RECOMANDARI DE

VACCINARE LA COPIL
IN ROMANIA
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia primara

= totalitatea masurilor care se impun pentru impiedicarea aparitiei

imbolnavirilor in populatia comunitara

ex: vaccinari
clorinarea si fluorinarea apei
pasteurizarea laptelui
masuri administrative de prevenire a accidentelor
educatia pentru prevenirea intoxicatiilor
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia secundara pentru grupuri de copii la risc:

- scaderea riscului de boli CV la cei din familii cu HTA sau cu leziuni

aterosclerotice precoce
- scaderea riscului de malnutritie la sugarii care nu sunt alaptati
- screening de depistare a: TBC (campaniile de IDR la PPD)
scoliozei
deficientelor senzoriale
- masuri de prevenire a puseelor acute de RAA la fosti bolnavi
 PEDIATRIA PREVENTIVA

Preventia tertiara

= tratamentul si supravegherea copiilor cu boli cronice

potential invalidante:

- fibroza chistica
- PCI (ortopedie, fiziokinetoterapie)
- astm bronsic sever
- hepatita cronica

- echipe interdisciplinare
- integrarea sociala a copilului cu handicap
 RASPUNSUL IMUN

1) Nativ= apare chiar daca organismul nu a mai fost expus la acel

agent patogen

2) Adaptativ= presupune o expunere anterioara la agentul

patogen

Sistemul imun adaptativ dispune de doua sisteme efectoare diferite:

Imunitatea umorala= Ac secretati de Limfocite B

Imunitatea celulara= receptorii Limfocitelor T

 VACCINURILE

Scopul vaccinarii impotriva unei boli infectioase este inducerea

unui raspuns imun specific rapid si de durata.

Imunizare pasiva: se administreaza preparate de Ig imbogatite

provenite de la donator omolog (om) sau heterolog (animal).

Imunizare activa= vaccinuri - raspunsul imun este specific

- vaccinuri cu germeni vii atenuati

- vaccinuri cu germeni inactivati
- vaccinuri prin recombinare genetica
- vaccinuri cu anatoxine
- vaccinuri cu ADN

Vaccinuri neconventionale= autovaccinuri

 VACCINURI VII, ATENUATE

- contin agenti patogeni vii atenuati, incapabili sa se inmulteasca;

- virusul este trecut printr-o serie de culturi celulare sau embrioni

de animale (gaina); la fiecare pasaj virusul pierde abilitatea de a
se replica in celula umana si dobandeste replicarea pe embrionul
de gaina, putand fi recunoscut, totusi, de sistemul imun uman;
- cca 200 de pasaje!

Atentie!
- posibilitatea f rara de a suferi mutatii care ii reconfera
capacitatea de a declansa boala –> tulpina mai virulenta
- CI la pacienti imunodeprimati si gravide

- protectie mai de durata decat la vaccin inactivat

 VACCINURI INACTIVATE

- inactivarea agentului patogen cu caldura sau substante chimice

(formaldehida sau formol)
- distruge capacitatea de replicare dar il pastreaza intact pentru a fi
recunoscut de sistemul imun
- nu se pot replica, deci nu pot deveni mai virulenti

 Corpusculare - contin germeni intregi

 Subunitare/divizate - contin doar unele antigene (Ag) –
avantaj: se reduc reactiile adverse nedorite

- ofera protectie de durata mai scurta => e nevoie de rapeluri

pentru imunitate de lunga durata
 VACCINURI CU ANATOXINE

- contin toxine microbiene atenuate/inactivate = anatoxine

- inactivate prin caldura sau cu substante chimice (formol)

- utile in boli cauzate nu de bacterie ci de toxina ei

(ex: Clostridium tetani −> tetanospasmin (neurotoxina); Ac de tip
IgG nu impiedica infectia bacteriana ci neutralizeaza toxina circulanta

- ex: imunizare pentru tetanos si difterie

 V PRIN RECOMBINARE GENETICA

- contin doar parti din agentul patogen

 Subunitare - contine doar o proteina specifica prezentata drept Ag

(ex: vaccin pertusis si antigripal iv)

- sau inginerie genetica: gena ce codifica proteina

pentru vaccin se insera in alt virus/celule de cultura –> cand virusul
se replica/prin metabolismul celulei rezulta proteina pt vaccin −>
vaccin recombinant - sistemul imun recunoaste proteina si ofera
protectie impotriva virusului tinta – fara risc de infectare
(ex: vaccinul Hep B, vaccinul HPV)

 Conjugate - combinatie intre 2 componente, una fiind din invelis,

legata chimic de o proteina caraus
- raspunsul imun e mai puternic
(ex: vaccinul pneumococic)
 VACCINURI VIITOARE

Vaccinuri cu ADN: stadiu de experiment

- contin doar acizi nucleici – injectati intramuscular –> informatia
genetica este transcrisa si rezulta un Ag care genereaza raspuns
imun (vaccin antimalarie)

Avantaj: usor de produs, stabilitate foarte buna - nu necesita

transport si depozitare la temperaturi scazute

Vaccinuri recombinante vii: virusuri sau tulpini bacteriene

atenuate sunt vectori ce livreaza proteine imunogene ale altui
agent infectios −> amplifica raspunsul imun
TIP DE VACCIN VACCIN
VIU, ATENUAT Rujeola, oreion, rubeola (ROR/RORV)
Varicela
Gripal (spray nazal)
Rotavirus
Zoster
Febra galbena
INACTIVAT/OMORAT Polio (IPV)
Hepatita A
Rabie
Gripal (injectabil)
ANATOXINA Difterie, tetanos (valente din DTaP)
SUBUNITAR/CONJUGAT Hepatita B
Gripal (injectabil)
Hib
Pertussis (parte din DTaP)
Pneumococic
Meningococic
HPV
 INDICATIILE VACCINARII

 Vaccinare de rutina (,,obligatorie”)(Programele Nationale de vaccinari)

Costul este suportat de stat
Fiecare tara isi alcatuieste propriul calendar de vaccinari in functie de:
- situatia particulara epidemiologica a bolilor tinta
- factorii care influenteaza raspunsul imun
- bugetul alocat
- disponibilitatea vaccinurilor

 Vaccinare selectiva- recomandata in functie de activitatea desfasurata

(ex: personal medical, invatamant, vanatori, personal sanitar-veterinar)
- medicina calatorului
- persoane cu o anumita patologie preexistenta

 Vaccinare optionala: vaccinurile nu sunt incluse in ,Calendar’ dar sunt

disponibile in tara respectiva, contra cost
 EXCEPTII LA VACCINARE

MEDICALE
Absolute:
• Status imunologic compromis de o afectiune temporara sau
permanenta - deficite imune congenitale
- tratamente: corticoterapie, radio sau chemoterapie
• Hipersensibilitatea la un anumit component din vaccin
• Istoric de reactie adversa severa la o vaccinare anterioara
• Sarcina - CI pentru vaccinuri vii

Relative: pacienti febrili sau cu infectii acute (vaccinarea se amana)

Afectiuni minore ale CRS, reactii locale usoare pana la moderate la o

doza anterioara de vaccin sau antibioterapia nu sunt CI de vaccinare!

RELIGIOASE
CONVINGERI PERSONALE- procentaj in crestere
 SCHEME PARTICULARE DE VACCINARE
AFECTIUNE TOTI PACIENTII RISC CRESCUT
DE INEFCTIE
DIABET ZAHARAT, diftero-tetanic, gripal, penumococic, hepatic B
AFECT CARDIACE SAU rujeolic-urlian-rubeolic, varicelos,
PULMONARE CRONICE herpes zoster
AFECT HEPATICE CRONICE, diftero-tetanic, pneumococic, rujeolic- hepatic B si A
ALCOOLISM urlian-rubeolic, varicelos

IMUNODEFICIENTE CONG,
LEUCEMII, LIMFOAME, NEO CU diftero-tetanic, gripal, penumococic hepatic B si A
MET, RX-,CH-,CORTICOTERAPII

INSUFICIENTA RENALA diftero-tetanic, gripal, pneumococic,

CRONICA, hepatic B, rujeolic-urlian-rubeolic, hepatic A
HEMODIALIZATI varicelos
ABSENTA SPLINEI diftero-tetanic, pneumococic, rujeolic-
urlian-rubeolic, meningococic, anti- hepatic B si A
Hib, varicelos, herpes zoster

INFECTATI HIV diftero-tetanic, gripal, pneumococic, hepatic A

hepatic B
 REACTII ADVERSE

• Locale - fenomene inflamatorii la locul injectarii: eritem, durere,

edem, impotenta functionala, de obicei autolimitate
- date de obicei de adjuvantii din vaccin

• Generale - febra, stare generala influentata, greata, varsaturi,

diaree, iritabilitate
- sincope vaso-vagale si tulburari vegetative (frica)
- se trateaza simptomatic

• Alergice (soc anafilactic) - necesita tratament de urgenta

- rar intalnit dar sever

• Reactii de organ - extrem de rare

- encefalita (dupa antipolio oral)
- sdr Guillain-Barré sau neuropatie periferica
(dupa antitetanos)
 TEHNICA VACCINARII

Importanta pentru succesul vaccinarii dar si pentru reactiile adverse

Administrare - p-o - risc de regurgitare a produsului

- i-d - BCG - risc de necroza locala la adm s-c
- s-c - pliu cutanat pe fata dorsala a bratului
- i-m - partea anterolaterala a coapsei (sugar)
- muschi deltoid brat (stang pentru dreptaci) la copil

Administrari concomitente - ambele brate sau brat + coapsa

Dezinfectare corespunzatoare a pielii (alcool)

Vaccinul se scoate din frigider (atentie: se tine pe raft si nu pe usa!) si se

incalzeste in mana pana la temperatura corpului (nu se injecteaza rece)

Imobilizare buna (e de preferat, decat o noua intepare)- la copil e

preferabila injectarea rapida
 ISTORICUL VACCINARII

1800 - vaccinul variolei – in anii ‘50 era indicat pentru varsta de 1 an

1948 - DTP (celular)
1955 - vaccin antipolio inactivat
1960 - vaccin antipolio monovalent oral
1963 - vaccin antipolio trivalent oral (OPV)
1971 - vaccin rujeola-oreion-rubeola (ROR)
1972 - eradicarea variolei - vaccinarea se opreste
1985 - vaccin polizaharidic anti H Infl tip b (Hib)
1990 - vaccin conjugat anti Hib
1991 - recomandarea vaccinarii anti hepatita B
- DTaP (acelular)
1995 - vaccin varicela
- vaccin hepatita A
1998 - primul vaccin rotavirus - retras in 1999 pentru reactii adverse
2000 - vaccin pneumococic conjugat
- se opreste vaccinarea antipolio in SUA
2004 - prima recomandare a vaccinarii antigripale la copil (6-23 luni)
2006 - vaccinare pentru rotavirus
- vaccin HPV
INDICATIILE VACCINARII IN ROMANIA
PROGRAMUL NATIONAL DE IMUNIZARI VACCINARI
OPTIONALE
CALENDAR DE VACCINARI
1. Tuberculoza (BCG) 1. Rotavirus
2. Difterie 2. Meningococ
3. Tetanos 3. Hepatita A
4. Tuse convulsiva 4. Varicela
5. Poliomielita
6. Haemophilus influenzae tip b
7. Hepatita B
8. Rujeola
9. Rubeola
10. Oreion
11. Pneumococ

VACCINARI LA GRUPE DE RISC

12. Gripa
13. HPV
 SCHEMA DE VACC. 2017
VARSTA VACCIN LOCUL VACCINARII
Primele 24 de ore HVB Maternitate
2-7 zile BCG
2 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V pneumococic conjugat*
4 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V pneumococic conjugat*
9-11 luni ROR Medic de familie
11 luni DTaP-VPI-Hib-HVB Medic de familie
V pneumococic conjugat*
1 an ROR Medic de familie

5 ani ROR (copiii fara ROR in antecedente Medic de familie

vor primi 2 doze la interval de 1 luna
intre ele)

6 ani (cls 0) DTaP-VPI Medic de familie

14 ani (cls a VIII-a) dT/dTaP Medic de familie

* Din Octombrie 2017, la copiii nascuti din luna August 2017

ABREVIERI

HVB= vaccin hepatitic B

BCG= vaccin Calmette-Guérrin
DTaP= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular
VPI= vaccin polio inactivat
DTaP-VPI-Hib= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B
DTaP-VPI-Hib-HVB= vaccin diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic-
Haemophilus B-hepatitic B
ROR= vaccin rujeolic-urlian-rubeolic
dT= vaccin diftero-tetanic de tip adult
HPV= vaccin papiloma virus uman
 VACCINAREA BCG
Etiologie: Mycobacterium tuberculosis – bacil Gram(+) (dar si M bovis, M
africanum s.a) + M atipice (det infectia la imunodeprimati)

Incidenta crescuta in Europa de Est, Africa, Asia (statut socioeconomic precar)-

cea mai frecventa cauza de mortalitate pe plan mondial dupa HIV!

Decesele la copil - meningita TBC si formele diseminate

Indicatii Contraindicatii
- nou-nascuti (2-7 zile, G> 2500g) - gravide
- sugarii pana la 12 luni - imunodeprimati
- cicatrice post-vaccinala <3mm - copii febrili
- IDR (-) la PPD si risc crescut de inf TBC - leziuni cutanate eruptive
- copii nascuti din mame HIV (+), - IDR (+) la PPD
deja infectati - antecedente confirmate de TBC
 VACCINARE BCG
Vaccin BCG - viu, atenuat - 1921 Calmette-Guérin - Franta (I. Pasteur)
- in Rom din 1925 - Dr Cantacuzino

Admin: intradermic strict - brat stang - 1/3 medie - fata postero-externa

Stadii: eritem-papula-nodul-usoara ulceratie(±)pustula-crusta–> cicatrice sidefie
(dupa 6luni)
VACCINARE REUSITA: cicatrice >3mm;
VACCINARE NEREUSITA: cicatrice <3mm (in prezent discutabil)

Complicatii: ulceratii trenante > 3luni

abcese locale (mai ales la adm sc)
adenopatii loco-regionale
reactii la distanta sau infectii generalizate (exceptionale 1/1milion)

Alergia tuberculinica postvaccinala - se instaleaza dupa ≈ 6-8 sapt

- se evidentiaza prin IDR la 2U PPD

Protectie: 64% pt meningita, 78% boala diseminata

durata - incomplet cunoscuta- scade gradual dupa 10-20 ani vacc
 VACCINARE ANTIDIFTERICA
Etiologie: Corynebacterium diphteriae - bacil aerob Gram(+)

Toxina secretata –> faringita, laringita cu pseudomembrane – urgenta!

Complicatiile (dat raspandirii toxinei in circulatie) - miocardita
- polinevrite
- afectare renala
Deces: 5-10% cazuri - trombocitopenie
Romania – ultimele cazuri raportate – 1989
Epidemie majora in anii ’90 in fosta Uniune Sovietica

Vaccin: toxina(toxoid) difterica inactivata cu formol

Forme pediatrice: DT, DTaP, DTaP-IPV-Hib, DTaP-IPV-Hib-HVB;
Forma adult (>7 ani): dT, dTap – contine 1/10 din doza pentru copii

Schema de vaccinare: difera de la o tara la alta

ROM: vaccinare primara (la 2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si 14 ani (din
2015);
 VACCINARE ANTIDIFTERICA
Admin: numai intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antidifterica

boli febrile severe (amanare)
imunosupresia si sarcina nu sunt CI!

Reactii adverse posibile: locale (eritem, induratie, nodul/abces)

generale (febra) rare
sistemice severe (soc anafilactic, neurologice) rare

Intreruperea programului/intarzierea dozelor nu impune reluarea schemei ci

doar completarea acestuia (nu influenteaza raspunsul imun)

Protectie: 97% - nivel optim timp de 10 ani  sunt necesare rapeluri

Boala nu confera imunitate!
 VACCINAREA ANTITETANOS

Etiologie: Clostridium tetani – bacil Gram(+) anaerob, sporulat

Toxina secretata - tetanospasmina (neurotoxina) - blocheaza impulsurile

inhibitorii in SN (placi motorii, MS, SNC, SNS)  contractii si spasme musc

Complicatii: laringospasm, convulsii, fracturi, HTA, aritmii, pneumonii

Tetanos neonatal: contaminarea bontului ombilical cu instrumentar nesteril

ROM: exista cazuri la copil – 0 cazuri neonatale

Vaccin: toxina tetanica inactivata cu formol

Schema de vaccinare: vaccinare primara (la 2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si

14 ani (din 2015);
 VACCINARE ANTITETANOS

Admin: intramuscular profund; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antitetanos

boli acute moderate sau severe (amanare)
gravidele se vaccineaza pt protectia fatului
La pacientii cu CI se face imunizarea pasiva cu Ig tetanica

Reactii adverse posibile: locale frecvent (eritem, induratie, durere, nodul/abces)

sistemice severe (soc anafilactic, neurologice) rare
rare cazuri de neuropatie periferica si sdr Guillain-Barré

Intreruperea programului/intarzierea dozelor nu impune reluarea schemei ci doar

completarea acestuia (nu influenteaza raspunsul imun)

Protectie : 100% - nivel optim timp de 10 ani  sunt necesare rapeluri (dT)
Boala nu confera imunitate!
 VACCINAREA ANTIPERTUSIS

Etiologie: Bordetella pertussis - bacil Gram(-) aerob

Tusea convulsiva e data de toxina pertussis, hemaglutinina filamentoasa si
alti factori patogeni produsi - contagiozitate mare

Complicatii - frecvente la sugari si copii mici

- pneumonie bacteriana cu insuficienta resp acuta si deces
- neurologice (hipoxia) - convulsii, encefaloptie
- mecanice: pneumotorax, epistaxis, hematom subdural, hernie

Vaccin: initial celular (RA mai severe)- ulterior acelular (subunitar purificat)
Vaccin pertussis acelular (aP)- disponibil doar in combinatii: DTaP
- forma pediatrica: pana la 6 ani
- forma adult: dTap

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la 6 ani si

14 ani (din 2015)
 VACCINAREA ANTIPERTUSIS

Admin: intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antipertussis

boli acute moderate sau severe (amanare)
sugari cu encefalopatie aparuta in 7 zile dupa vaccinare cu
componenta pertussis  continua cu DT

Evenimente dupa vaccin cu aP care impun evaluare pentru dozele urmatoare:

- Febra >40° in primele 48 ore dupa vaccinare
- Soc/colaps/hipotonie in primele 48 ore
- Plans neconsolabil >3 ore in primele 48 ore
- Convulsii ± febra in primele 3 zile

Reactii adverse posibile: locale frecvent (eritem, induratie, durere)

reactii generale: somnolenta, iritabilitate, febra usoara

Imunitatea determinata de boala nu e permanenta

 VACCINAREA ANTIPOLIO
Etiologie: Poliovirus (enterovirus) - 3 serotipuri cu tropism SNC
Nu exista imunitate incrucisata intre serotipuri

Virusul se replica la nivel intestinal iar prin sange ajunge la SNC  leziuni in MS si,
mai rar, trunchi cerebral, talamus, scoarta cerebrala

Complicatii - sechele severe – paralizii, deformari

- paralizia musc toracice  embolie, pneumonie, atelectazie
- afectarea MS: paralizie acuta flasca

Campania de eradicare in masa a polio in lume a inceput in 1988; in prezent este

eradicata in mare parte dar mai persista in Asia si Africa
ROM- ultimul caz raportat – 1992

Vaccin- oral (OPV) viu, atenuat - acuzat ca poate fi urmat de paralizie

poliomielitica sec vaccinarii (1 caz/2,5 mil vacc) - mai ieftin, inca utilizat
- parenteral (IPV) inactivat- contine cele 3 serotipuri de V polio, lipsit de
RA, mai scump, administrat in Rom din 2008
 VACCINAREA ANTIPOLIO

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la

6 ani (concomitent cu DTaP)

Admin: intramuscular sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antipolio

boli acute moderate sau severe (amanare)
posibile reactii alergice la componente: streptomicina,
neomicina si polimixina B

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, induratie, durere)

Unul din cele mai sigure vaccinuri utilizate

Seroconversia dupa 3 doze (OPV sau IPV) este de ≈100% pentru toate cele
3 serotipuri. Durata persistentei Ac nu se cunoaste cu certitudine.

Boala confera imunitate pe viata

 VACCINAREA ANTI Hib

Etiologie: Haemophilus influenzae - cocobacil Gram(-)

Izolat in 2 forme: incapsulat si neincapsulat - capsula polizaharidica a
serotipului b este un factor de virulenta

Severitatea bolii (meningita, penumonie, bacteriemie, epiglotita, septicemie,

celulita, osteomielita) se datoreaza>95% H influenzae tip b

Infectii frecvente <5 ani (varf la 6-11 luni), la deficite imune, boli maligne

Vaccin: polizaharid capsular purificat conjugat cu anatoxina tetanica (proteine

transportoare)  raspunsului imun mult mai eficient
si in combinatii

Schema de vaccinare: imunizarea primara (2-4-11 luni) + rapel la

6 ani (concomitent cu DTaP)
- peste 1 an – 1 doza pentru vaccinarea primara + 1 doza rapel
 VACCINAREA ANTI Hib
Admin: intramuscular profund sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara anti Hib

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta

Eficacitate clinica- 95-100%

Boala nu determina intotdeauna imunitate – copiii se vaccineaza dupa

perioada de convalescenta
Grupe de risc (pacientii cu leucemie, HIV, siclemie, splenectomizati)- se pot
vaccina si mai tarziu
 VACCINAREA ANTIHEPATITA B

Etiologie: Virusul hepatitei B (VHB) - determina hepatita acuta, cronica, ciroza

hepatica si carcinom hepatocelular

3 cai principale de transmitere:

- Parenteral (transfuzii, droguri iv, intepaturi cu ace contaminate)
- Sexual
- Vertical 70-90% din mame AgHBs(+) si Ag Hbe(+)
10% din mame doar AgHBs(+) dar 90% vor deveni infectie cronica

Complicatii - evolutia fulminanta - mortala

- infectia cronica cu morbiditate si mortalitate crescute

Vaccin- din 1995 in Romania s-a introdus vaccinare de rutina  scaderea

importanta a incidentei hepatitei B
- recombinant- Ag HBs purificat adsorbit pe Al(OH)3- produs prin
inginerie genetica, nu contine ADN viral, deci nu poate da boala
- forma pediatrica (10 mcg) si pentru adult (20 mcg)
 VACCINAREA ANTIHEPATITA B

Admin: intramuscular sau subcutan; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antiHep B

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)
Pacientii cu imunodeficiente pot fi vaccinati dar raspunsul poate fi suboptimal

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta

Eficacitate clinica- 80-100%

Dupa vaccinare nivelurile de Ac sunt in scadere; cu toate acestea nu sunt
necesare rapeluri (se dozeaza titrul de Ac existenti).

Grupe de risc (pacientii cu leucemie, HIV, siclemie, splenectomizati)-pot

necesita mai multe doze de vaccin sau doze mai mari
 VACCINAREA RUJEOLICA

Etiologie: virusul rujeolic – virus ARN - determina o infectie sistemica

Complicatii (1/3 cazuri) - OMA, pneumonie (cauza de deces), encefalita

acuta cu sechele
- PESS (Panencefalita Sclerozanta Subacuta) –
boala degenerativa a SNC cu deces

Vaccin: combinat ROR (rujeola, oreion, rubeola) sau RORV (+varicela)

Schema de vaccinare:
- 2 doze la minim 4 saptamani (prima la 1 an, a 2-a la 5 ani);
- prima doza in intervalul 9-11 luni in focarele de rujeola (apoi se repeta
cele 2 doze)
- se vaccineaza si cei care au trecut deja prin boala

Profilaxia postexpunere: IgG in primele 6 zile (asig protectie

temporara) sau vaccinare ROR in primele 3 zile, in functie de varsta;
 VACCINAREA RUJEOLICA

Admin: subcutan dar si intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin (neomicina)
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente mostenite sau dobandite
sarcina

Precautii- persoane alergice la ou - mare precautie (soc anafilactic)

- antecedente personale/colaterale de alergii/convulsii
- persoane cu PT/T-penie pot sa se agraveze dupa ROR
- trebuie pastrat interval intre Ig si ROR/RORV

Reactii adverse posibile: locale minore (eritem, edem, induratie, durere)

sistemice- febra, iritabilitate, agitatie, inapetenta
la 10-12 zile – forma mitigata de rujeola
Eficacitate clinica- 99%
Dupa vaccinare nivelurile de Ac sunt in scadere; cu toate acestea nu sunt
necesare rapeluri.
 VACCINARE URLIANA

Etiologie: Virusul urlian – fam Paramyxoviridae ARN

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali urmata de viremie si risc

de complicatii- meningita aseptica, encefalita
- orhita, oophorita
- pancreatita
- surditate
- miocardita

Vaccin: viu, atenuat ROR/RORV (12 luni - nu >12 ani)

Schema de vaccinare: 2 doze de vaccin – la 1 an si la 5 ani

- prima doza in intervalul 9-11 luni in focarele de rujeola (apoi se repeta
cele 2 doze)

Admin: subcutan sau intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

 VACCINAREA URLIANA

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente/imunosupresii (se pot vaccina la 1 luna
dupa oprirea corticoterapiei)
sarcina
interfera cu produse din sange (vaccinat cu 2 saptamani
inainte sau 3 luni dupa)

Reactii adverse posibile: parotidita si febra – rar

rare cazuri de orhita, disfunctie SNC
eruptii cutanate, prurit, purpura usoare

Eficacitate clinica- 99%

Dupa vaccinare imunitate de durata (≥ 25 ani)
 VACCINAREA RUBEOLICA
Etiologie: Virusul rubeolic - Fam Togaviridae

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali urmata de viremie si

risc de complicatii- artrita/artralgii
- encefalita, nevrita
- PTI (T-penie si lezare vasculara), hemoragii
cerebrale, gastrointestinale
- panencefalita progresiva (rara, tardiva)
- Sdr Gregg (rubeolic congenital): infectie in I-ul trim
de sarcina  microcefalie, cataracta, surditate, defect cardiac, retard
mental, T-penie cu purpura, splenomegalie

Vaccin: viu, atenuat ROR/RORV (nu >12 ani)

Schema de vaccinare: 2 doze de vaccin - la 1 an si la 5 ani

la tinere 14-18 ani (cls VIII-XII)- cu 3-6 luni
inainte de sarcina
prima doza in intervalul 9-11 luni in focarele
de rujeola (apoi se repeta cele 2 doze)
 VACCINAREA RUBEOLICA
Admin: subcutan sau intramuscular; vaccin pastrat la 2-8°;

Contraindicatii: reactii alergice la o vaccinare anterioara ROR

reactii alergice la o componenta din vaccin
sarcina
boli acute moderate sau severe (amanare)
imunodeficiente/imunosupresii (se pot vaccina la 1 luna dupa
oprirea corticoterapiei)
interfera cu produse din sange (vaccinat cu 2 saptamani inainte
sau 3 luni dupa)

Reactii adverse posibile: febra, limfadenopatie, artralgie (mai frecvent la femei)

Eficacitate clinica > 95%

Dupa vaccinare imunitate de durata (≥ 15 ani)
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Etiologie: Streptococcus Pneumoniae - diplococi Gram(+)

capsula cu Ag polizaharidice ii confera patogenitatea - >90 tipuri

Boli invazive: Boli neinvazive:

- meningita - OMA
- pneumonia cu bacteriemie - sinuzita
- septicemie - pneumonie
- bronsita
Cele mai frecvente boli invazive apar la copii < 2ani

Risc crescut de boli Pn invazive: deficite imune, asplenia, boli cardiace,

pulmonare cronice, boli hepatice, renale, fumatul, shunturile LCR

Rezistenta la AB (beta-lactami si macrolide) in continua crestere 

vaccinarea este solutia optima  vaccinuri neconjugate si conjugate cu
proteine transportoare
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Vaccinul polizaharidic neconjugat - are 23 de valente pt cca 90% din serotipuri

- < 2ani raspunsul protectiv e scazut
- eficienta 60-70% pentru boli invazive
- indicat la > 2 ani

Vaccin pneumococic conjugat (raspuns imun mai eficient) - pentru varste de

pana la 5 ani si peste – in Rom in Schema Nationala din Octombrie 2017

Schema de vaccinare:
- Pana la 6 luni - vaccinare primara (2-4 luni) + rapel la 11 luni
- Intre 7-11 luni - 2 adm la interval de 2 luni + rapel in al 2-lea an
- Intre 1 si 2 ani - 2 doze la interval de 2 luni;
- Intre 2 si 5 ani – 1 doza;

Admin: vaccinurile polizaharidice - im sau sc

vaccinuri conjugate - intramuscular
 VACCINAREA PNEUMOCOCICA

Indicatii - toti copiii pana la 24 de luni (preferabil) - scheme de vaccinari de rutina

- bolnavi cronici cu cardiopatii, afectiuni renale, cu pneumopatii, DZ
- inainte si dupa splenectomie (obligatoriu!)
- > 60 ani
- in tarile cu rezistenta crescuta la beta-lactamine

Contraindicatii- reactii alergice la o vaccinare anterioara pneumococica

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse: locale -durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Admin: vaccin pastrat la 2-8°;

se poate administra simultan cu DT, IPV, BCG
VACCINARI OPTIONALE
 VACCINAREA VARICELOASA

Etiologie: Virusul herpes-zoster - virus AND, grup herpesvirus

Replicare in nasofaringe si gg limfatici regionali apoi viremie; poate persista

in nervii spinali dupa primoinfectie iar cand se reactiveaza  herpes zoster

Complicatii - infectii bacteriene secundare (veziculele, pneumonie)

- neurologice: meningita, encefalita, ataxie cerebeloasa
- sdr Reye - dupa tratament cu aspirina la copil
- inf in I-ul trim de sarcina: malformatii la nou-nascut

Vaccin: viu atenuat, cultivat pe celule umane

forma monovalenta sau combinatii (RORV)

Schema de vaccinare: varsta 9 luni-12 ani - 1 doza de vaccin

>13 ani: 2 doze la minim 4-6 saptamani

Se poate administra concomitent cu alte vaccinuri sau dupa 4 saptamani

 VACCINAREA VARICELOASA
Admin: subcutanat; vaccin pastrat la 2-8°;

Indicatiile vaccinarii: subiecti sanatosi in contact cu subiecti cu risc de varicela

pacienti cu risc crescut (boli cronice respiratorii, renale,
cardiace, hepatice)
Profilaxia postexpunere: vaccinare in 72 de ore de la contact
se pot folosi Ig pentru grupe de risc, gravide, CI

Contraindicatii: imunodeficiente primare sau dobandite

alergie la neomicina
sarcina
boala acuta moderata sau severa (se amana)
la distanta de preparate de sange – se amana 3 luni
NU aspirina/salicilati timp de 6 sapt dupa vaccin (Sdr Reye)

Reactii adverse: durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Eficacitate clinica > 95%
Dupa vaccinare - imunitate de durata
 VACCINAREA MENINGOCOCICA

Etiologie: Neisseria meningitidis - germene aerob Gram(-) diplococ

Polizaharidul capsular are rol in patogenitate
Serotipul B – in Romania

Afectiuni severe: meningita, meningococemia, pneumonie, artrita, OMA

Vaccin polizaharidic (tulpini A+C) - de la 2 ani

Vaccin conjugat (A, C, W, Y) - de la 9 luni
Vaccin pentru serogrup B (din Oct 2013) - la 2, 4 si 12 luni
- 2 doze la interval de cel putin 1 luna
(dupa varsta de 2 ani)

CI si precauti: reactii alergice la o vaccinare anterioara antimeningococica

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reactii adverse: locale -durere, eritem, edem, febra, eruptie cutanata fugace

Imunitate > 3 ani

 VACCINAREA HEPATITICA A

Etiologie: Virusul hepatitei A – virus ARN – Picornavirus

La copiii < 6 ani majoritatea sunt infectii asimptomatice

Copii mai mari – infectie simptomatica – ocazional forma fulminanta
Manifestari extrahepatice: artralgii, mialgii, GN, pancreatita, peritonita,
nevrita

Vaccinul: inactivat - forma pediatrica (1-16 ani) – protectie imuna 20 ani

Schema de vaccinare: 1-16 ani – 1 doza + 1 rapel la 6-12 luni

Indicatii - persoane > 1 an care calatoresc in zona endemica

- persoane cu boli hepatice cronice
- persoane cu transplant de ficat
- personal medical

Imunitate pe viata
 VACCINAREA HEPATITICA A

CI si precautii- reactii alergice la o vaccinare anterioara pentru hepatita A

reactii alergice la o componenta din vaccin
boli acute moderate sau severe (amanare)

Reacti adverse- locale (durere, eritem, edem)

- sistemice: oboseala, febra – rare

Profilaxia postexpunere – Ig specifice

 VACCINARE ANTIROTAVIRUS

Etiologie: Rotavirus – virus ARN din Fam Reoviridae

Clinic: diaree ± varsaturi si febra

Sugarii < 3 luni au risc mic de infectie cu Rotavirus

Incidenta cea mai mare a bolii clinice este intre 3 luni-3 ani
Pana la varsta de 5 ani, 4 din 5 vor avea un episod de enterita cu RotaV
Transmiterea este in principal enterala dar poate fi si respiratorie
Virusul scade absorbtia intestinala de sodiu, glucoza si apa

Prima infectie pare a fi cea mai grava

Complicatii- diaree severa, deshidratare, dezechilibru electrolitic

Nu exista tratament antiviral specific, doar simptomatic

Vaccin: viu, atenuat, lichid, administrat oral: 2 doze la interval de 4

saptamani – prima la 6 saptamani, a 2-a pana la 4-6 luni
 VACCINARE ANTIROTAVIRUS

Contraindicatii- reactii alergice la o vaccinare anterioara

reactii alergice la o componenta din vaccin
la pacienti cu imunodeficiente - se evalueaza risc/beneficiu
la copii cu gastroenterita acuta
se amana la cei cu diaree, varsaturi
prudenta la sugari cu istoric de invaginatie intestinala

Reactii adverse- varsaturi, diaree, iritabilitate, febra

Recomandari de vaccinare:
- Administrat concomitent cu alte vaccinuri
- Sa se administreze odata cu dozele de DTP
- ”Toti copiii sanatosi din Europa” (ESPGHAN)
 VACCINAREA ANTIGRIPALA

Etiologie: virusul gripal- virus ARN din Fam Orthomyxoviridae

Mai multe tipuri determinate de Ag de suprafata: hemalutinina si neuraminidaza
care se schimba periodic

Complicatii - pneumonie bacteriana secundara (de obicei) sau virala (mai rar)
- exacerbarea astmului bronsic
- miocardita, encefalita, sinuzita, otita
- sdr Reye (la copil cu aspirina si gripa B)

1) Vaccin inactivat/recombinant- trivalent sau tetravalent- admin im

(2 tulpini A + 1 sau 2 tulpini B)
- Imunogen pentru un sezon, eficace in functie de cat se suprapune pe tulpinile
circulante
- Nu e foarte eficient in prevenirea bolii clinice
- Eficace in prevenirea complicatiilor si deceselor
- Campania de vaccinare – din Octombrie – Mai

2) Vaccin viu atenuat- spray intranazal

 VACCINAREA ANTIGRIPALA

Schema de vaccinare: vaccin inactivat

 Peste 3 ani - doza intreaga
 6 luni-3 ani - ½ doza:
 Doar la prima vaccinare -2 doze la interval de 4 saptamani

CI si precautii: reactii alergice la o vaccinare anterioara antigripala

reactii alergice la o componenta din vaccin (ou)
bolile acute moderate sau severe impun amanarea
se vaccineaza gravida si imunosuprimatii!

Reactii adverse: locale (edem, eritem, induratie),

sistemice (febra, frisoane, stare de rau
anafilactice imediate (urticarie, edem)
 VACCINAREA HPV

Etiologie: Papilloma virusul uman (HPV) – virus ADN din Fam Papovaviridae
Relatia HPV – cancer de col uterin – 2008
 100 tipuri HPV care se transmit prin contact direct, de obicei sexual, dar si
mama-fat

Clinic: infectii asimptomatice –> leziuni epiteliale anogenitale, orofaringiene,

cutanate, condiloame, papiloame, proliferari maligne, veruci

Evolutie: rezolvare spontana sau cancer de col uterin

Profilaxie: protectie - prezervative

screening regulat , anual- test Babes-Papanicolau
3 vaccinuri HPV subunitare (proteina din capsida virala produs
genetic)- determina raspuns imun crescut
 VACCINARE HPV

Schema de vaccinare:
- Admin im, ideal inainte de inceperea vietii sexuale
- Serie de 3 doze: 0-1-6 sau 0-2-6 luni
- Varsta de vaccinare 9-26 ani (s-a extins la 45 ani)
- Se pot administra concomitet cu vaccinurile varstei

CI si precautii: reactii alergice la o doza anterioara

reactii alergice la o componenta din vaccin
bolile acute moderate sau severe impun amanarea
nu in sarcina!

Reactii adverse: locale, trecatoare

Recomandari: OMS recomanda ca vaccinarea HPV sa fie inclusa in

programele nationale de imunizare; peste 40 de tari recomanda
vaccinarea de rutina a fetitelor scolare si adolescente.