Enterocolita Acuta

MOTO
AN
ATATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO PSIHO SOCIAL, CULTURAL

SI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE SI INDEPENDEN T
A, F
AR
A A FI EGAL
A CU AB-
SEN TA BOLII SAU A INFIRMIT
A TII.
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL
ASISTENTEI MEDICALE N
NGRIJIREA PACIEN TILOR CU ENTEROCOLIT
A
1
MEMORIU EXPLICATIV
PROFESIUNEA DE ASISTENT
A MEDICAL
A PRESUPUNE DIN TOATE

PUNCTELE DE VEDERE, MAI CERIN TE VORBIND DE CALIT
A TILE SALE SUFLETE STI,

SE REFER

A LA: RENUN TARE, R

ABDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUN
A DIS-
POZI TIE, AMABILITATE, VOIO SIE, PREZEN T
A DE SPIRIT SI CON STIINCIOZITATE.

PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZ-
IC

A, PSIHIC
A SI MENTAL

A CARE L P
AR
ASE STE VERTIGINOS N MO-

MENTELE DE SUFERIN T
A, ASISTENTA MEDICAL
A VA TREBUI S
A N-
TRUNEASC

A MARI CALIT
A TI MORALE SI UMANE, O DEPLIN
A DISPONIBILI-
TATE AFECTIV
A, DAR SI O BUN
A SI CONTINU
A PREG
ATIRE PROFESIONAL
A.
RESPECTND SI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTR
A,
NE RESPECT
AM PE NOI SI PROFESIA NOBIL
A PE CARE NE-AM ALES-O.

2
PLANUL LUCR

ARII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale n ngrijirea pacien tilor cu enterocolit a
A1.Aparatul digestiv notiuni de anatomie si ziologie
A2.Enterocolita denitie, etiologie, clasicare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolit a
A4.Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolit a
A6.Evaluare evolutie, complicatii, pronostic
A7.Educatia pentru s an atate
CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacien tilor cu enterocolit a
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planicarea ngrijirilor
3
B4.Aplicarea planului de ngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Final a
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV NO TIUNI DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
A1.NO TIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezint a totalitatea organelor care realizeaz a
transform arile zice si chimice ale alimentelor, adic a digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se ntinde ntre cavi-
tatea bucal a si anus numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandu-
lare care si vars a produ sii n acesta numite glande anexe ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la exterior prin dou a oricii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros n toat a lungimea sa si de aceea
i se disting mai multe segmente, care poart a diferite denumiri.
ncepnd de la oriciul bucal spre cel anal, acestea sunt:
-cavitatea bucal a;
-faringele;
4
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezint a caracteristici speciale n alc atuirea
lor. Cu toate acestea, n general au o structur a asem an atoare.
STRUCTURA PERE TILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din patru tunici care, de la exterior spre interior
sunt:
a)Tunica muscular a este format a din bre musculare striate, n regiunea faringian a si
n portiunea superioar a a esofagului si din bre musculare netede n tot restul tubului digestiv.
Dup a dispozitia lor, brele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare
longitudinale sunt a sezate la exterior si prin contractia lor scurteaz a tubul digestiv, iar brele mus-
culare circulare sunt a sezate n interior si prin contractia lor mic soreaz a lungimea tubului digestiv.
Mu schii netezi se contract a sub actiunea brelor parasimpat-
ice (nervii largi) si se relaxeaz a sub actiunea brelor simpatice.
b)Tunica submucoas a este format a din tesut conjunctiv lax si bre elas-
tice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii broase a acestui segment.
c)Tunica mucoas a este p atura care c aptu se ste tractusul digestiv de
la oriciul bucal pn a la oriciul anal, ind n continuarea tegumentului.
Ea este format a din dou a straturi:
1.Epiteliul mucoasei are o structur a variat a, depinznd
de functiile pe care le ndeplinesc segmentele respective.
Astfel, n cavitatea bucal a, faringe si esofag epiteliul este strati-
cat, iar n restul tractusului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul
d a na stere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot n form a de tuburi simple sau ramicate sau n
form a de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare
sf armate (bolul alimentar), e pentru transform arile chimice ale alimentelor.
2.Coreonul mucoasei este format din tesut conjunctiv lax
si are rol de a permite mucoasei s a aib a o oarecare mobilitate.
Tunica mucoas a ndepline ste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul
n digestie se manifest a prin secretia unor fermenti necesari transform arilor chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n limf a, sunt ab-
sorbite prin mucoas a, care ndepline ste prin aceasta functia de absorbtie.
5
n anumite conditii, tunica mucoas a nu las a s a treac a prin ea unele substante care ar
d aun atoare organismului. n felul acesta ea joac a un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se g asesc sub diafragm
portiunea abdominal a a esofagului, stomacul, intestinele.
d)Tunica seroas a nu este altceva dect peritoneul visceral, una din fetele peritoneului,
care nlesnesc mi sc arile diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau le xeaz a.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV
CAVITATEA BUCAL
A
Cavitatea bucal a este primul segment al tubului digestiv si co-
munic a cu exteriorul prin oriciul bucal, iar n interior cu faringele.
Oriciul bucal este delimitat de buza superioar a si de buza inferioar a; ele reprezint a
dou a repliuri musculomembranoase, avnd n grosimea lor mu schiul orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se a a a sezat napoia cavit atii bucale
si nazale si deasupra oriciului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se n-
cruci seaz a calea respiratorie cu calea digestiv a. Se ntinde de la baza craniului pn a la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 30 cm. Cnd este gol are aspec-
tul unui tub turtit, iar cnd trec alimentele prin el, se l arge ste si are un diametru de
2 2,5 cm. Porne ste de la partea inferioar a a laringofaringelui, cobornd vertical n-
tre coloana vertebral a si trahee, trece prin mediastinul posterior, str abate diafragmul prin ori-
ciul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se a a anterior fat a de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se a a n cavitatea abdominal a, n
partea stng a, sub diafragm. La omul viu are pozitie vertical a, iar la cadavru este aproape orizontal.
Raporturi stomacul se g ase ste situat n etajul supramezocolic, avnd n partea de sus,
nainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, catul si micul epiploon, la stnga cu splina, n jos
cu colonul transvers, nainte cu peretele abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Conguratia extern a are form a de cimpoi, m asurnd cnd este plin moderat 25
cm lungime, 10 cm l atime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Prezint a trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea este partea cea mai larg a si prive ste spre diafragm;
-corpul este partea mijlocie;
6
-portiunea piloric a sau portiunea orizontal a este partea inferioar a, cea mai ngust a a stomacu-
lui.
Stomacul are dou a fete una anterioar a si alta posterioar a si dou a margini sau curburi:
-mica curbur a care este concav a si orientat a spre dreapta;
-marea curbur a care este convex a si orientat a spre stnga, avnd o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele dou a extremit ati ale sale, este n leg atur a cu esofagul si intestinul subtire.
Oriciul prin care comunic a cu esofagul se nume ste cardia si este u sor
dilatabil, avnd un mu schi sncter slab dezvoltat, iar oriciul dinspre intestinul
subtire ne nume ste pilor si este nchis printr-un mu schi sncterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacal a prezint a o prelungire a c arei
margine liber a este ndreptat a spre intestin, formnd valvula piloric a.
INTESTINUL SUB TIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungnd la 6 9
m. ncepe de la oriciul piloric al stomacului si se ntinde pn a la valvula ileocecal a.
Pentru a avea loc n cavitatea abdominal a, prezint a un traseu foarte sinuos. Di-
ametrul s au este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminal a.
Intestinul subtire are dou a portiuni:
-duodenul ncepe la pilor si se termin a la unghiul duodenojejunal. Are form a de potcoav a,
cu o lungime de 25 30 cm si este segmentul x al intestinului subtire, neputnd s a- si schimbe poz-
itia, ind n cea mai mare parte retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al abdomenului.
Cavitatea sa nconjoar a capul pancreasului si n ea se deschid:
canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminent a mamel-
onar a papil a (caruncula) mare n grosimea c areia se a a ampula Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se a a o alt a papil a, mai mic a papila
(caruncula) mic a, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul este portiunea cea mai larg a a intestinului sub-
tire. ncepe de la unchiul duodenojejunal si tine pn a la valvula ileocecal a.
De si din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprins a ntre duoden si in-
testinul gros nu prezint a nici o deosebire, totu si, aceste segment a fost mp artit n jejun su ileon.
Jejuno - ileonul se deosebe ste de duoden prin faptul c a prezint a o mare mobil-
itate, de aceea se mai nume ste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaz a suspend arii
acestei p arti printr-un mezou mezoul intestinului subtire de peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaz a prin aceea c a prez-
int a numeroase ndoituri, anse intestinale, n num ar de 14 16.
7
Ultima portiune a intestinului subtire ileonul se termin a n fosa ileac a dreapt a a ab-
domenului, deschizndu-se n intestinul gros prin oriciul ileocecal. Aici se g ase ste valvula ileo-
cecal a, care se deschide numai dinspre intestinul gros nu pot trece c atre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continu a in-
testinul subtire si se ntinde de la valvula ileocecal a pn a la oriciul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 3 m), iar lumenul este portiunea in-
itial a de circa 7 cm si merge descrescnd c atre partea terminal a, unde ajunge de 3,50
4 cm; este a sezat pe p artile marginale ale abdomenului, n jurul masei formulate
de intestinul subtire, lund forma literei U r asturnat a si alc atuie ste cadrul colic.
Intestinul gros prezint a trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la cap atul intestinului gros, ci putin mai sus, formndu-
se astfel dedesubtul deschiderii lui un fund de sac, care este cecul; acesta se continu a n
jos si medial (pozitia cea mai frecvent a) cu apendicele apendicular, lung de 4 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula ielo-
cecal a si se termin a la rect. Este mp artit n patru portiuni:
-colon ascendent care ncepe de la valvula ielocecal a si se termin a sub
fata inferioar a a catului, unde formeaz a unghiul hepatic sau exura colic a dreapt a.
-colonul transvers care ncepe de la unghiul hepatic al colonului si se
continu a pn a la splin a, unde se ndoaie si formeaz a sub acesta unghiul splenic
sau felxura colic a stng a si este situat orizontal sau n forma literei V;
-colonul descendent care ncepe de la unghiul splenic
si se termin a la colonul sigmoid, n fosa iliac a stng a.
-colonul sigmoid este n form a de S, ncepe n fosa iliac a stng a si tine pn a
n dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continu a cu rectul. Colonul sigmoid
vine n raport cu oscul sacral si vezica urinar a la b arbat, iar la femeie si cu uterul.
Din loc n loc, colonul prezint a sugrum ari numite plici semilunare si
p arti proeminente numite haustre sau boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi.
Aceasta se datoreaz a faptului c a benzile musculare din lungul intestinului numite
tenii musculare, sunt mai scurte dect lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaz a .
Pe suprafata intestinului gros se mai observ a si un fel de ciucuri numiti
apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros.
8
Colonul transvers si cel sigmoid, ind prev azute cu mezou, sunt portiunile mobile
ale colonului, pe cnd celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt xe.
ABSORB TIA INTESTINAL

A
Absorbtia este un proces ziologic complex, prin care produ sii de digestie, apa, s arurile
minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinal a si ajung n mediul intern. Un procent de
90% din procesele de absorbtie se desf a soar a la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are
adapt ari structurale si functionale importante: epiteliu unistraticat, valvule conivivente, viloz-
it ati intestinale cu irigatie sangvin a si limfatic a bogat a, microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activ a real a de absorbtie intestinal a este de peste 250 m
2
. Pro-
cese de absorbtie reduse la un loc si la nivelul cavit atii bucale, stomacului pentru alcool
si unele medicamente si intestinul gros pentru ap a, s aruri minerale si unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaz a absorbtia sunt: active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selec-
tive, care se desf a soar a mpotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mic a.
-osmoza adic a trecerea solutiilor de la presiune osmotic a mic a la presiune os-
motic a mai mare, prin membrana semipermeabil a pe care o constituie mucoasa intestinal a;
-pinocitoza adic a nglobarea unor pic aturi de lichid si transportul lor prin
mucoasa intestinal a, sub forma veziculelor de pinocitoz a, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor se face sub form a de aminoacizi n prima parte a intestin-
ului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora n snge.
Absorbtia glucidelor se face sub form a de monozaharide la nivelul jejunului, prin
mecanisme pasive (pentru pentoze: riboz a) si active (pentru hetoze: glucoz a, fructoz a). Ab-
sorbtia glucozei necesit a consum de energie provenit a din degradarea celular a a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor se face n prima parte a intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoz a pentru mici pic aturi de gr asimi nedigerate;
-prin difuziune pasiv a, pentru glicerol, care este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii gra si insolubili si colesterolul cu
s arurile biliare care refac trigliceridele si s arurile biliare se rentorc n cat prin sistemul port.
Glicerolul urmeaz a calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de c atre sistemul
limfatic.
Absorbtia apei si a s arurilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului
gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie ind n acolo, Na
+
, Cl

, Ca
2+
, P
3
, Fe
2+
.
9
Absorbtia vitaminelor se face n functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile
(complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb simi-
lar lipidelor prin formarea de complexe cu s aruri biliare si ajung apoi pe cale portal a la cat.
n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezult a chilul intesti-
nal, de consistent a lichid a, care trece prin valvula ileocecal a spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desf a soar a activit ati secretorii, motorii si de absorbtie. n
urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat n materii fecale solide, de consistent a moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate orei bacte-
riene intestinale, nepatogene, dar nu se desf a soar a procese de digestie chimic a.
Activitatea secretorie se rezum a la producerea de mucus cu rol
n formarea si progresia materiilor fecale de-a lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: ap a
si s aruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc n prima parte a intestinului gros, datorit a orei bac-
teriene aerobe, format a n principal din bacili coli si lactici, care actioneaz a asupra glu-
cidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le pn a la monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desf a soar a n partea a doua a colonului transvers si
n colonul sigmoid, prin actiunea orei bacteriene anaerobe asupra compu silor practici
nedigerati sub control cortical, determinnd decarbogazicarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate n urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si
10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaz a zilnic circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se nume ste defecatie. Defecatia este un act reex controlat volun-
tar.
La defecatie particip a musculatura tubului digestiv si
alte grupe de mu schi striati aati sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminal a a intestinului gros, avnd o lungime
de 15 20 cm. Calibrul si traiectul s au nu sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapt a si are
un calibru uniform. Sub aceasta se a a o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari
ampula rectal a. Aceasta se continu a cu o portiune relativ dreapt a canalul anal.
Canalul anal prezint a spre portiunea sa terminal a regiunea hemoroidal a si si-
nusurile rectale si apoi se termin a cu oriciul anal (anus), care prezint a mu schi sncteri:
-intern format din mu schi circulari, netezi, deci involuntar;
10
-extern format din mu schi circulari striati, deci voluntar.
La nivelul rectului, tunica muscular a nu mai formeaz a tenii. Fibrele musculare sunt uni-
form repartizate n pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezint a
un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce i confer a o mare mobilitate.
Aceasta lipse ste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminal a a rectului este imobil a.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare sunt glande exocrine ale c aror canale se deschid n cavitatea bucal a;
-produc saliva cu ajutorul c areia se realizeaz a digestia bucal a;
-se pot grupa dup a m arime n: glande salivare mici si glande salivare mari.
Ficatul este cea mai mare gland a din organism;
-se a a situat a n cavitatea abdominal a n partea superioar a dreapt a, imediat
sub diafragm, iar lobul s au stng se ntinde pn a la epigastru sau n loja hepatic a;
-este a sezat transversal n abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm,
diametrul antero posterior de 18 cm, n altimea de 8 cm, greutatea de circa
1.500 g si culoarea ro su c ar amiziu (contine o mare cantitate de snge).
Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
Functiile aparatului digestiv constau n transformarea alimentelor n a sa fel
nct s a poat a asimilate de organism. Aceste transform ari se realizeaz a trep-
tat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele ast-
fel transformate sunt absorbite n snge si limf a la nivelul peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se nteleg toate transform arile zice si chimice pe care le sufer a alimentele n
tubul digestiv, pentru a le face capabile s a str abat a mucoasa acestuia si s a ajung a n snge si limf a.
Substantele alimentare se g asesc n natur a mpreun a cu unele substante care nu sunt folos-
itoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism.
Digestia realizeaz a si aceast a separare a substantelor alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia zic a a alimentelor const a, n primul rnd, n nmuierea acestora.
Alimentele, de si contin ntotdeauna o cantitate de ap a, au o consistent a
care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri di-
gestive (saliva) si nmuiate. Dup a aceasta, alimentele sufer a o transformare z-
ic a, ce const a ntr-o f armitare, adic a o prefacere a lor n particule ct mai mici.
11
b)Digestia chimic a a alimentelor const a ntr-o simplicare a moleculelor substantelor ali-
mentare.
Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu
pot absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transfor-
mate n molecule mai simple, care pot s a str abat a peretele tubului digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului diges-
tiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea zic a si
chimic a, actionnd prin componentele lor, n special ap a si fermenti digestivi.
APA toate sucurile digestive contin o mare cantitate de ap a. Aceasta contribuie
la digerarea zic a a alimentelor, ntruct le nmoaie si u sureaz a astfel sf armarea lor.
Apa joac a, de asemenea, un rol foarte important n transformarea chim-
ic a a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor ali-
mentare, prin hidroliz a. Cantitatea de ap a a diferitelor sucuri digestive vari-
az a cu natura sucului, dar chiar la acela si sub variaz a cu natura alimentelor.
FERMEN TII DIGESTIVI reprezint a componentii principali ai sucurilor di-
gestive. Sunt substante organice proteice, care provoac a transformarea chimic a a ali-
mentelor, prin simplicarea moleculelor complexe, cu xare de molecule de ap a. Au acti-
une specic a, actioneaz a numai asupra anumitor substante, provocnd anumite transform ari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produ si de celulele glandelor digestive sub form a inac-
tiv a si sunt activate numai n prezenta unor anumite substante si ntr-un mediu cu o anumit a reactie.
Dup a actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaz a n:
-proteze sau fermenti protidici actioneaz a asupra proteinelor, pe care le de-
scompun pn a la aminoacizi; xeaz a elementele apei la produ sii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele actioneaz a asupra glucidelor complexe
(polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaz a pn a la monozaharide;
-lipazele sau esterazele actioneaz a asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaz a, transformndu-le n
glicerin a si acizi gra si; nu pot actiona asupra gr asimilor, dect dac a acestea se g asesc n stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o dat a ci treptat, pe m a-
sura naint arii alimentelor din cavitatea bucal a spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA DEFINI TIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC
Enterocolita acut a este o inamatie acut a a intestinului subtire.
ETIOPATOLOGIE
12
Boala este frecvent a si se ntlne ste la orice vrst a, putnd s a aib a cauze infectioase,
chimice sau zice. Cel mai frecvent este de natur a infectioas a, iar germenii care o provoac a
sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici), stalococii si strepto-
cocii sunt introdu si n intestin odat a cu alimentele contaminate, care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella,
Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico
chimice sunt de natur a accidental a sau profesional a: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile
volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori zici, ca alimentele ex-
cesiv de reci si b auturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dup a trata-
mente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din oro-
faringe, care se exacerbeaz a dup a ce ora sensibil a la antibiotice a fost distrus a.
1.COLITELE sunt afectiuni provocate de inamatia intestinu-
lui gros. Procesul inamator poate s a intereseze colonul n ntregime (co-
lite difuze) sau numai unele p arti ale colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilar a, din salmoneloze,
colite cu stalococi, coli, colita din febra tifoid a (colotifus), tuberculoza in-
testinal a, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoas a).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin
abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar enterocolita premis a.
Colitele parazitare pot provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE sunt inamatii cronice ale in-
testinului sau sunt urm ari ale unor procese patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolit a cronic a au avut n trecutul mai apropiat
sau mai ndep artat si o enterocolit a acut a. n acela si timp, la aparitia unei enteroco-
lite cronice, primitive, pe lng a un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor
reguli de igien a alimentar a sau administrarea abuziv a de antibiotice pe cale bucal a.
Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocup a enterocolitele secun-
dare, cum sunt n special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la
bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentar a
si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE sunt inamatii e partial (jejunite, ileite), e
n totalitate (a intestinului subtire). Poate acut a sau cronic a.
ETIOPATOGENIE
13
Enteritele sunt provocate uneori de tulbur ari functionale, ca ur-
mare a unor deregl ari nervoase corticoinfectioase sau pot determinate de
toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot responsabile de procese enteritice. De
cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul
stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (cat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENIC
A rezult a dintr-o eroare biochim-

ic a nn ascut a: decit eritrocitar de L glutamine peptidaza.
Faptul c a leziunile mucoasei sunt maxima de duoden si jejunul proximal, acolo
unde si concentratia de gluten este mai mare, indic a o actiune local a. n acela si sens
pledeaz a si producerea de leziuni la orice nivel, dac a se instaleaz a glutenul prin sond a.
Principala alteratie morfologic a este atroa vilozit atilor. Acestea rezult a dintr-o des-
cuamare epitelial a exagerat a, care dep a se ste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativ a).
Gradul atroei este variabil. Activitatea enzimatic a epitelial a este pr abu sit a, enterocitul prez-
int a importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celular a pare s a rezulte din per-
meabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor con-
tribuie si carenta malabsorbtiv a de acid folic, factor indispensabil regener arii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME SI PROBLEME ALE PACIEN TILOR CU
ENTEROCOLIT
A
ENTEROCOLITA ACUT
A
Circumstante de aparitie (semne) persoane care au con-
sumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetent a;
-great a;
14
-cefalee;
-stare de nelini ste;
-dureri abdominale progresive pn a la colici;
-balonare (zgomote hidro aerice);
-v ars aturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive cu elimin ari de gaze urt mirositoare;
-febr a;
-frisoane.
n cazurile mai grave se instaleaz a:
-deshidratare prezint a sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoz a;
-r acire a extremit atilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscat a;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
A
Circumstante de aparitie (semne) persoane emotive sau care au consumat
lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intolerant a alimentar a.
Simptome:
-dureri periombilicale, n fosa iliac a dreapt a sau generalizate;
-eructatii;
-balon ari;
-barborisme;
-elimin ari de gaze;
15
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-g albui cu mucus si res-
turi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate ap area constipatia;
-febr a;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul r aspndirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGA TIE
Pentru punerea corect a a diagnosticului de enterocolit a si pen-
tru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urm atoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal se realizeaz a prin introducerea unei
sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior;
Scop Explorator extragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bil a (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a c ailor extrahepatice;
-descoperirea unor modic ari anatomo-patologice ale organelor
care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimic a sau morfologic a a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale c ailor biliare.
Scop Terapeutic drenarea c ailor biliare si introducerea unor medicamente
care au actiune direct a asupra catului, a c ailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona e local, e se vor resorbi prin peretii intesti-
nali, ajungnd prin vena port a n cat de unde apoi vor excretate m-
preun a cu bila n c aile biliare, urmnd calea circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie articial a se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor incon stienti sau cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continu a n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dup a interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sngelui pentru examin ari hematologice se face numai pe sub-
stanta coagulant a uscat a de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examin arile hematologice este necesar a recoltarea sngelui prin punctie venoas a.
16
-recoltarea materiilor fecale materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie
spontan a ntr-un recipient perfect curat, din sticl a sau din metal, cu capacitate de peste 1
l si cu gur a larg a, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse
mai ales n conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate materiile fecale este ne-
dorit a din cauza posibilit atii de a modica aspectul microscopic sau macroscopic al
scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va sf atuit s a urineze nainte de defecare.
-recoltarea sngelui pentru examin ari biochimice se face prin punctie venoas a 5-8 ml snge
simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
-recoltarea sngelui pentru hemoleucogram a se face prin punctie capilar a.
INTERVEN TII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE
PACIEN TILOR CU ENTEROCOLIT
A
INTERVEN TII AUTONOME ACORDATE PACIEN TILOR CU ENTEROCOLIT
A
-plasez pacientul ntr-un salon luminos, lini stit, f ar a factori perturbatorii, pe ct se
poate izolat m acar cu paravan , dac a nu se g ase ste o rezerv a separat a pentru el;
-acop ar patul pacientului cu mu sama si alez a;
-lini stesc pacientul, comunicnd permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai
echipei de ngrijire s a procedeze asem an ator pentru a ajuta pacientul s a se odihneasc a;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul zic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;
-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-ncurajez permanent pacientul;
17
-educ membrii familiei n privinta dietei;
-m asor temperatura corpului si notez n foaia de temperatur a;
-supraveghez manifest arile de deshidratare (aspectul tegu-
mentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului);
-calculez bilantul ingestie excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez medicu-
lui orice modicare ap arut a n starea de s an atate a pacientului;
-respect m asurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la m asurile de prevenire a infectiilor;
-explic pacientului orice tehnic a ntreprins a, scopul si importanta ei n procesul de vindecare;
-i explic regimul pe care trebuie s a l urmeze pentru recuperarea st arii de s an atate;
-fac educatie pentru s an atate si pentru membrii familiei;
-la ora de vizit a medicul anunt a pacientul data extern arii;
-fac demersurile necesare extern arii;
-nsotesc pacientul la garderob a;
-predau pacientul apartin atorilor.
INTERVEN TII DELEGATE ACORDATE PACIEN TILOR CU ENTEROCOLIT
A
-recoltez snge pentru hemoleucogram a, ionogram a, transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultur a;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverin a 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o ol a f.i.m.;
-Amoxicilin a 500 mg/8 ore;
-Piafen o ol a/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecograe n scop explorator;
-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicin a per os 1-2 g/zi;
18
-Tetraciclin a 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si i administrez
aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de
clorur a de sodiu izotonic a si solutie glucozat a n caz de deshidratare.
EVALUARE EVOLU TIE, COMPLICA TII, PRONOSTIC
EVOLU TIE
Enterocolita acut a
Boala evolueaz a n functie de agentul patogen. n mod obi snuit simptomele regreseaz a n
2 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, dac a este nengrijit a, se poate croniciza.
Enterocolita cronic a
Boala reune ste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie.
Puseurile de exacerbare sunt declan sate n majoritatea cazurilor de alimente sau su-
portate prin experienta anterioar a sau binecunoscut a ca generatoare de diaree (fructe,
zarzavaturi n exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
n alte cazuri, r aspunderea agrav arii o poart a curele de antibio-
tice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la cteva s apt amni pn a la 2 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea
unei terapii active. Persist a intoleranta fat a de alimente, care solicit a efor-
turi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaz a peristaltismul.
Enterocolita glutenic a
Boala evolueaz a cronic, cu perioade de agravare si cu amelior ari partiale.
COMPLICA TII
Enterocolita acut a si enterocolita cronic a
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inamatorii, inltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;
-manifest ari rectosigmoidiene;
-manifest ari rectale;
b.generale
19
-sindromul de denutritie sever a cu multiple manifest ari carentiale;
-neuroz a secundar a;
-deciente pluriglandulare hipozosuprarenale si tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenic a
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distroe;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carential a (feripriv a sau prin decit de acid folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI
ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este n general bun, bolnavul p astrndu- si capacitatea de munc a, cu ex-
ceptia perioadelor de exacerbare diareic a si a formelor complicate, cu st ari pluricarentiale.
Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta alimentar a care declan seaz a instalarea sufer-
intei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolit a sunt obligati s a respecte cu
strictete unele norme igieno alimentare si utilizarea periodic a a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice r amane denitiv a.
Situatia este ns a diferit a atunci cnd exist a defecte fundamentale ireversibile, ca
aclorodria sau carenta dizaharidic a sau atunci cnd exist a inamatia mucoasei enterale.
ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare dac a bolnavul se simte bine, respectnd
evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie s a le respecte nu reprezint a contra-
mand ari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fat a de o situatie care este lipsit a de progresivitate.
Respectnd anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sis-
tematic a la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normal a.
n enterocolita glutenic a, prognosticul se mbun at ate ste radical, prin introducerea regimului f ar a
gluten.
n etapa anterioar a mortalitatea atinge 5% din bolnavi. n
prezent, se poate obtine vindecarea clinic a si cea morfologic a.
Defectul enzimatic ereditar oblig a la respectarea restrictiilor alimentare.
EDUCA TIA PENTRU S
AN
ATATE
20
Alimentatia trebuie s a e ct mai complet a, cu interdictii ct mai putine.
n formele severe, cu scaune numeroase, se aplic a un regim hidric de
12 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu zaharin a sau cu zah ar n pro-
portie de 5 %, zeam a de orez, sup a de morcovi, sup a de zarzavaturi strecurat a.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si b auturile fermentate.
Regimul hidric poate nlocuit de cura de mere rase, indicat a la bol-
navii inapetenti sau supu si unei alimentatii unilaterale prea mult a vreme.
Cnd exist a un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se ncepe
o diet a cu un suport redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de ane;
-calciu (brnzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe.
Alimentatia se mbog ate ste progresiv cu prudent a, ecare aliment ind introdus an ratii mici.
Bolnavul trebuie s a respecte anumite conditii de igien a si anume
sp alarea pe mini si a fructelor nainte de a consuma alimentele.
Trebuie s a fac a cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp
de 5 7 zile. Dac a dup a ingerarea de alimente apar balon ari, senzatie de agitatie abdominal a si
barborisme, trebuie s a ingere solutie de Novocain a 1- 2 % nainte de mas a cu 10 15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIEN TILOR CU ENTEROCOLIT
A
21
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT
A ACUT
A
22
PRIMUL CAZ
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R.
CU ENTEROCOLIT
A ACUT
A
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Catolic a
Na tionalitatea: Romn a
Stare civil a: C as atorit
Ocupa tie: Profesor
23
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viat a:
-pacientul locuie ste cu familia ntr-o cas a cu 5 camere, salubre, bine nc alzite;
-pacientul nu fumeaz a si nu consum a alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munc a: satisf ac atoare
Gusturi personale si obiceiuri:
-pacientul prefer a carnea de porc, cartoi pr ajiti si sosuri;
-pacientul face du s zilnic, baie general a o dat a pe s apt amn a si toaleta cavit atii bucale de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaz a programele TV, iese n ora s cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de s an atate anterioar a
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporal a 79 kg;
-n altime 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poart a ochelari;
-acuitate auditiv a normal a;
-acuitate tactil a normal a;
-acuitate gustativ a normal a
-somnul normal, lini stitor, odinitor;
-mobilitate pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dicultate din cauza ametelii;
-alimentatia trei mese principale, dou a gust ari; lichide ingerate 1-2 l/zi;
-elimin ari mictiuni ziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezint a alergii alimentare sau medicamentoase.
Pacientul a f acut toate vaccin arile corespunz atoare vrstei.
-neag a afectiuni infecto contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatic a.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: f ar a important a
1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendictomie la 14 ani
24
1.3.Informa tii legate de boal a
1.3.a)Motivele intern arii:
Pacientul prezint a:
-greturi;
-v ars aturi;
-scaune subtiri, lichide 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrst a de 27 ani, f ar a antecedente patologice, care n urm a cu
cteva ore prezenta greturi, v ars aturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolit a acut a
1.3.d)Data intern arii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare general a alterat a;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio vascular:
-matitate cardiac a n limite normale;
- soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoas a periferic a normal a.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normal a, corespunz atoare vrstei, gingii aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
25
-dureri abdominale;
-cat si splin a n limite ziologice;
-scaune diareice multiple.
Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni ziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
NNr.
crt.
Nevoia
fundamental a
Manifest ari de
independent a
Manifest ari de
dependen t a
Surse de
dicultate
0 1 2 3 4
1
1
Nevoia de a respira si
a avea o bun a circu-
latie
-frecventa respiratorie
normal a vrstei 17 r/min,
respiratii ritmice, f ar a
zgomote patologice;
-mi sc ari respiratorii
libere;
-aplitudine normal a,
egal a, de ambele hemi-
torace.
- -
22 Nevoia de a bea si
de a mnca
-
-great a, v ars aturi;
-crampe abdomi-
nale;
-lipsa poftei de mn-
care
-procesul
inamator
intestinal
26
3
3
Nevoia de a elimina -
-scaune apoase si
multiple;
-transpiratii;
-risc de deshidratare
-procesul
inamator
intestinal
44
Nevoia de a se mi sca
si a avea o bun a pos-
tur a
-
-adinamie;
-crampe abdomi-
nale;
-v ars aturi
-discomfort ab-
dominal
55 Nevoia de a dormi si
de a se odihni
-pacientul doarme ore su-
ciente de somn (6-8 ore)
si are somn calm, f ar a co s-
maruri, adoarme cu u sur-
int a si se treze ste odihnit
- -
66 Nevoia de a se m-
br aca si dezbr aca
-pacientul se poate m-
br aca singur, si alege ves-
timentatia n functie de
anotimp si stare psihic a
- -
77
Nevoia de a- si
mentine temperatura
corpului n limite
normale
-
-u soar a hipertermie
38,3
0
C
-procesul
inamator
intestinal
27
88
Nevoia de a cu-
rat, ngrijit, de a- si
proteja tegumentele si
mucoasele
-p ar curat, ngrijit;
-urechi de conformitate
normal a, curate;
-cavitate bucal a, nas cu
mucoas a umed a si roz,
gingii aderente dintilor si
roz;
-unghii t aiate scurt, ngri-
jite;
-pacientul are deprinderi
igienice normale, prezint a
aspect curat, ngrijit
- -
9
9
Nevoia de a comunica
-functionarea adecvat a a
organelor de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare u soar a;
-imagine pozitiv a despre
sine
- -
110
Nevoia de a actiona
conform propriilor
convingeri si valori
-are convingeri fat a de re-
alitate;
-pacientul face rug aciuni
la mas a si seara
- -
111
Nevoia de a pre-
ocupat n privinta real-
iz arii
-pacientul ia singur de-
cizii;
-uneori si manifest a si
st ari de bucurie
- -
112 Nevoia de a evita peri-
colele
-
-starea general a al-
terat a
-alterarea
tranzitului
intestinal
28
113
Nevoia de a nv ata
cum s a- si p astreze sau
s a- si recupereze s an a-
tatea
-pacientul prezint a dorinta
de a nv ata despre cum s a-
si recapete starea de s an a-
tate cu u surint a, cuno st-
inte medicale
- -
114
Nevoia de a se recrea -
-momentan pa-
cientul nu se poate
recrea, ind pre-
ocupat de vindecare
-boala n sine;
-frica de com-
plicatii
2.2.a)Probleme actuale de dependen t a:
-durere abdominal a;
-dicultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si v ars aturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fat a de pericole;
-dicultatea de a se odihni;
-decit de cuno stinte medicale.
2.2.b)Probleme poten tiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependen t a: (11)
-dependenta moderat a bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor
fundamentale pentru o perioad a de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporar a, independenta va surveni atunci cnd pa-
cientul are problema medical a rezolvat a, dar mai ales cnd este preg atit s a
urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd posed a cuno stintele necesare).
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.
1.OBIECTIVE:
29
-pacientul s a e echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore;
-pacientul s a prezinte temperatura corporal a n limite normale n 1 2 zile;
-pacientul s a nu devin a surs a de infectie pentru alte persoane pe toat a durata intern arii;
-pacientul s a e alimentat corespunz ator diagnosticului si zilei de boal a pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a e supravegheat atent pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a aib a o stare de confort zic, iar disparitia diareei n 1- 2 zile;
-pacientul s a e echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul s a- si satisfac a singur nevoile n decurs de 3 zile;
-pacientul s a capete cuno stinte medicale n termen de
24 ore si s a prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
2.INTERVEN TII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,
temperatur a si umiditate optime (22
0
C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, m asor si notez functiile vitale si vegetative;
-administrez medicatia prescris a de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (dac a este cazul);
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunz ator evolutiei bolii;
-preg atesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de
laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul inger a excret a;
-preg atesc materialele si instrumentele necesare recolt arii;
-sustin educatia pentru s an atate;
-veric gradul de luare la cuno stint a de c atre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR
30
Probleme de
dependen t a
Obiective INTERVEN TII Evaluare
Autonome Delegate
1.Durere
abdominal a
-pacientul s a
benecieze
de conditii de
microclimat
si mediu
securizat;
-pacientul s a
e investigat si
tratat
corespunz ator
diagnosticului
si zilei de
boal a;
-amplasez pacientul n
salon, n functie de starea
sa, afectiune receptionate;
-asigur conditii de mediu
adecvate, f ar a curenti de
aer, surse de infectie,
zgomote deranjante;
-m asor functiile vitale ale
pacientului (P, R, T, T.A),
diurez a, scaun, greutate
corporal a;
-calculez bilantul
ingest a-excret a;
-observ orice modicare
ap arut a n starea
bolnavului la F.O.;
-preg atesc pacientul pentru
orice explorare;
-preg atesc materialele,
instrumentele, solutiile
pentru explor ari;
-transport probele de
laborator n sectorul clinic;
-aduc rezultatele probelor
la F.O.
-se efectueaz a
ecograe
abdominal a n scop
explorator;
-recoltez produse
biologice de la
pacient;
-recoltez snge
pentru
hemoleucogram a,
ionogram a,
transaminaze
bilirubinemie;
-examen
coprocultur a si
coproparazitologic;
-nsotesc bolnavul la
explor ari;
-administrez
medicamente
prescrise de medic.
17.11.2007
T.A=125/70 mm Hg
R=18 r/min
T=38,3
0
C
Ficat cu dimensiuni
u sor m arite.
Colecist moderat,
destins, cu pereti
hiperecogenici,
ciudat, septat
incomplet.
-Glicemie 105
mg/dj
-Sidermie 59,0
micrograme %
-VSH 76 mm/h
-Timp de
protombin a 14 sec
-Fibrinogen 850 mg
%
Amilazemie 9 U/l
-Uree 38,4 mg/dl
31
2.Dicultate
de a se
alimenta si
hidrata risc
de
deshidratare
-pacientul s a
e echilibrat
hidroelec-
trolitic n
24-48 ore;
-pacientul s a
nu devin a surs a
de infectie
pentru alte
persoane pe
toat a perioada
intern arii;
-pacientul s a
e
supravegheat
atent pe tot
timpul
intern arii;
-pacientul s a
aib a o
alimentatie
complet a n
circa 10 zile
-reechilibrez
hidroelectrolitic pacientul,
prin regim hidric 24-48 ore
(ap a si zeam a de orez),
apoi regim alimentar de
tranzitie, orez ert n ap a,
brnz a de vaci, carne art a;
-observ instalarea unor
reactii adverse la
administrarea
medicamentelor
Administrez la
indicatia medicului:
-Scobutil 1x2 f/zi;
-Algocalmin 1x2
f/zi;
-Papaverin a 1x2
f/zi;
-Amoxicilin a 500
mg la 8 ore
-Metoclopramid 1x2
f/zi
17, 18.11.2007
-pacientul ncearc a
s a se adapteze la
noul s au rol, declar a
c a durerea nu mai
este chiar a sa de
evident a.
19,20.11.2007
-pacientul si reia
ncet-ncet functia
digestiv a
21,22.11.2007
-stare general a
ameliorat a
T Hewell = 230 sec
32
-pacientul s a
e alimentat
conform
diagnosticului
si zilei de
boal a, pe tot
parcursul
spitaliz arii
-explorez nivelul de
cuno stinte al pacientului
despre alimente, modul lor
de preparare si despre
respectarea meselor;
-permit pacientului s a- si
aleag a alimentele n functie
de preferinte, dar s a
respecte indicatiile
medicului (regimul);
-reechilibrez
hidroelectrolitic pacientul
prin regim hidric 24-48 ore
(ap a si zeam a de orez),
apoi regim alimentar de
tranzitie, orez ert n ap a,
brnz a de vaci, carne art a,
ou ert moale, dup a 8-10
zile se pot introduce laptele
si mezelurile
Administrez la
-Scobutil 1x2 f/zi;
-Algocalmin 1x2
f/zi;
-Papaverin a 1x2
f/zi;
-Amoxicilin a 500
mg la 8 ore
-Metoclopramid 1x2
f/zi
TGO=25U/L
TGP=30U/L
Chol=161 mg/dl
TRG=100 mg/dl
Creatinin a=0,93
mg/dl
Na=132 mmol/l
K=3,9 mmol/l
Cl=203 mmol/l
Ex. Urin a:
Densitate=1015
Ph=5
Leu=neg
Nitrati=steril
Rare epitelii, rare
oxalatii de calciu
3.Greturi si
v ars aturi
-pacientul s a
aib a o stare de
confort zic n
urm atoarele 3
zile, iar
disparitia
diarei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul s a
e echilibrat
psihic n
decurs de 3
zile;
-asigur repausul zic si
psihic al pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a lenjeriei;
-administrez tratamentul
antispastic
-
17.11.2007
-pacientul prezint a
greturi si v ars aturi
18,19.11.2007
-pacientul declar a o
mbun at atire a st arii
generale
20, 21.11.2007
-pacientul nu mai
prezint a greturi sau
v ars aturi
23.11.2007
-stare general a bun a
33
-servesc pacientul cu
alimente la temperatur a
acceptabil a, prezentate
atr ag ator si la ore xe;
-calculez ratia caloric a 24
ore n functie de activitate
si vrst a
4.Diaree
-pacientul s a- si
recapete
echilibrul
hidric si
nutritional
n 1-2 zile
-recoltez produsele pentru
examen bacteriologic
(coprocultur a);
-mentin permanent
leg atura cu apartin atorii
pacientului;
-ncurajez permanent;
-educ membrii familiei n
privinta dietei
17.11.2007
stare de s an atate
alterat a, cu diaree
18, 19.11.2007
-pacientul simte o
ameliorare, nu mai
prezint a scaune
20,21, 22.11.2007
-stare de s an atate
bun a
5.Hiper-
termie
-pacientul s a
prezinte
temperatura
corporal a n
limite normale
n 1-2 zile
-m asor temperatura
corpului si notez n foaia
de temperatur a;
-supraveghez manifest arile
de deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A.,
comportamentul
pacientului
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
17.11.2007
hipertermie (38,3
0
C)
18, 19, 20.11.2007
temperatura n
limite normale
21, 22.11.2007
temperatura n
limite normale
34
6.Anxietate
-pacientul s a
e echilibrat
psihic n
decurs de 3
zile;
-sustin permanent
pacientul, ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingest a-excret a;
-observ permanent starea
pacientului si raportez
medicului orice modicare
ap arut a n starea de
s an atate a pacientului;
-ncurajez pacientul s a- si
exprime temerile si ai dau
exemple de cazuri care s-au
recuperat foarte repede
7.Vulnerabilitate
fat a de
pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei
-pacientul s a- si
satisfac a singur
nevoile n
decurs de 3
zile;
-pacientul s a
nu devin a surs a
de infectie
pentru alte
persoane pe
toat a durata
intern arii
-respect m asurile de
prevenire a infectiilor
noscomiale;
-educ pacientul cu privire
la m asurile de prevenire a
infectiilor
17.11.2007
-pacientul respect a
regulile de igien a
18, 19.11.2007
-pacientul se
conformeaz a
regulilor de igien a
20, 21, 22.11.2007
-stare general a
ameliorat a
35
8.Dicultate
de a se
odihni.
9.Decit de
cuno stinte
medicale
-pacientul s a
doarm a ore
suciente de
somn si s a se
trezeasc a
odihnit n
decurs de 2-3
zile
-asigur conditii de
favorizare a somnului,
semiobscuritate;
-rog ceilalti membri ai
echipei de ngrijire s a
procedeze asem an ator
pentru a ajuta pacientul s a
se odihneasc a;
-la ora de vizit a a
pacientilor de c atre medic
va externat
17.11.2007
pacientul nu
prezint a interes
pentru cuno stinte
medi-
cale18,19.11.2007
-pacientul ntreab a
despre tratament,
modalit ati de
recuperare a
s an at atii
20, 21, 11.2007
-pacientul a
demonstrat c a a
acumulat
cuno stintele
medicale din spital
36
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R.
1.Denumire
2.Doza
unic a
3.Doza
pe 24 ore
4.Ac tiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindicatii
37
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp
-activitate
antibacterian a larg a,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se manifest a
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul ind
neresorbabil ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acut a si
cronic a;
-colite acute si
cronice;
-diareea rezidual a
dup a dizenterie
- -
38
METOCLOPRAMID 1 ol a 2ole
-v ars aturi de
etiologie variat a,
preventiv n
chimioteraia
antitumoral a,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functional a a
stomacului si
duodenului,
prolaxia greturilor
si vomelor
postoperatorii,
u surarea intub arii
interstinale cnd
pilorul este dicil de
trecut, sughit,
migren a
-poate
produce
efecte extra
piramidale,
mai
frecvent la
copii, tineri
si b atrni;
-poate
simula
secretia de
prolactin a,
producnd
galactoree
-poate
produce
dureri
abdominale
diaree
-nu se
administreaz a
imediat dup a
interventii
chirurgicale pe
abdomen
PIAFEN 1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leocupernie
si noduli
cutanati
-leucopernie,
alergie la pirazoli
39
PAPAVERIN
A 1 ol a 2 ole
-antispastic n litiaza
biliar a, colecistit a,
colangit a, litiaz a
renal a, pielit a,
cistit a
-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrit a, enterit a,
colit a, colon iritabil,
pancreatit a,
dismenorice, anexit a
-
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracranian a
ALGOCALMIN 1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
post-operatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
SCOBUTIL 1 ol a 2 ole
-antispastic
predominant pe
aparatul digestiv, c ai
urinare, uter
Hiposali-
vatie,
somnolen-
t a,
diminu-
area
reectivi-
t atii
-glaucom;
-abdomen acut
40
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului
1.Timp Quick
Punctie venoas a
9 ml snge + 1 ml oxalat
T.Q.=12 14
11
12
11
2.Timp Howell
Punctie venoas a 9 ml
snge + 1 ml oxalat
T.H. =1
1
30
11
-2
1
30
11
160
11
3.Colesterolemie
Punctie venoas a, vacu-
tainer cu dop ro su
1,80 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH
Punctie venoas a 1,6 ml
snge + 0,4 ml citrat de
Na
1 10 mm/or a
7 13 mm/2 ore
10 mm/1 or a
41
5.Ionograma seric a
snge pe sticlute hepari-
nate
Na=135-152 m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl

=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5 m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
Na=137,7 m Eq/l
K
+
= 4,10 m Eq/l
Ca
2+
= 4,7 m Eq/l
Fe
3+
=100 m Eq/l
6.Glicemie
snge sau 2 ml snge + 4
ml orur a de Na uscat
0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen
Punctie venoas a 4,5 ml
snge + 0,5 ml citrat de
Na
200 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie
Punctie venoas a 5 10 ml
snge
600 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze
snge
TGO=2 20 U.I.
TGP = 2 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinin a
snge
0,6 1, 20 mg % 1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin
punctie venoas a pe mediu
de cultur a
Negativ a Negativ a
12.Uree sanguin a
Se recolteaz a prin punctie
venoas a 5 10 ml snge
0,20 0,40 g %
0
0,40 g %
0
42
13.Examen de urin a Sumar de urin a
Culoare galben citrin
Ph acid
Densitate 1010
1025
Urdulinogen: normal
Sedimente: rare
epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absent a
Pigmenti biliari: ab-
senti
-rare epitelii
-frecvente leucocite
-numeroase hematii
14.Urocultura
Dup a toaleta riguroas a
a organelor genito
urinare, se recolteaz a
urina din mijlocul jetului
urinar ntr-o eprubet a
steril a
-negativ a -negativ a
15.Coprocultura
Se recolteaz a scaun n re-
cipiente sterile speciale,
din trei locuri diferite
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.
Data extern arii: 22.11.2007
Num arul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolit a acut a
Starea pacientului la externare: pacientul n vrst a de 27 ani, inter-
nat pentru stare de s an atate alterat a, great a, v ars aturi, crampe abdominale si
scaune apoase, multiple si paloare, se externeaz a cu stare de s an atate bun a.
BILAN TUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
43
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu
respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiac a n limite normale,
soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMAND
ARI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de ap a numai de la surse sigure, dac a este posibil ap a plat a;
-s a spele ou ale nainte de a le sparge, cu ap a si cu detergent si s a nu consume mai ales ou a de rat a;
-erberea c arnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afum aturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezint a calit ati organoleptice corespunz atoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti
membri ai familiei impune, de urgent a, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetent a;
-sindrom de denutritie sever a cu multiple manifest ari carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita b auturile fermentate;
-va respecta conditiile de igien a (sp alarea minilor, sp alarea fructelor);
44
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mex-
aform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile.
n caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocain a 1-2% nainte de mas a cu 5-10 minute.
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI R.S. CU
ENTEROCOLIT
A ACUT
A
CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLIT
A ACUT
A
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodox a
Na tionalitate: Romn a
Ocupa tia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: B aicoi Prahova
Conditii de viat a: Pacientul locuie ste mpreun a cu familia ntr-un aparta-
ment cu 3 camere, baie, buc at arie, salubre, bine nc alzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.
Pacientul consum a alcool ocazional; nu e fum ator
Conditii de munc a: Satisf ac atoare
-pacientul prefer a carnea de porc, pui, legumele si fructele;
45
-pacientul face du s zilnic, baie general a o dat a pe s apt amn a, toaleta cavit atii bucale de 2 ori pe
zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleac a cu familia la munte din 2 n 2 s apt amni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: bun a
c)Date privind starea de s an atate anterioar a
1.Date antopometrice:
Greutate corporal a: 86 kg
n altime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativ a normal a;
-somnul normal, lini stitor, odihnitor;
-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grij a din cauza ametelii;
-alimentatia: -dou a mese principale, dou a gust ari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-elimin ari: mictiuni ziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezint a alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a f acut toate vaccin arile corespunz atoare vrstei;
-neag a afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatic a, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-f ar a important a.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vrsta de 8 ani
a)Motivele intern arii:
-greturi;
-v ars aturi;
46
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominal a difuz a;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrst a de 49 ani, f ar a antecedente patologice, care n urm a cu cteva
ore prezenta greturi, v ars aturi, scaune diareice, paloare, durere abdominal a difuz a.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolit a acut a de cauz a neprecizat a
d)Data intern arii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare general a alterat a;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiac a n limite normale
-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoas a periferic a;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV SI ANEXE:
-tranzit intestinal sever afectat;
47
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamental a
Manifest ari de
independent a
Manifest ari de
dependen t a
Surse de di-
cultate
1
-Nevoia de a respira
si de a avea o bun a circu-
latie
-frecventa respiratorie
vrstei 20 r/min;
-respiratii ritmice, f ar a
zgomote patologice;
-mi sc ari respiratorii libere;
-amplitudine normal a,
egal a de ambele hemi-
torace.
- -
48
2
-Nevoia de a bea si a
mnca
-
-great a;
-v ars aturi;
-dureri abdominale;
-lipsa poftei de mn-
care
-proces inam-
ator intestinal
3 -Nevoia de a elimina -
-scaune apoase si
multiple;
-transpiratii;
-proces inam-
ator intestinal
4
-Nevoia de a mi sca si a
avea o bun a postur a
-
-adinamie;
-durere abdominal a
difuz a;
-v ars aturi
-discomfort ab-
dominal
5
-Nevoia de a dormi si a se
odihni
-pacientul doarme ore su-
ciente de somn 6-9 ore si
are somn calm, f ar a co s-
maruri, adoarme cu u sur-
- -
6
-Nevoia de a se mbr aca si
dezbr aca
-pacientul se poate mbr aca
singur;
- si alege vestimentatia n
functie de anotimp, stare
psihic a si mai ales adecvat a
vrstei
- -
7
-Nevoia de a- si mentine
temperatura corpului n
limite normale
-
-u soar a hipertermie,
37,8
0
C
-proces inam-
ator intestinal
49
8
-Nevoia de a curat, n-
grijit, a- si proteja tegu-
mentele si mucoasele
-urechi de conformitate
normal a, curate;
-cavitate bucal a, nas, cu
mucoas a umed a si roz,
gingii aderente la dinti si
roz;
-unghii t aiate scurt, ngri-
jite;
-pacientul are deprinderi
normale, prezint a aspect
curat, ngrijit;
- -
9 -Nevoia de a comunica
-functionarea adecvat a a
organelor de simt;
-debitul verbal regulat;
-imagine pozitiv a despre
sine
- -
10
-Nevoia de a actiona con-
form propriilor convingeri
si valori
-are convingeri personale
fat a de realitate;
-folose ste obiecte reli-
gioase personale;
-pacientul face rug aciuni
seara
- -
11
-Nevoia de a preocupat
n privinta realiz arii
-pacientul ia singur decizii;
-uneori si manifest a st arile
suete sti;
-este singur c a se va face
bine si- si va duce viata nor-
mal
- -
50
12
-Nevoia de a evita peri-
colele
-
-starea general a al-
terat a
-alterarea tranz-
itului intestinal
13
-Nevoia de a nv ata s a-
si p astreze sau s a- si recu-
pereze s an atatea
-pacientul prezint a dorinta
de a nv ata despre cum s a-
si recapete starea de s an a-
tate;
-acumuleaz a cu u surint a
cuno stintele medicale
- -
14 -Nevoia de a se recrea -
-momentan pa-
cientul nu se poate
recrea, ind pre-
ocupat de vindecare
-boala n sine,
frica de compli-
catii
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN T
A
-dicultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fat a de pericole;
-dicultatea de a se odihni;
-decit de cuno stinte medicale
b)PROBLEME POTEN TIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN T
A A PACIENTULUI R.S.
-dependent a moderat a bolnavul este partial dependent n satisfacerea nevoilor
fundamentale, pentru o perioad a de timp recurgnd la ajutorul unei alte persoane;
51
-dependent a temporar a independenta va surveni atunci cnd pacientul are problema
medical a rezolvat a, dar mai ales cnd este preg atit s a urmeze ntocmai prescriptiile medicului
(cnd posed a cuno stintele necesare, dar mai ales cnd con stientizeaz a gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominal a din cauza procesului inamator in-
testinal, manifestat a difuz, uneori si sub form a de colici.
2.Dicultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor ap arute n urma infectiei intesti-
nale.
3.Greturi si v ars aturi din cauza procesului inamator intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inamator intestinal, manifestat a prin cre sterea temperaturii
corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestat a prin frica de complicatii.
7.Vulnerabilitate fat a de pericole din cauza procesului in-
fectios, manifestat a prin riscul de deshidratare si de anemiere.
8.Dicultatea de a se odihni din cauza manifest arilor bolii.
9.Decit de cuno stinte medicale din cauz a c a pacientul nu s-a lovit niciodat a de astfel de prob-
leme.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul s a e echilibrat hidroelectrolitic n 24-48 ore;
-pacientul s a prezinte temperatura corporal a n limite normale n aproximativ 1-2 zile;
-pacientul s a nu devin a surs a de infectie pentru alte persoane, pe toat a durata intern arii;
-pacientul s a benecieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a e alimentat corespunz ator diagnosticului, pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a e investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul inern arii;
-pacientul s a aib a o stare de confort zic n urm a-
toarele 3 ziler, si disparitia diareei n timp de 1-2 zile;
52
-pacientul s a capete cuno stinte medicale n termen de
INTERVEN TII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatur a si umiditate op-
tim a 22
0
C;
-administrez medicatia prescris a de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.
Probleme de
dependen t a
Obiective
INTERVEN TII
Evaluare
Autonome Delegate
53
1.Durere
abdominal a
-preg atirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul s a
prezinte disparitia
durerii n cteva
zile;
-pacientul s a e
alimentat
corespunz ator
diagnosticului si
zilei de boal a, pe
tot timpul
intern arii;
-pacientul s a e
investigat si tratat
corespunz ator
diagnosticului pe
timpul intern arii
-amplasez pacientul
ntr-un salon luminat,
lini stit, f ar a factori
perturbatori pe ct
se poate de izolat,
m acar cu un paravan;
-acop ar patul
pacientului cu
mu sama si alez a;
-lini stesc pacientul,
comunicnd
permanent cu el;
-asigur mediu
securizant si conditii
de microclimat;
-supraveghez scaunul,
frecventa, consistenta;
-supraveghez durerile
abdominale
-recoltez snge
pentru
hemoleucogram a,
ionogram a,
transaminaze,
bilirubinemie;
-examen
coprocultur a si
coproparazito-
logic
20.11.2007
stare alterat a de
s an atate, dar
colaboreaz a cu
echipa de ngrijire
21, 22.11.2007
o ameliorare a
st arii de s an atate,
scaunele diareice
s-au r arit
23.11.2007
-starea de s an atate
a pacientului s-a
mbun at atit
24.11.2007
stare de s an atate
bun a
2.Greturi si
v ars aturi
-pacientul s a aib a
o stare de comfort
zic n
urm atoarele 3 zile,
iar disparitia
diareei n timp de
1-2 zile;
-pacientul s a e
echilibrat psihic n
decurs de 3 zile
-asigur repausul zic
si psihic al
pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul
antispastic
-
20.11.2007
greturi si v ars aturi
21, 22.11.2007
-pacientul declar a
o mbun at atire a
st arii generale
23.11.2007
-pacientul nu mai
prezint a greturi
sau v ars aturi
24.11.2007
-stare general a
bun a
54
3.Diaree
-pacientul s a- si
recapete echilibrul
hidric si
nutritional n 1-2
zile
-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic;
-mentin permanent
leg atura cu
apartin atorii
pacientului;
-recomand
pacientului pozitia
antalgic a de
diminuare a durerilor
-
20.11.2007
stare de s an atate
alterat a, cu diaree
21, 22.11.2007
-pacientul simte
o ameliorare, nu
simtitor;
-scaunele sunt
de consistent a
semisolide;
23.11.2007
bun a
55
4.Dicultate de
a se alimenta si
hidrata risc
de deshidratare
-pacientul s a e
echilibrat
hidroelectrolitic n
24-48 ore;
-pacientul s a nu
devin a surs a de
infectie pentru alte
persoane pe toat a
perioada
intern arii;
-pacientul s a e
supravegheat atent
pe tot timpul
intern arii;
o alimentatie
complet a n circa
10 zile
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 24-48 ore (ap a
si zeam a de orez);
-regim alimentar de
tranzitie, orez ert n
ap a, brnz a de vaci,
carne art a, ou er
moale; dup a 8-10 zile
se pot introduce
laptele si mezelurile
Administrez
la indicatia
medicului:
-Scobutil, Algo-
calmin Papaver-
in a cte o ol a
din ecare n in-
jectie, intramus-
cular;
-Furazolidon 4x1
/zi
20.11.2007
-pacientul ncearc a
s a se adapteze
la noul s au rol,
declar a c a durerea
nu mai este chiar
a sa de evident a.
21, 22.11.2007
-pacientul nc a nu
se poate alimenta
normal, se simt
sl abit
23.11.2007
-pacientul ncepe
s a m annce n
cantit ati mici,
respectnd indi-
catiile medicului;
mai prezint a
scaune apoase
24.11.2007
bun a
5.Hipertermie
-pacientul s a
prezinte
temperatura
corporal a n limite
normale n 1-2 zile
-m asor temperatura
corpului si notez n
foaia de temperatur a;
-supraveghez
manifest arile de
deshidratare, aspectul
pulsul, T.A.,
comportamentul
pacientului
-administrez
tratament an-
tiinfectios
recomandat de
medic
20.11.2007
hipertermie (38
0
C)
21, 22.11.2007
-termperatura n
limite normale
23, 24.11.2007
-temperatura n
limite normale
56
6.Anxietate
-pacientul s a e
echilibrat psihic n
decurs de 3 zile;
-sustin permanent
pacientul,
ncurajndu-l;
-calculez bilantul
ingest a-excret a;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez meidcului
orice modicare
s an atate a acestuia;
-ncurajez pacientul
s a- si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
-
20.11.2007
-pacientul este
anxios
21, 22.11.2007
-pacientul ncepe
s a- si revin a, nu
mai este speroat
23, 24.11.2007
-stare general a
bun a
7.Vulnerabilitate
fat a de
pericole. Risc
de transmitere
a infectiei
-pacientul s a- si
satisfac a singur
nevoile n decurs
de 3 zile;
-pacientul s a nu
devin a surs a de
infectie pentru alte
persoane pe toat a
durata intern arii
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la m asurile de
20.11.2007
-pacientul respect a
regulile de igien a
21, 22.11.2007
-pacientul se
conformeaz a
regulilor de igien a
23, 24.11.2007
-stare general a
ameliorat a
57
8.Dicultate de
a se odihni.
-pacientul s a
doarm a ore
suciente de somn
si s a se trezeasc a
odihnit n decurs
de 2-3 zile
-asigur conditii de
semiobscuritate;
pentru a ajuta
pacientul s a se
odihneasc a;
pacientului de c atre
medic, acesta din
urm a l anunt a c a n
ziua urm atoare va
externat
-
20.11.2007
scaune diareice,
ceea ce l
mpiedic a s a se
odihneasc a
21, 22.11.2007
-pacientul se simte
mai lini stit, spune
c a a reu sit s a
doarm a
23, 24.11.2007
-pacientul doarme
normal
9. Decit de
cuno stinte
medicale
-pacientul s a
capete cuno stinte
medicale n
termen de 24 ore
si s a prezinte
ntelegerea lor
-explic pacientului
orice tehnic a
ntreprins a, scopul si
importanta ei n
procesul de
vindecare;
-i detaliez regimul pe
care trebuie s a-l
urmeze pentru
recuperarea st arii de
s an atate;
-fac educatie pentru
s an atate si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare extern arii;
-nsotesc pacientul la
garderob a;
-predau pacientul
apartin atorilor
-
20.11.2007
-pacientul nu
prezint a interes
pentru cuno stinte
medicale
21, 22.11.2007
-pacientul ntreab a
despre tratament,
modalit ati de
recuperare a
s an at atii
23, 24.11.2007
-pacientul a
demonstrat c a a
acumulat
cuno stinte
medicale din spital
58
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
Num ar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolit a acut a de cauz a neprecizat a
Starea pacientului la externare:
Pacientul n vrst a de 49 ani, internat cu stare de s an atate alterat a, gret a, v ars aturi, durere ab-
dominal a difuz a, scaune diareice multiple si paoare, se externeaz a cu stare de s an atate foarte bun a.
BILAN TUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent bilat-
eral R=18r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiac a n limite normale, soc apexian n spatiul V in-
tercostal stng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferic a normal a.
RECOMAND
ARI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afum aturi;
-respectarea regulilor de igien a att personal ct si alimentar;
-evitarea consumului de ou a care nu au nscrise pe ele termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgent a la medic;
-prezentarea periodic a la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carential a (feripriv a sau prin decit de acid folic);
-inapetent a;
-infectie urinar a;
-risc de transmitere a infectiei.
59
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei;
-va respecta m asurile de prevenire a infectiilor (sp alarea minilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din com-
plexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.
1.Denumire
2.Doza
unic a
3.Doza
pe 24
ore
4.Ac tiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindicatii
60
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp
-activitate
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
numai la nivelul
medicamentul ind
neresorbabil ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acut a si
cronic a;
-colite acute si
cronice;
-diareea rezidual a
dup a dizenterie
- -
61
METOCLOPRAMID
1 ol a 2ole
-v ars aturi de
etiologie variat a,
preventiv n
chimioteraia
antitumoral a,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functional a a
stomacului si
duodenului,
prolaxia greturilor
si v ars aturilor
postoperatorii,
intestinale cnd
trecut, sughit,
migren a
-poate
produce
efecte
extrapirami-
dale, mai
frecvent la
copii, tineri
si b atrni;
-poate simula
secretia de
prolactin a,
producnd
galactoree;
-poate
produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se
administreaz a
imediat dup a
interventii
chirurgicale pe
abdomen
PIAFEN 1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
62
PAPAVERIN
A 1 ol a 2 ole
renal a, pielit a,
cistit a
-adjuvant n ulcer
pancreatit a,
dismenoree, anexit a
-
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracranian a
ALGOCALMIN 1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii,
colici renale si
biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
SCOBUTIL 1 ol a 2 ole
-antispastic
predominant pe
urinare, uter
-hipersaliva-
tie,
tahicardie,
somnolent a,
diminuarea
reectivit a-tii
-glaucom;
-abdomen acut
63
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale
Valorile pa-
cientului
1.Timp Quick
Punctie venoas a
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu T.Q.=12 14
11
12
11
2.Timp Howell
Punctie venoas a 9 ml snge + 1 ml
oxalat de potasiu
T.H. =1
1
30
11
-2
1
30
11
160
11
3.Colesterolemie
Punctie venoas a, vacutainer cu dop
ro su
1,80 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH
Punctie venoas a 1,6 ml snge + 0,4
ml citrat de Na f ar a staz a
1 10 mm/or a
7 13 mm/2 ore
10 mm/1 or a
64
5.Ionograma
seric a
Punctie venoas a 10 ml snge pe sti-
clute heparinate
Na=135-152 m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl

=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5 m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
Na=137,7 m
Eq/l
K
+
= 4,10 m
Eq/l
Ca
2+
= 4,7 m
Eq/l
Fe
3+
=100 m
Eq/l
6.Glicemie
Punctie venoas a 5 ml snge sau 2 ml
snge + 4 ml orur a de Na uscat
0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen
ml citrat de Na
200 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie Punctie venoas a 5 10 ml snge 600 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoas a 5 10 ml snge
TGO=2 20 U.I.
TGP = 2 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinin a
Punctie venoas a 5 10 ml snge
simplu
0,6 1, 20 mg % 1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin punctie
venoas a pe mediu de cultur a
Negativ a Negativ a
12.Uree sanguin a
Se recolteaz a prin punctie venoas a
5 10 ml snge simplu
0,20 0,40 g %
0
0,40 g %
0
65
13.Examen de ur-
in a
Sumar de urin a
Ph acid
Densitate 1010 1025
Urolulinogen: normal
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absent a
senti
-rare epitelii
-frecvente leu-
cocite
-numeroase
hematii
14.Urocultura
Dup a toaleta riguroas a a organelor
genito urinare, se recolteaz a urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubet a steril a
15.Coprocultura
Se recolteaz a scaun n recipiente
sterile speciale, din trei locuri
diferite
PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTULUI M.T. CU
ENTEROCOLIT
A ACUT
A
66
CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT
A ACUT
A:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
67
Nume: M.
Prenume: T.
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodox a
Na tionalitatea: Romn a
Ocupa tie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viat a:
-pacientul locuie ste cu sotia si cei doi b aieti ntr-un aparta-
ment cu 3 camere, buc at arie si baie, salubre, bine nc alzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consum a putin alcool, dar nu este fum ator.
Conditii de munc a: bune
-pacientul prefer a ciorbele de orice fel, carnea de pui;
-pacientul face du s zilnic, baie general a o dat a pe s apt amn a si toaleta cavit atii bucale de 2 ori pe
zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul ascult a muzic a, i place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune
1.2.DATE PRIVIND STAREA DE S
AN
ATATE ANTERIOAR

A:
a)Date antopometrice: -greutate corporal a 90 kg;
-n altime 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poart a ochelari;
-acuitate gustativ a normal a
68
-somnul: normal, lini stitor, odinitor;
-mobilitate pacientul nu are nici un fel de probleme de mers;
-alimentatia trei mese principale, dou a gust ari;
-lichide ingerate 1, 5 - 2 l/zi;
-elimin ari mictiuni ziologice normale;
-1scaun/zi;
-nu prezint a alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a f acut toate vaccin arile corespunz atoare vrstei;
-neag a afectiuni infecto contagioase de
tip LUES, SIDA TBC, hepatit a, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet de grad II
d)Antecedentele personale patologice: f ar a important a
a)Motivele intern arii:
-greturi;
-v ars aturi;
-scaune subtiri, lichide 10/zi;
-durere abdominal a colicativ a;
-paloare.
b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrst a de 54 ani, f ar a antecedente patologice de 12
ore, prezint a greturi, v ars aturi, durere abdominal a colicativ a si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolit a acut a de cauz a neprecizat a
d)Data intern arii: 24.11.2007
e)Examen clinic pe aparate:
-stare general a alterat a din cauza simptomatologiei;
-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratia;
69
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio vascular:
-matitate cardiac a n limite normale;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
Aparat digestiv si anexe:
-tranzit intestinal alterat;
-scaune diareice multiple.
Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nr.
crt.
Nevoia
fundamental a
Manifest ari de
independent a
Manifest ari de
dependen t a
Surse de
dicultate
0 1 2 3 4
70
1
Nevoia de a res-
pira si
a avea o bun a cir-
culatie
-frecventa respiratorie normal a
vrstei 22 r/min, respiratii ritmice,
f ar a zgomote patologice;
-mi sc ari respiratorii libere;
-aplitudine normal a, egal a, de am-
bele hemitorace.
- -
2
Nevoia de a bea si
de a mnca
-
-great a, v ars aturi;
-durere abdominal a col-
icativ a;
-lipsa poftei de mncare
-procesul in-
amator
intestinal
3
Nevoia de a elim-
ina
-
-scaune apoase si multi-
ple;
-transpiratii;
-procesul in-
amator
intestinal
4
Nevoia de a se
mi sca si a avea o
bun a postur a
-
-adinamic;
-durere abdominal a col-
icativ a;
-v ars aturi
-disconfort
abdominal
5
Nevoia de a dormi
si de a se odihni
-pacientul doarme ore suciente
de somn (8 ore) si are somn calm,
f ar a co smaruri, adoarme cu u sur-
- -
6
Nevoia de a
se mbr aca si
dezbr aca
-pacientul se poate mbr aca sin-
gur, si alege vestimentatia n
functie de anotimp si stare psihic a
- -
7
Nevoia de a- si
mentine temper-
atura corpului n
limite normale
- -T=37,9
0
C m asurat a
sub axil a
-posibil pro-
ces infectios
71
8
Nevoia de a
curat, ngrijit, de
a- si proteja tegu-
mentele si mu-
coasele
-urechi de conformitate normal a,
curate;
-cavitate bucal a, nas cu mucoas a
umed a si roz, gingii roz, aderente
dintilor;
-unghii t aiate scurt, ngrijite;
-pacientul are deprinderi igienice
normale
- -
9
Nevoia de a co-
munica
-functionarea adecvat a;
-debit verbal regulat;
-imagine pozitiv a despre sine
- -
10
Nevoia de a
actiona conform
propriilor convin-
geri si valori
-are convingeri personale, pe care
si le respect a;
-cite ste c arti, poart a discutii cu
colegii de camer a si cu echipa;
-pacientul si respect a valorile re-
ligioase
- -
11
Nevoia de a pre-
ocupat n privinta
realiz arii
-pacientul este optimist n privinta
vindec arii;
-uneori si manifest a si st ari de bu-
curie;
-el spune c a boala lui este ceva
trec ator
- -
12
Nevoia de a evita
pericolele
-
-starea general a alterat a
-alterarea
tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN T
A AL PACIENTULUIM.T.
-dependenta moderat a bolnavul este partial dependent n sat-
72
isfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat n spital;
-dependenta este temporar a, independenta va surveni atunci cnd pa-
cientul are problema medical a rezolvat a, dar mai ales cnd este preg atit s a
urmeze ntocmai prescriptiile medicului (cnd posed a cuno stintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
1.Durere abdominal a din cauza procesului inamator intestinal, manifestat a olicativ.
corporale.
nale.
fectios, manifestat a prin riscul de deshidratare si alte complicatii
8.Dicultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Decit de cuno stinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul s a e echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore;
-pacientul s a prezinte temperatura corporal a n limite normale n 1 2 zile;
-pacientul s a nu devin a surs a de infectie pentru alte persoane pe toat a durata intern arii;
-pacientul s a benecieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a e alimentat corespunz ator diagnosticului si zilei de boal a pe tot timpul intern arii;
-pacientul s a aib a o stare de confort zic n urm a-
toarele 3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1- 2 zile;
-pacientul s a capete cuno stinte medicale n termen de 24
ore si s a prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
73
3.2.INTERVEN TII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit,
temperatur a si umiditate optime (22
0
C), lipsa curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-administrez medicatia prescris a de medic;
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunz ator evolutiei bolii;
-preg atesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de
laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul inger a excret a;
-preg atesc materialele si instrumentele necesare recolt arii;
-sustin educatia pentru s an atate;
-veric gradul de luare la cuno stint a de c atre bolnav a informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A PACIENTULUI M.T.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de
dependen t a
Obiective INTERVEN TII Evaluare
Autonome Delegate
74
1.Durere
abdominal a
-preg atirea
conditiilor de
ngrijire;
-pacientul s a
prezinte
disparitia durerii
n cteva ore;
-pacientul s a
benecieze
De un mediu
confortabil si
securizant pe tot
timpul intern arii;
-pacientul s a e
alimentat
corespunz ator
diagnosticului si
a zilei de boal a
pe tot parcursul
intern arii;
-plasez pacientul
ntr-un salon luminos,
lini stit, f ar a factori
perturbatori, pe cte se
poate izolat, m acar cu
un paravan dac a nu se
poate o rezerv a
separat a pentru el;
-acop ar patul
pacientului cu mu sama
si travers a;
-lini stesc pacientul,
comunicnd permanent
cu el;
-asigur mediu
securizant si conditii de
microclimat;
-supraveghez scaunul,
frecventa, consistenta;
-supraveghez durerile
abdominale;
-recomand pacientului
pozitia antalgic a de
diminuare a durerilor
-recoltez snge
pentru
hemoleucogram a,
ionogram a,
transaminaze
bilirubinemie;
-examen
coprocultur a si
coproparazitologic
24.11.2007
Pacientul
prezint a stare
alterat a de
s an atate, dar
colaboreaz a cu
echipa de
ngrijire.
25.11.2007
Pacientul
prezint a o
ameliorare a
st arii de
s an atate,
scaunele
diareice s-au
r arit.
26.11.2007
Starea de
s an atate s-a
mbun at atit
Scaunul de
2/zi, de
consistent a
aproape
normal a
27.11.2007
Stare general a
bun a
75
2.Dicultate de a
se alimenta si
hidrata risc de
deshidratare
-pacientul s a e
echilibrat
hidroelectrolitic
n 24-48 ore;
-pacientul s a nu
devin a surs a de
infectie pentru
alte persoane pe
toat a perioada
intern arii;
-pacientul s a e
supravegheat
atent pe tot
timpul intern arii;
o alimentatie
complet a n circa
10 zile, pe tot
timpul intern arii;
-pacientul s a e
investigat si
tratat conform
diagnosticului pe
timpul intern arii
-reechilibrez
hidroelectrolitic
pacientul, prin regim
hidric 24-48 ore (ap a si
zeam a de orez), apoi
regim alimentar de
tranzitie, orez ert n
ap a, brnz a de vaci,
carne art a, ou ert
moale; dup a 8 10 zile
se pot introduce laptele
si mezelurile.
Administrez la
-Scobutil
+Algocalmin +
Papaverin a cte o
ol a din ecare n
injectie
intramuscular a;
Furazolidon 4x1/zi
24, 25.11.2007
-pacientul
ncearc a s a se
adapteze la
noul s au rol,
declar a c a
durerea nu mai
este chiar a sa
de evident a.
26.11.2007
-stare general a
bun a simtitor;
-scaunele sunt
de consistent a
semisolid a
76
3.Greturi si
v ars aturi
-pacientul s a
aib a o stare de
confort zic n
urm atoarele 3
zile, iar disparitia
diareei n timp
de 1-2 zile;
-pacientul s a e
echilibrat psihic
n decurs de 3
zile;
-asigur repausul zic si
psihic al pacientului;
-mentin igiena
tegumentelor, a
lenjeriei;
-administrez
tratamentul antispastic
-
24.11.2007
-pacientul
prezint a greturi
si v ars aturi
25.11.2007
-pacientul
declar a o
mbun at atire a
st arii generale
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezint a
greturi sau
v ars aturi
4.Diaree
-pacientul s a- si
recapete
echilibrul hidric
si nutritional n
1-2 zile
-recoltez produsele
pentru examen
bacteriologic
(coprocultur a);
-mentin permanent
leg atura cu apartin atorii
pacientului;
-ncurajez permanent
pacientul;
-educ membrii familiei
n privinta dietei
24.11.2007
-scaune
diareice
multiple
25, 26.11.2007
-frecventa
scaunelor s-a
mai redus
77
5.Hipertermie
-pacientul s a
prezinte
temperatura
corporal a n
limite normale n
1-2 zile
-m asor temperatura
corpului si notez n
foaia de temperatur a;
-supraveghez
manifest arile de
deshidratare, aspectul
pulsul, T.A.,
comportamentul
pacientului
-administrez
tratament
antiinfectios
recomandat de
medic
24.11.2007
-hipertermie
(37,9
0
C)
25, 26.11.2007
-termperatura
corporal a n
limite normale
6.Anxietate
-pacientul s a e
echilibrat psihic
n decurs de 3
zile;
-sustin permanent
pacientul,
ncurajn-du-l;
-calculez bilantul
ingest a-excret a;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modicare
s an atate a pacientului;
-ncurajez pacientul
s a- si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte repede
-
24.11.2007
-pacientul este
anxios
25, 26.11.2007
-pacientul
ncepe s a- si
revin a, nu mai
este speriat
78
7.Vulnerabili-
tate fat a de
pericole.
Risc de
transmitere a
infectiei
-pacientul s a- si
satisfac a singur
nevoile n decurs
de 3 zile;
-pacientul s a nu
devin a surs a de
infectie pentru
alte persoane pe
toat a durata
intern arii
noscomiale;
-educ pacientul cu
privire la m asurile de
-
24.11.2007
-pacientul
respect a
regulile de
igien a
25.11.2007
-pacientul se
conformeaz a
regulilor de
igien a
26.11.2007
-stare general a
ameliorat a
8.Dicultate de a
se odihni.
-pacientul s a
doarm a ore
suciente de
somn si s a se
trezeasc a odihnit
n decurs de 2-3
zile
-asigur conditii de
semiobscuritate;
pentru a ajuta pacientul
s a se odihneasc a;
pacientilor de c atre
medic, acesta l anunt a
c a mine va externat
-
24.11.2007
-pacientul
prezint a scaune
diareice, ceea
ce l mpiedic a
s a se
odihneasc a
25.11.2007
-pacientul se
simte mai
lini stit, spune
c a a reu sit s a
doarm a
26.11.2007
-pacientul
doarme normal
79
9.Decit de
cuno stinte
medicale
-pacientul s a
capete cuno stinte
medicale n
termen de 24 ore
si s a prezinte
ntelegerea lor n
decurs de 2 zile
-explic pacientului
orice tehnic a
ntreprins a, scopul si
importanta ei n
procesul de vindecare;
-i detaliez regimul pe
care trebuie s a-l urmeze
pentru recuperarea
st arii de s an atate;
-fac educatie pentru
s an atate si cu membri
familiei;
-fac demersurile
necesare extern arii;
-nsotesc pacientul la
garderob a;
-predau pacientul
apartin atorilor
-
24.11.2007
-pacientul nu
prezint a interes
pentru
cuno stinte
medicale
25.11.2007
-pacientul
ntreab a despre
tratament,
modalit ati de
recuperare a
s an at atii
26.11.2007
-pacientul a
demonstrat c a
a acumulat
cuno stinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
Num arul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolit a acut a
Starea pacientului la externare: pacientul n vrst a de 54 ani, inter-
nat pentru stare de s an atate alterat a, great a, vom a, durere abdominal a si scaune
apoase, multiple si paloare, se externeaz a cu stare de s an atate foarte bun a.
BILAN TUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal;
80
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu
respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;
-aparat cardio vascular: matitate cardiac a n limite normale,
soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote cardiace ritmice;
RECOMAND
ARI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;
-consumul de ap a numai de la surse sigure, dac a este posibil ap a plat a;
-s a spele ou ale nainte de a le sparge, cu ap a si cu detergent si s a nu consume mai ales ou a de rat a;
-erberea c arnii nainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezint a calit ati organoleptice corespunz atoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti
membri ai familiei impune, de urgent a, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitaliz arii;
-inapetent a.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la m asurile de prevenire
a infectiilor, sp alarea minilor nainte de consumul alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea b auturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:
81
Antibiotice: Amoxicilin a 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.
1.Denumire
2.Doza
unic a
3.Doza
pe 24 ore
4.Ac tiune si
indicatii
5.Reactii
adverse
6.Contraindicatii
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp
-activitate
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
numai la nivelul
medicamentul ind
neresorbabil ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acut a si
cronic a;
-colite acute si
cronice;
-diareea rezidual a
dup a dizenterie
- -
82
2.METOCLOPRAMID
(ole)
1 ol a 2ole
-v ars aturi de
etiologie variat a,
preventiv n
chimioterapia
antitumoral a,
gastropareza
diabeticilor,
adjuvant n
explorarea
functional a a
stomacului si
duodenului,
prolaxia greturilor
si vomelor
postoperatorii,
intestinale cnd
trecut, sughit,
migren a
-poate
produce
efecte
extrapirami-
dale, mai
frecvent la
copii, tineri
si b atrni;
-poate simula
secretia de
prolactin a,
producnd
galactoree;
-poate
produce
dureri
abdominale,
diaree
-nu se
administreaz a
imediat dup a
interventii
chirurgicale pe
abdomen
3.PIAFEN
(ole)
1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie si
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
83
4.PAPAVERIN
A 1 ol a 2 ole
renal a, pielit a,
cistit a
-adjuvant n ulcer
pancreatit a,
dismenoree, anexit a
-
-glaucom, aritmii
cardiace,
hipertensiune
intracranian a
5.ALGOCALMIN
(ole)
1 ol a 2 ole
-toate tipurile de
dureri, inclusiv
postoperatorii, colici
renale si biliare
-efecte
alergice
cutanate,
leucopenie,
noduli
cutanati
-leucopenie,
alergie la pirazoli
6.SCOBUTIL
(ole)
1 ol a 2 ole
-antispastic
predominant pe
urinare, uter
-hipersaliva-
tie,
tahicardie,
somnolent a,
diminuarea
reectivit a-tii
-glaucom;
-abdomen acut
84
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale
Valorile pa-
cientului
1.Timp Quick
Punctie venoas a
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu T.Q.=12 14
11
12
11
2.Timp Howell
Punctie venoas a 9 ml snge + 1 ml
oxalat de potasiu
T.H. =1
1
30
11
-2
1
30
11
160
11
3.Colesterolemie
Punctie venoas a, vacutainer cu dop
ro su
1,80 2,80 g
0
/00 3,35 g
0
/00
4.VSH
ml citrat de Na f ar a staz a
1 10 mm/or a
7 13 mm/2 ore
10 mm/1 or a
5.Ionograma seric a Punctie venoas a 10 ml snge pe sti-
clute heparinate
Na=135-152 m Eq/l
K
+
=3,5-5,4 m Eq/l
Cl

=94-111 m Eq/l
Ca
2+
=4,5-5,5 m Eq/l
Fe
3+
=80-120 y%
I
1
=3-8y%
P
+
=2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu
+
=80-107 %
Na=137,7 m
Eq/l
K
+
= 4,10 m
Eq/l
Ca
2+
= 4,7 m
Eq/l
Fe
3+
=100 m
Eq/l
85
6.Glicemie
Punctie venoas a 5 ml snge sau 2
ml snge + 4 ml orur a de Na uscat 0,80-1,20 mg % 94 mg %
7.Fibrinogen
ml citrat de Na
200 400 mg 241 mg %
8.Lipidemie Punctie venoas a 5 10 ml snge 600 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoas a 5 10 ml snge
TGO=2 20 U.I.
TGP = 2 16 U.I.
17,8 U.I.
19,60 U.I.
10.Creatinin a
Punctie venoas a 5 10 ml snge
simplu
0,6 1, 20 mg % 1,19 mg %
11.Hemocultura
Recoltarea sngelui prin punctie
venoas a pe mediu de cultur a
Negativ a Negativ a
12.Uree sanguin a
Se recolteaz a prin punctie venoas a
5 10 ml snge simplu
0,20 0,40 g %
0
0,40 g %
0
13.Examen de ur-
in a
Sumar de urin a
Ph acid
Densitate 1010 1025
Urolulinogen: normal
Sedimente: rare epitelii
Glucoza: absent a
senti
-rare epitelii
-frecvente leu-
cocite
-numeroase
hematii
14.Urocultura
Dup a toaleta riguroas a a organelor
genito urinare, se recolteaz a urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubet a steril a
86
15.Coprocultura
Se recolteaz a scaun n recipiente
sterile speciale, din trei locuri
diferite
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inamatie simultan a a intestinului subtire si a colunului.
Am avut sub ngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-v ars aturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-v ars aturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-v ars aturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a xat diagnosticul de enterocolit a acut a.
Ace stia s-au externat dup a cteva zile n stare foarte bun a.
87
III.2.EVALUAREA FINAL
A
1.Pacientul A.R.:
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo colaterale: f ar a important a
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani
Diagonostic: enterocolit a acut a
2.Pacientul R.S.:
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani
3.Pacientul M.T.:
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente personale patologice: f ar a important a
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):
1.Durere abdominal a din cauza procesului inamator intestinal, manifestat colicativ sub form a
de crampe.
nale.
88
corporale.
fectios, manifestat a prin riscul de deshidratare si de adinamie.
leme.
Pacientul nr. 2 (R.S.):
1.Durere abdominal a din cauza procesului inamator intestinal, manifestat difuz, uneori sub
form a de colici.
nale.
corporale.
7.Vulnerabilitate fat a de pericole din cauza procesului
infectios, manifestat a prin cre sterea temperaturii corporale.
leme.
Pacientul nr. 3 (M.T.):
1.Durere abdominal a din cauza procesului inamator intestinal, manifestat colicativ.
corporale.
89
nale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestat a uneori prin team a.
fectios, manifestat a prin riscul de deshidratare si alte complicatii.
8.Dicultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii.
9.Decit de cuno stinte medicale din cauz a c a pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul s a benecieze de conditii de microclimat si mediu securizant.
2.Pacientul s a supravegheat atent si permanent.
3.Pacientul s a e investigat si tratat corespunz ator diagnosticului si zilei de boal a.
4.Pacientul s a e alimentat conform diagnosticului si zilei de boal a.
5.Pacientul s a benecieze de ngrijiri de igien a pe toat a perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Pacientul s a e supravegheat atent pe tot timpul intern arii.
-Pacientul s a aib a o stare de confort zic n urm a-
toarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 2 zile.
-Pacientul s a e echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul s a- si satisfac a singur nevoile n decurs de 3 zile.
-Pacientul s a e investigat si tratat conform diagnosticului, pe toat a durata intern arii.
-Pacientul s a capete cuno stinte medicale n termen de
-Pacientul s a e echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore.
-Pacientul s a prezinte temperatura corporal a n limite normale n 1 2 zile.
90
-Pacientul s a nu devin a surs a de infectie pentru alte persoane pe toat a durata intern arii.
-Pacientul s a e echilibrat hidroelectrolitic n 24 48 ore.
-Pacientul s a prezinte temperatura corporal a n limite normale n 1 2 zile.
-Pacientul s a nu devin a surs a de infectie pentru alte persoane pe toat a durata intern arii.
-Pacientul s a benecieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul intern arii.
-Pacientul s a e alimentat corespunz ator diagnosticului si zilei de boal a pe tot timpul intern arii.
-Pacientul s a e investigat si tratat conform diagnosticului pe toat a durata intern arii.
-Pacientul s a e supravegheat atent pe tot timpul intern arii.
INTERVEN TII AUTONOME:
-Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa, afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, f ar a curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante.
-M asor functiile vitale ale pacientului (P,R, T
0
, T.A.), diureza, scaun, greutate corporal a.
-Calculez bilantul ingest a excret a.
-Observ orice modicare ap arut a n starea bolnavului.
-Preg atesc pacientul pentru orice explorare.
-Preg atesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare.
-Transport probele de laborator n sectorul clinic.
91
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 48 ore (ap a si zeam a
de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez ert n ap a, brnz a de vaci, carne
art a, ou ert moale; dup a 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cuno stinte al pacientului despre ali-
mente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor.
-Permit pacientul s a- si aleag a alimentele n functie de preferinte, dar s a respecte indicatiile
medicului.
-Asigur repausul zic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabil a, prezentate atr ag ator si la ore xe.
-Calculez ratia caloric a pe 24 ore, n functie de activitate si vrst a.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent leg atura cu apartin atorii pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-M asor temperatura corpului si notez n foaia de temperatur a.
-Supraveghez manifest arile de deshidratare: aspectul tegu-
mentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingest a secret a.
-Observ permanent starea pacientului si raportez medicu-
lui orice modicare ap arut a n starea de s an atate a pacientului.
-ncurajez pacientul s a- si exprime temerile si i dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte
repede.
-Respect m asurile de prevenire a infectiilor noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la m asurile de prevenire a infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire s a pro-
cedeze asem an ator pentru a ajuta pacientul s a se odihneasc a.
-La ora de vizit a a pacientilor de c atre medic, acesta l anunt a c a mine va externat.
92
-Amplasez pacientul n salon luminos, lini stit, f ar a factori perturbatori, pe ct se
poate de izolat, m acar cu un paravan dac a nu se poate o rezerv a separat a pentru el.
-Acop ar patul pacientului cu mu sama si travers a.
-Lini stesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgic a de diminuare a durerilor.
de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez ert moale n ap a, brnz a de vaci,
carne art a, ou ert moale; dup a 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
repede.
93
-Explic pacientului orice tehnic a ntreprins a, scopul si importanta ei n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie s a-l urmeze pentru recuperarea st arii de s an atate.
-Fac educatie pentru s an atate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare extern arii.
-nsotesc pacientul la garderob a.
-Predau pacientul apartin atorilor.
-Amplasez pacientul n salon luminos, lini stit, f ar a factori perturbatori, pe ct se
poate de izolat, m acar cu un paravan dac a nu se poate o rezerv a separat a pentru el.
-Acop ar patul pacientului cu mu sama si travers a.
-Lini stesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgic a de diminuare a durerilor.
de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez ert moale n ap a, brnz a de vaci,
carne art a, ou ert moale; dup a 8 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.
94
repede.
-Explic pacientului orice tehnic a ntreprins a, scopul si importanta ei n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie s a-l urmeze pentru recuperarea st arii de s an atate.
-Fac educatie pentru s an atate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare extern arii.
-nsotesc pacientul la garderob a.
-Predau pacientul apartin atorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrst a de 27
ani, internat pentru stare de
s an atate alterat a, great a,
vom a, paloare.
n urma consultului clinic se
xeaz a diagnosticul
Pacientul n vrst a de 49 ani
internat pentru stare de s an atate
accentuat alterat a, great a, vom a,
durere abdominal a difuz a, scaune
apoase multiple si paloare.
n spital se efectueaz a examene
clinice si paraclinice n urma c arora
se xeaz a diagnosticul.
Pacientul n vrst a de 54 ani
internat pentru stare de
s an atate alterat a, great a,
vom a, durere abdominal a
colicativ a, scaune apoase
multiple si paloare.
n spital se efectueaz a
examene clinice n urma
c arora se xeaz a
diagnosticul.
95
RECOMAND
ARI:
-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor
medicului;
-consumul de ap a numai de
la surse sigure, este posibil
ap a plat a;
-s a spele ou ale nainte de a
le sparge, cu ap a, detergent
si s a nu consume mai ale
ou a de rat a;
-erberea c arnii nainte de
preparare si procurarea ei
numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea produselor din
lapte ce nu prezint a calit ati
organoleptice
corespunz atoare;
-respectarea tratamentului
medicamentos, control
periodic la medicul de
familie, revenirea,
acutizarea si prezenta si la
alti membri ai familiei,
impune de urgent a
prezentarea la medic
RECOMAND
ARI:
-respectarea regulilor de igien a att
personal a ct si alimentar a;
-evitarea consumului de afum aturi;
-evitarea consumului de ou a care
nu au pe ele data expir arii;
-prezentarea periodic a la medicul
de familie;
-revenirea si acutizarea
simptomelor impune prezentarea de
urgent a la medic.
RECOMAND
ARI:
-regim alimentar echilibrat,
conform indicatiilor
medicului;
-consumul de ap a numai de
la surse sigure, este posibil
ap a plat a;
-erberea c arnii nainte de
preparare si procurarea ei
numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de
conserve;
-evitarea produselor din lapte
ce nu prezint a calit ati
organoleptice
corespunz atoare;
-respectarea tratamentului
medicamentos;
-control periodic la medicul
de familie;
-revenirea, acutizarea si
prezenta si la alti membri ai
familiei, impune de urgent a
prezentarea la medic
Stare general a ameliorat a Stare general a bun a Stare general a bun a
96
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL const a n introducerea unei
sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior.
SCOP
-explorator extragerea continutului duodenal format din
continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a c ailor extrahepatice;
-decoperirea unor modic ari anatomopatologice ale organelor care dau aspec-
tul, cantitatea, compozitia chimic a sau morfologic a a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau c ailor biliare.
-terapeutic drenarea c ailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune
direct a asupra catului, a c ailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona e lo-
97
cal, e se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin vena port a n cat, de unde apoi
vor excretate mpreun a cu bila n c aile biliare, urmnd calea circulatiei entero hepatice;
-alimentatie articial a se introduc lichide hidratante si alimente
lichide n organismul pacientilor incon stienti sau cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continu a n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale;
-dup a interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator).
GENERALIT
A TI
-se veric a totodat a si permeabilitatea c ailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin sep-
ararea bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal;
-analiza sucului pancreatic urm are ste dozarea fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal
PREG

ATIRI
-material de protectie;
-mu sama si alez a;
- sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-m anu si de cauciuc sterile;
-pens a hemostatic a;
-medii de cultur a;
-eprubete.
Nesterile:
-t avit a renal a;
-tav a medical a;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu ap a aromat a;
-pern a cilindric a dur a sau p atur a rulat a;
-hrtie de turmensol ro sie si albastr a.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de m asline;
98
-novocain a;
-solutii necesare hidrat arii si aliment arii (materialele se vor alege n functie de scopul sondaju-
lui);
-preg atirea psihic a a pacientului se informeaz a pacientul;
-i se explic a necesitatea tehnicii;
-preg atirea zic a a pacientului:
-pacientul va nemncat;
-se izoleaz a patul cu un paravan;
-se protejeaz a cu mu sama si alez a;
-se a seaz a pacientul n pozitie seznd la marginea patului;
-se protejeaz a cu sortul din material plastic;
-i se ndep arteaz a proteza (dup a caz);
-i se d a t avita renal a s a o tin a sub b arbie.
EXECU TIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spal a pe mini;
-mbrac a m anu si sterile;
-prinde sonda (umezit a) ct mai aproape de oliv a si o intro-
duce cu blndete prin cavitatea bucal a sau nazal a pn a n faringe;
-cere pacientului s a respire adnc, cu gura deschis a si
s a nghit a de cteva ori pn a cnd oliva trece n esofag;
-cu mi sc ari blnde ajut a naintarea sondei pn a la marcajul 45 cm la arcada den-
tar a, moment n care se consider a c a sonda a trecut de cardia si a p atruns n stomac;
-se a seaz a pacientul n decubit lateral drept, cu trunchiul
u sor ridicat si capul mai jos, coapsele exate pe bazin;
-se mpinge u sor sonda spre pilor pn a la marcajul 60 cm;
-se continu a introducerea sondei cu r abdare si atentie concomitent cu
actiunea de nghitire a ei de c atre pacient (1 2 cm la 3 5 minute);
-cnd diviziunea de 75 cm se a a la arcada dentar a oliva sondei a
ajuns n duoden (dup a circa 1
1
2
ore de la p atrunderea ei n stomac);
-vericarea pozitiei sondei;
-dac a nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei,
se veric a dac a sonda a ajuns n duoden sau s-a ncol acit n stomac;
99
-se insu a 60 ml aer prin sond a cu seringa si dup a un minut se as-
pir a, iar dac a sonda a ajuns n duoden se recupereaz a mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate extras dac a sonda
a ajuns n duoden, dar poate extras dac a ea se a a n stomac;
-se face control radiologic, sonda urm arindu-se sub ecran,
ea ind vizibil a datorit a impregn arii cu s aruri de plumb;
-captarea bilei;
-dup a 1
1
2
ore de la p atrunderea sondei n stomac, la cap atul liber al sondei
apare bila A, coledocian a de culoare galben aurie, care se colecteaz a ntr-o eprubet a;
-se veric a reactia sucului duodenal cu hrtia de turmensol;
-se introduc prin sond a 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%ster-
il a, nc alzit a la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se nchide extremitatea liber a a sondei prin nnodare sau cu o pens a;
-dup a 15 30 minute se deschide sonda si se colecteaz a 30
40 ml bil a vscoas a de culoare nchis a castanie bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 5 ml bila B ntr-
o eprubet a steril a sau pe medii de cultur a pentru examen bacteriologic;
-dup a evacuarea bilei B se colecteaz a o bil a clar a care provine direct din cat
bila C, hepatic a (este n cantitate mai mare si se capteaz a ntr-un recipient corespunz ator);
-extragerea sondei se face dup a ce se insu a ctiva ml de aer si se nchide cap atul liber cu o
pens a;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pen-
tru a mpiedica scurgerea continutului ei n faringe sau n cavitatea bucal a;
-se gole ste continutul sondei si se a seaz a n t avita renal a.
ngrijirea ulterioar a a pacientului:
-i se ofer a un pahar cu ap a aromat a pentru cl atirea gurii;
-i se sterg mucozit atile de pe fat a si b arbie;
-i se ndep arteaz a sortul din material plastic;
-se a seaz a pacientul n pozitie comod a;
-preg atirea produsului pentru examen de laborator;
-se determin a cantitatea de bil a detinut a;
-se eticheteaz a recipientele;
-se trimit probele la laborator.
100
ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorit a contractiilor peretilor stomacali n timpul senzatiei de v ars atur a;
-ncol acirea sondei n stomac;
-imposibilitatea dren arii bilei, cauzat a de un obstacol functional
(spasmul sncterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vscoase);
-sunt situatii cnd sonda nu p atrunde n duoden datorit a unui spasm piloric, nchiderea
si deschiderea duodenului ind reglat a de reactia continutului gastric, se ncearc a neu-
tralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;
-n cazul nnod arii sondei n stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucal a, cu
ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar dac a a fost introdus a pe cale endonazal a);
-relaxarea sncterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 10 ml novocain a, solutie 1
2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungit a durata sondajului peste 3 ore;
-gr abit a intrarea sondei;
-dep a sit a durata de executie (3
1
2
ore).
2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU
EXAMIN
ARI HEMATOLOGICE
Examin arile hematologice se fac numai pe substant a coagu-
lant a uscat a de tip: EDTA, Wintrobe, heparin a, citrat de Na.
Eprubetele sau acoanele pentru examin arile hematologice se preg atesc
n laborator, iar dup a recoltare se r astoarn a de 8 9 ori eprubeta sau a-
conul, avndu-se grij a s a nu se formeze spum a n timpul r asturn arii aconului.
Pentru examin arile hematologice este necesar a recoltarea sngelui prin punctie venoas a.
ETAPELE DE EXECU TIE ALE PUNC TIEI VENOASE SUNT:
101
A.Preg atirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tav a medical a acoperit a cu un cmp steril se a seaz a seringi de diferite m arimi, ace
pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte dect cele folosite pentru injectia intra-
muscular a, tampoane sterile mbibate n alcool sau iod, comprese urgo, pense post tampon.
Al aturi se preg atesc eprubetele sterile sau cu medii de cultur a, acoane cu diverse substante
anticoagulante, m anu si sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se folose ste mu samaua si aleza, iar pentru
sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, mu samaua si aleza.
n cazul n care pacientul este copil sau adult cu venele scle-
rozate, se vor folosi ace de calibru mai mic dect la alte persoane.
B.Preg atirea zic a si psihic a a pacientului:
I se explic a pacientului c a n dimineata recolt arii nu va trebui s a m annce sau s a bea.
De asemenea, asistenta medical a trebuie s a conving a pacientul de
importanta probei pentru diagnosticarea si urm arirea evolutiei bolii.
I se explic a pacientului faptul c a punctia venoas a nu este prea dureroas a si timpii de
executie ai probei si i se descrie am anuntit pozitia n care trebuie s a se fac a punctia.
De obicei, punctia venoas a se face cu pacientul stnd ntins pe pat n decubit dorsal, ns a
dac a pacientul este adult si starea de s an atate este oarecum bun a, acesta poate sta si pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin dureroase sau traumatizante pentru pa-
cient.
C.Preg atirea asistentei la tehnic a:
Asistenta medical a se spal a pe m
Ini cu ap a steril a si s apun, f ar a a se usca pe mini, se face badijonarea minilor cu alcool de
70%, apoi asistenta medical a st a cu minile la aer pn a se evapor a alcoolul si mbrac a m anu sile sterile.
n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n functie de starea
sa general a si n functie de spaima pe care o are fat a de mediul sanitar.
Dac a pozitia pacientului n timpul punctiei va pe scaun, el se va a seza cu bratul
sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernit a acoperit a cu mu sama.
Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si supinatie si abductie ndep artat de corp.
Asistenta medical a va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.
Dac a la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medical a controleaz a vizibilitatea venei
pedioase, a jugularei, sau anunt a medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgical a pe vas.
102
Se face toaleta local a a plicii cotului cu ap a cald a si s apun,
apoi se degreseaz a cu alcool si se dezinfecteaz a cu tinctur a de iod.
n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei va pe pat, se va pro-
teja patul cu mu sama si alez a, apoi se pozitioneaz a pacientul n decubit dorsal, cu
bratul n extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperit a cu mu sama.
Pentru a face punctia se elibereaz a membrul superior ales de mbr ac aminte si n tot
acest timp de pozitionare si preg atire a materialelor, se face preg atirea psihic a a pacientului.
Dup a controlul venelor, asistenta medical a aplic a garoul la nivelul
treimii mijlocii a bratului si degreseaz a din nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri cnd nici dup a aplicarea garoului venele nu se observ a
si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor se aplic a o com-
pres a cald a pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac mi sc ari din-
spre articulatia pumnului nspre cot spre sensul circulatiei de ntoarcere.
Dup a aceste metode de evidentiere a vaselor de snge se face o nou a degresare larg a a plicii cotu-
lui.
Se desface plicul seringii, se monteaz a acul si se punctioneaz a vena aleas a,
astfel: mna stng a a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea
dorsal a si va ntinde pielea, xndu-se astfel vena n momentul punction arii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra.
Indexul xeaz a acul pe amboul seringii si se punctioneaz a cu bizoul acului n sus.
Se punctioneaz a nti perpendicular pe ven a cu mi sc ari u soare, pn a se simte sen-
zatia de c adere n gol, apoi se ndreapt a acul paralel cu vena si se introduce aproape
tot acul n lumenul vasului; apoi asistenta medical a recolteaz a snge numai dup a desfacerea
garoului si dup a ce a a steptat 10 20 secunde pentru ca hematiile s a nu se distrug a.
D.ngrijirea pacientului dup a tehnic a:
Imediat dup a punctionarea venei vine snge n sering a si se des-
face garoul cu mi sc ari lente, pentru a nu scoate acul din ven a.
Pacientul desface apoi u sor pumnul.
Dup a punctie, dup a ce s-a extras acul din ven a, se aplic a la locul punctiei un tampon m-
bibat cu alcool stors si se roag a pacientul s a fac a compresie pe locul punctiei timp de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o band a foarte subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munc a:
Sngele recoltat se pune n recipiente preg atite anterior recolt arii.
103
Dac a se fac probe serologice, sngele se recolteaz a pentru ecare prob a n recipient sepa-
rat si se eticheteaz a cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai repede la laborator.
Obiectele de munc a foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medical a si va sp ala
minile cu ap a cald a si s apun si si va badijona apoi minile cu alcool de 70 %.
n cazul n care recoltarea sngelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va aceea si ca
si la recoltarea clasic a, cu deosebirea c a se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de
plastic, iar eprubetele sunt special preg atite n fabrici si contin anticoagulant n functie de necesit ati.
Cilindrul alb al vacutainerului se nume ste conductor de recipiente.
ACCIDENTELE PUNC TIEI VENOASE:
1.Inltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu formare de hematom se
aplic a punga cu gheat a sau buc ati de gheat a pe locul hematomului pn a la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior se va re-
trage putin acul si se observ a locul punctiei s a nu se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde con stienta:
-punctia se va ntrerupe, se acord a primul ajutor prin aerisirea camerei;
-i se d a pacientului s a miroas a s aruri, i se dau palme peste fat a, i se strope ste cu ap a rece fata;
-n caz de colaps se pozitioneaz a pacientul n decubit dorsal direct pe podea.
Precautii:
-punctia venoas a se face n conditii de perfect a asepsie;
-la sfr situl punctiei este interzis a exia bratului, deoarece favorizeaz a rev arsarea sngelui n te-
sutul perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul se recolteaz a strict 2 ml snge pe 4 mg
EDTA si se agit a pn a cnd se obtine culoarea ro sie de cirea s a inima porumbelului.
-valori normale Ht:
B arbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
104
-valori normale Hb:
B arbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor se recolteaz a prin
punctie venoas a 1,6 ml snge+0,4 citrat de Na, f ar a staz a.
-Valori normale VSH
B arbati 1 10 mm/1 h
7 13 mm/2 h
Femei 2 13 mm h/1 h
12 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontan a ntr-un re-
cipient perfect curat, din sticl a sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu
gura larg a, pentru a permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici
din materiile fecale, aduse mai ales n conditii ambulatorii n recipiente impro-
prii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate materiile fecale este
nedorit a din cauza posibilit atii de a modica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va sf atuit sp urineze nainte de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale s a
e f acut imediat dup a ce acestea au fost emise, pentru a evita even-
tualele modic ari fermentative susceptibile de a falsica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot
recoltate prin tu seu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
A
Scaunele emise spontan, f ar a vreun regim preg atitor, pot considerate ca un material asupra
c aruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebit a important a n practica curent a.
Pentru ca metoda s a c stige ntr-adev ar valoarea unei probe functionale
digestive, este necesar ca bolnavul s a respecte un regim de prob a.
105
n principiu, regimul de prob a va trebui s a contin a alimente cu produ si de digestie iden-
ticabili n scaun, care pot furniza repere n aprecierea unor etape digestive principale: carne
(bre musculare) de preferint a n stare de prelucrare termic a redus a (tesut conjunctiv), carto
si f ainoase (amidon si celuloz a), gr asimi de origine animal a si vegetal a (gr asimi neutre).
Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n care gureaz a aceste categorii de al-
imente si care, pe de alt a parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor aliment arii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZI TIE CANTITATE
Dimineata
-lapte
-pine pr ajit a
-500 ml
-50 g
Ora 10.00
Sup a din:
-fulgi de ov az
-unt
-lapte
-ap a
-ou
-40 g
-10 g
-200 g
-300 ml
-1 buc
Prnz
-peri soare pr ajite
-piure de carto
-unt
-lapte
-125 g
-200 g
-10 g
-100 ml
Ora 16.00
-lapte
-pine pr ajit a
-500 ml
-50 g
Cina
Sup a din:
-fulgi de ov az
-unt
-lapte
-ap a
-ou
-40 g
-10 g
-200 g
-300 ml
-1 buc
106
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI
Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din produsele elaborate la
nivelul tubului digestiv (or a microbian a, produ si de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscat a a scaunului este for-
mat a din bacteriile ce alc atuiesc ora intestinului gros normal.
n conditiile unui regim echilibrat se elimin a de regul a odat a pe zi aprox-
imativ 100 200 g de materii fecale de culoare galben brun, datorit a prezentei
stercobilineiu, de o consistent a p astoas a, suprafat a neted a si cu o form a care repro-
duce mulajul lierei ano rectale ca un calibru cu diametru de 2, 5 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaz a ntre 6,8 7,3.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMIN
ARI BIO CHIMICE

Aceste probe se recolteaz a prin punctie venoas a 5 8 ml de snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
1)Glicemia se recolteaz a prin punctie venoas a 5 ml de
snge simplu sau 2 ml snge + 4 ml orur a de Na uscat;
-valori normale: 0,8 1,20 g%
2)Calcemia se recolteaz a prin punctie venoas a 10 ml snge simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 11 mg %, 4,5 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze se recolteaz a prin punctie venoas a 10 ml snge;
-valori normale: TGO 2 20 U.I.
TGP 2 16 U.I.
4)Uree sangvin a se recolteaz a prin punctie venoas a 5 10 ml snge;
-valori normale: 0,20 0,40 g %
0
5)Timpul de protrombin a se recolteaz a prin punctie venoas a 9 ml snge + 1 ml oxalat de
potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 14 secunde
Timpul Howell 1
1
30
11
2
1
30
11
6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare se face prin punctie capilar a n lobul ure-
chii, respectiv n degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hrtie de ltru, lame de sticl a.
107
7)Sumar de urin a se recolteaz a 150 200 ml urin a din prima mi sciune a zilei, ntr-o sticlut a
steril a;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente rare epitelii;
-leucocite foarte rare;
-albumin a absent a;
-glucoz a absent a;
-pigmentii biliari absenti.
8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucogram a aceste recolt ari se fac prin punctie capilar a.
ETAPE DE EXECU TIE:
a)Preg atirea materialelor si instrumentelor pe o tav a acoperit a cu cmp steril se a seaz a:
seringi si ace de diferite m arimi, tampoane sterile mbibate cu alcool sau iod, comprese uro,
m anu si sterile, lame de sticl a sterile, hrtie de ltru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Preg atirea zic a si psihic a a pacientului i se explic a pacien-
tului c a n dimineata recolt arii nu va trebui s a m annce sau s a bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul c a nu este
dureroas a si c a va simti doar o mic a ntep atur a, ca de tntar.
Punctia capilar a se va face cu pacientul seznd pe scaun n cazul n care acestuia nu i
este team a de ceea ce i se va face, sau pe pat, cnd starea de s an atate nu este tocmai favorabil a.
c)Participarea asistentei la tehnic a ncepe cu sp alarea atent a pe mini cu ap a cald a si
s apun, apoi asistenta va sta cu minile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70
0
.
Dup a uscarea minilor la aer, asistenta va mbr aca m anu sile sterile.
Cnd se recolteaz a snge capilar este foarte important s a avem temper-
atura constat a de 18 20
0
C pentru a se evita vasoconstrictia periferic a.
nteparea degetului se face dup a degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea natu-
ral a a lui si se face printr-o mi scare sigur a a degetului n partea lateral a extern a a dege-
tului, iar la sugari si la copiii mici se nteap a c alciul sau fata plantar a a halucelui-
TEHNICA PROPRIU ZIS
A:
108
Dac a extremit atile pacientului sunt reci, nc alzim mna lui
ntr-un vas cu ap a cald a sau mas am u sor locul de punctie.
Urmeaz a o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se a steapt a uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adncime de 2 3
mm. Aceasta ajut a la venirea spontan a a sngelui, f ar a a necesar s a se stoarc a zona.
Prima pic atur a de snge ap arut a se sterge cu o compres a steril a sau sugativ a.
Urm atoarele pic aturi vor recoltate si se vor face frotiuri
pe lame, se aspir a n pipete preg atite sau cu hrtia de ltru.
Lamele pentru frotiu vor sustinute numai de margine pen-
tru a nu le murd ari sau a le contamina cu microbii no stri.
Cu coltul acestei lame se recolteaz a pic aturile de snge, se a seaz a pe lama principal a, apoi
pe o alt a lam a a sezat a pe prima, nclinat a la un unghi de 45
0
, se face o mi scare rapid a spre
cap atul opus al lamei orizontale, dar nu se va ap asa pentru a nu distruge elementele gurate.
Se las a lama cu frotiul la uscat si se noteaz a pe marginea
liber a initialele numelui pacientului sau un num ar de ordine.
9)ngrijirea pacientului dup a tehnic a:
Imediat dup a terminarea punctiei capilare se va aplica un tam-
pon mbibat cu alcool, pentru care se aplic a un pansament urgo.
Pacientul va r amne n pat 5 minute, apoi este condus n salon.
Lamele de sticl a, frotiurile ce contin pic aturile de snge recoltate vor trimise imediat la labora-
tor.
1.Hematiile -se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valori normale:
-b arbati 4,5 5,5 milioane/ml;
-femei 4 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valori normale: 150.000 400.000/mm
3.Valoare globular a -se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valoare normal a: 1
4.Leucocitele -se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valoare normal a: 4.000 8.000/mm
Forma leucocitar a:
-neutrole nesegmentate 0 5%
109
-neutrole segmentate 45 70 %
-limfocite 20 40 %
-bazole 0 1 %
-monocite 1 3 %
5.Timpul de sngerare -se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valori normale: 2
1
30
11
4
1
6.Timnpul de coagulare se recolteaz a prin punctie capilar a;
Valori normale: 6
1
- 8
1
12
1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si ziologia omului I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucure sti Editura Med-
ical a
2.Biologie Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Ro su,
C alin Istrate, Editura Leda Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explor ari functionale si ngrijiri specice ale bolnavilor, Lucretia Titiric a
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri corespunz atoare
nevoilor fundamentale, Lucretia Titiric a Editura Viata medical a romneasc a
5.Manual de medicin a intern a pentru cadre medii, Editia a III-
a, All Medical, Corneliu Borundel Bucure sti Bic All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porge s Editura Stat, Bucure sti, 1976
8.Tratat de dietetic a, I. Micu Editura medical a, Bucure sti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivi s
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza Editura Academiei, Bucure sti.
103
110

Enterocolita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Enterocolita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOTO

ATATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO PSIHO SOCIAL, CULTURAL

A PRESUPUNE DIN TOATE

A TILE SALE SUFLETE STI,

A DE SPIRIT SI CON STIINCIOZITATE.

ASE STE VERTIGINOS N MO-

A TI MORALE SI UMANE, O DEPLIN

AM PE NOI SI PROFESIA NOBIL

A PE CARE NE-AM ALES-O.

A rezult a dintr-o eroare biochim-

ARI BIO CHIMICE

S-ar putea să vă placă și