Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu
enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea îngrijirilor
B4.Aplicarea planului de îngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI
MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU
ENTEROCOLITA
Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase,
chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt:
enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella,
Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice
sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele
unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si
bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt
provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce
flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul
inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi,
coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice
(enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de
laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt
urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai
îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive,
pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare,
cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii
cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si
enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a intestinului
subtire). Poate fi acuta sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari
nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb,
medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori,
enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor
anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta: deficit
eritrocitar de L glutamine - peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo unde si
concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare
epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul
atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta
importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din
permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor
contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.
COMPLICAŢII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si
sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic)
CAZUL II
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat în:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de-poate produce-nu se administreaza
(fiole) etiologie variata,efecte imediat dupa
preventiv înextrapiramidale, interventii
chimioterapia mai frecvent lachirurgicale pe
antitumorala, copii, tineri siabdomen
gastropareza batrâni;
diabeticilor, -poate simula
adjuvant însecretia de
explorarea prolactina,
functionala aproducând
stomacului sigalactoree;
duodenului, -poate produce
profilaxia greturilordureri
si vomelorabdominale,
postoperatorii, diaree
usurarea intubarii
intestinale când
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte alergice-leucopenie, alergie
(fiole) dureri, inclusivcutanate, la pirazoli
postoperatorii, leucopenie si
colici renale sinoduli cutanati
biliare
4.PAPAVERINĂ 1 fiola 2 fiole -antispastic în- -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant în ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenoree, anexita
5.ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte alergice-leucopenie, alergie
(fiole) dureri, inclusivcutanate, la pirazoli
postoperatorii, leucopenie, noduli
colici renale sicutanati
biliare
6.SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva-tie, -glaucom;
(fiole) predominant petahicardie, -abdomen acut
aparatul digestiv,somnolenta,
cai urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului.
Am avut sub îngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala difuza;
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita
acuta.
Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna.
III.2.EVALUAREA FINALĂ
1.Pacientul A.R.:
Vârsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vârsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
Diagonostic: enterocolita acuta
3.Pacientul M.T.:
Vârsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: fara importanta
Diagonostic: enterocolita acuta
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub
forma de crampe.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de
deshidratare si de adinamie.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de
probleme.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz, uneori
sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de
probleme.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ.
2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.
3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea
temperaturii corporale.
5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei
intestinale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de
deshidratare si alte complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp
de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp
de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în
decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp
de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în
decurs de 2 zile.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul
internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp
de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile.
-Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în
decurs de 2 zile.
INTERVENŢII AUTONOME:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
-Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote
deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun, greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator în sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de
orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert
moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si
despre respectarea meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile
medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore
fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de activitate si vârsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-Încurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei în privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A.,
comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în
starea de sanatate a pacientului.
-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat
foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de
izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de
orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou
fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-Încurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei în privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A.,
comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în
starea de sanatate a pacientului.
-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat
foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de
vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
-Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de
izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului.
-Încurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei în privinta dietei.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de
orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou
fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A.,
comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, încurajându-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în
starea de sanatate a pacientului.
-Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat
foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta
pacientul sa se odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat.
-Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de
vindecare.
-Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-Însotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul în vârsta de 27 Pacientul în vârsta de 49 ani internat Pacientul în vârsta de 54 ani
ani, internat pentru stare de pentru stare de sanatate accentuatinternat pentru stare de sanatate
sanatate alterata, greata, alterata, greata, voma, durerealterata, greata, voma, durere
voma, paloare. abdominala difuza, scaune apoaseabdominala colicativa, scaune
În urma consultului clinic se multiple si paloare. apoase multiple si paloare.
fixeaza diagnosticul În spital se efectueaza examene cliniceÎn spital se efectueaza examene
si paraclinice în urma carora se fixeaza clinice în urma carora se
diagnosticul. fixeaza diagnosticul.
RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI: RECOMANDĂRI:
-regim alimentar echilibrat, -respectarea regulilor de igiena atât-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor personala cât si alimentara; conform indicatiilor medicului;
medicului; -evitarea consumului de afumaturi; -consumul de apa numai de la
-consumul de apa numai de -evitarea consumului de conserve; surse sigure, este posibil apa
la surse sigure, este posibil -evitarea consumului de oua care nu auplata;
apa plata; pe ele data expirarii; -fierberea carnii înainte de
-sa spele ouale înainte de a -prezentarea periodica la medicul depreparare si procurarea ei
le sparge, cu apa, detergent familie; numai de la surse autorizate;
si sa nu consume mai ale -revenirea si acutizarea simptomelor-evitarea consumului de
oua de rata; impune prezentarea de urgenta laconserve;
-fierberea carnii înainte de medic. -evitarea afumaturilor;
preparare si procurarea ei -evitarea produselor din lapte ce
numai de la surse autorizate; nu prezinta calitati
-evitarea consumului de organoleptice corespunzatoare;
conserve; -respectarea tratamentului
-evitarea afumaturilor; medicamentos;
-evitarea produselor din -control periodic la medicul de
lapte ce nu prezinta calitati familie;
organoleptice -revenirea, acutizarea si
corespunzatoare; prezenta si la alti membri ai
-respectarea tratamentului familiei, impune de urgenta
medicamentos, control prezentarea la medic
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgenta
prezentarea la medic
Stare generala ameliorata Stare generala buna Stare generala buna
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta în introducerea unei
sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C),
suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea,
compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune
directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se
vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate
împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul
pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire;
-aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALITĂŢI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu
continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREGĂTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hârtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege în functie de scopul
sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemâncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;
-i se îndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUŢIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mâini;
-îmbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin cavitatea
bucala sau nazala pâna în faringe;
-cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când
oliva trece în esofag;
-cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara,
moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac;
-se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,
coapsele flexate pe bazin;
-se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire a
ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute);
-când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa
circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac);
-verificarea pozitiei sondei;
-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a
ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a
ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate
fi extras daca ea se afla în stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita
impregnarii cu saruri de plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A,
coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la
temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare
închisa castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de
cultura pentru examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C,
hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu o
pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica
scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala.
Îngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se îndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul în pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de varsatura;
-încolacirea sondei în stomac;
-greturi si varsaturi;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi)
sau anatomic (coagularea bilei vâscoase);
-sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si
deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;
-în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie
1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ½ ore).
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat,
din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul
macroscopic în conditii cât mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale,
aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii
din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din
cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce
acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a
falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu
ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROBĂ
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material
asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica
curenta.
Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este
necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba.
În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie
identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne
(fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de
alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIŢIE CANTITATE
Dimineata -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g
Ora 10.00 Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
Prânz -perisoare prajite -125 g
-piure de cartofi -200 g
-unt -10 g
-lapte -100 ml
Ora 16.00 -lapte -500 ml
-pâine prajita -50 g
Cina Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul tubului
digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc
flora intestinului gros normal.
În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 - 200
g de materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta
pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru
cu diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8 -
7,3.
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura
Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura
Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si îngrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale,
Lucretia Titirica - Editura Viata medicala româneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editia a III-a, All Medical, Corneliu
Borundel - Bucuresti - Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti, 1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala, Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza - Editura Academiei, Bucuresti.