PRINCIPII DE NUTRITIE PEDIATRICA

“Nu exista o investitie mai avantajoasa decat a hrani copiii cu o mancare buna“
 Statusul nutritional optim

MACRONUTRIENTI MICRONUTRIENTI APA

LIPOSOLUBILE
GLUCIDE VITAMINE
HIDROSOLUBILE

PROTEINE
MACROMINERALE
MINERALE
LIPIDE MICROMINERALE
 Macronutrienţi - Glucidele
◼ Rol
◼ energetic - principala sursă de energie

◼ structural - membrane celulare - hormoni

- ţesut conjunctiv - enzime
- tesut nervos - anticorpi

Reprezentate de:
◼ monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză)

◼ dizaharide (lactoză, maltoză, zaharoză)

◼ oligozaharide (3-10 monozaharide)

◼ polizaharide (amidon, glicogen, fibre)

◼ Aport inadecvat
◼ Deficit - hipoglicemie, malnutriţie

◼ Exces - obezitate, DZ, carii dentare

 Glucoza Macronutrienţi
Fructoza Glucide
Monozaharide
Galactoza

Lactoza

Maltoza
Dizaharide
Zaharoza
GLUCIDE
FOS

Oligozaharide GOS

XOS

AA
Amidon Celuloza
Polizaharide Hemiceluloza
Glicogen
Pectina
Fibre
Lignina
 Macronutrienţi - necesarul glucidic
Valoare medie = 10 g / Kg / zi
◼ Prematur = 6 - 8 g/kg/zi (deficit pasager de lactază)
◼ Dismatur = 18 - 25 g/kg/zi (risc crescut de hipoglicemie)
◼ Sugar, copil mic = 12 g/kg/zi
◼ Copil mare, adolescent = 10 g/kg/zi

◼ Dieta cu indice glicemic scazut (HC complexe)

◼ Se recomandă consumul de glucide complexe cu limitarea celor simple
la 10%
 Glucoza
Macronutrienţi
Fructoza
Glucide
Monozaharide
Galactoza
Polizaharide
Lactoza

Maltoza
Dizaharide
Zaharoza
GLUCIDE
FOS

Oligozaharide GOS

XOS

AA
Amidon Celuloza
Polizaharide Hemiceluloza
Glicogen
Pectina
Fibre
Lignina
 Macronutrienţi - Glucidele - Polizaharide
Fibre = polizaharide nedigestibile (celuloză, hemiceluloză, pectină, lignină)

◼ Rol
◼ asigură un tranzit intestinal normal (reduc incidenţa cancerului de colon, SII, constipaţia)
◼ absorb sărurile biliare - efect hipocolesterolemiant (scad incidenţa BCV)
◼ întârzie absorbţia glucidelor (modularea secreţiei de insulină)
◼ imunomodulator – sinteza intestinala de Ig A; citokine; cresc limfocitele
◼ favorizeaza sinteza acizi grasi cu lant scurt (ac. butiric, acetic, proprionic) cu rol energetic
intestinal
◼ inhiba dezvoltarea Clostridium spp, Bacteroides spp
 Macronutrienţi - Glucidele - Polizaharide

Fibre = polizaharide nedigestibile (celuloză, hemiceluloză, pectină, lignină)

◼ Necesar zilnic = 14 g / 1000 Kcal ingerate

◼ Surse : produse de origine vegetală şi cereale

◼ Excesul de fibre scade absorbţia Ca, Fe, Mg, Zn

 Glucoza

Fructoza
Macronutrienţi
Monozaharide
Galactoza
Glucide
Lactoza Oligozaharide
Maltoza
Dizaharide
Zaharoza
GLUCIDE
FOS

Oligozaharide GOS

XOS

AA
Amidon Celuloza
Polizaharide Hemiceluloza
Glicogen
Pectina
Fibre
Lignina
 Macronutrienţi - Glucidele - Oligozaharide

◼ Oligozaharide = polimeri formaţi din 3-10 monozaharide

- fructooligozaharide (FOS) - lanţuri scurte de oligozaharide compuse din
D-fructoză şi D- glucoză
- xilooligozaharide (XOS) - formate din oligozaharide care conţin resturi de xiloză
- galactooligozaharide (GOS) - amestec de oligozaharide cuprinzând D-glucoza şi
D-galactoza
 Macronutrienţi - Glucidele - Oligozaharide

▪ Rol prebiotic - efect benefic asupra organismului

▪ cresc numărul şi/sau îmbunătăţesc activitatea bifidobacteriilor şi a
bacteriilor lactice acidofile
▪ Surse :
▪ FOS - roşii, usturoi, banane, orz, secară
▪ GOS - boabele de soia,
- LM conţine peste 130 tipuri GOS
▪ În prezent - formule de lapte îmbogăţite cu GOS, FOS (9/1)
Macronutrienţi
Lipidele
Saturati ω9

Acizi grasi MUFA

Nesaturati
PUFA
LIPIDE
ω3 ω 6
Colesterol

Steroli

Fitosterol
 Macronutrienţi - Lipidele
▪ Acizii graşi
▪ Saturaţi (ex acid palmitic, stearic, butiric)
▪ Nesaturaţi
▪ mononesaturaţi MUFA (acid oleic) – ω 9
▪ polinesaturaţi PUFA (acid linoleic, linolenic) – ω 3 şi ω 6
▪ în alimente sub formă esterificată (trigliceride, fosfolipide)
▪ Sterolii
▪ Colesterol (origine animala)
▪ Fitosteroli (de origine vegetală)
▪ Surse : produse de origine animală si vegetala (uleiuri, seminţe)
▪ Rol :
- energetic – cea mai economică forma de stocare energetică
- structural – hormoni tromboxani
- prostaglandine membrane (fosfolipide)
- leucotriene structuri SNC
- transport – vitamine liposolubile (A, D, E, K )
- acizi graşi esenţiali (acid linolenic, acid linoleic)
 Macronutrienţi - Lipidele
▪ Acizii graşi nesaturaţi
▪ mononesaturaţi MUFA ω9 (acid oleic) - ulei măsline, ulei rapiţă,
- nuci, arahide, avocado
▪ polinesaturaţi PUFA (esenţiali – procuraţi din alimentaţie)
• ω 6 - acid linoleic (LA)
- acid gamma-linoleic (GLA)
- acid arahidonic (ARA)
- Surse : plante cu seminţe (porumb, floarea soarelui, soia)
• ω3 - acid alfa-linoleic (ALA) - sursa : ulei de in
- acid eicosapentaenoic (EPA) ulei peşte, scrumbie, somn, sardine
- acid docosahexaenoic (DHA)
▪ Organismul uman nu poate sintetiza ω 6 si ω 3
 Macronutrienţi - Lipidele

▪ Rol LC-PUFA (acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung: EPA, DHA)

▪ precursori ai citokinelor, prostaglandinelor şi tromboxanilor
▪ rol în dezvoltarea sistemului imun
▪ protecţie antialergică
▪ rol în dezvoltarea - creierului (QI)
- retinei
▪ efecte protectoare - acţiune hipocolesterolemiantă
- scăderea trombogenezei
- scăderea TA
 Macronutrienţi - Lipidele
◼ Aport inadecvat
◼ Crescut

◼ dislipidemii - risc BCV

◼ surplus ponderal, obezitate

◼ steatoză hepatică non alcoolică → steatohepatită

◼ Scăzut - deficienţe de acizi graşi esenţiali

- deficienţe vitaminice (vitamine liposolubile)

◼ Recomandări :
◼ consum de peşte de 2 ori / săptămână

◼ raportul grăsimile polinesaturate/saturate > 0,8 – efect hipocolesterolemiant

◼ evitarea formelor „trans” (prelucrare industrială, termică), rol în aterogeneză

◼ Raport ω 6 / ω 3 : 4/1 - ideal

◼ DHA ≈ 10 mg/Kg/zi (obligatoriu in primele 6 luni → concentrare in cortexul prefrontal →

procese asociative si memorare)

 Macronutrienţi - Proteinele

▪ Valoare biologică = conţinutul în aminoacizi esenţiali

- proteine animale > proteine vegetale (oul = referinţa standard)
▪ Aminoacizi esenţiali - fără sinteză endogenă → din alimentaţie
triptofan valină metionină
izoleucină histidine treonină
leucină lizina fenilalanină
▪ Aminoacizi condiţionat esenţiali - sinteză endogenă deficitară la
prematuri, nou-născuţi → din alimentaţie
arginină cisteină
tirozină taurina
 Macronutrienţi - Proteinele
▪ Proteinele :
- complete - conţin aminoacizii esenţiali
- parţial complete - conţin aminoacizii esenţiali dar în cantităţi necorespunzătoare
- incomplete - lipsa1-2 aminoacizii esenţiali/prezenţi în cantităţi necorespunzătoare

▪ Rol :
▪ Structural - componente ale tuturor celulelor, turnover-ul celular

▪ Funcţional - enzime, hormoni, anticorpi

- regleaza presiunea coloidosmotică/echilibru acido-bazic

▪ Energetic – 1 g proteine = 4 kcal

▪ Transportor – Fe, Cu, Ca etc

 Macronutrienţi - Proteinele
▪ Surse :
▪ proteine complete: carnea (actina, miozina, mioglobina)
lactate (cazeina, lactalbumina, lactoglobulina)
oua (ovalbumina)
▪ proteine parţial complete: legume (fasole, linte, mazăre, cartof - legumelina)
cerealele (gliadina, glutenina, leucozina)
soia (gliacina)
▪ proteine incomplete: porumb (zeina)
colagenul din carne

◼ la sugar 50% de origine animală

◼ la copil 66% de origine animală
◼ necesarul creşte cu 20-30% după boli infecţioase (pana la 30-50% în cazul BDA)
 Macronutrienţi - Proteinele
◼ Necesar :
◼ 0-6 luni alimentaţi natural = 1,8-2,3 g/kg/zi
◼ 0-6 luni alimentaţi artificial = 3-3,5 g/kg/zi
◼ 7-12 luni = 1,5-2 g/kg/zi
◼ 1-3 ani = 1,2 g/kg/zi
◼ 4-6 ani = 1,1 g/kg/zi
◼ 7-10 ani = 1 g/kg/zi
◼ 9-13 ani = 0,95 g/kg/zi
◼ 14-18 ani = 0,85 g/kg/zi

◼ Aportul inadecvat :
◼ scăzut – malnutriţie proteică (edematoasa)
◼ crescut - afecţiuni renale, gastrointestinale
 Micronutrienti

MACRONUTRIENTI MICRONUTRIENTI APA

LIPOSOLUBILE
GLUCIDE VITAMINE
HIDROSOLUBILE

PROTEINE
MACROMINERALE
MINERALE
LIPIDE MICROMINERALE
 Micronutrienţii
◼ Substanţe care nu pot fi sintetizate in organism
◼ Furnizate prin alimentaţie
◼ Fără valoare calorică
◼ Vitamine
◼ liposolubile A, D, K, E
◼ hidrosolubile B, C
◼ Minerale
◼ macrominerale: necesar zilnic > 100 mg
◼ Na, K, Ca, Cl, P, S, O, H, C, N
◼ microminerale (oligoelemente): necesar zilnic < 100 mg
◼ Fe, Mg, Mn, I, Zn, Cu, Fl, Cr, Se, Co, Mb
 Micronutrienţii
▪ Carenţa determinată de:
- aportul alimentar inadecvat
- malabsorbţie
- insuficienţa biliară, pancreatică
- afecţiunile hepatice
▪ Toxicitate
▪ Vitaminele liposolubile - se depozitează în ficat, ţesutul
adipos
▪ Vitaminele hidrosolubile - IRC
 Vitamina A
◼ Retinol, acid retinoic
◼ sursa : produse animale (lactate, ficat, gălbenuş de ou)

◼ Carotenoizi (precursori)
◼ sursa : fructe şi legume

◼ Rol :
- fotorecepţie (sinteza pigmenţilor vizuali retinieni-rodopsină şi iodopsină)
- funcţionalitatea barierei epiteliale cutaneo-mucoase
- diferenţierea celulară, reproducere
- stimularea sistemului imun
- antioxidant - betacaroten
 Vitamina A
1 µg = 3,3 UI retinol

◼ Necesar :
◼ 0-6 luni = 400 µg (1320 UI)
◼ 6-12 luni = 500 µg (1650 UI)
◼ 1-3 ani = 300 µg (990 UI)
◼ 4-8 ani = 400 µg (1320 UI)
◼ 9-13 ani = 600 µg (1980 UI)
◼ 14-18 ani = 700-900 µg (2310-2970 UI)
◼ Malabsorbţie 2000-5000 UI/zi
 Vitamina A
◼ Retinolul seric = 20 - 60 µg/dl
◼ Carenţa < 20 µg/dl
◼ tulburări de vedere, keratoftalmie
◼ alterarea barierei epiteliale (cheratinizare) - tegumente
- epiteliu respirator, gastrointestinal, genito-urinar
◼ risc crescut de infecţii
◼ Toxicitatea (> 6000 µg/19800 UI/zi)
◼ anorexie, întârzierea creşterii
◼ cefalee, vărsături (HIC)
◼ alopecie, diplopie, dureri musculare, osoase
◼ hepatosplenomegalie, hepatotoxicitate
◼ excesul carotenoizilor colorarea în galben-portocaliu a tegumentelor (palme, plante) -
carotenodermie
 Vitamina E
▪ Rol :
- antioxidant – esenţial pentru SNC, retină, muşchi
▪ Surse :
- uleiuri vegetale, peşte, cereale, legume verzi, nuci
▪ Carenţa :
- susceptibilitate crescută la prematuri - trombocitoză, edeme, anemie
hemolitică
- leziuni neuromusculare (ataxie, disartrie, oftalmoplegie, miopatie)
▪ Toxicitate extrem de rară (1000-1500UI/zi)
▪ Necesar :
- 4 – 5 mg/zi la sugari
- 15 mg/zi la copiii mari
 Vitamina K
▪ Rol
- sinteza – factorilor de coagulare II, VII, IX, X
– proteinelor C, S
- sinteza osteocalcinei (mineralizarea osoasă)
▪ Sursa - filochinone – K1
- menachinone – K2
- alimentară : - predominant din legume verzi (K1)
- cantităţi mai mici: lactate, carne, ouă, cereale, fructe (K1 şi K2)
- bacteriile intestinale (K2) – nou-nascutul prezinta predispozitie pt deficit K2
(flora intestinala nedefinitivata)
- cantitate scăzută în LM (Vitamina K : 20 UI/L LM / 60 UI/L LV)
(nou-născuţii alimentaţi natural risc de deficienta vitamina K)
- formulele de lapte de 4 X > LM
▪ Necesar :
- 2 μg/zi la sugari → 75 μg/zi la copiii mari
 Vitamina K
fiola 10mg/ml
▪ Carenţa :
- timp de protrombină prelungit
- sdr hemoragipare (hipoprotrombinemie)
- studii - scăderea densităţii osoase, osteoartrită
▪ Toxicitate rară
- anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, icter nuclear
▪ Tratament :
- boala hemoragică a nou-născutului - profilaxie/tratament - 1mg (0,5 mg
prematur) vitamina K i.m./s.c
- profilaxia bolii hemoragice a sugarului mic alimentat natural - 2 mg la 1-2
săptămâni + 2 mg la 4 săptămâni
- sdr malabsorbţie / boli hepatice cronice - 2.5-5mg VitaminaK po, cronic, 2 - 7 x /
săptămână
 Vitamina D
10 μg = 400 UI
▪ 2 forme
▪ colecalciferol D3 – piele (expunere la soare)
▪ ergocalciferol D2 – plante
▪ Rol :
▪ Mineralizarea osoasă
▪ Surse :
▪ uleiul, ficatul de cod, peşte (macrou, hering, somon, sardine),
▪ drojdia de bere, ficat, ou
▪ lapte – conţinut scăzut în LM (22UI/L)
▪ Necesar :
▪ 25 μg/zi la sugari - 50 μg/zi la copiii mari
 Vitamina D
▪ Carenţa - creşterea FAL
- cresterea PTH
- scăderea nivelului seric 25-OH-vitamina D < 20 ng/mL
▪ hipocalcemie, hipofosfatemie, tetanie
▪ rahitism
▪ osteomalacie (adulţi)
▪ Toxicitate : 25-OH-D seric >150 ng/mL
▪ cefalee, iritabilitate
▪ greţuri, vărsături, anorexie, diaree
▪ scădere ponderală, deshidratare
▪ calcinoză tisulară (depuneri de calciu în rinichi, inimă, plămâni, timpan, vase)
 Vitamina D
▪ Profilaxie :
- expunere la soare
- p.o. vit D2 10µg/400 UI/zi între 0 şi 18 luni apoi în sezonul rece pe
toată perioada creşterii
- sdr malabsorbţie doze vit D2 de 2-4 ori mai mari

▪ Tratament :
- Vit D2 2000-5000 UI/zi timp de 2-6 săptămâni
- sdr malabsorbţie vit D2 10000-25000 UI/zi p.o. sau
1,25-OH2-D(calcitriol) 0,2 µg/kg/zi x 2-4 săptămâni
 Vitamina C (acidul ascorbic)
Nu poate fi sintetizata in organism
▪ Sursa :
- fructe, legume
- cantităţi reduse în LV
▪ Rol :
- agent antioxidant - funcţionalitatea sistemului hematopoietic
- cofactor enzimatic - imbunatateste funcţiile metabolice
▪ Carenţa (scorbut) :
- febră, apetit redus, dureri la nivelul membrelor inferioare (pseudoparalizie), anemie
macro/microcitară, hiperkeratoză foliculară, sdr hemoragipar, infecţii recurente,
atrofie musculară
▪ Toxicitate (> 2g/zi) :
- tulburări gastrointestinale: greaţă, diaree
▪ Necesar :
- 40 – 50 mg/zi la sugari - 65 – 75 mg/zi la copiii mari
 Vitamina B1 (tiamina)
◼ Rol funcţional
- coenzimă – metabolismul glucidelor
- sinteza acetilcolinei (conducerea nervoasă)
◼ Surse :
- carne (în special de porc), legume, cereale integrale
◼ Carenţa (dg –proba terapeutică) :
- boala Beriberi: manifestări digestive, polineuropatie periferică, edeme, IC,
encefalopatia Wernicke, psihoza Korsakoff
- tratament: sugar 50-100 mg i.m./i.v. doză unică, copil 10-25 mg i.m./i.v 14 zile
apoi 5-10 mg/zi p.o.1 lună, adult 50 mg/zi p.o.(la sugarii alimentaţi natural se
tratează şi mama)
◼ Toxicitate :
- după adm parenterală - cazuri izolate (prurit, reacţii anafilactice)
◼ Necesar :
- 5 – 25 μg / zi sugari si copii mari
 Vitamina B6
◼ Nume generic pentru 6 substanţe: piridoxina, piridoxal, piridoxamină, formele 5-
fosfat ale acestora
◼ Rol - coenzimă pentru numeroase enzime implicate în:
- metabolismul proteic, glucidic
- sinteza neurotransmiţătorilor (GABA)
- sinteza hemului
◼ Surse :
- banane, carne, peşte, lapte, ouă, cereale integrale
◼ Carenţa :
- izolată - rară : glosită, stomatită, iritabilitate, depresie
- sindroame - convulsii, anemie hipocromă, microcitară
◼ Exces (adm cronică) :
- neuropatie senzorială periferică
◼ Necesar :
- 0,1 – 0,3 mg/zi la sugari - 2,4 mg/zi la copiii mari
 Vitamina B12 (cobalamina)
◼ Rol
- maturarea eritrocitelor, dezvoltarea SNC
◼ Surse - exclusiv de origine animală: carne, peşte, viscere, lactate, ouă
◼ Carenţa – rar întâlnită, prin aport alimentar scăzut
◼ anemie megaloblastică
◼ degenerare nervoasă medulară (ataxie)
◼ risc - sugarii alimentaţi natural de mame vegetariene
◼ Toxicitate – nu a fost descrisă
◼ Necesar :
◼ 0,5 mg/zi la sugari → 2,4 mg/zi la copiii mari
 Acidul folic (pteroilglutamat)
◼ Rol - coenzimă pentru enzimele implicate în :
◼ metabolismul proteic şi al nucleotidelor
◼ sinteza hemului
◼ sinteza acizilor nucleici
◼ Surse
◼ principale - vegetale: spanac, broccoli, ciuperci, fasole uscată
◼ carne, ficat, cereale integrale
◼ Carenţa
◼ anemie megaloblastică, glosită, diaree, alterarea imunităţii mediată celular, demenţă
◼ Viata intrauterina : defecte de închidere a tubului neural (spina bifida, anencefalie)
retardul creşterii intrauterine
◼ Toxicitate
◼ convulsii, scăderea absorbţiei Zn
◼ Necesar :
◼ 65 – 80 μg/zi la sugari → 300 – 400 μg/zi la copiii mari
 Micronutrienţi -Mineralele
◼ O dietă echilibrată, cu alimente din toate grupele
majore, aduce cantităţi suficiente de minerale
◼ cu excepţia Fe şi Fl la sugar
◼ Nevoi crescute in :
◼ perioadele de creştere
◼ efort fizic
◼ stări febrile
 Calciul
◼ Cel mai bine reprezentat mineral din compoziţia organismului
- 99% oase, dinţi
- 1% liber ionizabil (Ca++), legat de albumine, globuline
◼ Surse :
- lactate, legume frunzoase verzi, peşti cu oase mici - sardine,
somon, moluşte, stridii, migdale, alune, susan
 Calciul
◼ Necesar (DZR):

◼ 0-6 luni = 210 mg/zi (5,3 mmol/zi)

◼ 7-12 luni = 270 mg/zi (6,8 mmol/zi)
◼ 1-3 ani = 500 mg/zi (12,5 mmol/zi)
◼ 4-8 ani = 800 mg/zi (20 mmol/zi)
◼ 9-18 ani = 1300 mg/zi (32,5 20 mmol/zi)
 Calciul
◼ Rol
◼ formarea oaselor, dinţilor
◼ cofactor în procesul de coagulare
◼ transmiterea impulsului nervos, menţinerea tonusului muscular
◼ procesele de transport transmembranar
◼ Carenţa - hipocalcemie
◼ rahitism, tetanie, convulsii, aritmii cardiace, osteoporoză
◼ susceptibilitate crescută prematuri/dismaturi cu GN < 1500g
◼ Exces - hipercalcemie
◼ astenie, manifestări digestive, litiază renală, calcificări ţesuturi moi, constipaţie
 Fosforul
◼ Rol
- 85% în oase şi dinţi în combinaţie cu Ca (hidroxiapatita)
- 15% activ metabolic – metabolism glucidic
protidic
lipidic
energetic
- component important al membranei celulare
◼ Surse :
- carne de pui, peşte, ouă
- lactate, leguminoase, cereale integrale, nuci – cantităţi 
◼ Necesar :
- 100 - 275 mg/zi la sugari → 1250 mg/zi la copiii mari
 Fosforul
◼ Carenţa = hipofosfatemie (etiologie nutriţională rară)
- afectare musculară, osoasă, cardiacă, renală, anomalii ale
transmiterii impulsului nervos, hemoliză
◼ Exces = hiperfosfatemie
- tetanie
- concentratii crescute - băuturi răcoritoare
- alimente semipreparate
 Magneziul
◼ Rol
- 70 % la nivel osos – în combinaţie cu Ca şi P
- 30 % în ţesuturile moi (26% la nivel muscular) şi fluide - formarea unor
sisteme enzimatice esenţiale (peste 300 de enzime celulare sunt activate de
Mg)
- studii – rol în prevenţia bolilor coronariene (inhibarea procesului de
aterogeneză)
◼ Surse :
- cerealele integrale, leguminoasele, legumele verzi, nucile, cacao, ceaiul,
lactatele
◼ Necesar :
- 30 -75 mg/zi la sugari → 350 - 400 mg/zi la copiii mari
 Magneziul
◼ Carenţa (rară)
◼ deficit de creştere
◼ hiperexcitabilitate neuromusculară
◼ tulburări digestive: greaţă, vărsături, anorexie
◼ afectare cardiacă: tahicardie, fibrilaţie ventriculară
◼ tulburări de memorie, personalitate
◼ Exces (dozele mari la copiii cu insuf. renală)
◼ hTA, bradicardie
◼ retenţie urinară
◼ deprimare SNC → paralizie, comă
 Sodiul
◼ Rol
- 60-65% - cation major al spaţiului extracelular (plasmă, ţesut nervos,
muşchi) – intervine în : balanţa hidrică
echilibrul acido-bazic
excitabilitatea musculară
- 35-40% în compuşi anorganici la nivelul : oase
secreţii digestive
secreţii glande sudoripare
◼ Surse
- alimentele neconservate : lactate, carne, ouă, peşte > legume, cereale
- conţinut redus în fructe
- conţinut crescut în alimentele conservate, procesate industrial
◼ Necesar
◼ 0,12 – 0,30 g/zi la sugari → 1,2 – 1,5 g/zi la copiii mari
 Sodiul
▪ Carenţa – hiponatremia
- hipoosmolaritatea plasmei → hiperhidratare
→ edem celular
- semne de suferinţă nervoasă centrală: cefalee
vărsături
alterarea stării de conştienţă
convulsii
▪ Exces – hipernatremia
- pasajul lichidelor din spaţiul intracelular spre cel extracelular:
- sete intensa
- semne neurologice
APORT CRONIC - rol potenţial în patogeneza HTA
 Potasiul
◼ Rol
- cationul major al spaţiului intracelular
- rol important în activitatea musculară (în special a muşchiului cardiac)
- intervine în : echilibrul hidroelectrolitic
echilibrul acido-bazic
metabolismul glucidic, proteic
- implicat în funcţia respiratorie
- promovează creşterea şi diviziunea celulară
◼ Surse
- fructe, legume, carne proaspătă, lactate
Pregătirea termică scade conţinutul în K al alimentelor
 Potasiul

◼ Deficit – hipopotasemia - nu are cauză nutriţională

- slăbiciune musculară → paralizie
- constipaţie → ileus
- tahiaritmii cardiace → stop cardiac
◼ Exces – hiperpotasemia - administrare parenterală
- risc vital (hiperexcitabilitate musculară, tulburări de sensibilitate,
dispnee, confuzie, tulburări de ritm cardiac → bloc atrioventricular)
 Fierul
◼ 2 forme
◼ Funcţional – din structura : hemoglobinei

mioglobinei
tisulara
◼ Depozite : - feritină

- hemosiderină
- nou născut la termen - depozite pentru 4-6 luni
- prematur/dismatur/gemeni - depozite pentru 2-3 luni
◼ Rol
◼ Transportul oxigenului

◼ Oxidarea celulară

◼ Cofactor al enzimelor care intervin în metabolismul mediatorilor

dopaminergici şi serotoninergici
 Fierul
◼ Surse
◼ Lapte

- laptele uman (1 mg/L), coeficient de absorbţie 30-50%

- laptele de vacă (0,5-1,4 mg/L) coeficient de absorbţie 10-20%
(10 l/zi pt a acoperi necesarul)
- formulele lapte - coeficient de absorbţie 4-10%
◼ Carne - coeficient de absorbţie 10-20%

Legume, cereale : acid fitic care scade absorbţia fierului

 Fierul
◼ Carenţa – cel mai fecvent deficit nutriţional
- potenţial deficit neurocomportamental – în stadiile preanemice (feritină,
transferină)
- anemia – stadiul final al deficitului de Fe
- paloare, tulburări de comportament, diminuare a apetitului → anorexie,
hipotonie musculară → retard motor, splenomegalie, tulburări trofice ale
fanerelor, infecţii recurente / trenante, tahicardie, suflu sistolic → insuficienţă
cardiacă
◼ Profilaxie
- suplimentarea cu Fe a formulelor lapte – 4-12 mg/L
- contraindicarea laptelui de vacă / capră sub 1 an
- suplimentarea la grupe cu risc
◼ 2.5 mg Fe elem/kg/zi sugar normoponderal de la 6 luni

◼ 2-4 mg Fe elem/kg/zi prematur de la nastere

◼ Tratament 3-6 mg Fe elem/kg/zi 3 luni

 Fierul

◼ Exces
◼ Hemosideroză - acumulare în macrofage
- la politransfuzaţi
◼ Hemocromatoză - acumulare tisulară
- pigmentare brun-cenuşie a tegumentelor
- ciroză hepatică
- insuficienţă cardiacă
- insuficienţă poliglandulară endocrină, DZ
 Iodul
◼ Rol
- 70-80% în glanda tiroidă - sinteza hormonilor tiroidieni
- 20-30% în muşchi, piele, oase, cantităţi mici în ţesut endocrin,
SNC, plasmă
◼ Surse
- 90% din alimente: sare iodată, lactate, peşte de apă sărată,
fructe de mare
- 10% din apă
 Fluorul
◼ Rol
- în structura oaselor şi a smalţului dentar
- rezistenţă împotriva cariei dentare
- în studiu – utilitatea în tratamentul osteoporozei
◼ Surse
- majoritatea alimentelor au concentraţie mai mică de 0,05 mg/100 g
- excepţie: apa fluorurată, peşte marin, fructe de mare
◼ Deficit
- caria dentară - în prezent problemă de sănătate publică
- profilaxie în funcţie de conţinutul apei în fluor

In Romania apa de la robinet nu este fluorurata

 Zincul
◼ Rol
- cel mai bine reprezentat micromineral (se gaseste in cantităţi mici în toate
organele, ţesuturile, fluidele şi secreţiile)
- 95% intracelular
- cofactor enzimatic – metabolismul proteic, glucidic, sinteza acizilor nucleici,
echilibrul acido-bazic
- rol antiinfecţios
- rol in stimularea apetitului
◼ Surse
- lapte uman : cantitate redusă (0,5-3mg/L)
biodisponibilitate crescută
- carne, brânzeturi, ficat, legume, cerealele integrale
Fitaţii scad absorbţia zincului
 Zincul

◼ Necesar
◼ 0-6 luni = 2 mg/zi
◼ 7-12 luni = 3 mg/zi

◼ 1-3 ani = 3 mg/zi

◼ 4-8 ani = 5 mg/zi

◼ 9-13 ani = 8 mg/zi

◼ 14-18 ani = 9-11 mg/zi

 Zincul
◼ Carenţa
◼ deficit sever - rar

- alterarea sistemului imun – susceptibilitate crescută pentru infecţii

- alterarea barierei cutaneomucose – acrodermatita enteropatică, diaree
- tratament 20-30 mg/zi
◼ deficit moderat

- anorexie, ritm lent de creştere, infecţii recurente, rash, alopecie

- supliment 1 mg/kg/zi
◼ Toxicitate (preparate farmacologice) – vărsături, diaree, anemie

◼ Studii - adm Zn în diaree/pneumonie – creste eficienta terapiei, scade

mortalitatea (propunere de a fi introdus în SRO)
 Seleniul
◼ Rol
- component enzimatic, antioxidant
◼ Surse
- fructe de mare, carne, cereale
◼ Carenţă
- cardiomiopatie
◼ Toxicitate
- iritarea mucoaselor, paloare, iritabilitate
 Cuprul
◼ Rol
- funcţional
◼ intră în componenţa unor enzime, cofactori, proteine

◼ implicat în oxidarea Fe

◼ sinteza Hb, sinteza de catecolamine

◼ metabolismul aminoacizilor

- concentraţie mare în ficat, creier, inimă, oase, păr, unghii

◼ Surse
- ficat, fructe de mare (stridii), nuci, seminţe
- cantităţi mici în cereale şi legume
◼ Deficit
- neutropenie, alterarea răspunsului imun
**Sdr Menkes (sdr părului de oţel)
◼ Exces
**boala Wilson (degenerescenţa hepato-lenticulară)