 Diagnosticul diferenial


Pe baza simptomatologiei clinice, diagnosticul diferenial al ulcerului gastric trebuie fcut
cu alte suferine de etaj abdominal superior, cum ar fi: neoplasmul gastric, limfomul gastric
(diagnosticabile obligatoriu prin endoscopie cu biopsie), litiaza biliar (diagnosticat prin
ecografie), pancreatita cronic sau dispepsia funcional ( ulcer-like). Diferenierea
endoscopic a unui ulcer gastric trebuie fcut cu un neoplasm ulcerat, astfel c
biopsierea oricrui ulcer gastric este obligatorie att la diagnostic, ct i la verificarea
vindecrii.
7. Complicaii i sechele
Complicaiile posibile ale bolii ulceroase sunt:
- Hemoragia digestiv superioar (manifestat prin hematemez i/sau melen). Este cea
mai frecvent complicaie (~15%).
- Perforaia ulceroas cu apariia abdomenului acut. Penetraia este o perforaie acoperit
n organele din vecintate.
- Stenoza piloric (relativ rar dup introducerea terapiei de tip modern).
- Malignizarea ulcerului (posibil eventual n ulcerul gastric, dar niciodat n cel duodenal).
8. Evoluie i prognostic
Fata de acum 20-30 de ani, evoluia ulcerului gastric este mult ameliorat. O dat
cu apariia noilor antisecretorii deosebit de potente (blocanii pompei de protoni), evoluia
ulcerului este cel mai adesea favorabil, complicaiile s-au redus mult, iar cazurile ce
necesit operaie sunt relativ rare. n plus introducerea terapiei anti-HP a dus la diminuarea
la maximum a recidivelor ulceroase.
Prognosticul bolii ulceroase s-a ameliorat mult n ultimele decenii i mai ales n ultimele
dou decenii, cnd, printr-o terapie de eradicare corect a HP, riscul de recidiv ulceroas
scade sub 10% pe an, fa de o recidivare a ulcerului anual de peste 70% n absena
eradicrii HP. Mortalitatea n boala ulceroas este crescut mai ales la pacienii de peste
75-80 de ani, cu hemoragie digestiva superioar.
9. Tratament
Fa de conceptul clasic de terapie antiulceroas, ultimul deceniu a adus numeroase
schimbari
9.1. Regimul alimentar din boala ulceroas, altdat sever, a devenit, prin introducerea
antisecretoriilor potente, mult mai lax. Doar fumatul s-a dovedit a ntrzia vindecarea
52

endoscopic a leziunii ulceroase.


Regimul alimentar i abolirea consumului de cafea nu au dovedit a grbi vindecarea
ulcerului. Totui, se poate recomanda o diet care s evite alimentele acide, iui sau
piperate. La pacienii cu ulcer activ se va interzice consumul de aspirina, AINS i corticoizi.
9.2. Terapia medicamentoas
Medicamentele folosite in tratamentul ulcerului gastric urmaresc: sa protejeze mucoasa
gastrica, sa stimuleze secretia de mucus protector,sa tamponeze pepsina, excitarea unei
actiuni antiacide, antisecretoare si antispastice, sa atenueze motilitatea antro-pilorica,
suprimarea durerii si vindecarea ulcerului activ.
Terapia bolii ulceroase va consta din administrarea de:
9.2.1. Antisecretorii
-- blocanii receptorilor histaminici H2 ce au aciune antisecretorie puternic
Cimetidina (Tagamet, Histodil) are o durat de aciune de 6-8 ore i trebuie administrat
n trei prize sau dou prize zilnice. Doza zilnic eficient este de 800 mg administrat
inegal n trei doze: 200 mg dimineaa , 200 mg la prnz i 400 mg seara al culcare.
Rata de vindecare de tratament pentru ulcerul gastric este de 83% la 8 sptmni.
Din pcate cimetidina are cele mai multe reacii adverse neurologice, endocrine,
cardiologice (bradicardie).
Ranitidina (Zantac) are o durat de aciune de 12-13 ore; posologia utilizat este
de 150 mg de dou ori pe zi sau 300 mg la ora 18 n ulcerul gastric eficiena ranitidinei se
exprim n 90% de vindecri la 8 sptmni
Famotidina i Nizatidina au aciune asemntoare cu Ranitidina
- blocanii receptorilor muscarinici
Locul anticolinergicelor clasice nespecifice de tipul Atropinei i compuilor
asemntori atropinei a fost luat de blocanii receptorilor muscarinici de tip:
Pirenzepin ce are un efect antisecretor moderat dar influeneaz i factorii de
aprare ai mucoasei gastro-duodenale. Posologia eficient este de 150 mg pe zi n dou
prize.
Telenzepin ce se administreaz n doz unic de 3 mg seara. Pirenzepina i
Telenzepina nu sunt indicate n ulcerul gastric deoarece ntrzie evacuarea gastric.
- anticolinergicele contribuie la inhibarea funciilor secretorie i motorie ale
stomacului. Dintre acestea cele mai frecvent utilizate sunt: Atropina, Lizadonul, Scobutilul,
derivaii de belladon (Foladon)
53

- blocanii receptorilor gastrinici: Proglumidul are un efect mai redus dect al


blocanilor de H2
- blocani ai anhidrazei carbonice se obine cu Acetozalamid care se gsete n
preparatul romnesc Ulcosilvanil
- inhibitorii pompei de protoni cei mai utilizai sunt: Omeprazolul ce se administreaz
dimineaa n doz de 20 mg sau 40mg; Lansoprazolul administrat seara sau dimineaa 30
mg pe zi i Pantoprazolul. Eficiena terapeutic : rata de vindecare la 4 saptamani n
ulcerul gastric este de 74%, reaciile adverse sunt rare.

Medicamente antiacide.
Antiacidele neutralizeaz acidul clorhidric, amelioreaz evoluia ulcerului i
grbete cicatrizarea niei. Se deosebesc dou grupe:
- antiacide absorbabile reprezentate de Bicarbonatul de sodiu, Carbonat de calciu,
Citratul de sodiu;
- antiacide neabsorbabile reprezentate de: Hidroxidul de aluminiu, Hidroxidul de
magneziu.
Modul de administrare al antiacidelor se stabilete n corelaie cu programul meselor
i se folosesc n special asociate. Cnd alcalinele sunt administrate sub form de tablete
efectul este mai limitat; sub form de pulbere sau dizolvate ele se amestec mai uor cu
sucul gastric, au efecte mai prompte i mai durabile.
Dintre preparatele romneti menionm: Calmogastrin, Ulcerotrat, Dicarbocalm,
Ulcomplex ce se administreaz 3x1-2 tablete dup mese, iar din preparatele de import:
Gelusil 1-2 comprimate (sfrmate) dup mesele principale i n caz de dureri; Muthesa se
administreaz 2 lingurie de 4 ori/zi, naintea meselor principale i la culcare. Alte
preparate: Phosphalugel, Almagel, Gastrobent.
9.2.2. Protectoare ale mucoasei gastrice
n cazul unui ulcer gastric se poate asocia o terapie de protecie gastric cu sucralfat 4 g/zi
(n 4 prize).
Un aspect complet nou aprut n ultimii ani este cel al eradicrii HP.
Dac terapia antisecretorie rezolv problema puseului dureros (dar cu recidive ulceroase
frecvente n urmtorul interval), n momentul eradicrii HP (la cazurile la care el a fost
54

dovedit prin metode directe sau indirecte) riscul de recidiv ulceroas scade foarte mult
(sub 10%/an). Deci cheia bolii ulceroase pare a fi terapia de eradicare a HP.
9.2.3. Scheme de tratament a infeciei cu Helicobacter pylori
Indicaiile tratamentului de eradicare a HP sunt cuprinse n Consensul European de la
Maastricht (1997), revzut n 2000 (Maastricht II) i respectiv 2005 (Maastricht III), care
indic ce categorii de pacieni vor fi tratai (indicaie ferm sau opional). Astfel, ulcerul
gastric actual sau n trecut, reprezint o indicaie ferm de tratament anti-HP.
Dei este foarte sensibil la foarte multe antibiotice n vitro, experiena clinic a
dovedit c este necesar asocierea medicamentoas complex, pentru a reui eradicarea
HP. Schemele ce conin inhibitori ai pompei de protoni (esomeprazol, omeprazol,
lanzoprazol, pantoprazol), asociai cu dou antibiotice, sunt indicate. Se folosesc scheme
triple sau chiar cvadruple (cu o ans de a eradica HP-ul de 80-95%).
a) Antibiotice: Amoxicilin, Tetraciclin, Doxiciclin sau Claritromicin.
Amoxicilina se administreaz n doz zilnic de 2 g fracionat n 4 administrri
Tetraciclina se administreaz la fel ca Amoxicilina, este grevat de unele reacii adverse
Claritromicina se administreaz 250 mg x 2 / zi sau 500 mg x 2 / zi.
Durata tratamentului este ntre 7-14 zile pentru toate antibioticele.
b) Chimioterapice: Metronidazol, Tinidazol, Furazolidon.
Metronidazolul se administreaz n doze de 750 1000 mg/zi
Furazolidon se administreaz n doze de 100 mg/zi de patru ori.
c) Compui cu bismut Bismut subnitric coloidal (De-Nol)
De-Nol se administreaz cte 2 comprimate a 120 mg de 2 ori pe zi cu or naintea
micului dejun i cinei timp de 4-8 sptmni.
d) Antisecretorii: inhibitori ai pompei de H2 Omeprazol; blocani ai receptorilor de
H2 Ranitidin.
Monoterapia infecie cu Helicobacter Pylori are rezultate nemulumitoare n ceea ce
privete eradicarea n schimb dubla i tripla asociere are rezultate eficiente.
Dubla terapie const n folosirea unui antisecretor i a unui medicament
antihelicobacter pylori.
Tripla terapie const n folosirea a dou medicamente antihelicobacter pylori i a
unui antisecretor.
Cele mai utilizate combinaii sunt urmtoarele:
55

De Nol + Tetraciclin + Metronidazol timp de 14 zile; eradicare 94%


Omeprazol + Amoxicilin + Metronidazol timp de 14-21 zile; eradicare 94%
Famotidin + Amoxicilin + Metronidazol timp de 7-14 zile; eradicare 92% - aceast
schem are cel mai favorabil raport cost/eficien la noi n ar.
Famotidin + Tetraciclin + Metronidazol + De-Nol
Amoxicilin + Metronidazol + De-Nol

timp de 14 zile; eradicare 93%

timp de 4 zile cu eficien de 91% i timp

de 28 zile cu eficien de 90%


Omeprazol + Amoxicilin + Claritromicin eradicare 96%.
1. Medicamente care stimuleaz factorii de aprare
a) Medicamente care stimuleaz secreia de mucus i bicarbonat avnd ca
reprezentant preparatul Carbenoxolon.
Carbenoxolona (Dugastrone) se administreaz 100 mgx3/zi timp de 7 zile urmate de
50 mgx3/zi timp de 6 sptmni
b) Medicamente ce formeaz o pelicul de protecie la baza ulcerului.
De-Nol (subnitratul coloidal de bismut) 120 mg de 4 ori pe zi pe stomacul gol ulcerul
gastrstric se vindec n procent de 90% dup 8 sptmni de tratament cu De-Nol.
Sucralfatul n doze de 1 g la 6 ore pe stomacul gol 4g/zi timp de 4 sptmni,
eficiena este de 50-60% n ulcerul gastric.
2. Medicamente cu aciune mixt
diminueaz factorii de agresiune i stimuleaz factorii de aprare cum ar fi derivaii i
omologii sintetici de Prostaglandine.
Enprostil se administreaz 75 mg timp de 4 sptmni
Misoprostolul (Cytotec R) 800 mg /zi n 2-4 prize timp de 4-6 sptmni.
Alte medicamente: Arbaprostilul, Timoprostilul, Riboprostilul.
9.3. Argumente pentru si impotriva eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori
9.3.1. Argumente pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori
- Helicobacter pylori este cauza principala in gastrita acuta si gastrita cronica atrofica;
- bacteria este o veriga patogenetica in ulcerul duodenal si ulcerul gastric,
- prezinta un risc crescut pentru recidiva ulcerului si aparitia complicatiilor, in special a
hemoragiei;
- deseori ulcerul devine refractar la tratament;
- este declarata de OMS ca un factor cancerigen pentru stomac;
- prin hipergastrinemie poate reprezenta un factor de risc pentru tumorile carcinoide;
56

- exista argumente convingatoare pentru rolul bacteriei in patogeneza limfomului MALT;


- este un factor de risc pentru ulcerul de stres;
- bacteria este implicata in patogeneza unor boli extragastrice( cardiovasculare, respiratori,
neurologice)
- Helicobacter pylori este implicata, la o parte de bolnavi, in patogeneza dispepsiei
functionale.
.
9.3.2. Argumente impotriva eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori
- previne refluxul gastroesofagian si in consecinta, boala de reflux(eroziva si noneroziva)
- previne dezvoltarea esofagului BARRETT;
- previne aparitia (din esofagul BARRETT si non BARRETT) adenocarcinomului
esofagian;
Analizand argumentele prezentate, punand in balanta beneficiul si riscul eradicarii, balanta
inclina neechivoc spre o atitudine de eradicare a infectiei.

9.4. Tratamentul chirurgical


Opiunea chirurgical pentru tratamentul ulcerului a sczut foarte mult, odat cu apariia
tratamentului medicamentos actual. Indicaiile chirurgicale sunt extrem de selective i se
adreseaz, n cazul ulcerului gastric, doar formelor refractare la un tratament corect de
peste dou luni, formelor penetrante, hemoragiilor cu risc vital, ce nu pot fi oprite
endoscopic, sau ulcerelor la care biopsia relev celule maligne.

10. Profilaxie
10.1. Profilaxia primar este dificil de realizat, avnd n vedere prevalena mare a bolii
ulceroase, multitudinea factorilor de risc i, mai ales, faptul ca unii subieci, dei purttori ai
unor factori de risc (purttori ai HP sau utilizatori de AINS), nu dezvolt niciodat ulcer.
Totui, subiectii care provin din familii de ulceroi pot fi prevenii asupra riscului de a
dezvolta ulcer pe parcursul vieii. Acestora li se poate recomanda atenie la stilul de via i
alimentar, la utilizarea medicamentelor cu potenial gastrotoxic.
Preventia consta in:
57

- evitarea eforturilor fizice excesive si a stresului;


- administrarea meselor la ore regulat
- consumului de alcool si excesului de cafea;
-evitarea

medicatiei

ulcerogene:

antiinflamatoare

nesteroidiene(aspirina,

fenilbutazona),corticoizi,tuberculostatice.
10.2. Profilaxia secundar a recidivelor ulceroase i a complicaiilor poate beneficia
esenial de identificarea i tratamentul corect al factorilor etiologici, de eradicara HP,
evitarea AINS, a altor medicamente cu potenial gastrotoxic, a fumatului i, n cazuri
selectate, de tratamente de prevenire cu
antisecretorii.
Bicarbonatul de sodiu are numai un efect
trecator,urmat de o secretie daunatoare a
secretiei

acide.Profilaxia

secundara

consta in:
- evitarea factorilor ce pot favoriza
aparitia

recidivelor

si

complicatiilor.Trebuie tratat fondul psihic predispozant si trebuie evitate:


- starile conflictuale;
- stresul;
- suprasolicitarile nervoase si fizice;
- evitarea pranzurilor neregulate,abundente,asociate cu alcool,condimente si prajeli;
- evitarea fumatului si a abuzului de cafea si a medicamentelor ulcerogene.

10.3. Profilaxia teriar


Medicamentele se prescriu numai de ctre medic. n cazul ulcerului gastric i a ulcerului
complicat, este necesar spitalizarea, care are avantajul supravegherii medicale
permanente i scoaterii din mediul stresant.
Psihoterapia i evitarea strilor conflictuale este esenial pentru reuita tratamentului.
Pe lng regimul alimentar, bolnavul trebuie s adopte i un regim de via raional.
ndeletnicirile care cer o ncordare nervoas continu i in bolnavul n tensiune trebuie
schimbate, cel puin provizoriu.
Se va evita mncatul n grab, la ore neregulate ca i obiceiul de a mnca numai de dou
ori pe zi (de exemplu numai la prnz i seara).
58

Administarea alimentelor se va face la ore fixe, n prnzuri mici i repetate (circa 5-6
prnzuri pe zi). n primele zile se recomand: lapte (adevrat aliment-medicament), brnza
de vaci proaspt, paste finoase fierte, fierturi de cereale, supe de zarzavat, ou fierte,
biscuii alcalini. Dup cteva zile se adaug: pine rece (care se frmieaz uor) i n
nici un caz pine prjit (care conine caramel ce excit secreia gastric), carne fiart,
perioare fierte sau grtar de pasre sau vit (fr grsimi), sosuri albe, sosuri cu
smntn.
n perioada de remisiune, se recomand meninerea regulilor de igien alimentar
De asemenea, se va renuna definitiv la tutun.
Intervenia chirurgical este indicat n cazurile n care tratamentul medical nu d
rezultatele dorite ca i n cazurile n care apariia complicaiilor ulceroase cere o rezolvare
urgent. Vindecarea bolii este n primul rnd o chestiune de cooperare susinut ntre
bolnav i medicul care-l ngrijete.

59

Capitolul 3. Rolul asistentei medicale n ngrijirea i tratarea bolnavului cu


ulcer gastric HP
Rolul esenial al asistentei medicale const
n a ajuta persoana bolnav sau
sntoas
s-i menin sau s-i rectige
sntatea
sau s-l asiste n ultimele clipe

VIRGINIA HENDERSON

Asistenta medical are ca sarcini de baz, asigurarea condiiilor optime de


spitalizare a bolnavilor, are atribuii de ngrijire propriu-zise igenico-sanitare, organizatorice,
educative i gospodreti. Pentru a i le duce la ndeplinire n bune condiii trebuie s
dein cunotine teoretice i practice pentru ngrijirea bolnavului, dobndite prin ani de
studiu, dar mai presus de toate, asistenta medical trebuie s fie devotat, s aib curaj i
trie.
Devotamentul trebuie s se manifeste egal fa de toi bolnavii i adaptat la specificul
fiecrei afeciuni, dar consider c fa de bolnavii cu ulcer gastric, asistenta medical va
trebui s manifeste n mod deosebit druire, rbdare, disponibilitate, empatie i capacitatea
de a-l nelege i susine n perioade de criz sufleteasc, social i uneori familial.
Din acest motiv, prima sarcin a oricrei ngrijiri este cunoaterea bolnavului n
complexitatea sa psihosomatic, boala de care sufer, afeciunea (ulcerul gastric), faza n
care se gsete aceasta, modul n care bolnavul suport suferina lui ca i problemele lui
psihosociale, familiale sau profesionale, care eventual l frmnt i sub tensiunea lor
nsi, spitalizarea constituind pentru el o suferin major.
ntruct bolile organelor i aparatelor se repercuteaz n mod specific asupra psihicului
bolnavului, particularitile de ngrijire ale bolnavilor n seciile de specialitate privesc nu
numai natura investigaiilor i a tratamentelor curente, ci i unele particulariti de
comportare fa de bolnavi, ceea ce trebuie ntotdeauna individualizat.
60

n urma informaiilor culese de la bolnav, din sarcinile de ngrijire curente, precum i


din cele primite de la medic, asistenta i alctuiete un plan complex de ngrijire pentru
fiecare bolnav n parte. Durata pentru care se execut planul este diferit, putnd varia de
la cteva ore, pn la cteva zile i chiar mai mult. Coninutul lui se modific pe msur ce
bolnavul trece de la o faz la alta a bolii, perioada de debut, de stare, de convalescen,
sau pe msura sosirii rezultatelor de laborator.

1. Internarea bolnavului i asigurarea condiiilor de spitalizare

Internarea este primul contact


al bolnavului cu spitalul. Acest prim
contact
ctigarea

este

hotrtor

ncrederii

lui,

pentru
factor

indispensabil pentru asigurarea unei colaborri sincere ntre bolnav i personalul de


ngrijire, n vederea rectigrii sntii celui internat.
n cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul de internri,
unde : se identific bolnavul, se verific biletul de internare ( sau de trimitere ), se
nregistreaz datele personale n registrul de intrri/ieiri din spital i se pregtete
bolnavul pentru examenul medical.
De la serviciul de internare bolnavul e condus la secia gastroenterologie unde medicul
hotrte salonul n care va fi internat bolnavul, inand seama de diagnostic, stadiul i
gravitatea bolii, iar cnd este cazul pentru intervenii chirurgicale va fi trimis la secia de
chirurgie.
Medicul n prezena asistentei medicale efectueaz examenul clinic al pacientului,
medicul ntocmete foaia de observaie a pacientului, n care se vor nscrie datele
personale sau anamnestice ale acestuia, cine a nsoit bolnavul n spital, la ce mijloc de
transport sa recurs ( specializat - ambulanta, nespecializat - maina particulara ), starea
prezent, interveniile i tratamantul efectuat n timpul transportului i la camera de garda.
Asistentei i revine ca sarcina :
- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare i mbracare
- ajutorul la efectuarea ngrijirilor igienice
- monitorizeaz pacientul
- respectiv funciile vitale
- recolteaz probe pentru analizele de laborator recomandate de medic
- administreaz cu promptitudine medicaia recomandat de medic
61

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi


inventariate, nregistrate i pstrate ntr-o ncapere destinat acestui scop. Bolnavilor sau
aparinatorilor li se nmaneaza un bon pe baza cruia se restitue mbracamintea la
externare. Asistenta medical pred foaia de observatie la registratura seciei i conduce
bolnavul n salon, unde il va prezenta celorlali bolnavi i il va ajuta s i aranjeze
obiectele personale n noptiera.
Scopul spitalizrii bolnavilor, n majoritatea
cazurilor, este vindecarea. Pentru a realiza acest
lucru trebuie create condiii prielnice, necesare
ridicrii forei de aprare i regenerare a
organismului i scoaterii lui de sub eventualele
influene nocive ale mediului nconjurtor. La
amplasarea bolnavilor cu ulcer trebuie avut n
vedere asigurarea unui mediu corespunztor
psihicului lor. Uneori este bine dac sunt plasai n
saloane comune mai mari, avnd ns grij s nu se alture bolnavi cu temperamente prea
diferite. n cazul bolnavilor irascibili sau cu simptomatologie acut este de preferat s fie
plasai n saloane mai mici sau rezerve.
Mobila principal a salonului este patul. Amplasarea paturilor se face la distane egale
i s fie accesibile din toate direciile.
Patul este prevzut cu:
saltea;
dou perne curate;
o ptur din ln moale i clduroas; lenjerie
curat;
muama, alez.
Bolnavul trebuie asigurat cu lenjerie curat, iar cel
nou spitalizat trebuie s primeasc totdeauna lenjerie
curat de corp i de pat.
Lng fiecare pat trebuie s existe o noptier cu
lamp i un scaun. Paturile mai sus prevzute cu
mese adaptabile la care se alimenteaz bolnavul n
condiii ct mai confortabile, dac nu se pot deplasa.
Saloanele trebuie s fie bine nclzite pentru a se
putea aerisi, fr s scad temperatura aerului. Ferestrele sunt mari i necesit s fie
curate i prevzute cu perdelue.
n salon trebuie s existe o chiuvet cu oglind i prosoape curate, un dulap construit n
perete pentru deinerea lenjeriei bolnavilor.
Bolnavii cu afeciuni digestive nu implic mobilier sau anexe diferite la pat. Trebuie s
existe o baie ntr-o perfect igien.
Cel mai important pentru bolnav este primirea i internarea care i se fac de ctre asistenta
medical, primirea fcndu-se cu foarte mult cldur i blndee deoarece bolnavul are
emoii i team de spital.
Este foarte impotant legtura dintre asistent i bolnav, asistenta antrennd discuii
care s-l ncurajeze i s-i ofere speran.
2. Participarea asistentei medicale la examenul obiectiv
Examenul obiectiv cuprnde cele patru metode clasice de explorare semiologica:
inspecia; palparea; percuia; auscultaia.
Manifestrile de ordin fizic, pe care la constatm la examenul obiectiv, reprezint semnele
clinice prin care se exteriorizeaz o boala. Semnele clinice puse n eviden prin aceste
62

metode ale examenului obiectiv vor fi corelate cu datele anamnestice i interpretate in


raport cu mecanismul lor fiziopatologic, n cadrul procesului de sinteza al raionamentului
clinic.
Examenul obiectiv va fi practicat n condiii adecvate, privind spaiul necesar, patul / masa
de examinare, pentru a evita poziii incomode care ar putea mpiedica explorarea anumitor
regiuni. Este necesar asigurarea unui climat i confort adecvat n ce privete buna
iluminare i temperatura a camerei.
Rolul asistentei medicale este foarte important n aceasta etapa de diagnostic
De asemenea asistentul medical n serviciul de gastroenterologie trebuie s cunoasc
semnele i simptomele afeciunilor dar i reaciile pacientului n timpul examinarii,
ncercand s-l linisteasc, s-l ncurajeze, tiut fiind c acesta sub influena simptomelor
bolii este foarte anxios.
In general, examenul clinic obiectiv, n perioada de activitate a ulcerului este destul de
srac. Starea de nutriie este bun la majoritatea bolnavilor. Pierderea ponderal se
instaleaz la cei care prezint greuri i varsaturi sau n cazurile unor complicaii, ca
hemoragii digestive repetate i stenoza pilorica.
1. Inspecia se execut n decubit dorsal, confortabil, cu capul i trunchiul, cu
membrele inferioare n uoar flexie, sprijinite cu toat talpa pe pat.
Asistenta medical are grij ca pacientul s fie aezat n poziie corespunztoare, l
ajut s se dezbrace i asigur abdomenul pentru inspecie. Asistenta comunic cu
pacientul, l ncurajeaz i l ajut ori de cte ori este nevoie.
Inspecia se realizeaz i n ortostatism. Inspecia urmrete: forma, volumul, poziia
i aspectul pielii abdomenului, cicatrice ombilical, micrile peristaltice, participarea
abdomenului la micrile respiratorii. Inspecia este fcut de medic mpreun cu
asistenta medical.
Faciesul pacientului este caracteristic bolii ulceroase, prezint accentuarea anurilor
nazo-labiale, cianoza regiunii molare, facies cu gracilitate.
La inspecie se poate observa un pacient cu un abdomen imobil, care evit orice
micare, respiraia lui fiind superficial de tip taractic, superior, nu poate tui n ulcerul
perforat abdomen n pirog, semn de abdomen acut cicatricial.
Inspecia abdomenului poate evidenia deformri datorit existenei unor formaiuni
tumorale, a unor organe mrite de volum, dar dup modul n care pacientul indic sediul
durerii i inspectnd cu pumnul o uoar presiune apsnd epigastrul se declaneaz o
criz ulceroas ceea ce indic boala ulceroas.
2. Palparea reprezint timpul principal al examenului clinic i se efectueaz n
decubit dorsal, lateral i ortostatism.

63

Asistenta medical trebuie s poziioneze pacientul corect pentru ca el s-i relaxeze


complet peretele abdominal; ea comunic
cu el, l ncurajeaza cu blandete, rabdare
iar pacientul trebuie sa dea dovada de
intelegere, cooperare si sa evite miscarile
bruste.

Se realizeaz o palpare

bimanual
alturate

cu

minile

meninute

apropiate

paralel,

sau

mai

rar

palpnd cu vrful degetelor; aceast


palpare bimanual superficial exploreaz
o suprafa mai mare, iar profund se poate efectua cu minile suprapuse.
Palparea monomanual care face o explorare mai amnunit, palparea fcndu-se
sistematic i ncepnd dintr-o zon nedureroas cu o palpare superficial i apoi profund.
Palparea se execut cu minile curate, splate nainte i dup.
Asistenta medical are grij ca pacientul s stea confortabil, i creeaz o bun
vizibilitate i iluminare a regiunilor care sunt examinate.
Palparea abdominal poate constata: mrirea de volum a unor organe sau prezena
unor formaiuni tumorale n care se stabilesc repere semiologice: poziia anatomic, forma,
conturul, consistena, sensibilitatea i mobilitatea organelor, precum i apariia durerii
provocate, n formele hiperalgice apare hiperestezie cutanat la nivelul regiunii epigastrice.
La palparea abdomenului, n ulcerul perforat se produce contractur abdominal care
nu mai permite palparea profund, aceast contractur generalizat prezint abdomen de
lemn; contractura apare n primele ore dup perforaie n etajul superior al abdomenului,
ulterior pe msura avansrii perforaiei apare peritonita.
Se poate decela sediul durerii maxime prin palparea blnd i sistematic, sediul
durerii corespunznd sediului perforaiei.
n cazul stenozei pilorice se poate palpa la nivelul epigastrului un stomac contractat,
care n stadii avansate, musculatura peretelui gastric devine aton.
Prin palpare se apreciaz i gradul de sensibilitate a unor puncte dureroase
abdominale:
punctul gastric este situat la unirea treimii superioare cu treimea medie a
liniei xifoombilicale, este dureros n suferinele ulceroase;

64

punctul solar este situat la unirea treimii medii cu treimea inferioar a liniei
xifoombilicale, este dureros n boala ulceroas, gastrit.
3. Percuia se realizeaz prin intermediul a dou degete, unul joac rolul de nicoval,
altul de ciocan, punnd n vibraie organele pacientului.
n mod normal, cea mai mare parte
a abdomenului este ocupat de organe
cu

coninut

aeric

(stomac,

intestin,

colon), sunetul de percuie obinut este


timpanismul a crui tonalitate depinde de
dimensiunile, regularitatea i coninutul
organului percutat.
Modificri patologice sunt:

hipersonoritate

care

apare

aerogastrite, dilataia acut a


stomacului, meteorism;

matitatea sau submatitatea apar cnd intestinele sunt pline de materii fecale
n constipaie, formaiuni abdominale voluminoase lipsite de coninut aerian
care vin n contact cu peretele abdominal.

Percuia abdomenului n ulcerul perforat este dureroas pentru pacient, poate pune n
eviden prezena revrsatului peritoneal cu malitate pe flancuri eventual deplasabil.
4. Auscultaia poate aduce date valoroase n sprijinul diagnosticului.
Ea se realizeaz cu ajutorul stetoscopului i se ascult organele toracico-abdominale.
n mod normal se aud zgomote hidroaerice neregulate, de intensitate i tonalitate difuz,
date de activitatea peristaltic a intestinului. Prin auscultaie se poate constata o absen
complet a zgomotelor intestinale, (n peritonita avansat), sau o accentuare a zgomotelor
intestinale care coincid cu intensificarea durerii.
Colaborarea la examinarea clinic a pacientului, este una dintre sarcinile importante
ale asistentei medicale. Ajutorul acordat medicului i pacientului n cursul examinrii clinice
degraveaz pe pacient de eforturi fizice; asistenta previne o serie de suferine inutile
pacientului, contribuie la crearea unui climat favorabil ntre pacient i medic, face accesibil
medicului explorarea tuturor regiunilor organismului servindu-l cu instrumentarul necesar,
toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii pacientului n stare grav la
traumatismul examinrilor.
65

Sarcinile asistentei medicale n pregtirea i asistarea unui examen clinic medical


sunt: pregtirea psihic a pacientului, adunarea, verificarea i pregtirea instrumentarului
necesar, dezbrcarea i mbrcarea pacientului, aducerea pacientului n poziiile necesare,
deservirea medicului cu mnui i instrumente, ferirea pacientului de traumatisme i
rceal, aezarea pacientului n pat dup examinare.
3. Asigurarea igenei corporale i generale
Asistenta medical are un rol deosebit n realizarea i asigurarea igienei bolnavului, un
element primordial referindu-se la:
- aerisirea salonului (n perioadele reci se va avea n vedere ca pacientul s fie intors cu
spatele ctre fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate i cap); se va
evita aezarea n zone expuse curenilor de aer.
- meninerea curaeniei riguroase a saloanelor i dezinfecia periodic, aplicnd msuri de
asepsie i antisepsie.
- curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp
- schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau protejarea patului cu musama i aleza. Se
urmareste ca lenjeria s nu fie strans i mototolit - favorizeaza escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai pariale sau complete.
Asistenta medicala va lua masuri de precauie n timpul bii, pentru ca bolnavii s nu fie
expui curentilor de aer.
Curtarea tegumentelor ntregului corp se efectueaz pe regiuni, descoperindu-se treptat
numai zonele care se spala.
Scopul efectuarii toaletei este ndepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,
descuamat i impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a
altor substante strine care adera la piele, avnd ca efect activarea circulatei
cutanate,crearea unei stri de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta
medicala trebuie s aib n vedere urmatoarele:
- s convinga pacientul cu mult tact i delicatee
- s menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan faa de ceilali bolnavi
- s asigure o temperatur adecvat n salon, pentru a-l feri de raceal
- s pregateasc materialul necesar n prealabil, pentru ca ngrijirile s fie ct mai
operative
- s acioneze rapid, sigur dar cu blandee pentru a scuti bolnavul de alte suferine si de
efort sau oboseal.
66

Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu muama i alez.
Dac bolnavul se poate deplasa, se prefer efectuarea bii generale n sala de du.
4. Pregtirea, asistarea i efectuarea recoltrilor de produse biologice i
patologice
Examinrile de laborator efectuate produselor biologice i patologice completeaz
simptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimnd modificarile aprute n
morfologia, fiziologia i biochimia organismului. Aceste elemente confirm / infirm
diagnosticul clinic, reflect evoluia bolii i eficacitatea tratamentului, confirm vindecarea
sau semnaleaz apariia unor complicaii.
Recoltarea sngelui se face prin:
-nepare
la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii faa plantar a halucelui sau
clciului
- puncie venoas
4.1. Recoltarea sngelui capilar
Recoltarea se efectueaz pentru examenele hematologice: hemoleucogram,
dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sngerare i coagulare, pentru examen
parazitologic.
Materiale necesare : manui de cauciuc sterile, tava medical curat, soluii
dezinfectante ( alcool 70 ), ace sterile, tampoane de vat, camera umed ( cutia Petri),
lame uscate i degresate, pipete Potain.
Tehnica : Bolnavul va fi aezat n poziie seznd cu mna sprijinit. Se
aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool . Se evita
congestionarea prin frecare puternic i prelungit. Se asteapt evaporarea completa a
alcoolului. Cu un ac steril se nteap cu o micare brusca pielea pulpei degetului, n partea
laterala a extremitii, perpendicular pe straturile cutanate. Cu un tampon steril uscat se
terge prima picatur. Se lasa s se formeze o picatur de snge din care se recolteaz
cu pipeta sau lama. Se terge cu un tampon cu alcool .
4.2. Recoltarea sngelui prin puncie venoas
Puncia venoas se realizeaz de obicei n fosa antecubital. Se poate recolta din
venele de pe antebraul dorsal, mna dorsal sau picior, sau orice alt locaie accesibil n
funcie de situaie. Cele mai comune locuri de puncie venoas sunt cele de pe antebra
67

(vena median, basilic i cefalic) urmate de cele


de pe mn ( plexul venos metacarpian, venele
dorsale).
Materiale necesare: garou , mnui , sering
sau eprubete speciale cu aditivii specifici n funcie
de analiza cerut , holder cu acul ataat sau ac
pentru holder i holder , paduri cu alcool , etichete ,
formular de cerere analize pentru laborator , recipient special de colectare i transportare a
probelor de laborator , bandaj adeziv pentru locul punciei.
Tehnica:
- se spal minile bine i se pun mnui
- confirmarea identitii pacientului (pentru a se evita confuzia i a nu se lua analize la un
alt pacient)
- se comunic pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i reduce
anxietatea i a ne asigura de cooperarea sa
- recoltarea se face cu pacientul ntins n pat sau stnd n scaun, cu mna sprijinit pe
suportul special al scaunului sau de o mas
- evaluarea celui mai bun loc de puncie venoas
- se observ i se palpeaz vena pentru o mai precis localizare
- se monteaz garoul proximal fa de zona aleas pentru puncie. Dac venele nu s-au
dilatat corespunztor se cere pacientului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori.
(pacientul trebuie sa in pumnul strns n timp ce se puncioneaz vena i s-l deschid
dup ce se introduce acul n ven).
- se dezinfecteaz zona aleas pentru puncie cu paduri cu alcool pn acesta rmne
curat. Curarea zonei se face dinuntru spre n afar pentru a se preveni contaminarea
zonei puncionate cu flora existent pe pielea din jur.
- dup dezinfectarea zonei se asteapt s se usuce nainte de puncionare
- se imobilizeaz vena presnd cu policele exact sub locul ales pentru puncie i se
ntinde de piele
- se puncioneaz vena sub un unghi de 30 grade.
- holderul trebuie meninut ntr-o poziie sigur pentru a evita iesirea lui din ven
- se va ndeprta garoul imediat ce sngele ncepe s curg adecvat, pentru a preveni
staza i hemoconcentraia sngelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate
68

- se va evita s se in garoul mai mult de 3 minute


- se schimb cu atenie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental
acul din ven sau a se perfora vena
- dup umplere, fiecare eprubet se va agita cu blndee pentru amestecarea aditivilor cu
sngele
- se desface garoul ntotdeauna nainte de scoaterea acului
- se pune o compres steril deasupra acului la nivelul locului de puncie i se scoate cu
blndee acul din ven. ntotdeauna se scoate nti eprubeta din holder i apoi se scoate
acul
- se preseaz locul punciei pentru 2-3 minute sau pn cnd se oprete sngerarea dac
aceasta dureaz mai mult de att. Aceasta previne extravazarea sngelui n esutul din jur
i formarea hematomului.
- dup oprirea sngerrii se aplic un bandaj adeziv
- se evita agitarea puternic i brusc a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliz.
- se reverific locul punciei pentru a se vedea dac s-a produs hematom. n cazul n care
s-a produs hematom se va presa energic locul timp de 5 minute, dup care se aplic
comprese calde.
- se descarc materialele folosite n containerele speciale, separate.
4.3. Efectuarea chimismului gastric- songajul gastric
Sondajul gastric reprezint introducerea unui tub de cauciu sond gastric Faucher
prin faringe i esofag n stomac. Scopul este explorator pentru recoltarea chimismului
gastric n vederea diagnosticrii ulcerului gastric.
Materiale necesare: sonda gastric Faucher ,dou oruri din cauciuc sau din material
plastic ,muama i alez, casolet cu mnui de cauciuc, tvi renal, pens
hemostatic, pahar cu ap aromat, pahar cu ap pentru protez, recipient pentru
colectarea sucului gastric.
Pregtirea pacientului:
psihic:
-

se informeaz pacientul i i se explic necesitatea


tehnicii

este rugat s respecte indicaiile date n timpul


69

sondajului
fizic:
-

se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai drept

se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic

se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din
cavitatea bucal

este solicitat s menin tvia n aceast poziie

pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului

Tehnica:
- asistenta se spal pe mini cu ap i spun
- mbrac orul de cauciuc
- isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag-se aseaza in dreapta
bolnavului si fixeaza capul cu mana stanga,tinandu-l intre mana si torace-prinde cu mana
dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion
- cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc i introduce captul sondei
pn la peretele posterior al faringelui, ct mai aproape de rdcina limbii, invitnd
bolnavul s nghit
- prin deglutiie sonda ptrunde n esofag i este mpins foarte atent spre stomac(la
marcajul 40-50cm citit la arcada dentar)
- verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul seringii
- se fixeaz sonda
- pentru captarea sucului gastric, asistenta va ine sub extremitatea liber a sondei un vas
de colectare, de preferin un balon Erlenmeyer cu gt ngust.
- pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat s-i contracte pereii
abdominali
- extragerea sondei se face printr-o micare hotrt, cu pruden, dup comprimarea ei
cu o pens hemostatic pentru a mpiedica scurgerea coninutului n faringe (de unde ar
putea fi aspirat de pacient)
- cand captul liber al sondei ajunge n gura pacientului se prinde cu mna stng i se
ndeprteaz sonda
- se golete coninutul sondei n vasul colector
- se aeaz sonda n tvia renal
ngrijirea ulterioar a pacientului:
70

- i se ofer un pahar cu ap aromat s-i clteasc gura


- se terg mucozitile de pe fa i brbie
- se ndeprteaz tvia i orul de cauciuc
- se aeaz pacientul n poziie comod
Pregtirea continutului gastric pentru laborator
- se determin cantitatea total evacuat
- se completeaz formularele de recoltare
- se trimit probele etichetate la laborator
Reorganizare locului de munc
- instrumentele folosite se spal, se dezinfecteaz i se pregtesc pentru sterilizare
Notarea n foaia de observaie
- se noteaz tehnica, data, cantitatea i aspectul macroscopic al sucului gastric extras
4.4. Vrsturile reprezint evacuarea pe gur a coninutului stomacal. Voma este un act
reflex cu centrul n bulbul rahidian, respectnd n mod obinuit o modalitate de aprare
fa de un coninut stomacal duntor organismului.
Captarea vrsturiilor se face n scopul obinerii de informaii pentru stabilirea
diagnosticului, precum i n scop ajuttor n stabilirea bilanului lichidelor ingerate i
eliminate zilnic din organism.
Materiale necesare: muama, alez, tvi renal curat i uscat, prosop, ap i sapun
pentru splat
Pregtirea bolnavului pentru captarea vrsturilor:
- n timpul puseelor de vrstur bolnavul va fi aezat n poziie eznd, iar dac starea lui
nu permite, va rmne culcat cu capul ntors ntr-o parte i puin ridicat cu ajutorul unei
perne sau al unui prosop
- se va proteja lenjeria patului cu alez i muama
- dac bolnavul are protez dentar, se va ndeprta
- se va oferi bolnavului tvia renal sau va fi inut atunci cnd acesta nu i-o poate ine.
Cu mna dreapt asistentul va sprijini fruntea bolnavului.
ngrijirea bolnavului dupa vrsturii:
-dup puseul de vrstur, se va ndeprta tvia renal
- se va oferi bolnavului un pahar cu ap pentru a-i clti gura
-varsatura se pstreaz pentru vizita medical
Reoranizarea locului de munc:
71

Se spala si se dezinfecteaza recipientele, se pregatesc pentru sterilizare prin fierbere sau


autoclavare.
Caracterul varsturii i frecvena se noteaza n foaia de temperatura.
5. Participarea asistentei medicale la explorarile paraclinice
Explorrile paraclinice confirm diagnosticul de ulcer gastric prin:
- examen radiologic;
- examen endoscopic;
5.1. Examen radiologic - este fundamental pentru diagnostic.
Examenul radiologic este cea mai veche i mai frecvent utilizat explorare imagistic.
Rolul

asistentei

medicale

in

efectuarea

radiografiilor, este acela de a anuna pacientul


asupra importanei examinarii i de a-l informa c
este o prob nedureroas i a crei reuita rezult
din buna colaborare a pacientului cu medicul
radiolog.

Este

avertizat

asupra

necesitaii

mentinerii unor pozitii speciale ale membrelor


inferioare i corpului, pe timp limitat, fr a executa
micari n acest timp. Asistenta medical intervine
n situaii speciale, prin imobilizarea pacientului n poziia ceruta de medic, cnd
capacitatea de ntelegere a acestuia este afectat. Asistenta medicala are deci rol n
pregatirea psihic i fizic a pacientului. Asistenta medical din secie, asigura transportul
i ajut pacientul la serviciul de radiologie, n raport cu posibilitatile acestuia de deplasare
i mobilizare. Dac acest lucru nu este posibil, pregatete materialul necesar i radiografia
se va executa la patul bolnavului, cu aparatele portabile, asigurnd condiii optime i
protejnd ceilali bolnavi prin folosirea paravanelor.
Transportul se face cu cruciorul / brancarda, n functie de gravitatea afeciunii sale,
trecerea din acestea pe masa de examinare facndu-se cu atenie i blndete pentru a nu
creea alte suferine bolnavului.
n timpul examinarii asistenta medical va purta echipament de protecie. Filmele vor fi
pastrate n condiii care s le protejeze de zgarieturi sau deteriorari i ataate la FO a
bolnavului.
Cu toate c examenul cu bariu este mai ieftin decat endoscopia i mai putin agresiv,
el prezint unele dezavantaje importante, ca instrument de diagnostic. n primul rnd,
72

examenul cu bariu nu furnizeaza date atat de exacte ca endoscopia. Nu este eficace mai
ales n evidentierea unor ulceratii foarte mici, nici pentru precizarea dimensiunii si a
profunzimii unui ulcer. Durata iradierii
depinde de tipul de ulcer suspectat de
radiolog, totusi intreaga procedura nu
va depi 10-15 minute. Deoarece
sulfatul

de

bariu

poate

produce

constipaie, se recomanda de catre


medic administrarea de laxative, sau se
recomand consumarea de alimente
bogate n esut fibros pentru a evita constipaia i ingerarea unor cantitai mai mari de
lichide.
5.2. Endoscopia digestiva superioara
Endoscopia este o investigaie prin care se
poate recolta mostre (biopsie) de esut gastric .
Biopsia gastrica va fi ulterior testat n laborator
pentru depistarea infeciei cu Helicobacter pylori.
Pentru examenul endoscopic, la recomandarea
medicului,

asistenta

medicala

va

administra

anestezicul, va poziiona pacientul pe masa de examinare, va pregati materialele i


instrumentele sterile, va efectua clisma evacuatorie n seara precedent examenului.
Endoscopia utilizat astzi i la noi
mai frecvent este practic explorarea
indispensabil n ulcerul gastric, din
urmatoarele raiuni:
-

ngaduie

examinarea

direct

(vizualizarea) leziunii, oferind preioase


informaii asupra morfologiei leziunii, a
peretelui i a pliurilor gastrice din
vecintate;
- permite prelevarea biopsiilor multiple dirijate din marginile i fundul ulceraiei;
- face posibila explorarea n intregime a stomacului chiar i a pilorului cu bulbul
duodenal,relevand astfel o serie de leziuni asociate sau concomitente.
73

Explorarea bolnavilor ulceroi a castigat foarte mult in ultimele decenii prin introducerea
procedeelor endoscopice. Gradul de fiabilitate ridicat (95%) cu posibilitatea vizualizrii
leziunilor superficiale, obtinerea unui diagnostic rapid in conditii de urgenta ca i posibila
asociere a unui gest terapeutic, fac ca examenul endoscopic sa fie considerat de multi
clinicieni ca primordial n explorarea bolnavilor cu o suferin gastro-duodenal.
6. Poziia bolnavului n pat, urmarirea faciesului i a funciilor vegetative
Asistenta medical trebuie s in sub supraveghere toi pacienii, s-i urmreasc,
s observe atitudinea acestora n pat, poziiile pe care le adopt, expresia feei, micrile
active pe care le execut. Asistenta medical poate observa cum poziia pacientului cu
ulcer gastric n pat este schimbat.
Ca o reacie de aprare a organismului, pacientul cauta s-i menajeze durerea -n crizele
dureroase de ulcer pacientul st n decubit ventral sau n decubit lateral stng; poziie
ghemuit, pacientul exercitnd i o presiune cu pumnul asupra regiunii dureroase n
ulcerul gastric penetrant.
Expresia feei pacientului poate trda gradul de inteligen al pacientului, precum i
anumite stri psihice ca durere, spaim, agitaie, depresie, indiferen, oboseal.
n ulcerul gastric bolnavul are trsturi ascuite , ochii nfundai in orbite, facies suferind,
anturile nazolabiale i frontale foarte accentuate. Expresia faciesului poate s se schimbe
relativ repede n raport cu modificrile strii pacientului, din acest motiv este foarte
important supravegherea fizionomiei pacientului.
De asemenea, asistenta medical trebuie s urmareasca diureza, scaunul , vrsturile
precum i greutatea corporal.
Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se elimin din
organism substane toxice provenite din metabolism. Diureza se evalueaz cantitativ si
calitativ, notand eventualele modificari de culoare si transparenta, volumul normal fiind de
~ 1500 ml/zi.
Prin scaun se elimina substanele rmase pe tubul digestiv dupa ingestia alimentelor.
Omul snatos are zilnic un scaun.
In caz de complicaii ale ulcerului gastric, melena este o exteriorizare a hemoragiei prin
scaun, care ia aspect lucios, moale, pastos i negru, ca pacura i are un miros
caracteristic.
Varsaturile sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, n functie de localizarea
ulcerului, fiind determinate de mese copioase, de abateri de la dieta, alcool. Ele conin
alimente, sunt abundente, au miros acid sau conin numai suc gastric. n functie de starea
74

pacientului, asistenta medical l aeaza n poziie semieznd, eznd sau n decubit


dorsal, cu capul ntr-o parte, aproape de marginea patului. Il linisteste din punct de vedere
psihic, l ajut n timpul vrsturii i pastreaza produsul eliminat, i ofera un pahar de apa
s-i clateasca gura dupa vrstur.
Urmarirea greutii corporale este important pentru aprecierea strii de nutriie a
pacientului,

pentru stabilirea necesitii dozei terapeutice de medicamente, pentru

stabilirea necesitii calorice a organismului ct i pentru urmrirea evoluiei bolii.


Cntrirea se face totdeauna dimineaa pe nemncate dup ce pacientul a avut scaun i
a urinat avnd aceeai hain de spital i dac este posibil cu acelai cntar.
Pacienii se cntresc la internare, apoi de dou ori pe sptmn, precum i n ziua
externrii.
n ulcerul gastric , pacientul prezint scdere n greutate datorit pierderilor mari de lichide
prin vrsturi, transpiraii, indicnd un grad de deshidratare a pacientului. Cntrirea este
obligatorie n timpul tratamentului, trebuie numrat ingestia de lichide i diureza.
Greutatea corporal a pacientului va fi notat de ctre asistenta medical, zilnic, n foaia
de observaie.
7. Urmrirea funciilor vitale
Urmrirea funciilor vitale ale organismului este obligatorie n cursul oricrei boli, cci
modificarea lor reflect n mare masur starea general a bolnavului.Funciile vitale se
consemneaz n foaia de temperatur. Foaia de temperatur, parte integrant din foaia de
observaie, este un document medical, tiinific i medico-judiciar. Foaia de temperatur
trebuie condus exact, clar i ordonat, inut la curent pe ore, pentru a reflecta ntr-adevar
starea bolnavului.
7.1.Observarea i notarea respiraiei
Scopul:
- evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluiei bolii,al apariiei unor
complicaii i al prognosticului.
Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare verde,foaie de temperatur/carnetel
individual.
Interveniile asistentei: aezarea pacientului n decubit dorsal,fr a explica tehnica ce
urmeaz a fi efectuat.
Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui.
Numrarea inspiraiilor timp de un minut.
75

Consemnarea valorii obinuite printr-un punct pe foia de temperatur(fiecare linie


orizontal a foii reprezint o respiraie).
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbii.
Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a
micrilor respiratorii.
7.2.Msurarea i notarea pulsului
Scop:evaluarea funciei cardio-vasculare.
Locurile de msurat:msurarea se face la artera radial
sau

aceeai

succesiune

de

timp

la

alte

artere:temporala,carotida,
cubitala,humerala,radiala,femurala,poplitee,tibiala
posterioar,pedioasa.
Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare
roie,foaie de temperatura/carnetel individual.
Interveniile asistentei:
- pregtirea psihic a bolnavului
- asigurarea repausului fizic i psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
- splarea pe mini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.
- numrarea pulsaiilor timp de un minut
- consemnarea valorilor obinute printr-un punct pe foaia de temperatur,innd cont c
fiecare linie orizontal a foii reprezint 4 pulsaii
- unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie,pentru obinerea curbei
n ulcerul gastric complicat cu hemoragie, pulsul este tahicardic i este proporional cu
importana hemoragiei, pulsul poate avea valori sub 100, peste 100, peste 120 pe minut.
Un semn interesant este diferena ntre frecvena pulsului n decubit i n poziie eznd
(o accelerare mare n poziia eznd indic o hemoragie serioas). Pulsul tahicardic mai
poate s apar n perioadele dureroase.
7.3. Msurarea i notarea temperaturii
Scop:evaluarea funciei de termoreglare i termogenez.
Locul de msurat:
76

- caviti seminchise: axila,plica inghinal,cavitatea


bucal;
- caviti nchise: rect,vagin.
Materiale necesare:termometru maximal,casoleta cu
tampoane de vat i comprese sterile,recipient cu
soluie

dezinfectant(cloramin

renal,flacon

cu

alcool

1-5

%),tvia

medicinal,ceas,foaie

de

observaie,pix de culoare albastra,carnetel individual.


Interveniile asistentei
- Pregtirea materialelor lng bolnav.
- Pregtirea psihic a bolnavului.
- Splarea pe mini.
- Se scoate termometrul din soluia dezinfectant,se cltete i se terge cu o compres
prin tamponare, se scutur.
- Se verific dac este n rezervor mercurul.
Pentru msurarea n axil:
- Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal sau n poziie seznd.
- Se ridic braul bolnavului.
- Se terge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
- Se aeaz termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei,paralel cu toracele.
- Se apropie braul de trunchi,cu antebraul flectat pe suprafaa anterioar a toracelui.
- La pacienii slbii,agitai,precum i la copii,braul va fi meninut n aceast poziie de
ctre asistent.
-Termometrul se menine timp de 10 min.
- Dup terminarea timpului de meninere,se scoate i se terge cu o compres.
- Se spal termometrul,se scutur.
- Se introduce n recipientul cu soluia dezinfectant.
- Se noteaz valoarea obinut pe foaia de temperatur.
- Notarea unui punct pe vertical,corespunztoare datei i timpului zilei,socotind pentru
fiecare linie orizontal,dou diviziuni de grad.
- Se unete valoarea prezent cu cea anterioar,pentru obinerea curbei termice.
- n alte documente medicale se noteaz cifric.

77

7.4. Msurarea i notarea tensiunii arteriale(TA)


SCOP-evaluarea funciei cardio-vasculare(fora de
contracie a inimii determinat de elasticitatea i
calibrul vaselor).
Materiale necesare:
- aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu
manometru
- stetoscop biauricular
- tampon de vat
- tavita renala
- alcool
- creion rou sau pix cu min roie
- foaia de temperatura/carnetel individual
Interveniile asistentei:
- pregtirea psihic a bolnavului;
- asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute;
- splarea pe mini;
- se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit i n extensie;
- se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu
alcool(inclusiv membrana stetoscopului)
- se pompeaz aer n maneta pneumatic,cu ajutorul pompei de cauciuc

pn la

dispariia zgomotelor pulsatile;


- se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei,pn cnd se
percepe primul zgomot arterial(care reprezint valoarea tensiunii maxime);
- se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat;
- se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
- se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care zgomotele
dispar,aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim;
- se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare
roie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur;
78

- se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.


n ulcerul gastric pacientul prezint hipotensiune arterial datorat deshidratrii prin
vrsturi, transpiraii; n ulcerul complicat cu hemoragie tensiunea arterial dup o cretere
iniial, scade, dac hemoragia continu o maxim sub 10 mm Hg indic o hemoragie care
continu i este important.
8. Alimentaia bolnavului cu ulcer gastric HP pozitiv
Alimentaia se poate efectua activ sau pasiv n funcie de starea bolnavului,
asigurndu-se o poziie ct mai comoda (se aseaz un prosop pe marginea patului),
pacientul fiind aezat sprijinit (daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne,
pe piept i se aeaz vasul cu mancarea, iar asistenta medical st alturi, l
supravegheaz sau l ajut.
Dac alimentaia se face pasiv, asistenta medical trebuie s manifeste calm i rbdare,
s nu ncarce lingura prea mult, s nu il zoreasc pe pacient i de asemenea s verifice
temperatura alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile s nu se mpratie sub pacient.
Se va supraveghea i efectua aranjarea patului i ntinderea lenjeriei - deoarece
favorizeaz formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medical va avea n vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor ct mai estetic i pe ct posibil va ine cont de
preferinele pacientului, n limita restriciilor impuse de medic. Pacientul trebuie educat de
ctre asistenta medical n privina unei alimentaii sntoase, cu rol deosebit de important
n cazul ulcerului gastric.
In cazul pacienilor cu ulcer gastric asigurarea regimului igieno-dietetic are un rol
primordial. Asistenta medical asigura dieta de protecie gastrica individualizat n funcie
de fazele evolutive ale bolii, alimentaia fiind repartizata n 5 mese pe zi, precum i
repausul fizic i psihic al pacientului, mai ales postprandial n perioada dureroas. naintea
fiecarei mese ntreaba pacientul dac a prezentat dureri epigastrice i se asigur ca
acestea au disparut dupa consumul de alimente. Va cntari bolnavul o data pe saptaman,
pentru a observa din timp scderile n greutate.
Atunci cnd pacietul prezint inapeten datorat simptomelor de greaa i vrsturi
i alimentaia i hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medical alimenteaz
pacientul parenteral pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic i nutriional,
instituind perfuzii cu glucoz 5%,10%; hidrolizate de proteine i amestecuri de aminoacizi
(Marisang,Aminomel), vitamine i electrolii dup indicaia medicului.
79

9. Participarea asistentei medicale la efectuarea tratamentului


Tratamentul bolnavilor ulceroi este dietetic i medicamentos.
9.1.Tratamentul dietetic
Regimurile dietetice sunt foarte variate, alctuirea i prescrierea lor se face de ctre medic
iar asistenta medical trebuie s cunoasc bazele alimentaiei dietetice, s se orienteze
printre variatelei multiplele regimuri de alimentaie i s tie s aplice n mod just
cunotinele sale, distribuind corect alimentele bolnavilor pe care i ngrijete.
La bolnavul ulceros, n perioadele dureroase, regimul alimentar este mai sever, alimentele
fiind repartizate n 5-7 mese n 24 de ore, la nevoie servindu-se i noaptea.
Alimentele de baz n ulcerul gastric este laptele repartizat la intervale de 3-4 ore. Regimul
lactat se aplic n primele 3-5 zile ale fazei dureroase a ulcerului, precum i n complicaii
n primele zile dup hemoragii digestive superioare. Tot n perioada dureroas se mai pot
da: ou fierte moi, smntn, fric, puin unt proaspt, brnz de vaci, ca dulce, fulgi de
ovz.
Pe msur ce suferinele se amelioreaz, se adaug biscuii, picoturi, supe, creme de
cartofi, piureuri moi, finoase fierte n ap sau lapte. Ulterior se adaug pine alb sau
uscat prjit, carne slab de viel (nu se dau supe de carne), carne de pasre fiart,
pete alb (alu, tiuc, pstrv),

preparat rasol, perioare n aburi, papanai fieri,

zarzavaturi fierte (morcovi, spanac, dovlecei), mere i pere coapte, mere rase, creme de
lapte i ou, creme cu fric.
n perioadele de linite trebuie s se in seama de protecia mucoasei gastrice i se
exclud din regim: extractele de carne (supe de carne), slnina, mezelurile, borul,
grsimile prjite, sosurile, ceapa, condimentele, conservele, usturoiul, leguminoasele
uscate, ciupercile, alimentele cu celuloz crescut ca gulii, ridichii, brnzeturi fermentate,
srturile, murturile, ceaiul chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate (sirop,
miere, marmelada), buturile alcoolice, sifonul, limonada, ngheata, fumatul.
Se pot folosi condimente neiritante (cimbru, tarhon, chimen, vanilie).
Cantitile de alimente prescrise i consumate de pacient ct i cantitile neconsumate,
sunt consemnate n foaia de observaie de asistenta medical.
Tolerana individual, att cantitativ ct i calitativ, este un alt factor care trebuie
totdeauna luat n considerare, pentru c n ulcerul gastric este necesar s se tatoneze
capacitatea de toleran a stomacului, pentru ca regimul dietetic, pe de o parte s nu fie
80

eliminat prin vrsturi, iar pe de alt parte, s nu se exagereze excitabilitatea mucoasei


digestive.
Gustul i dorina pacientului trebuie de asemenea luate n consideraie n cadrul limitelor
permise de regimul prescris.Factorul psihologic concretizat prin respectarea alimentelor
preferate de

pacient, nu poate fi un jalon cluzitor n ntocmirea regimului dietetic,

deoarece pacientul prefer tocmai alimentele interzise.


Regimurile pot fi combinate sau variate n cadrul unor limite foarte largi. n unele cazuri
este necesar ca asistenta medical s impun pentru buctrie i modul de pregtire a
unor alimente, dac starea bolii sau preferina pacientului necesit. Alimentele pot fi
preparate cu condimente prescrise sau fcute mai gustoase cu zahr, oet sau alte
substane.
Este foarte important ca pacientul s nu consume alte alimente dect cele prescrise.
Asistenta medical trebuie s explice i s imprime pacientului necesitatea meninerii
prescripiilor medicale relative la alimentaia terapeutic, pentru ca aceasta s nu permit
servirea unor alimente interzise. De asemenea, asistenta va controla toate alimentele pe
care vizitatorii doresc s le aduc pacientului.
ngrijirea i tratarea pacientului la domiciliu, n mediul familial, ridic o serie de probleme n
faa personalului de specialitate, care trebuie rezolvate n colaborare cu familia pacientului.
Aparintorii nu posed de cele mai multe ori cunotinele necesare legate de regimul
dietetic sau tratamentul medicamentos, ntruct asistenta medical va instrui familia i va
face vizite la domiciliu.
9.2. Tratamentul medicamentos folosit n ulcerul gastric urmrete s protejeze mucoasa
gastric, s stimuleze secreia de mucus protector, s tamponeze pepsina, excitarea unei
aciuni antiacide, antisecretoare i antispastice, s atenueze motilitatea antropiloric.
Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medicale este administrarea
medicamentelor. Medicamentele sunt substane utilizate cu scopul de a preveni, a
ameliora sau a vindeca bolile.
Aciunea medicamentelor asupra organismului pacientului depinde n primul rnd de
structura lor chimic, dar o importan o au i
doza

administrat,

precum

calea

de

administrare. Astfel, aceeai substan poate s


acioneze ca aliment, medicament sau toxic,
dup cantitile n care a fost introdus n
organism.
81

Medicamentele sunt prescrise de ctre medic, iar asistenta care administreaz


medicamentele, trebuie s aib o serie de cunotine asupra lor, penru a nu transforma
efectul lor ntr-o otrav cu aciune iremediabil.
Asistenta medical, fiind n contact permanent cu pacientul, trebuie s tie cum s-l
lmureasc i s-l liniteasc, la nevoie, n legtur cu efectul principal sau secundar al
substanelor administrate. Ea trebuie s aib cunotine exacte asupra modului cum se
administreaz medicamentele.
Administrarea medicamentelor trebuie fcut punctual,
asistenta respectnd orarul de
alimentaie, cci altfel se poate ajunge la efecte nedorite.
Fenomenele secundare ca: arsurile stomacale, eructaii,
uscciunea mucoaselor, tulburri
vizuale, trebuie semnalate medicului.
O asistent medical trebuie s cunoasc:
- medicamentele dup aspectul lor exterior i proprietile lor fizice, pentru a preveni
schimburile de medicamente;
- dozele terapeutice i maximale, precum i limita inferioar a dozelor toxice;
- indicaia medicamentelor utilizate;
- calea de administrare obinuit a medicamentelor;
- modul de administrare ;
- incompatibilitile medicamentoase precum i modul de pstrare a medicamentelor.
n vederea urmririi efectului medicamentelor, asistenta trebuie s cunoasc: efectul care
se ateapt, timpul necesar, efectele secundare dintre care unele pot fi pozitive, altele
negative sau chiar

duntoare, fenomenele de hipersensibilitate legate de aciunea

medicamentelor.
Administrarea medicamentelor pune pe umerii asistentei medicale o foarte mare
responsabilitate. Greelile provenite din nerespecterea dozelor, a cilor de administrare,
administrarea unor medicamente pot da natere la accidente grave, chiar fatale. Din acest
motiv asistenta medical trebuie s respecte medicamentul prescris, s identifice
medicamentele administrate, s verifice calitatea medicamentelor, s respecte dozajul
prescris, s respecte orarul de administrare, s respecte somnul

pacientului, s

administreze imediat medicamentul, s previn infeciile intraspitaliceti, s raporteze


imediat greelile de administrare.
Administrarea medicamentelor o face asistenta la pacienii gravi i mai puin gravi. Bolnavii
82

trebuie s ia medicamentele n prezena asistentei. n acest fel se evit refuzarea


medicamentelor din

partea pacienilor. De multe ori, este nevoie de mult rbdare i

perseveren, insisten i educaie sanitar din partea asistentei, pentru a lmuri pacienii
asupra necesitii lurii medicamentelor.
10. Educaia pentru snatate i profilaxia bolii
Greutile pe care le ntmpin oamenii de tiin n descoperirea tuturor cauzelor
de mbolnvire, precum i elaborarea de noi substane care s distrug aceste cauze au
dus la dezvoltarea unor mijloace de prevenire a bolilor. Ne putem feri de boala ulceroasa
numai dac sunt cunoscute cauzele care o pot determina .
Acestea se impart in: cauze determinante, favorizante si predispozante.
Cauzele determinante constau in:
- traumatism psihic grav i de lunga durat
- emoii puternice, viaa agiat
- suprasolicitri fizice i psihice
Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
- alimentaie neigienic, nesatisfctoare calitativ i cantitativ
- medicaie iritant
-

focare de infecii n organism

ingestia de substane caustice

boli ale sistemului nervos i ale arterelor


O viaa ordonata, lipsita de ncordare nervoas, de suprasolicitare fizica i psihica

reprezint importante msuri pentru nlaturarea cauzelor menionate. Fiecare persoan dea lungul existenei sale i-a stabilit un anumit program de mas, stomacul fiind solicitat in
acest fel s-i ndeplineasc funciile sale de digerare a alimentelor la anumite ore.

83

Regimul alimentar - dei exista prea puine dovezi


c mancarea poate provoca apariia unui ulcer, nu ncape
ndoial c o dat ce acesta a aprut, anumite mncruri
pot ameliora sau agrava evoluia acestuia. Numeroi
oameni care sufer de ulcer bnuiesc sau se plng c
mncarurile condimentate sau fierbini le accentueaz
simptomele De fapt, nu exista dovezi clinice c asemenea
mncaruri ar influena evoluia ulcerului, dar dac o
persoan cu ulcer are dureri i o stare de disconfort
abdominal dupa ce le consum, este preferabil sa renune la ele.
Se consider c laptele i produsele lactate pot captui stomacul, nlaturand durerea
ulceroasa. Totodat, se consider c laptele poate neutraliza aciditatea gastrica i c un
pahar cu lapte uureaza orice durere, mai ales pe aceea care apare noaptea.
Alcoolul - ingestia de alcool poate intensifica durerile ulceroase. Alcoolul lezeaz
ulcerul deschis, care este o ran, provocnd astfel durerea specific.
Fumatul este de asemenea foarte periculos, acesta ncetinind procesul de nchidere
a ulcerului. Aceasta se constata chiar la pacientii care iau medicamente antiulceroase
eficiente, de exemplu, H2-antagonisti. Fumatul creste i riscul recidivarii ulcerului. Studii
recente au demonstrat ca fumatorii sunt mai receptivi la infectia cu Helicobacter pylori,
despre care se tie c este responsabil de apariia ulcerului gastric
Un alt factor n determinarea ulcerului este i stres-ul, care poate intensifica durerile
ulceroase sau poate provoca o indigestie asociat cu ulcerul. De aceea, n profilaxia.
acestei boli este foarte importanta o via normal, echilibrat, cu evitarea stresului, a
eforturilor fizice precum i educarea pacienilor pentru evitarea factorilor favorizani, cum
este fumatul i alcoolul.
11. Externarea bolnavului
Momentul plecrii bolnavului din spital este stabilit de medicul primar, ef de secie.
Asistenta medicala va aduna toate documentele referitoare la bolnav, pe care le va pune la
dispoziia medicului de salon, n vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa impreuna cu bolnavul ora plecarii pentru ai putea asigura alimentaia
pn in ultimul moment. Asistenta va anuna cu 2-3 zile nainte familia despre ieirea din
spital, va explica bolnavului s urmeze indicaiile primite de la medic, cuprinse n biletul de
externare. Va lmuri, n special prescripiile referitoare la tratamentul medicamentos daca
bolnavul i-a nsuit n mod corespunzator tehnicile necesare pentru continuarea
84

tratamentului prescris la domiciliu i va insista ca la data indicat s se prezinte la control.


Asistenta va nsoi bolnavul la magazia de efecte unde l va ajuta s-i primeasca hainele,
dupa care va prelua apoi, de la bolnav efectele spitalului. Asistenta va verifica daca
bolnavul are biletul de ieire din spital i reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc care cuprinde:
- necesitatea controlului periodic medical;
- necesitatea repausului;
- evitarea efortului fizic;
-alimentatie echilibrata;
-recuperare socio-profesionala.

85

PLAN DE NGRIJIRE

I. Date fixe
- Numele i prenumele: POPA IONEL
-Naionalitatea: romana
-Limba vorbit: romana
-Religia: ortodoxa
-Vrsta: 65ani
-Sex: masculin
-Greutare: 70kg
-Deficiene: cafea de 3ori pe zi,fumator cronic,alcool aproape zilnic
-nlimea: 1,72m
-Diagnostic: Ulcer gastric cu helicobacter pylori

II. Date variabile


-Domiciliul: loc. Micesti, jud.Alba
-Ocupaia: pensionar
-Echipa de susinere: sotia si fiica dumnealui

III.Istoricul bolii
Pacient in varstra de 65de ani,cunoscut in antecedente cu gastrita cronica, cu evolutie
spre ulcer gastroduodenal complicat cu hemoragie digestiva superioara in anul 2005,se
prezinta in serviciul de urgenta acuzand dureri in epigastru cu caracter ascendent
retrosternal,scaune melenice,inapetenta,tenesme,greturi si varsaturi. Pacientul internat in
clinica noastra pentru investigatiile de rigoare si tratament medicamentos de specialitate.

IV. Anamneza asistentei medicale


Pacientul in varstra de 70 ani cu antecedente personale patologice de hemoragie
digestiva superioara si ulcer gastric in 2005 se interneaza de urgenta in data de
14.12.2014 cu urmatoarele simptome:ameteli, pirozis, scaune melenice, ameteli, astenie,
inapetenta,scadere in greutate,durere la nivelul epigastrului, hematemeza, stare generala
alterata, pe sectia de gastroenterologie.

V. Anamneza medical
-

Antecedente heredo-colaterale : mama a avut ulcer gastric

Antecedente personale fiziologice : prima copulatie la 18 ani

Antecedente personale patologice : ulcer gastric cu hemoragie digestiva


superioara in 2005, hipertensiune arteriala diagnosticata in 2004

Condiii de via i munc : corespunzatoare

Comportament fa de mediu : echilibrat

VI. Capacitate de adaptare la perioada deficitar


Pacientul prezinta o stare de anxietate, neincredere, legata de evolutia bolii.
Adreseaza numeroase intrebari legate de procedurile la care va fi supus pentru
diagnostic, precum si princiipile si tratamentul care ii va fi aplicat.

Data
14.12.2014
Anul
2014_

Nevoia fundamentala /
nivelul de dependenta
14

15

16

17

18

Nevoia de a respire si a avea o buna


circulatie

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna


postura

Nevoia de a dormi si a se odihni

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a comunica

Nevoia de a se recreea

Nevoia de a invata cum sa-ta pastrezi


sanatatea

Total

44

34

25

17

14

Nevoia de a mentine temperatura


corpului in limite normale
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele

Nevoia de a actiona conform propriilor


convingeri si valori, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat in vederea
realizarii

In data de 14.12.2014 pacientul prezinta dependenta totala 44 = nivel 4


In data de 15.12.2014 pacientul prezinta dependenta majora 34 = nivel 3
In data de 16.12.2014 pacientul prezinta dependenta moderata 25 = nivel 2
In data de 17.12.2014 pacientul prezinta dependenta moderata 17 = nivel 2
ln data de 18.12.2014 pacientul este o persoana independenta 14 = nivel 1

Nevoi fundamentale deficitare


14.12.2014

Surse de
dificultate

Manifestri de
dependen

Diagnostic de
nursing

1.Nevoia de a respira - dureri, anxietati

- dispnee, stare de

- Dificultate in

si a avea o buna

neliniste

respiratie din cauza

circulatie

dureri si anxietati
manifestata prin
dispnee si stare de

2.Nevoia de a bea i

- dureri la nivelul

- greuri, vrsturi

neliniste
- Deficit nutritional

a mnca

epigastrului

- scdere n greutate

legat de teama de

- lipsa poftei de mncare

durere la ingestia

- slbiciune

alimentelor si
tulburarilor digestive
manifestate prin
greturi,varsaturi,scader
ea in greutate,lipsa
poftei de mancare si a
slabiciuni

3.Nevoia de a elimina

-ingestia

sczut - constipaie, crampe

- Dificultatea de a

de alimente lichide - vrsturi

elimina din cauza

i solide

aportului insuficient de

- dureri abdominale

lichide manifestat prin


constipaie , crampe,
dureri abdominale

4.Nevoia

de

a se

misca si a avea o
buna postura

- modificari starii - limitarea miscarilor a

- Dificultatea de a se

de confort (dureri)

misca si a avea o buna

tratamentului parenteral

postura din cauza


modificari stari de
confort manifestata
prin limitarea
miscarilor,tratament
parental

5.Nevoia de a dormi

-agitaie

- slbiciune

Dificultatea de a dormi

i a se odihni

psihomotorie dat - ore de odihn

si a se odihni din

de dureri

insuficiente

cauza

- ochi ncercnai

psihomotorie data de
dureri

agitatiei
manifestata

prin slabiciune odihna


insuficienta

6.Nevoia

de

se -pacient

imbraca si dezbraca

independent

- independent

Pacientul isi alege


singur imbracamintea
corespunzatoare
climei, temperaturii
mediului
inconjurator ,activitatii
si varstrei

7. Nevoia de a-i

-tulburari

-vrsturi

Dificultatea de a-si

mentine temperatura

metabolice cu

-temperatur

mentine temperatura

n limite normale

stare de

-slbiciune fizic

in limite normale din

deshidratare

cauza tulburri
metabolice cu stare de
deshidratare,
manifestat prin
vrsaturi, temperatur,
slabiciune fizic.

8.Nevoia

de

fi

- neglijarea nfirii

- Dificultatea de

curat, ngrijit, de a

- tegumente uscate

proteja tegumentele

proteja

- igien deficitar

din cauza asteniei

- dezinteres

manifestat prin

tegumentele

i mucoasele

- astenie

tegumente uscate,
igen deficitar,
dezinteres

9. Nevoia de a evita - oboseal

- dureri

- Dificultatea de a evita

pericolele

- insomnie

pericolele din cauza

- team

oboseli manifestat pin


dureri,insomnie, teama

10.

Nevoia

comunica

de

a - statusului social
defavorabil

- retragere, izolare

- Dificultate in
satisfacerea nevoii de
a comunica din cauza
statusului social
defavorabil manifestat
prin retragere si izolare

11. Nevoia de a actiona - pacient


conform

propriilor independent

convingeri si valori, de
a practica religia

-independent

- Pacientul este
practicant al dogmelor
religioase

12. Nevoia de a fi - pacient

- independent

Pacientul este

preocupat in vederea independent

pensionar si nu mai

realizarii

este preocupat de
realizarea sa

13.Nevoia de a se

- stare general

- indiferen

Dezinteres fata de

recrea

alterat

- inactivitate

activitatile recreative
din cauza starii
generale alterate
manifestata prin
indiferenta,inactivitate

14.Nevoia de a invata - anxietate

- lipsa de

Dificultatea in

cum sa-ti

cunostiinte,informatii

invatarea masurilor

- neobinuina n

preventive si curative

abordarea anumitor

din cauza anxietati

aciuni pentru

manifestata prin lipsa

redobndirea sntii

de cunostiinte,

sanatatea

pastrezi

informatii

Obiectivele
ngrijirii
14.12.2014
1.Pacientul

Interveniile asistentei medicale


Autonome

Delegate

- monitorizez respiratia si circulatia

Evaluare
Pacientul nu mai

sa respire cu - aerisesc salonul, umezesc aerul

- administrez

prezinta dificultate

minimum

medicatia

in respiratie

de din incapere cu apa alcoolizata

dificultate cu - pozitionez pacientul in pozitia

conform

cai respiratori semisezand pentru a putea favoriza

prescriptiei

libere

medicului

in respiratia si a elimina durerea

termen de 24 - asigur un aport suficient de lichide

- administrez

- 48 h

- pregatesc pshic pacientul in

pentru lichide

vederea aplicarii tehnicilor la care

pentru

va fi supus examen radiologic si

fluidificarea

endoscopic

secretilor

- asigur o pozitie antalgica

- montez

- invat pacientul sa utilizeze tehnici

perfuzie cu

de relaxare cum ar fi respiratia

glucoza

profunda cum ar fi:

10%=1000 ml

- pacientul sa efectueze o inspiratie

- solutie ringer

profunda si o expiratie prelungita,

=1000ml

cu buzele stranse

- miofilin

- este de preferat sa se execute in


pozitie sezand
- invat pacientul ca aceasta tehnica
favorizeaza oxigenarea si ventilatia
adecvata pentru pacienti cu
anxietate

2.Pacientul

- respecta

- Pacientul nu mai

regimul

prezint semne

alimentar indicat

de deshidratare

alimentar, s importanei respectrii regimului

de medic supe

- durerile

nu

de orez

epigastrice au

strecurate,prepa

sczut n

dureri, greuri temperatur moderat la ore

rate cu lapte

intensitate

i vrsturi in regulate

gris, oua fierte

- greurile s-au

- explorez preferinele pacientului

respecte asupra alimentelor permise

regimul

prezinte

- contientizez pacientul n privina


mai alimentar
- servesc pacientul cu alimente la o

termen de 2 zile

explic

pacientului

importana moi

diminuat, iar

regimului alimentar i urmresc - administrez la

vrsturile au

orarul

sczut cantitativ

-asez

distribuia

meselor indicaia

pacientul sezand sau medicului soluie

decubit dorsal,cu capul intr-o parte de Glucoza 10%


-protejez lenjeria cu musama si 500 ml, 3x1
aleza

in

functie

de

pozitia flac./zi,solutie

pacientului

NaCl,solutie

-ajut pacientul in timpul varsaturilor Ringer


-il invat sa inspire profund sa isi Algocalmin
clateasca gura cu apa cu lamaie i.v./i.m., Piafen
-invat
alimente

pacientul

sa

neiritante

consume i.v.,
deoarece Metoclopramid 2

acestea reduc durerile epigastrice

fiole, n perfuzie,
Adrenostazin 0,3
mg, 1 fiol
dimineaa, una
seara.
-Omeprazol 1Tb
- Dicarbocalm

3.

Pacientul -fac bilanul

aib

tranzit
intestinal

ingestie-excreie

indicaia

suficiente de

- determin pacientul s ingere o

medicului:

lichide i

Controloc 40

administrarea

mg, 1 Tb

medicaiei

dimineaa, una

indicate de

2000ml/zi
in - urmresc i notez n foaia de

termen de 2
zile

- In urma ingerrii

n cantitate suficient de lichide,

limite
fiziologice

- administrez la

observaie consistena i frecvena seara,

medicul curant,

scaunelor

Adrenostazin 0,3 pacientul prezint

-recomand alimente bogate in fibre

mg, 1 fiol

-determin pacientul sa faca exerciti

dimineaa, una

fizice cu regularitate

seara

-pregatesc pacientul pshic pentru administrare


tehnicile pe care o sa le faca

i.m,s.c si perfuzii
intravenoase
-purgativeosmoti
ce laxative
forttrans
-efectuez la
nevoie clisma
simpla sau
uleioasa

scaune normale

4. Pacientul

instalez

pacientul

sa-si mentina

respectand

tonusul

poziitile

muscular si

- redau increderea pacientului, in este supus si il musculara

mobilitatea

sensul

articulatiilor in

trecatoare si ca se va face bine -administrez

termen de 2-

- planific un program de exercitii in medicatie

3 zile

functie de cauza imobilizarii si prescriptia

pat -pregatesc pshic - Pacientul


pacientul pentru prezinta un tonus

anatomice
ca

starea

ale

corpului tehnicile la care muscular si forta

actuala

capacitatea
-

in

este ajut

pacientului medicului

suplinesc

satisfacerea

pacientul
nevoilor

sale

in
,

il

servesc la pat cu cele necesare ;


- mobilizez treptat

pacientul la

marginea patului apoi treptat sa se


poata

deplasa,

spala

- se face un orar de exercitii active


si pasive

impreuna cu pacientul

- pregatesc psihic

pacientul in

vederea oricarei tehnici de ingrijire


pentru a evita complicatiile cum ar
fi anchiloze ,escare se fac masaje
- verific tegumentul in regiunile cu
proeminenta

osoase

si

schimb

pozitia pacientului la interval de 2


ore

adecvata
la

5. Pacientul

- identific cauza oboselii

administreaz

s fie odihnit

- urmresc orele de somn ale medicaia

i s doarm

pacientului

7 ore pe

- observ i notez funciile vitale i medic

noapte

vegetative, perioada somn-odihn inducerea


-

observ

interveniilor

indicat

i comportamentul pacientului
efectele

de

- In urma
de pacientul

pentru beneficiaz de un
strii somn odihnitor
somn:

medicaiei - Diazepam 10

administrate

mg, 1 fiol

- nva pacientul tehnici de relaxare


-ofer pacientului o cana cu lapte
cald inainte de culcare ,o baie calda
-intocmesc un program de odihna
6.Pacientul

corespunzator
- Sfatuiesc pacientul sa se imbrace -pacient

Pacientul se

sa prezinte

cu haine

imbraca adecvat

vesminte

gustul, varstra si climat

curate si
adecvate
climatului si
anotimpului

potrivite

alese dupa independent

statutului social si
climatului

7.Pacienta s -aerisesc ncperea;


prezinte

asigur mbrc

n minte uoar i comod;

limite
fiziologice

indicaia In urma

o -schimb lenjeria de pat i de corp, medicului

temperatura
corporal

La

interveniilor

administrez:

aplicate

-antipiretice

temperatura

- msor funciile vitale i in special paracetamol 1tb corpului este n


in temperatura

de 3 ori pe zi

termen de 1-

corporala la intervale

Algocalmin

2 zile

regulate de timp

nevoie

monitoriznd cu atenie
valorile respective
- aplic comprese reci pe frunte sau
chiar mpachetari reci,prisnite, n
caz de temperatura foarte ridicat
-hidratez pacienta permanent n
funcie de bilanul hidroelectrolitic
-creez un climat care sa protejez
pacientul de curenti de aer si
aiba o camera incalzita

sa

limite normale
la

8. Bolnavul

- identific mpreun cu pacientul -aplic la indicaia -In urma

cauzele i motivaia

redobndeas

medicului loiuni interveniilor,

dezinteresului pentru aspectul fizic hidratante

i pacientul are grij

c stima de

i ngrijirile igienice

sine.

Pacientul s

atitudinea fa de aspectul su fizic tegumente

- Pacientul

prezinte

i fa de

- ngrijesc

prezint

tegumente i

ngrijirile igenice

eventualele

tegumente i

mucoase

-contientizez pacientul n legtur leziuni

curate i

cu necesitatea

integre in

meninerii

ajut

pacientul

revitalizante
s-i

schimbe pentru

pentru prevenirea

zile

mbolnvirilor

fizic

mucoase curate

tegumentare

tegumentelor

termen de 2

de aspectul su

curate

- educ pacientul s practice o bun


igien

bucal

programez

efectuarea ngrijirilor n colaborare


cu acesta
- ajut la nevoie pacientul n
efectuarea ngrijirilor igienice
9.Pacienta s

nv

pacienta

pstreze - explic pacientei - Pacientul

cunoasc

repausul fizic i psihic

boala sa i

- favorizez un climat de linite i care va fi supus de via ce

msurile de

securitate

prevenire a

- ncurajez pacienta s comunice cu diagnostic

complicaiilor

cei din jur, s-i exprime emoiile, tratament

un nou episod

in termen de

nevoile, frica

hemoragic

1 zi

-explic

procedurile

la cunoate modul

pentru

trebuie respectat
i pentru a preveni

-la indicatia
pacientei

declanatori ai hemoragiei

factorii medicului se
recolteaza
sange pentru
HLG,
VSH,glicemie,ur
ee,transaminaze
,creatinina

- Pacientul este
echilibrat psihic

10.Pacientul

- furnizez mijloace de comunicare -administrez

sa fie

adecvate

echilibrat

informatii de care are nevoie in recomandata de comunica cu cei

fizic, psihic si

ceea

sa fie dispus

tratamentul

sa

socializeze

comunicare

cu cei din jur

furnizez mijloace de comunicare pe

in termen de

- asigur un mediu de securitate -Zantac

3 zile

liniste il familiarizez cu mediul sau tablete

pe

zi

ce

starii

pacientului

priveste

si medicatia

boala

cerecetez

il

si medic:

din jur si are o

-Metaclopramid
posibilitatile
ale

perceptie pozitiva

de =2 fiole pe zi fata de sine si

bolnavului

ambientul
-

- Pacientul

si -Scobutil =2 fiole fata de boala


zi

-Clopromazin =1

incurajez

sa

discute

cu fiola

persoanele din salon

pe

-Epicogel
fiola

zi
=

pe

1
zi

- Diazepam = 1
tableta

pe

zi

11. Pacient

-Diclofenac = gel
- Sfatuiesc pacientul sa continue -pacient
- Pacientul

independent

sa participe la slujbele religioase

independent

participa la

si o sa

slujbele religioase

respectam

ocazional

convingerile
religioase ale
acestuia
12.Pacientul

-Incurajez

sa -si

activitate care ii intereseaza

continue
activitatile
conform
varstrei si
aptitudinile
sale

pacientul

in

orice -pacient
independent

- Pacientul este
multumit

13. Pacientul

-explorez

gusturile

si

s efectueze

pacientului

activitati

recreative

recreative in

-facilitez accesul la ziare,reviste, modul

fiecare zi

carti,TV

pentru

interesul -informez

- Pacientul este

activitati bolnavul

n mai linistit si

legtur

cu relaxat
de

manifestare,

-sunt atenta ca activitatile sa nu-l msurile


suprasolicite,sa ii creeze o stare de preventive
buna

dispozitie curative,

i
modul

-notez reactiile si manifestariile cum de participare


14. Pacientul

ar fi stare de plictiseala si tristete


- apreciez nivelul de cunostinte al -stimulez dorinta -- Pacientul a

s acumuleze pacientului si dorinta acestuia de a de cunoastere

dobndit noi

cunostiinte

invata

cunotine

legat de

-furnizez informatii necesare legate bolnavul

n referitor la boala

prevenirea si

de terapie, evolutia si prognosticul legtur

cu sa

management

bolii

de

ul crizei

folosesc termenii adaptati nivelului manifestare,

ulceroase in

de intelegere al pacientului alegand msurile

termen de 3

cu gija momentul discutiei cu acesta preventive

ore

-asigur pacientul ca boala ulceroasa curative,

--informez

ulceroase

avand

grija

sa modul

i
modul

este de fapt o problema de sanatate de participare la


ce poate fi tratata si controlata in intervenii
mod eficient

procesul

i
de

recuperare
-verific
bolnavul
neles

dac
a
corect

mesajul transmis
i

dac

nsuit
cunotine

i-a
noile

Nevoi fundamentale deficitare


15.12.2014
1.Nevoia de a bea i

Surse de
dificultate
- inapetenta

a mnca

2.Nevoia

de

- constipaie

elimina

Manifestri de
dependen

Diagnostic de
nursing

-pirozis

- Deficit de lichide

- fatigabil itate

datorat inapetenei

- scdere n greutate

manifestat prin

- greuri, vrsturi

fatigabilitate,scder

-dureri abdominale

e n greutate, greuri
- Alterarea

- balonare

peristaltismului

- inapeten

intestinal din cauza


constipaiei
manifestat prin
dureri abdominale,
balonare,

3.

Nevoia

de

-dureri epigastrice

dormi i a se odihni

-trezire frecvent

inapeten
- Somn insuficient

- agitaie

din punct de vedere

- oboseal

calitativ i cantitativ

- insomnie

datorit dureri
epigastrice
manifestat prin
agitaie, oboseal,

4 Nevoia de a-si - inflamatiei


pastra

- hipertermie

temperatura mucoasei gastrice - cefalee

in limite normale

- inapetenta

insomnie
-Dificultatea de a-si
mentine
temperatura in
limite normale
datorita inflamatiei
mucoasei gastrice
manifestata prin
hipertermie,cefalee,i
napetenta

5. Nevoia de a fi

- fatigabilitate

curat, ngrijit, de a

- tegumentele uscate

- Dificultate de a

-igen precar

efectua ngrijirile de

proteja
tegumentele

igien din cauza


i

fatigabilitii

mucoasele

manifestate prin
tegumente
uscate,igiena
precara
Disconfort,durere

6 Nevoia de a evita

-alterarii

-dureri in epigastru

pericolele

mucoasei gastrice -pirozis

abdominala datorita

-anxietate

alterarii mucoasei
gastrice manifestata
prin dureri la nivelul

7 Nevoia de a se

- slabiciune

- tristete

recreea

- durere

inactivitate

plictiseala

epigastrului, pirozis
Dificultatea de a
indeplini activitati
recreative datorita
slabiciuni,durerii
manifestata prin
tristete,inactivitate

8 Nevoia de a invata

- stresului

- ignoranta

plictiseala
Deficit de cunostinte

cum sa-ti pastrezi

- anxietate

- cunostinte insuficiente

in legatura cu

sanatatea

mentinerea sanatati
din cauza stresului,
anxietati manifestat
prin ignoranta si
cunostiinte
insuficiente

Obiectivele
ngrijirii
15.12.2014

Interveniile asistentei medicale


Autonome

Delegate

Evaluare

1. Pacienta

- supraveghez pulsul, tensiunea - respect regimul

-pacienta este

s fie

arterial, semnele de deshidratare, alimentar indicat

echilibrat

echilibrat

greutatea corporal

nutriional, nu

volemic i

nutriional, s

lichidele ingerate i cele eliminate

nu mai

- determin pacienta s ingere o indicaia

- Durerile

prezinte

cantitate

medicului soluie

epigastrice au

pirozis in

suficient de lichide (2000 ml/zi)

de Glucoza 10%

sczut n

termen de 12

- explic pacientului

500 ml, 3x1

intensitate

ore

realizez

bilanul

de medicul
zilnic

ntre curant
- administrez la

importana respectrii regimului flac./zi,


hidric i
alimentar

Algocalmin i.v.,
i

urmresc

orarul Piafen i.v.,

meselor
-

mesele

neutralizarea

Adrenostazin 0,3
regulate
acidului

duc

la mg, 1 fiol

gastric dimineaa, una

-sa nu manance inainte de culcare seara.


consumul de alimente inainte de - ser fiziologic
culcare mareste secretia acidului 1000ml
gastric

- glucoza 10%

- urmaresc reluarea apetitului si - vitamine


curba

ponderala B1,B2,B6,

- mentin si supraveghez perfuzia


endovenoasa

prezint semne
de deshidratare

2. Pacienta

- realizez bilanul ingestie-excreie

s aib tranzit - urmresc i notez

- administrez la

n foaia de indicaia

- Tranzitul
intestinal se reia

intestinal n

observaie consistena i frecvena medicului:

treptat

limite

scaunelor

- Scaunele i-au

fiziologice, s

nu mai

evacuatorie

prezinte

-menajez fizic si pshic pacientul in seara,

normal

scaune

timpul

- Greurile i

melenice,

- protejez

greuri i

aleza

vrsaturi

-captarea varsaturilor si efectuarea mg, 1 fiol

Controloc 40

efectuez

la

nevoie

clism mg, 1 flacon


dimineaa, unul
varsaturi Metoclopramid 2

lenjeria cu musama si fiole, n perfuzie,

consistena

vrsturile au

Adrenostazin 0,3 cedat

sanghinolente igienei

bucale dimineaa, una

in termen de

- asez pacientul in decubit dorsal seara.

10 ore

cu capul intr-o parte aproape

de - Vitamina C 3

marginea patului dupa ce inainte l- cp/zi


am izolat cu un paravan de restul Glubifer 3 cp/zi
salonului

pregatesc

-indepartez proteza dentara mobila pacientul pentru


a pacientului si ii asez sub barbie o examen
tavita renala.Cand apare varsatura radiologic si
cu o mana ii tin tavita sub barbie iar gastroscopie,exa
cu cealalta sustin fruntea bolnavului men sumar de
-dupa

recptat

incetarea

varsaturi

ofer urina,examenul

pacientului un pahar cu apa pentru sucului gastric,


clatirea
-apreciez
varsaturilor

cavitatii
macroscopic

bucale
aspectul

3. Pacienta

- nv pacienta s practice tehnice -

administrez - In urma

de relaxare

beneficieze

- identific nivelul i cauza anxietii, indicat

de somn

insomniei

corespunzto

- ofer pacientei o can cu lapte inducerea

r cantitativ i

nainte de culcare sau o baie cald

calitativ in

- observ i notez calitatea, orarul Diazepam

termen de 6

somnului, gradul de satisfacere a mg, 1 fiol, i

ore

celorlalte nevoi

medicaia

interveniilor
de pacienta prezint

medic

pentru un somn cantitativ

de

strii i calitativ
somn: corespunztor
10 vrstei sale

urmresc efectul

- ntocmesc un program de odihn acesteia,anxioliti


corespunztor

organismului ce:

- reduc zgomotul

inchizand usa fortral,sedative

dela salon si evita discutiile cu voce antalgice


tare

la

indicatia

- invat pacientul exercitii de relaxare mrdicului


cum

ar

fi administrez

- pacientul este rugat sa se intinda de

fenobarbital

foarte linistit astfel incat bratele, si piafen


picioarele, spatele
intr-o

si gatul sa fie

pozitie

confortabila

- sa isi aminteasca un moment


fericit

si

inchida

sa

linistit

din

ochi

si

viata

lui

sa

se

concentreze asupra acelui moment


si sa inspire incet si

profund de

cinci ori ,expirand lent aerul printre


buze

1f

4. Pacientul

-aerisesc

salonul -la

sa aiba

-asigur

temperatura

- aplic comprese reci, impachetari administreaza

diconfort fizic si

corpului in

reci,

pshic

limite

- incalzesc pacientul in caz de paracetamol

fiziologice in

frisoane

imbracaminte

indicatia Pacientul nu mai

lejera medicului

se prezinta stare de

frictiuni,prisnite antitermice
3tb/zi

antibiotic

termen de 1-2 - sevesc pacientul cu cantitati mari amoxicilina 500


zile

de

lichide

pentru

deshidratarea

evita mg de 3 ori pe zi
la

- schimb des lenjeria de pat si de corp


-mentin igiena tegumentelor

6h
ser

fiziologic

1500ml
- -

glucoza

pregatesc cada cu apa calduta 37 C 1000ml

5%

5. Pacienta

- educ pacienta s practice o bun -

s prezinte

igien

tegumente i

starea acesteia

mucoase

- contientizez pacienta n legtur protectoare

curate,

cu importana meninerii curate a dezinfectante

pacientul arat un

integre in

tegumentelor,

interes crescut

termen de 15

mbolnvirii

ore

- observ integritatea tegumentelor i - aplic tratament personale

corporal,

mucoaselor

indiferent

ajut

la

la - In urma

de indicaia

interveniilor

medicului loiuni aplicate de

pentru

i asistent,

prevenirea pentru
tegumente

timpul

nevoie

pentru ngrijirile

efecturii specific

diferitelor tehnici de ngrijire


-

aplic

- Pacientul nu mai

eventualelor

pacienta

prezint leziuni

n leziuni

efectuarea ngrijirilor igienice

tegumentare

tegumentare:

- ajut confortul si igiena pacientului splarea

cu

- pregatesc materialele pentru baie soluii


- pregatesc cada cu apa 37-38 dezinfectante,
grade si temperatura camerei 20-22 aplicare
grade

unguente

- ajut pacientul sa se imbrace ,sa


se

pieptene,sa-si

de

faca

reepitelizante

toaleta (Clorocid),

cavitatii bucale, sa-si taie unghiile

pansamente
sterile

6 Pacientul

- asigur conditii de microclimat cu -

sa prezinte o

salon curat ,aerisit si temperatura medicului

prezinta durere

diminuare a

optima

abominala

dureri in 1-2

- asigur pacientului repausul fizic si materialele

zile

pshic
-

18-20
in

dureroasa necesare

intelegere

suferinta

indicatia Pacientul nu mai

C, pregatesc

perioada

manifest

la

fata

si

de pacientul pentru

pacientului a recolta sange

- ajut pacientul sa descrie corect in

vederea

durerea si sesizez momentele de examenelor


remisie

sau

caracteristicile

evaluez

de

exarcerbare laborator
durerii hemoleucogram

debut si durata, localizare, iradiere, a,hematocrit,


intensitate si caracter ,factorii care o VSH,
declanseaza

sau

leucocite,

agraveaza glicemie,uree,cr

- sfatuiesc pacientul sa se relaxeze, eatinina,fosfataz


sa practice o respiratie abdominala a

alcalina

de 5-10 min dupa administrarea TGP,TGO,Colest


de analgezice

erolemie,bilirubin
emie

totala

si

directa,
proteinograma
electroforeza

si

urina

pentru

examen

sumar

de

urina.

-pregatesc
pacientul pentru
examene
paraclinice
EKG,ecografie
abdominala,
-radioscopie
gastrica

-se

Pacientul nu mai

administreaza la prezinta durere


indicatia

abominala

medicului
perfuzie

cu:

- Ser glucozat
5%

1000mi;

- Scobutil 1f de
1ml
- Papaverina 1f
1ml
-

Algocalmin 1f

2ml
- Zantac 3f 2ml
3cp/zi

Ranitidina

7.Pa cientul

- explorez activitatile

sa prezinte o

care

stare de buna

- analizez daca acestea sunt in pacientului

dispozitie in

concordanta cu starea sa pshica si administraza

termen de 2

fizica

zile

- planific impreuna cu pacientul anxiolitice

ii

activitati

fac

placere

recreative -

la

indicatia Pacientul ia parte

pacientului medicului

treptat la
se activitatile
recreative

medicatie
si

recreative calmante in caz

- antrenez pacientul in activitati si il de nevoie xanax


ajut
-

algocalmin,disto

asigur un mediu corespunzator nocalm

- amenajez camere de recreare


pentru auditii muzicale, vizionari de
filme,

TV

- am invedere ca activitatiile sa nu il
oboseasca ci sa ii creeze stare de
buna

dispozitie

- notez reactiile si manifestariile


pacientului cu referire directa la
starea de plictiseala si tristete

8. Pacintul sa

- explorez nivelul de cunostinte al -

acumuleze

pacientului cu privire la afectiune, medicului

cunostiinte

mod de manifestare, de prevenire, pregateste

suficiente

proces

despre boala

declansatori, tratament, regim de probele

pe toata

viata

durata

- informez pacientul cu privire la paraclinice

spitalizarii

mijloacele si resursele de informatie

de

recuperare,

reviste

pacientului si motivez importanta


acumularii

de

noi

cunostinte

- constientizez pacientul asupra


responsabilitati

privind

sanatatea

sa

- Fac pacientului educatie pentru


sanatate
- ii explic pacientului
alimentele

permise

care sunt
si

interzise

Alimente permise lapte integral la


3-4 ore interval oua,fierte moi,
smantana, frisca,branza de vaci
,cas,biscuiti,pireuri
Alimente

interzise

moi,supe
supe

carne,slanina,mezeluri,legume
tari,condimente,ciocolata,alcool
,tutunul,cafeaua

se cunostiinte noi
despre boala

factorii pacientul pentru

- stimulez dorinta de cunoastere a

indicatia Pacientul detine

sange

carti,

propiei

la

de

de
si

Nevoi fundamentale deficitare


16.02.2014
1. Nevoia de a bea

Surse de
dificultate
- apetit scazut

Nevoia

de

- Pierdere n

- pierdere n greutate

greutate datorit

- greuri

apetitului scazut

- vrsturi

manifestat prin

- pirozis

slbiciune, greuri,

- descurajare

vrsturi
- Alterarea sntii

- nelinite

datorit agitaiei

- anxietate

manifestat prin

- oboseal

nelinite, anxietate,

-eliminri

- treziri frecvente
- greuri

oboseal
- Pierderea

crescute

- pierdere n greutate

echilibrului

- diaree

hidroelectrolitic

- crampe abdominale

datorit diareei i

- vrsturi

vrsturilor

- agitaie

dormi i a se odihni

3.

Nevoia

elimina

de

Diagnostic de
nursing

- slbiciune

i a mnca

2.

Manifestri de
dependen

Obiectivele
ngrijirii
16.12.2014

Interveniile asistentei medicale


Autonome

Delegate

Evaluare

1. Pacientul

- aez pacientul n poziie seznd, - reduc sau

- In urma

s prezinte o

semieznd, sau n decubit dorsal, opresc aportul

interveniilor,

stare de bine,

cu capul ntr-o parte

de lichide sau

greurile i

fr greuri i

- protejez patul cu muama i alez

alimente, la

vrsturile s-au

vrsturi

- ajut i sprijin pacientul n timpul indicaia

diminuat, i

sangvinolente

vrsturilor

pacientul prezint

in termen de

-nv pacientul s efectueze un - m asigur ca

7 ore

inspir profund la apariia senzaiilor pacientul sa

medicului

de

grea respecte regimul

-educ pacientul sa nu utilizeze alimentar indicat


medicamente care contin salicilati - administrez la
-sa nu consume alimente care irita indicaia
mucoasa

cafea,alcool medicului soluie

-sa mestece bine alimentele

de Glucoz 10%
500 ml, 3x1
flac./zi,
Metoclopramid 2
fiole n perfuzie,
Adrenostazin 0,3
mg, 1 fiol
dimineaa, una
seara.

o stare de bine

2. Pacientul

- nv pacientul s practice tehnici - observ orele de - Pacientul se

de relaxare,exerciii respiratorii

beneficieze

- nv pacientul care se trezete pacientului

de un somn

devreme s se ridice din pat cteva -administrez

somn

ale odihnete
corespunztor

corespunzator minute, s citeasc, s asculte tratamentul


calitativ i

muzic, apoi s ncerce din nou s medicamentos

cantitativ in

adoarm

termen 6 ore

- ofer pacientului o cana cu lapte pentru inducerea


cald

indicat de medic
inainte

de

culcare strii de somn, i

- pregatesc pacientului o baie calda observ

efectul

relaxanta

acestuia asupra

organismului:
Diazepam
mg,
-

10
fiol.

anxiolitice:

fortral,sedative
antalgice

3. Pacientul

- realizez bilantul ingestie-excreie, -ndemn

s fie

calculnd

echilibrat

- In urma

pacientul

s interveniilor,

cantitatea de lichide ingerate i ingere

o pacientul este

hidroelectroliti

perfuzate, i

cantitate

de echilibrat

c in termen de

cantitatea de lichide

2000

7 ore

eliminate

lichide n 24 de

ml

de hidroelectrolitic

- urmresc nlocuirea pierderilor de ore


ap i

-hidratez

electrolii,

pacientul

prin

-urmaresc sangerarile oculte din perfuzii,


scaun

administrnd ser

- ajut la reluarea

tranzitului fiziologic 500 ml,

intestinal

fiziologice la

in

limite

indicaia

- obsrev eliminarile si le notez in medicului


foaia de observatie

- recoltez scaun
pentru
coprocultura

la

indicatia
medicului
- administrez la
recomandarea
medicului:
Metaclopramid=
2f/zi
-Scobutil=2f/zi
-Epicogel
1flacon
- glucoza 10%

Regimul alimentar

Medicaia

Este recomandat de ctre medic un regim


lacto-finos.

14.12.2014-15.12.2014:
Se administreaz ser fiziologic (NaCl 0,9%)

- n primele 1-7 zile se administreaz regim sau Glucoz 10% 500 ml pentru reechilibrare
lactat. Bolnavul primete la pat 200 ml lapte volemic i hidroelectrolitic.
la interval de 2 ore, iar noaptea la interval de Per oral:
4 ore.

-Metoclopramid
Omeran 40 tb, 1-0-1

- Dac laptele nu este tolerat, se dilueaz cu - Gastrofait 4x1 capsule pe zi


ceai sau ap alcalin sau se adaug o Injectabil:
linguri de carbonat de calciu la o can de - Nexium 40 mg 1-0-1
lapte, pentru a diminua valoarea pH-ului.

- Controloc 1-0-1
- Vitamina K 0-0-1

- Se consum fie 2 litri de lapte i 30 grame - Etamsilat 2-0-2


de zahr, fie 1 litru de lapte i 500 grame - Adrenostazin 1-0-1
crem proaspt i 30-40 grame zahr.

- Vitamina K 1-0-1
16.12.2014-18.12.2014:

- Se adaug Vitamina C 500mg, comprimate Per oral:


sau fiole i fier

- Omeran 40 tb, 1-0-1


- Gastrofait 4x1 capsule pe zi

- Se combate constipaia cu o lingur ulei de Injectabil:


parafin.

- Nexium 40 mg 1-0-1
- Arnetine 1-0-1

- Alimentele vor fi fracionate n 5-6 mese pe - Controloc 1-0-1


zi.

- Vitamina K 0-0-1
- Etamsilat 2-0-2

- Nu se permite alcool, cafea, ap mineral , - Adrenostazin 1-0-1


tutun.
- Pacientul va avea o alimentaie la sala de
mese

- No Spa 1-0-1

Supravegherea funciilor vitale


TA/mmHg

Data
14.12.2014
15.12.2014
16.12.2012
17.12.2014
18.12.2014

P/min

R/min

TC

160/95
145/90
135/85
125/80
120/85

140/70
135/85
130/70
120/95
115/80

65
68
70
68
75

63
72
78
73
72

17
19
20
19
21

18
19
21
22
20

37,3
37,9
37,0
36,5
36,2

38,9
38,5
37,2
36,3
36,4

Supravegherea eliminrilor
Data

Scaun

Diureza

Nr. miciuni

Vrsturi

14.12.2014
15.12.2014
16.12.2014
17.12.2014
18.12.2014

1
1
2

1000 ml
1100 ml
1200 ml
1300 ml
1400 ml

3
4
6
7
8

800 ml
500 ml
200 ml
-

Transpira
ii
mari
moderate
uoare
-

Menstr
-

Prelevri de produse biologice


Valorile pacientului
Valori normale

Recomandri la externare

Hemoleucogram:
Eozinofile (EO) 3,2%
-

se

observ

Pacientul se externeaz cu

valori

uor 0,9-2,9 %

crescute ale eozinofilelor

urmtoarele

recomandri

medicale:

Hematii (RBC) 3,57 mil.

4,3-6,1 mil.

- regim alimentar echilibrat,

Hemoglobin (HGB) 10,4

13,8-18

hiposodat;

se

observ

valoare

- regim hidric echilibrat;

sczut a hemoglobinei, ceea

- consumul de alcool interzis;

ce se datoreaz prezenei

- consumul de tutun interzis;

unui sindrom anemic.

- administrarea medicaiei

Hematocrit (HCT) 32,4%

37-51%

conform prescripiei medicale.

- se observ valori sczute

Tratament la externare:

ale hematocritului.

- Nexium 20 mg

Biochimie:

1-0-1, timp de 4 sptmni;

GOT (AST) 13 U/l

10-35 U/l

GPT (ALT) 9 U/l

10-33 U/l

Uree 55,6 mg/dl

10-59 mg/dl

Creatinin 0,89 mg/dl

0,5-1,2 mg/dl

Bilirubin total 0,29 mg/dl, 0,1-1-1 mg/dl


Glucoza

94

Amilaza totala 62U/l

mg/dl 70-115 mg/dl


28-100 U/l
Interval de referin
0-4

Helicobacter pylori
Rezultat 132,3

133,3

- Amoxicilin 500 mg
2-0-2, timp de 1 sptmn;
- Klerimed 500 mg
1-0-1, timp de 1saptamana
-Ferrofolgama
1-1-1, timp de 2 luni.

CONCLUZIE

Boala ulceroasa cu localizare gastrica si duodenala este frecventa atat la barbati


cat si la femei. In etiopatogenia bolii remarcam factorii de stres si greselile alimanare.
Incidenta infectiei cu Helicobacter pylori este de peste 90% din pacientii cu ulcer
gastric sau duodenal, comparativ cu 30-50% ct se ntlneste la persoanele
asimptomatice.
Diagnosticul bolii se stabileste pe date clinice si paraclinice, dintre ultimele, o
importanta din ce in ce mai mare o are endoscopia.
Ulcerele

gastrice

se

vindeca

mai

greu

decat

ulcerele

duodenale.

Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de


acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut coloidal,
este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate cu H.
pylori.
Cei mai importani ageni antimicrobieni utilizai sunt amoxicilina, claritromicina,
metronidazolul i, n msur mai mic, tetraciclina i bismutul.
Astzi, locul Claritromicinei ncepe s fie luat de Levofloxacin, iar durata
tratamentului tinde s creasc, n funcie de asocierea aleas, de la 7-10 zile, la 10-14
zile. infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului infectiei reduce sansa de
recurenta a ulcerului.
Interventia chirurgicala este foarte rar necesara in tratamentul ulcerelor peptice.
Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de eficiente,
chirurgia este foarte rar utilizata
Exista o oferta foarte mare de medicamente care se compliaza la tratamentul
ulcerelor si eradicarea bacteriei H. pylori si reduce recurenta ulcerelor.
Dintre complicatiile ulcerului gastric notam: hemoragia, penetrarea, perforarea,
stenazarea si specific malignizarea.
Boala ulceroasa beneficieaza de tratament igieno-dietetic si medical, iar formele
complicate de tratamanet chirurgical.

Ingrijirile nursing sunt de foarte mare importanta, atat in cazurile operate cat si
neoperate.
Ulcerul gastric este o afeciune des ntlnit n ara noastr i afecteaz vrste tot
mai tinere datorit evoluiei societii care impune un ritm de munc tot mai alert i cu mari
responsabiliti ce au ca urmare apariia stresului, dereglarea orarului alimentar, consum
exagerat de cafea i tutun. Toate acestea duc la apariia suferinei gastrice.
Din acest motiv, prima sarcin a oricrei ngrijiri este cunoaterea bolnavului n
complexitatea sa psihosomatic, boala de care sufer, afeciunea (ulcerul gastric), faza n
care se gsete aceasta, modul n care bolnavul suport suferina lui ca i problemele lui
psihosociale, familiale sau profesionale, care eventual l frmnt i, sub tensiunea lor,
nsi spitalizarea constituie pentru el o suferin major.
Studiul realizat i prezentat n aceast lucrare aduce clarificri legate de tehnicile i
practica ngrijirii bolnavilor de ulcer gastric fiindu-mi de un real folos n activitatea
desfurat.
De asemenea, impactul fizic i psihic al acestei boli, precum i necesitatea formrii unor
deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat s analizez, s studiez
i s aprofundez cunotinele legate de aceasta, pentru o mai bun educare a bolnavilor
aflai n tratament i sub ngrijirea mea. Prin evolutia favorabila urmarita la pacientul pe
care l-am avut in ingrijire pot sa trag concluzia ca orice organism, prin ingrijire, in
majoritatea cazurilor duce la vindecare.Pentru a realiza acest lucru am creat conditii
prielnice, necesare ridicarii fortei de aparare si regenerare a organismului si scoaterii lui
de sub eventualele influente nocive al mediului inconjurator

BIBLIOGRAFIE

1.

Borundel C. Manual de medicin intern pentru cadre medii, Editura Alt,


Bucureti, 2000.

2. Chiru F., Simion S. , Mrcian C., Iancu E. Urgene medicale. Manual Sinteza
pentru asistentele medicale, Editura RCR. RINT, Bucureti, 2003.
3. Dumitracu D. Bolile aparatului digestiv, vol I, Editura IMF, Cluj Napoca,
1981.
4. Dorobanu E. Ch. Gal, M. Seuchea, Titirc L, . Udma F ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii medicali, Editura Medical Romaneasc, Bucureti,
2007.
5. Iamandescu, I.B., Psihologie medicala, Editura InfoMedica, Bucuresti, 2008
6. - Iamandescu, I.B., Luban-Plozza,B., Dimensiunea psihosociala a practicii
medicale, Editura InfoMedica, Bucuresti,2003
7. Jocu Ioan Radiodiagnosticul clinic al ulcerelor gastrice, Editura Medical,
Bucureti, 1976
8. Moze C. Cartea asistentului medical (Tehnica ngrijirii bolnavului), Editura
Medical, Bucureti, 1999.
9. Mogo VT Urgene n medicina clinic, Editura didactic i pedagogic,
Bucureti. 1993.
10. Niculescu Th. Voiculescu B., Ni C, Crmaciu R, Slvstru C, . Ciornei C.
Anatomia i fiziologia omului, Editura Corint, Bucureti, 2001
11. Papilian V Anatomia omului, vol II, Editura didactic i pedagogic, Bucureti,
1979.
12. Dr.Pun. R dr. Solomon E, dr. Seropian E :Medicin Intern vol II (Tubul
digestiv. Peritoneul), Editura Medical Bucureti, 1956.
13. -Papilian, V., Anatomia omului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

14. Puscas,I., Ulcerul gastric si duodenal. Editura Medicala, 1986


15. Titirc L Urgene medico chirurgicale, Editura Medical, Bucureti, 1994.
16. Titirca L.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale. Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2006
17. - Titirca, L., Ingrijiri speciale acordate pacientiilor de catre asistentii medicali. Editura
Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2004
18. Zorila, C., Nutritie, Dietetica si Sanatate Comunitara, suport de curs, UVVG Arad