Vaccinarea - principii si aplicatii

pentru protejarea sanatatii la nivel

individual si colectiv
Prof. Dr. Alexandru Rafila
UMF Carol Davila Bucuresti

1
 Vaccinuri - Importanta

Vaccinurile reprezint unele dintre cele

mai valoroase instrumente pe care le
avem la dispoziie pentru a asigura
protecia mpotriva bolilor infecioase
Orice vaccin trebuie s fie:
eficace, adic s induc un rspuns imun
protector, a crui memorie s se pstreze n
timp
sigur, adic lipsit de efecte secundare (reactii
adverse) majore
 Beneficiile vaccinrii

Beneficii la nivel individual

protecie fa de infecie
protecie fa de boala manifest clinic
prevenirea complicaiilor
prevenirea decesului
Beneficii la nivel de societate
asigurarea imunitii de grup
prevenirea epidemiilor
scderea costurilor de ngrijire
 Astzi pot fi prevenite prin
vaccinare 27 de boli !
Difterie Tetanos Tuse convulsiva Poliomielita BI
Hib Hepatita B
Rujeola Rubeola Oreion
TBC Gripa Inf. pneumococice

Varicela Herpes zoster

HPV Inf. Meningococice
Hepatita A Holera Febra tifoida
Rabie Antrax Rotaviroze
Encef. Capuse Encef. Japoneza Febra Galbena
2015 - Malaria Ebola (numai in trialuri)
|
 Vaccinurile Protejeaz
i
Salveaz Viei !

Previn 2.5 milioane de decese anual

 Variola

A fost eradicat n anul 1979

Vaccinarea a fost stopata n anul 1980

6
 Polio o boal aproape eradicat

2007
400 milioane de copii
vaccinati VPO
27 tari

2015
1988 37 cazuri
350.000 cazuri 3 tari endemice
125 tari endemice Pakistan,
7
Afganistan, Nigeria
Europa Polio Free, 2002 !

8
 Rezultatele vaccinrii
antipolio n Romnia

Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 1961 1531 889

(introducere
vaccinare)

1987 - 1991 74 2
Scdere cu 99.3%

1992 1 0
(ultimul caz) (Giurgiu, copil
nevaccinat, etnie
roma)
9
 Rezultatele vaccinrii
antidifterice n Romnia
Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 1961 3982 319

(introducere
vaccinare)
1987 1989 9 1
Scdere cu 99.7%

1990 - 2014 0 0

10
 Rezultatele vaccinrii
antitetanice n Romnia
Perioada Numar de cazuri Numar de decese

1957 1961 4224 1843

(introducere (43,6%)
vaccinare)

1987 - 1991 144 65

Scdere cu 96.5% (45,1%)

2007 - 2011 61 30
Scdere cu 98.5% (49,2%)

11
Poliomielita. Hospital respiratory ward in Los Angeles, 1952
Source: Centers for Disease Control and Prevention

12
13
 Indicaiile vaccinrii
- Vaccinare de rutin
- vaccinurile din programele naionale de
vaccinri
- Vaccinare selectiv
- n anumite situaii epidemiologice
- la anumite categorii / grupuri
populaionale cu risc crescut de
mbolnvire
- Vaccinare opional
- la indicaie / cerere
14
 Indicatiile vaccinarii in Romania
Vaccinare de rutina
Prin PNI sunt vaccinati copiii fata de urmatoarele
boli infectioase, considerate prioritati pentru
sanatatea publica din Romania:
- poliomielita
- difteria
- tetanos
- tuse convulsiva
- rujeola
- rubeola
- oreion
- hepatita B
- Infectia cu Haemophillus influenzae tip b
- Infectii pneumococice
- Tuberculoza
15
Calendarul de vaccinari 2015-2016

Varsta recomandata Tipul de vaccinare Comentarii

primele 24 ore Vaccin hepatitic B ( Hep B )

In maternitate
2-7 zile Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)

DTPa-VPI-Hib-Hep B
2 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat 1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
4 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat1
( DTPa-VPI-Hib-Hep B )
11 luni Medicul de familie
Vaccin pneumococic conjugat1
12 luni Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

5 ani sau 7 ani Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion Medicul de familie

Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-

6 ani2 Medicul de familie
poliomielitic ( DTPa-VPI)/VPI2
8 ani3 VPI3 Medicul de familie
Vaccin diftero-tetanic/vaccin diftero-tetano-
14 ani Medicul de familie
pertussis acelular

16
 Tipuri de vaccinuri
Monovaccinuri (monovalente/polivalente) - antigenul provine de la
o singur specie microbian
monovalente - conin o singur component (ex. vaccin
rujeolic, vaccin hepatita B)
polivalente - conin mai multe componente (tipuri) ale aceleiai
specii ex. vaccin polio (conine toate cele trei serotipuri ale
virusului polio), vaccin gripal, vaccin pneumococic

Vaccinuri asociate sau combinate - conin amestecuri antigenice.

bivaccinuri - DT, dT, Hep A - Hep B
trivaccinuri - DTP, DTPa, ROR, dT-VPI
tetravaccinuri - DTP-VPI, DTP-Hep B, RORV
pentavaccinuri - DTP-VPI -Hib
hexavaccinuri: DTP- Hib -VPI -HepB

17
 Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri virale
Corpusculare
cu virusuri vii atenuate (vaccin polio oral, rotaviral, rujeolic,
rubeolic, urlian, varicelos)
cu virusuri inactivate sau omorte (vaccin polio inactivat, rabic,
Hep A)
Fraciuni antigenice sau subuniti virale (vaccin Hep B, gripal)

Vaccinuri bacteriene
Corpusculare (complete)
cu germeni vii atenuai (BCG)
cu germeni omori (vaccin holeric, pertussis)
Subunitare
Polizaharidice - vaccin meningococic, pneumococic, Hib, tifoidic
Conjugate pneumococic, meningococic
Proteice purificate pertussis acelular
Anatoxine difterica, tetanica
18
 Tipuri de vaccinuri
Vaccinuri vii
- se obin prin cutivarea agentului microbian pe medii mai puin
favorabile, ceea ce duce la atenuarea virulenei, fr a se
modifica capacitatea imunogen.
- Aceste vaccinuri determin o imunitate asemntoare cu cea
natural, obinut dup boal sau infecie.
- Sunt mai uor de produs, dar este foarte important testarea i
meninerea atenurii

Vaccinurile inactivate
- agentul bacterian sau viral este inactivat prin tratare cu
formaldehid sau propionolacton, n aa fel nct s-i
pstreze proprietile imunogene.
- Sunt mult mai sigure, lipsite practic de orice risc de a produce
infecie sau boal.
- Eficacitatea lor depinde n mare msura de cantitatea de
antigen pe care o conin, de aceea sunt necesare doze repetate
pentru a se obine un rspuns imun adecvat.
19
 Tipuri de vaccinuri
Anatoxine (toxoizii)
Sunt preparate biologice derivate din toxine (difteric, tetanic) cu
proprieti imunogene,
Inactivarea toxinelor i transformarea lor n produse netoxice are
loc n condiii dirijate, sub aciunea cldurii si a diferitelor
substane chimice. Pentru a le creste capacitatea imunogena,
anatoxinele sunt adsorbite pe un suport mineral (sruri de
aluminiu) care are rol de adjuvant.
O anatoxin, pentru a fi utilizat ca vaccin, trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
s fie imunogen i s induc sinteza anticorpilor la un titru
suficient pentru a neutraliza in vivo, toxina nativ;
s fie complet lipsit de toxicitate;
s nu aib proprieti alergizante.
Dupa administrare, anatoxinele induc apariia anticorpilor
antitoxici circulani specifici (antidifterici, antitetanici) al cror
titru se poate determina prin metode de laborator.
20
 Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri inactivate
Beneficii
Nu determina boala postvaccinala
Se pot administra la persoane imuno-compromise si in
sarcina
Au stabilitate crescuta la temperatura camerei
Nu se excreta in mediu
Antigenul vaccinal nu este afectat de prezenta anticorpilor
specifici circulanti, de aceea poate fi administrat in acelasi
timp, inainte sau dupa administrarea de imunoglobuline (ex.
Hepatita B, rabie, tetanos)

Limite
Durata limitata a protectiei; necesita doze repetate
Induc anticorpi de tip umoral (Ig G)
21
Nu induc imunitate mediata celular
 Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii
Beneficii:
Induc titruri ridicate de anticorpi
Tipuri diferite de anticorpi (Ig A, Ig G)
Imunitate de lunga durata
Activeaza si limfocitele LTc care distrug celulele infectate de virusuri

Riscuri
Recastigarea virulentei si aparitia bolii postvaccinale - ex. poliomielia,
rujeola, rubeola postvaccinala)
Excretia virusului si posibilitatea transmiterii la contacti (ex.
poliomielita postvaccinala la contactii persoanei vaccinate cu vaccin
polio oral)
Reactii alergice la proteine din substratul de crestere (ex. proteina din
ou la vaccinul gripal)

22
 Beneficii vs Riscuri
Vaccinuri virale vii
Limite
Nu se administreaza la persoane imunocompromise si in
sarcina
Stabilitate scazuta la temperatura camerei
Anticorpii specifici pot interfera cu replicarea virusului
vaccinal, de aceea trebuie pastrat un interval intre
administrarea unui vaccin viu si a imunoglobulinelor sau a
transfuziilor de sange / produse de sange:
Daca se administreaza intai ROR sau vaccin varicelos trebuie
pastrat un interval de 2 saptamani pana la administrarea de
imunoglobuline sau sange / produse de sange
Daca se administreaza sange / produse de sange / imunoglobuline
trebuie pastrat un interval de cel putin 3 luni pana la administrarea
ROR sau a vaccinului varicelos (CDC, 2011)

23
 Avantajele utilizarii vaccinurilor
combinate
La nivel de individ:
protectie simultana pentru mai multe boli
mai putine injectii = reducerea
disconfortului si creste acceptabilitatii
mai putine vizite la medic
Pentru Sistemul de Sanatate
scderea numarului de acte medicale
simplifica stocajul si sistemele logistice

24
 Administrare
Pentru obinerea unui rspuns optim vaccinurile
trebuie s fie administrate la vrsta i la intervalele
recomandate.

Atunci cnd acestea nu pot fi respectate se va ine

seama de urmtoarele aspecte:
- Un vaccin inactivat poate fi administrat simultan
sau n orice moment, nainte sau dup
administrarea unui alt vaccin inactivat sau viu
ntre dozele succesive ale aceluiai vaccin sau
ntre vaccinuri diferite se vor respecta intervalele
minime recomandate
25
 Administrare
Antigen Interval minim recomandat ntre doze

2 sau mai multe vaccinuri inactivate nici unul, pot fi administrate simultan
sau la orice interval ntre doze

un vaccin viu i inactivat nici unul, pot fi administrate simultan

sau la orice interval ntre doze

2 sau mai multe vaccinuri vii 4 sptmni, dac nu sunt

simultan administrate

26
 Administrare

ntreruperea schemei de vaccinare, nu

impune reluarea ntregii serii de administrri
sau administrarea unor doze suplimentare.
Un interval mai lung ntre doze nu reduce
concentraia final de anticorpi, dar protecia
optim se obine dup ce se administreaz
numrul total de doze recomandate
Un interval mai scurt intre dozele de vaccin
poate influenta raspunsul imun cu scaderea
nivelului de protectie.

27
 Administrare
Vaccinurile nu trebuie administrate:
la intervale mai mici decat cele recomandate
Exceptie: se admite pentru situatii exceptionale
(calatorie etc) scurtarea intervalului minim cu
maxim 4 zile (CDC, 2011)
inaintea varstei minime recomandate
Exceptie: in epidemiile de rujeola vaccinul
rujeolic sau ROR se adminstreaza incepand cu
varsta de 9 luni (dar aceasta doza nu este
considerata ca o prima doza si se va repeta
administrarea la varsta recomandata 12 luni)
(Plotkin and Orenstein, 2008)

28
 Calea de administrare

Este recomandat de productor. Administrarea

n alt loc poate determina o scdere a eficacitii
vaccinului sau poate crete riscul de reacii
adverse.
Vaccinurile se pot administra:
oral (VPO, holeric, rotavirus etc),
Intranazal (gripal viu atenuat SUA)
intradermic (BCG),
subcutanat (rujeolic, ROR etc),
intramuscular (VPI, Hep B, Hep A, HPV, DTPa, dT etc).
Vaccinurile nu se administreaz niciodat
intravenos

29
 Contraindicatii si precautii
Contraindicatia - este determinata de existenta unei afectiuni /
conditii pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si
care creste semnificativ sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale severe.
Vaccinul nu trebuie administrat cand exista o contraindicatie
de exemplu administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie
cunoscuta la ou ar putea cauza o reactie alergica grava chiar deces.

Contraindicaiile absolute, permanente sunt rare si sunt

reprezentate de:
reacii alergice severe cunoscute la un vaccin sau la una dintre
componentele vaccinului (exemplu reactie alergica la ou, la
neomicina)
encefalopatia aparuta in primele 7 zile de la vaccinarea cu pertussis
celular (DTP)

Contraindicaiile temporare sunt cele mai numeroase.

reprezinta o amanare a vaccinarii - vaccinul se poate administra
ulterior, cand conditia / afectiunea care a impus contraindicatia a
fost rezolvata.
Ex. vaccinurile vii sunt contraindicate la gravide si la persoanele 30
imunodeprimate
 Contraindicatii si precautii
Precautia - este determinata de o afectiune / conditie
pe care o are persoana care se prezinta la vaccinare si
care poate creste sansa aparitiei unei reactii adverse
postvaccinale sau a unui raspuns imun neprotector.
In general, daca o precautie este prezenta vaccinul
nu ar trebui administrat.
Daca exista risc de imbolnavire, vaccinul se poate
administra, dar numai dupa o evaluare atenta
facuta de medic si atunci cand beneficiile vaccinarii
depasesc riscurile de reactii adverse.
persoana vaccinata se supravegheaza pentru a putea
identifica din timp si trata o eventuala reactie adversa
Cele mai numeroase precautii sunt temporare
de ex. administrarea vaccinului rujeolic la o persoana care
tocmai a primit o transfuzie
31
 False contraindicaii

Reacii locale uoare sau moderate dup o

administrare anterioar
Febr uoara dup o administrare anterioar
Tratament antimicrobian curent
Convalescena dup o boala infecioas
Nscut prematur
Expunere recent la o boal infecioas
Alimentaia natural (alptarea)
Antecedente familiale de sindrom de moarte subit
Antecedente familiale de convulsii

32
 Reactii adverse

Administrarea unui vaccin poate fi urmat, la unii

recipieni, de apariia unor reacii postvaccinale.
Aceste reacii pot fi locale, sistemice si alergice i
pot fi determinate de vaccin, de reactivitatea
individuala la vaccin, de erori n modul de
administrare sau de alte cauze coincidente care nu
au nici o legatur cu vaccinul sau cu vaccinarea.
Orice reacie postvaccinal trebuie consemnat n
documentele medicale i n carnetul de vaccinri al
copilului.

33
 Reactii adverse
Supravegherea reaciilor adverse postvaccinale
indezirabile (RAPI) este o activitate care face parte din
programul naional de imunizri i se deruleaza
conform metodologiei elaborate de INSP- CNSCBT. Este o
activitate deosebit de important care trebuie
cunoscut i respectat de ctre fiecare medic care
efectueaz vaccinri, deoarece furnizeaz informaii
valoroase despre:
reactogenitatea unui anumit tip de vaccin sau a unui
lot de vaccin,
calitatea seringilor i a acelor utilizate pentru
administrarea vaccinului,
cunotiinele cadrelor medicale privind tehnicile de
administrare, condiiile de pstrare i manipulare a
vaccinului.

34
 Reactiile locale

Sunt cele mai frecvente, dar mai putin severe.

Exemplu: durere, edem, roseata la locul de
administrare.
In general, apar la cateva ore de la
administare si sunt de obicei autolimitate.
Pot apare pana la 80% din dozele de vaccin,
in functie de tipul vaccinului:
Sunt mai des intalnite la vaccinurile inactivate, mai
ales la cele care contin adjuvanti (ex. vaccinul
diftero-tetano-pertussis).

35
 Reactiile de tip sistemic

Sunt manifestari generalizate care includ

febra, mialgii, cefalee, artralgii, stare de
rau etc.
Pot apare dupa administrarea vaccinurilor
vii atenuate si sunt determinate de
replicarea virala. Sunt similare unei forme
usoare a bolii naturale.

36
 Reactiile alergice

Sunt cel mai putin frecvente (< 1 caz la 1 milion de doze),

dar cele mai severe; pot pune in pericol viata.
Pot fi cauzate de antigenul vaccinal sau de o alta
componenta a vaccinului (antibiotic, conservant,
stabilizatori, substante din mediul de cultura celulara
etc).
ocul anafilactic este una dintre cele mai grave reacii
care pot apare dup o vaccinare, de aceea trebuie
recunoscut i intervenit imediat.
La fiecare punct de vaccinare trebuie sa existe
protocolul de management al socului anafilactic si trusa
de urgenta.
Supravegherea vaccinatului 15 minute

37
 nregistrarea i raportarea vaccinrilor

Efectuarea vaccinrii se nregistreaz n documentele

medicale de la nivelul cabinetului medicului de familie, ale
maternitii pentru vaccinurile efectuate imediat dup natere
sau ale oricrei alte uniti medicale/medic care a efectuat
vaccinarea, n registrul electronic de vaccinari si in carnetul
de vaccinri care se nmneaz mamei la externarea din
maternitate.
Mama trebuie informat despre importana pstrrii
carnetului de vaccinare i despre faptul c trebuie s-l
prezinte medicului la orice vizit medical.
De asemenea vor fi consemnate n carnetul de vaccinri,
eventualele reacii adverse postvaccinale.
Medicul de familie are obligaia s raporteze lunar la Direcia
de Sntate Public judeean numrul de copii care au fost
vaccinai, pe tipuri de vaccinuri precum i reaciile adverse
nregistrate (OG 53 aprobata prin Legea Nr. 649 din 20
noiembrie 2001).

38
 Vaccinare selectiva

Recomandata unor anumite persoane / grupuri populationale sau

in anumite situatii epidemiologice cu risc crescut de
imbolnavire sau complicatii
persoanele considerate la risc crescut de imbolnavire sau
complicatii:
- Ex. Vaccin rubeolic - adolescente
- Vaccin gripal persoane cu boli cronice etc

persoanele din colectivitati si/sau in situatii speciale

Ex. Vaccin hepatita A - inundatii, deficiente in aprovizionarea cu apa
potabila etc

persoane care calatoresc in zone cu risc

Ex. Vaccin impotriva febrei galbene

persoane expuse ocupational:

Ex. Vaccin Hepatita B personal medico-sanitar
Vaccin rabic - veterinari, persoane care lucreaza cu virusul rabic
in laborator etc
Vaccin meningococic personal medico sanitar (laboratoare,
spitale de boli infectioase) 39