Universitatea “Dunarea de Jos” - Facultatea de Medicina

PROFILAXIA SI TRATAMENTUL
BOLILOR INFECTIOASE

Boli Infectioase
CURS 3

16.02.2021

Prof. Dr. Manuela Arbune

 Imunoprofilaxie
a. Pasiva
Principii:➢protectie imediata, de scurta durata (1-3 luni)
➢se aplica dupa contactul infectios
Indicatii:
• Ig umane polivalente:
– i.m. (standard) 16.5%: prevenirea rujeolei dupa contact
– i.v. 0.05g/ml: deficite imune, infectii bacteriene severe, sd.
Kawasaki
• Ig umane specifice
– Anti-tetanos: plagi la nevaccinati
– Anti-HB: nou-nascut expus perinatal, postexpunere la adult
neimunizat
– Anti-CMV: protectia grefelor
– Anti-rabie: muscaturi grave
• Seruri imune (specifice, de origine animala):
– Antidifteric
– Anti-botulinic
 Imunoprofilaxie
b. Activa
➢ protectie dezvoltata mai lent, dar de durata (~ 5-10 ani)
➢in general se aplica inainte de contact
rar dupa expunere: rabie, hepatita B, tetanos
Vaccinuri
Definitie: produse biologice, obtinute din
microorganisme sau toxinele acestora si care aplicate
unui organism ii confera imunitate activa fata de
microorganismul din care a fost preparat.
 Clasificarea vaccinurilor
Dupa natura ➢ vaccinuri vii atenuate : Polio (oral), RRO, Rotavirus, anti-
antigenului gripal (nazal), febra galbena, VVZ
➢ vaccinuri inactivate (omorate): hepatita A, gripa, rabie, polio
(inactivat)
➢ vaccinuri subunitare (fractiuni imunogene purificate): Hib,
hepatita B, HPV, tuse convulsiv (pertusis acelular), anti-
pneumococ, anti-meningococ
➢ Vaccinuri toxoid: difterie, tetanus (DT)
➢ Noi tehnologii: vaccinuri AND/ARN, recombinante cu
vectori virali (Covid-19)
Dupa ➢ monovalente: cu o singură specie bacteriană sau virală
continutul in ➢ bi, tri sau polivalente, care conțin corpi bacterieni sau toxine
antigeni provenind de la două, trei sau mai multe microorganisme
Dupa calea ➢ Parenterală: scarificări, injecţii intradermice (BCG),
de administrare subcutanat (antitetanic, rabic, difteric, rujeolic, polio
inactivat), intramuscular (ADPA, ATPA, DTP, Hexacima)
➢ Orală: antidizenteric, antipoliomielitic (VPO)
➢ Intranazală: instilaţii, pulverizări: antigripal (exista si vaccin
antigripal inactivat, injectabil)
 Contraindicatiile si precautiile vaccinarii
Absolute: determinate de existenta unei afectiuni/conditii pe care creste
semnificativ riscul aparitiei unei reactii adverse postvaccinale severe.
ex: administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie cunoscutã
la ou
Temporare: reprezintã o amânare a vaccinãrii
- vaccinul se poate administra ulterior, când conditia/afectiunea
care a impus contraindicatia a fost rezolvatã -ex. vaccinurile vii la
gravide si persoanele cu imunodepresie.
Precautia: determinatã de o afectiune/conditie care poate creste
riscul aparitiei unei reactii adverse postvaccinale sau a unui
rãspuns imun neprotector
• in general, vaccinul nu ar trebui administrat
• când beneficiile vaccinãrii depãsesc riscurile de reactii adverse,
vaccinul se poate administra, dupã evaluarea atentã a medicului
• persoana vaccinatã se supravegheazã
ex. vaccinul rujeolic la o persoanã care a primit o transfuzie.
 Reactii postvaccinale
Reactiile locale: cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Ex: durere, edem, roseatã, tumefierela locul de administrare, incapacitatea
de a folosi acel membru pentru o scurtăperioadă de timp.
➢ apar la câteva ore de la administare, sunt autolimitate, dispar în 48-72 ore
➢ pot apare dupã administrarea a pânã la 80% din dozele de vaccin, în functie
de tipul vaccinului
➢ mai frecvente la vaccinurile inactivate, mai ales cele care contin adjuvanti
(ex. DTP).
Reactiile de tip sistemic
➢ manifestãri generalizate cu febrã, mialgii, cefalee, artralgii, etc.
➢ pot apare dupã administrarea vaccinurilor vii atenuate şi sunt determinate
de replicarea viralã
➢ similare unei forme usoare a bolii naturale.
Reactiile alergice: cel mai rare (<1/1 mil doze), dar cele mai severe
➢ pot fi cauzate de Ag vaccinal sau de o altã componentã a vaccinului (ATB,
conservant, stabilizatori, substante din mediul de culturã celularã etc.).
➢ socul anafilactic - cea mai grava reactie care poate apare dupã o vaccinare
➢ protocolul de management al socului anafilactic si trusa de urgentã
 Calendar de Vaccinare
1272/2020 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de
sănătate publică pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017.

Varsta recomandata Vaccinul Comentarii

Primele 24 de ore Hep B In maternitate
1-7 zile BCG
2 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B Pneumo conjugat* Medic de familie
4 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B Pneumo conjugat* Medic de familie
11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B Pneumo conjugat* Medic de familie
12 luni RRO Medic de familie
5 ani RRO Medic de familie
6 ani** DTPa-VPI Medic de familie
14 ani (clasa a VIII-a) DTP-a Medic de familie
Vaccin antigripal: Grupe de risc, presezon epidemic

**In functie de fondurile disponbile; DTPa-VPI-Hib: Pentaxim; DTPa-VPI: Tetraxim;

DTPa-VPI-Hib-Hep B: Infanrix Hexa
** Se realizeaza incepand din 2015
HERD IMMUNITY
=
IMUNITATEA
DE GRUP
Vaccinul antipneumococic in calendarul de imunizare
Pneumo 23: indicat la adulti (fumatori, alcoolici, varstnici,
splenectomizati, TCC, bronsite, otite si sinuzite cronice, aparate
auditive, imunodepresii)
Prevenar 13 -suspensie injectabila care contine particule din 13 tipuri
diferite ale bacteriei Streptococcus pneumoniae
• contine polizaharide de la 13 serotipuri diferite:
1, 3, 4, 5, 6A, 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19A, 19F si 23F,
care cauzeaza 73 - 100% din cazurile de boala invaziva
la copiii <5 ani in Europa
• Fata de Prevenar aduce in plus polizaharide suplimentare pentru
16- 60% din cazurile de infectii pneumococice invazive
Administrare- depinde de varsta
– 2-6 luni: 3 doze la interval de 1 luna + rapel la 11-15 luni
– 7-11 luni: 2 doze la interval de 1 luna, apoi rapel anul urmator
– 12-23 luni: 2 doze la interval de 2 luni
– 2-5 ani – o singura doza
 Vaccinuri optionale in Romania
• Anti-meningococic:
➢gratuit Austria, Belgia, Franta si Germania
➢incepand din 2014- disponibil si vaccin pentru
subtip B (SUA)
• Anti-HPV: Elvetia, Austria, Franta, Germania,
Luxemburg, Spania, Suedia
• Anti-rotavirus: Austria
• Anti-hepatita A
• Anti-varicela

Alte vaccinuri:
➢ Anti-gripal: presezon epidemic
➢ Anti-rabic: postexpunere cu risc
 Vaccinuri recomandate in calatorii
http://srmv.ro/index.php/informatii-medicale/vaccinari/vaccinari-specifice-calatorului

Recomandari diferentiate in functie de zona geografica de risc

• Anti-febra galbena
• Anti-encefalita japoneza B
• Anti-encefalita de capuse
• Anti-febra tifoida
• Anti-holera
• Anti-meningococ
Cursa pentru vaccinuri contra coronavirusului

Peste 90 de vaccinuri împotriva SARS-

CoV-2 sunt dezvoltate de către echipe
de cercetare

Ewen Callaway (Nature 580, 576-577 2020)

https://media.nature.com/original/magazine-assets/d41586-
020-01221-y/d41586-020-01221-y.pdf

https://vaccinare-covid.gov.ro/
Vaccinurile cu acid nucleic
Utilizeaza informații genetice (sub formă de
ADN sau ARN) pentru o proteină a
coronavirusului care determină un răspuns
imun. Acidul nucleic este introdus în celulele
umane, care apoi elimină copii ale proteinei
virusului; majoritatea acestor vaccinuri
codifică proteina spike a virusului.
Vaccinuri folosind virusul în sine, într-o
formă atenuată sau inactivata
Necesită teste ample de siguranță.
încă se pot reproduce nu se pot reproduce*
în celule

adenovirus

utilizeaza fragmente de
proteine sau proteine
complexate care imită stratul
*gene dezactivate exterior al coronavirusulu
Q1. Care dintre urmatoarele vaccinuri fac parte
din schema nationala de imunizare in Romania

a. Anti-Rotavirus
b. Anti-Difterie
c. Anti-Tetanos
d. Anti-Meningococic
e. Anti-Haemophilus influenzae b
 Tratamentul bolilor infectioase:
caracteristici, scopuri
• Tratament complex
• Vizeaza combaterea agentului infectios si consecintele sale
asupra gazdei
• Categorii de tratament antiinfectios
1. Etiologic
• Antimicrobiene
• Imunoglobuline specifice, seruri imune, vaccinuri
• Evacuarea colectiilor purulente
2. Sustinerea functiilor vitale, corectare a dezechilibrelor
functionale: respiratorie, cardio-circulatorie, renala, metabolica
3. Patogenic (inflamatia, hipersecretia digestiva)
4. Simptomatic (febra, durere, tuse)
5. Igieno-dietetic
6. Imunomodulator
Terapia imunomodulatoare (Agenti biologici)
• Anticorpi monoclonali mAbs (pot fi generati si de alte specii-soareci sau obtinuti
prin recombinare genetica)
• Pegylare: modificarea proteinelor prin glicozilare – ↑T1/2, ↓antigenitatea si
imunogenitatea
• Blocheaza Fc al IgG umane
Clasificare
➢ Blocanti de receptori
➢ Inhibitori ai citokinelor proinflamatorii – b autoimune
• TNF-a: infliximab (1998), etanercept (1998), adalimumab (2002), certolizumab
pegol (2008), golimumab (2009)
• IL-1: anakinra* , rilonacept
• IL-6: Tocilizumab*
➢ Citokine
• INF-a, INF-b: activeaza mcf si NK - antiviral
• INF-g: ↑ arderile oxidative; boli granulomatoase
• IL-2: ↑NK (antitumoral): melanom, neo renal, adjuvant TARV-HIV (↑CD4)
• IL-7: homeostazia LT (expansiunea Lnaive si LTm): adjuvant HIV, post-
chimioterapie
➢ Inhibitori LT: Daclizumab and basiliximab (CD25), Abatacept, Alefacept (CD2),
Anti-p40 agents
➢ Inhibitori LB: Rituximab (CD20), Omalizumab(anti-IgE)
➢ Inhibitori de adeziune/migrare: Natalizumab(integrine), Efalizumab (CD11a)
 Antimicrobiene
Antibiotice: precizari

• Medicamente care distrug sau inhiba cresterea

organismelor patogene
– in doze terapeutice nu afecteaza organismul gazda, spre
deosebire de antiseptice si dezinfectante
• Sens restrans: produse de origine biologica (mucegaiuri din sol)
• Sens larg: toate antimicrobienele, naturale si obtinute prin
sinteza/ semisinteza chimica
 Antimicrobiene: clasificari
Dupa spectrul etiologic:
– Antiparazitare
– Antivirale
– Antifungice
– Antibiotice
Dupa intensitatea efectului asupra organismelor patogene:
• -cide: efect distructiv
• -statice: efect inhibitor
 “Tintele”antiviralelor
Ciclul de replicare virala

fig.cox.miami.edu/.../150/gene/sf11x1virus.jpg
 Antivirale
Multe experimentate, putine utilizate
M.A.: complex; in general inhiba replicarea acidului nucleic viral
substituindu-se ca “false pietre de constructie” sau inhiband
sistemul enzimatic
I. Antivirale cu spectru larg:
• Ribavirina (ADN si ARV virusuri)
• Interferoni=citokine antivirale, antitumorale,
imunomodulatoare; secretat de celulele infectate, se fixeaza
pe membrana celulelor neinfectate inducand proteine care
se opun replicarii virale; amplifica activitatea LT-c si NK
II. Antiherpetice: Acyclovir, Valacyclovir, Brivurdina,
Famcyclovir, Gancyclovir, Foscarnet, Cidofovir
III. Antihepatitic B: Lamivudina, Entecavir, Adefovir, Tenofovir
IV. Antihepatitic C: Sofosbuvir, Ledipasvir, Daclatasvir,
Paritaprevir, Simeprevir, Ombitasvir, Grazoprevir/elbasvir, etc
V. Antimixovirusuri: Amantadina, Oseltamivir, Zanamivir,
Baloxavir marboxil
VI. Anti-SARS-COV-2: Remdesivir, Favipiravir
 ANTIRETROVIRALE

VII. Clase de medicamente

antiretrovirale
Inhibitori nucleozidici de RT
Inhibitori non-nucleozidici de RT
Inhibitori de proteaza
Inhibitori de fuziune
Inhibitori de integraza
Inhibitori de coreceptori

www.mja.com.au/.../che10490_fm-1.jpg
 “Tintele” antifungicelor

Peretele celular

Membrana
celulara
 Antifungice – mecanisme de actiune
1. Altereaza membrana celulara, fixandu-se pe ergosteroli
• Poliene: Amfotericina B, Nistatina
2. Blocheaza sinteza ergosterolului- constituent al
membranei fungice
• Azoli: Imidazoli: Miconazol, Ketoconazol
Triazoli: Itraconazol, Fluconazol, Voriconazol,
Posaconazol
• Alilamine: Tebinafina
3. Inhiba βglucan sintetaza (perete celular)
• Echinocandin: Caspofungin, Anidulafungin, Micafungin
4. Inhiba sinteza acizilor nucleici
• Fluoro-pirimidină: Flucitozina
5. Mecanism complex: inhiba sinteza acizilor nucleici SI
altereaza peretele celular (antagonizeaza sinteza chitinei)
• Derivat de Penicilium: Griseofulvina
Clasificarea antibioticelor
dupa “tinta” terapeutica
 Clasificarea antibioticelor intensitatea efectului
Bactericidele - indicatii:
• infecţii grave cu localizări greu accesibile;
• la persoane imunodeprimate ca urmare a unor boli (HIV),
sau ca urmare a unor tratamente(corticosteroizi,
antitumorale, radioterapie);
• la bolnavi cu organism debilitat (bătrâni, nou-născuţi,
prematuri);
• infecţii cu evoluţie subacută.
Bacteriostaticele -indicatii:
• infecţiile uşoare şi medii;
• la persoanele cu sistem imun competent;
• Cand nu exista alternativa bactericida.
Fazele cresterii bacteriene
DP Nicolau. Critical Care 2008 12(Suppl 4):S2
 Clasificarea antibioticelor dupa mecanismul de
actiune

1. Blocarea unor enzime esentiale pentru

replicarea microbilor
2. Blocarea sintezei acizilor nucleici sau a
proteinelor
3. Permeabilizarea membranei celulare a
germenilor
4. Interferenta cu metabolismul microbian
5. Blocarea unor receptori
 Spectrul de activitate al antibioticelor

• Variaza in functie de mediu: comunitar sau spitalicesc

• Variaza in functie de zona geografica
• Variaza in timp sub presiunea de selectie a unor factori,
mai ales ANTIBIOTICE

BACILI CHLAMIDII
SPIROCHE BACILI COCI
GRAM RICKETII
TE GRAM+ GRAM+/_
- MICOPLASME

SPECTRU INGUST DE TIP PENICILINIC

SPECTRU INGUST DE TIP STREPTOMICINIC

SPECTRU LARG
 Clasificarea antibioticelor
dupa structura chimica
• Betalactamine (Penicilina 1941, cefalosporine, 1945)
• Glicopeptide (Vancomicina, 1956)
• Chinolone (1962)
• Aminoglicozide (Streptomicina, 1943)
• Macrolide (Eritromicina, 1952)
• Oxazolidone
• Lincosamide (1962)
• Cloramfenicoli
• Tetracicline (1950)
• Polipeptide
• Rifampicine
• Sulfamide
• Imidazoli
Structura beta-lactaminelor
 A. Betalactamine Clasificarea
I.Monobactami: Aztreonam (BGN) antibioticelor dupa
II. Dibactami structura chimica
1. Peniciline (Penami)
– Penicilina clasica
– Aminopenicilinele: Ampicilina, Amoxicilina
– Izoxalipenicilinele: oxacilina
– Carboxipenicilina: Ticarcilina
– Ureidopenicilinele: Azlocilina, Mezlocilina,
Piperacilina
*Penami + inhibitori de βlactamaze
– Amoxi+ ac. Clavulanic = Augmentin
– Ampi+ Sulbactam = Unasin
– Ticarcilina+ Ac. Clavulanic= Timentin
– Piperacilina+ Tazobactam= Tazocin
 A. Betalactamine
II. Dibactami (continuare)
2. Carbapenemi: Ertapenem, Doripenem, Imipenem, Meropenem
3. Cefalosporine
a. Cf.I: Cefadroxil, Cefalexina, Cafazolina
GP b. Cf.II: Cefaclor,Cefuroxima, Cefoxitina, Cefotetan,
c. Cf.III: Cefotaxima, Ceftriaxona, Ceftazidima,
Cefoperazona, Ceftizoxima
GN d. Cf.IV: Cefpiroma, Cefepima
e. Cf.V: Ceftarolina, Ceftobiprole, Ceftolozan
MRSA
Avibactam + Ceftazidima
III. Tribactami: Sanfetrinem (CGP)
Mec. de actiune βlactamine: bactericid
inhiba sinteza peptidoglicanului din peretele bacterian
 Antibiotice
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
B. Glicopeptide: Vancomicina, Teicoplanina, Dalbavancin
Mecanism actiune (M.A.): bactericid, inhiba sinteza
peptidoglicanului (perete bacterian), modifica bariera
osmotica a membranei
C. Polipeptide: Colistina
M. A.: bactericid, modifica bariera osmotica a
membranei
D. Chinolone: urinare: Ac. Nalidixic, Norfloxacina
sistemice: Ofloxacina, Ciprofloxacina,
Moxifloxacina, Levofloxacina, Gatifloxacina
M. A.: bactericid, inhiba AND-giraza, blocand diviziunea
celulara
E. Aminoglicozide: Streptomicina, Kanamicina,Neomicina(I)
Gentamicina (II), Netilmicina, Amikacina (III)
M. A.: bactericid, inhiba sinteza proteinelor la nivel
ribozomal (30S), favorizata de hiperpermeabilizarea
membranara (transport dependent de oxigen)
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
F. Grupul MLSK
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor prin fixarea
pe r50S, blocarea transpeptidarii si translocarii aa
Macrolide: Eritromicina, Claritromicina (C14), Azitromicina
(C15), Spiramicina, Rokitamicina (C16)
Spectru: CGN: N. meningitidis, M. catharalis
BGN aerobi: B. pertusis, H. pylory, C. jejuni, Legionella
BGP aerobi: B. anthracis, C. diphteriae, Listeria, E. rhusiopathie,
Spirochete: Leptospira, Borellia, Treponema
Atipici: My. Pneumoniae, Chlamydia
Micobacterii: MAC, M. kansassii, M. leprae
Paraziti: Tx. Gondi, Cryptosporidium
Lincosamide: Lincomicina, Clindamicina (+MRSA, E faecium)
Sinergistine: Pristinamicina, Dalfopristin/quinupristin (+/-EC,
anaerobi)
Ketolide: Telitromicina (+S. Pneumoniae, S. pyogenes, MRSA)
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
G. Cicline: Tetraciclina, Doxiciclina
Glicilcicline: Tigecyclina
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor
H. Fenicoli: Cloramfenicol, Tiamfenicol
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor
I. Rifamicine: Rifampicina, Rifabutin,Rifaximina
M. A.: bactericid, inhiba ARN-polimeraza ADN dependenta,
blocheaza sinteza ARNm, blocheaza sinteza proteica
J. Imidazoli: Metronidazol (Tinidazol, Albendazol, Mebendazol)
M. A.: bactericid, efect toxic direct asupra ADN
K. Sulfamide: Sulfametizol, Sulfadoxina, Sulfasalazina,
Salazopirina
➢ Cotrimoxazol=Sulfametoxazol + trimetoprim
➢ Fansidar= Sulfadoxina + Pirimetamina
M. A.: bacteriostatic, inhibitie competitiva pe metaboliti
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
L. Nitrofurani:
Urinari: Nitrofurantoin
Digestivi (nerezorbabili): Furazolidon, Nifurzide
M. A.: alterarea proteinelor, ac. nucleici si lipidelor
bacteriene
M. Ac. fuzidic
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza prot.
N. Fosfomicina
M. A.: inhiba sinteza peretelui bacterian

Restrictii utilizare – ATB “de rezerva”

CARBAPENEME
CHINOLONE
CEFALOSPORINE >gen2
GLCOPEPTIDE
Clasificarea antibioticelor dupa modul de administrare
• Orale (cp, tb, suspensii pentru administrare orala)
• Parenterale (fiole, flacoane perfuzabile, pulbere liofilizata)
• Inhalatorie (aerosoli)
• Locale - în infecţii cutanate şi dermatoze infecţioase, arsuri
infectate, instilaţii locale.
Conditii pentru utilizare topica a antibioticului
- să nu fie iritant pentru ţesuturi;
- să nu prezinte capacitate alergizantă mare;
- rezistenţa să se instaleze rar;
- spectrul antimicrobian să fie cât mai larg;
- să nu se absoarbă sistemic după aplicarea locală pe piele
sau pe mucoase.
 Clasificarea antibiticelor dupa riscul in timpul sarcinii
Clasa Observatii Exemple
A sigure
B "relativ studiile pe animale reproductive nu au betalactaminele
sigure" demonstrat risc fetal si nu exista studii
controlate la femeile gravide; studiile pe
animale au relevat un risc potential si nu s-
au efectuat studii pe femei gravide
C “relativ studiile pe animalele au relevat un posibil 65-70% dintre medicamentele
nesigure” risc, dar nu exista studii controlate la om; existente: izoniazida,
beneficiu>risc; nu exista studii la animale rifampicina, pirazinamida,
sau la om gentamicina, cloramfenicol,
sulfamide, chinolone

D “relativ studiile pe femei gravide au evidentiat risc tetraciclina

toxice” pentru fat; folosite doar daca beneficiul
potential poate fi acceptabil comparativ cu
riscul
X toxice studiile pe animale si om au demonstrat contraindicate in sarcina!
anomalii fetale evidente certe privind
riscul fetal raportate in cadrul studiilor pre
sau post-marketing
 Clasificarea reactiilor adverse
la antibiotice
• Intoleranta locala: digestiva, locul injectiei
• Toxicitate:hepatica, renala, otica, neurologica,
hematologica
• Sensibilizare: alergii, soc anafilactic
• Bacterioliza: efect Herzheimer
• Dismicrobisme
• Interferenta imunitatii postinfectioase
• Perturbarea graviditatii si embriopatii
 Rezistenta la antibiotice
• Definitie: capacitatea unor germeni patogeni de a supravietui/
multiplica in prezenta atb.
• Cauze: antibioterapia excesiva, inadecvata
• Diagnostic: testarea sensibilitatii germenilor la atb.
• Clasificare:
– Genetica
• Naturala (fixa genetic)
• Dobandita
– Cromozomiala: mutatii
– Extracromozomiala: plasmide (fragmente ADN
bacterian autonom), transpozomi
– Mecanisme biochimice
• Alterarea proteinelor de suprafata (PBP) sau porinelor
• Producerea enzimelor inactivatoare: βlactamaze
• Eflux: glicopeptide
• Alterarea tintei ribozomale: AG, macrolide, tetracicline,
cloramfenicoli, chinolone
Ceea ce nu ne omoara, ne face
mai puternici!
 Consecintele rezistentei microbiene
• Evolutie nefavorabila din cauza esecului terapiei uzuale
• Prelungirea spitalizarii
– Necesitatea transferului in sectii speciale de ingrijire
– Precautii suplimentare de izolare
• Cresterea costurilor de terapie
• Cresterea mortalitatii
Proliferare
Bacterii
bacteriana rezistente

ANTIBIOTIC
PRESIUNE
SELECTIVA
Conditiile terapiei antimicrobiene: regula celor 3D
1. “Right DRUG”
Alegerea corecta a
antibioticului

2. “Right DOSE” 3. “Right DURATION”

Administrararea Administrararea
dozei corecte duratei suficiente

+
Administrarea la ora corecta (right time)*
Adminstrarea la pacientul potrivit (right patient)
Administrarea pe calea recomandata (righ way)
*Abatere maxima de 30’ ! Atentie la stabilirea prioritatilor!!!
 Regulile antibioterapiei (I)
1. Decizia atb: bazata pe diagnostic etiologic
(bacteriologic), numai pentru germeni sensibili
2. Alegerea atb:
– Sa cuprinda in spectrul de actiune germenul
responsabil de infectia identificata
– Sa difuzeze si sa concentreze in focarul infectiei
– Sa fie cat mai putin toxic, mai bine tolerat si sa nu fie
contraindicat bolnavului
– Sa fie mai putin costisitor (dar cu eficienta optima)
3. Asocierile atb:
– Indicatii limitate (se prefera monoterapia)
– Sinergie bactericida (βL-mine, AG, FQ)
– NU atb cu toxicitate similara
– NU atb cu spectru larg
– Nu b-cid + b-static
 Regulile antibioterapiei (II)
4. Alegerea dozei optime (greutate, varsta, functie renala/ hepatica)
5. Calea de administrare
– Oral- de cate ori este posibil
– IV – in infectii severe (nivel b-cid inalt, rapid)
– De evitat aplicarea locala (! Seroase- ANAFILAXIE)
6. Ritmul de administrare
– Sa asigure niveluri b-cide X 4-8 CMI
7. Durata tratamentului
– Suficienta in boli cu potential de cronicizare, boli cu
focare greu sterilizabile)
– Nu se prelungeste inutil in bolile acute ciclice cu tendinta
spontana la vindecare)
8. Controlul tratamentului - Eficacitatea sterilizanta
– Puterea b-cida (ser, LCR, urina)
– Dozari ale atb (numai in monoterapii)
 Erori in antibioterapie
1. Lipsa diagnosticului clinic
• Atb in orice stare febrila
• Atb la intamplare, fara criterii rationale
2. Nefolosirea sau interpretarea gresita a datelor de laborator
• Inceperea atb inainte recoltarii produselor patologice
• Lipsa examenelor bacteriologice, ABG
• ! Saprofiti
3. Indicatii nejustificate
• Febre neinfectioase (alergii, neoplasme, colagenoze)
• Agenti insensibili (infectii virale)
• Colectii, focare profunde (! asanare chirurgicala)
4. Alegere gresita a atb (spectru, biodisponibilitate, toxicitate,
doze, mod de administrare, asocieri)
5. Profilaxie abuziva
 Etapele istoriei antibioterapiei

• entuziasm- convingerea eradicarii bolilor

infectioase cu ajutorul antibioticelor
• optimism temperat- evidenta raspandirii
rezistentei la antibiotice, speranta stapanirii
infectiilor cu noi clase de antibiotice
• ingrijorare- rezistenta la antibiotice atinge cote
ingrijoratoare si tinde sa scape de sub control
 Alliance for Prudent Use of Antibiotics
www.apua.org
Stuart B. Levy, Boston (1981)
➢Emergenţa rezistenţei bacteriene la antibiotice poate fi limitata
utilizarea programelor de bună practică terapeutică
➢Monitorizarea rezistenţei la antibiotice şi a consumului de
antibiotice - informaţii utile pentru orientarea terapiei empirice în
cazul infecţiilor severe
➢Terapia empirica – precedata de investigatii bacteriologice
➢Culturi + → adaptarea terapiei dupa antibiograma
➢Culturi - → intreruperea/ restrangerea antibioterapiei
➢Controlul infectiilor nosocomiale
Romania: sensibilitatea la antibiotice - evaluată în cadrul studiului
prospectiv multicentric MART (INMB, Iaşi, Constanţa, Timisoara)
 “BAD BUGS – NO DRUGS!”
“HIT HARD SUPERBUGS!”

“Bad bugs need drugs!”

Clinical use of human immunoglobulin preparations
Primary immunodeficiency diseases: that result in defect in antibody
responses
Secondary immunodeficiency conditions (with impaired antibody responses)
• HIV infection
• B-cell leukemia
• Use of chemotherapy or radiotherapy
Autoimmune syndromes
• Hematologic: ITP, autoimmune hemolytic anemia
• Rheumatologic: RA, vasculitis, Kawasaki disease, uveitis, SLE
• Endocrinologic: Autoimmune diabetes mellitus, Graves
ophthalmopathy
• Neurologic: Guillain-Barre´ syndrome, chronic inflammatory
demyelinating polyneuropathy, myasthenia gravis, dermatomyositis
• Dermatologic: TEN, Steven-Johnson syndrome
Infectious diseases
• CMV
• Rotavirus
• Parvovirus B19
Problema: Vaccinarea persoanelor HIV+

A 28-year-old man comes to the infectious diseases clinic. He was diagnosed with HIV 3
months ago, after learning that his boyfriend was HIV positive. The patient has no other
medical problems. He does not use tobacco but occasionally drinks alcohol and takes
methamphetamines. A review of his records shows that the patient received all of the
recommended childhood vaccines through age 18 but has not received any other
vaccines in the last 10 years. His vital signs are within normal limits. Physical examination
shows no abnormalities. Laboratory results are as follows:
Hepatitis panel: Hepatitis A antibody (+); Hepatitis B surface antibody(+) (anti-HBs);
Hepatitis B surface antigen(-) (HBsAg); Anti-varicella lgG antibody (-); HIV-1 RNA
quantification (viral load) 11,200 copies/ml; CD4+ cell count 440/mm3
In addition to the annual influenza vaccination, which of the following vaccines are
recommended for this patient?
A. Hib, PCV13, Td
B. Hib, Td, zoster
C . HPV, PCV 13, Td
D. MMR, PCV13, Td
E. PCV13, Td, varicella