Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLIOMIELITA
(gr- polios/myelos)
Infectie subclinica (90 - 95%)
Infectie abortiva (4 - 8%)
Constantin Levaditi (1874 – 1953) 1949- cultivarea virus polio pe culturi de celule non-
lInstitutul Pasteur, Paris, 1946 neuronale- Enders, Robbins, Weller- 1954 Nobel
VACCINURI VIRALE
•VACCINURI INACTIVATE
•VACCINURI VII ATENUATE
Virusuri antigenic inrudite cu agentul etiologic al virozei
umane, dar nevirulente pentru om (vaccinia)
Tulpini virale natural atenuate( Max Theiler)
Atenuare in laborator sub selectia presori fizici, chimici,
biologici
Virusul neatenuat in doze mici sau asociat cu anticorpi
specifici/administrat pe cai de inoculare diferite
VACCINURI ANTIPOLIO
Vaccin antipolio inactivat -SALK 1952-
National Foundation for Infantile Paralysis -1938
Franklin D. Roosevelt - Al 32-lea presedinte SUA 1933 –1945
VIRUS VACCIN
deteminant
virulenta
Determinanti
antigenici
Incident Cutter 120,000 doze - 40,000 polio abortiva, 56 polio paralitica , 5 decese
VACCIN ANTIPOLIO VIU ATENUAT- SABIN 1962
Tulpini atenuate prin pasaje seriale la temperaturi suboptimale
-Baza moleculara a atenuarii distincta pentru fiecare serotip
-Numar mic de mutatii disting tulpina atenuata Sabin de
serotipul natural virulent (11 substitutii nucleotidice pt tip 3, 8 pt tip 2 si cel
putin 56 pt tip 1)
- Mutatii esentiale in IRES 5’ NT (nucleotide apropiate pt toate
serotipurile-480 tip1; 481 tip 2, 472 tip 3)- destabilizarea structurii secundare a
ARN si VP1
IRES
AVANTAJELE VACCINURILOR VII
Induc raspuns imun global (celular, umoral si local)
Raspuns imun impotriva tuturor antigenelor
(inactivarea poate altera antigenicitatea)
Imunogene consecutiv administarii pe cale naturala
(pret scazut, acceptabilitate mare)
Imunogene consecutiv administrarii unice, imunitate
durabila
Capacitate de a disemina de la vaccinati la contactii
acestora- duc la eliminarea virusului din colectivitate
DEZAVANTAJELE VACCINURILOR VII
Polio endemica in :
- Nord Nigeria -epidemie 2003 27, 379 cazuri de PFA intre 2001-2007-reinfectia > 20 tari anterior polio free
- Nord India, granita Pakistan–Afghanistan (acoperire vaccinala insuficienta si eficienta neadecvata a vaccin
trivalent)
In 2005 Initiativa Globala de Eradicare a Polio –vaccin oral monovalent tip 1 ca booster de 4 x mai eficient ca
vaccin polio trivalent)
Incorporare pe termen lung post-eradicare a unui vaccin inactivat in programul extins OMS de imunizari
ROMANIA
Calendarul de vaccinari valabil de la 1 decembrie 2008
- Prodrom
- Sindrom neurologic acut
- Coma
- Deces
Virusul rabic
• Virusul rabic (lyssavirus) face parte din familia Rhabdoviridae – virusuri ARNss cu polaritate
negativã – în formã de glont.
• Virusul rabic salbatic este numit "de strada" si are o incubatie variabila; pasaje repetate la
aceiasi specie stabilizeaza si scurteaza incubatia, tulpinile fiind etichetate ca "virus rabic fix".
• Leziunile citopatice sunt exclusiv intraneuronale, citoplasmatice si au aspectul unor incluzii
granulare numite corpii Babes Negri.
• Tulpinile de virus fix dau incluzii mici. Corpii Babes Negri predomina în neuronii din cornul
Ammon din hipocamp si în celulele Purkinje din cerebel. Aceste leziuni corespund situsurilor
replicarii virale.
• In celulele glandelor salivare virusul se replica si se elibereaza prin înmugurire la nivelul
membranei celulare ceea ce reprezinta o adaptare eficienta pentru propagarea infectiei la o
noua gazda. În afara neuronilor si celulelor glandelor salivare antigenul rabic mai poate fi
evidentiat în cornee, piele, mucoasa bucala - elemente care au valoare diagnostica.
• Patogenia infectiei este conditionatã de diseminarea septinevriticã centripetã a virusului de la
nivelul plãcutelor neuromusculare periferice cãtre SNC. Din SNCvirusul se propagã centrifug
pe calea filetelor senzitive (septinevritic) si se secretã în salivã.
Neuroni fara incluzii