Fibrele alimentare

Definiţie (grup de lucru) al IOM

• Fibre alimentare = glucide nedigerabile şi
lignină care există în mod natural şi intacte şi
alimente

• Fibre funcţionale = glucide nedigerabile izolate

care au efecte fiziologice benefice la om

• Fibre totale = fibre dietetice + fibre funcţionale

Nu este adoptată încă de FDA

 Structură
• Formate din
– Monozaharide simple:
• Glucoză
• Fructoză
• Arabinoză
• Riboză
– Derivaţi ai unor monozaharide
 Structura chimică
• Depinde de definiţie • ± Oligozaharide
– Inulina
• Polizaharide – Fructooligozaharide
– Structurale: – Galactooligozaharide
• Celuloză
• Beta glucani • ± Amidon rezistent
• Hemiceluloze (A, B)
– Nonstructurale:
• Pectine • Lignină
• Gume
• Mucilagii
 Clasificare

Termen vechi Termen nou

Solubile Vâscoase

Insolubile Fermentabile
 Fibrele vâscoase (solubile)
• Reprezentanţi:
– Pectine
– Gume
– Mucilagii
– Unele hemiceluloze
 Surse de fibre solubile
• Cereale (tărâţe): • Leguminoase:
– Orz – Mazăre
– Secară – Soia
– Ovăz • Legume:
– Broccoli
– Morcovi
• Fructe şi sucuri de
• Rădăcinoase:
fructe: – Cartofi
– Prune – Cartofi dulci
– Fructe de pădure – Ceapă
– Banane (Coaja acestor legume
– Mere (miezul) este sursă de fibre
insolubile)
– Pere (miezul)
Fibrele fermentabile (insolubile)
• Reprezentanţi:
– Celuloza
– Majoritatea hemicelulozelor

• Se găsesc, practic, în toate produsele

vegetale

• Cea mai importantă sursă: tărâţe de

cereale
 Surse de fibre insolubile
• Alimente din cereale integrale
• Tărâţe de grâu şi porumb
• Nuci şi alte oleaginoase
• Seminţe
• Coaja cartofilor
• Seminţe de in
• Legume:
– Fasole verde
– Conopidă
– Dovlecei
– Ţelină
• Coaja unor fructe (inclusiv a roşiilor)
 Alte categorii
• Lignină
• Amidon rezistent
• Inulină

• Sintetice:
– Polioli
– Lipide cu temperatură de topire înaltă
– Înlocuitori de lipide
 Surse naturale de amidon
rezistent
Aliment % în substanţa
uscată

• Leguminoase 3,5-5,7%
• Cartofi (fierţi şi răciţi) 1-3,5%
= amiloză modificată
• Cereale 0,4-2%
• Banane verzi
 Inulina
• Oligozaharid natural
• Fibră fermentabilă
• Prin producţia de AG cu lanţ scurt, creşte
absorbţia intestinală de:
– Ca
– Mg
– Fe
• Creşte cantitatea şi calitatea bacteriilor
intestinale:
– Lactobacillus
– Bifidobacterium
 Surse de inulină
• Ceapă

• Grâu
Efectele fibrelor alimentare
• Tractul gastrointestinal superior:
– Fibrele vâscoase (solubile)

• Tractul gastrointestinal inferior:

– Fibrele fermentabile (insolubile)
Tractul gastrointestinal superior
• Efecte apar datorită:
– Capacităţii de se lega de apă şi de a-şi
creşte astfel volumul
– Creşterea timpului de masticaţie

• Ca urmare, creşte senzaţia de saţietate

• Acţiunea depinde de vâscozitate

Tractul gastrointestinal superior
• Stimulează masticaţia şi fluxul salivar

• Stimulează secreţia de suc gastric

• Determină umplerea stomacului şi senzaţia de

saţietate

• Întârzie evacuarea gastrică

• Întârzie rata de digestie şi de absorbţie a unor

nutrienţi (lipide, colesterol, glucide, proteine)
Tractul gastrointestinal superior
• Urmarea:
– Scăderea nivelului seric al colesterolului (în
special al LDLc)

– Diminuarea excursiei postprandiale a glicemiei

– Scăderea indexului glicemic

– Scăderea energiei metabolizabile

 Efect incert

• Scăderea riscul de ulcer duodenal:

– fibrele din fructe şi legume

– nu şi fibrele din cereale
Tractul gastrointestinal inferior

• Creşterea volumului bolului fecal, urmată de

scăderea presiunii intraluminale din colon

• “Normalizarea” timpului de tranzit intestinal

(scăderea)

• Asigurarea substratului pentru fermentaţia

colonică

• Legarea acizilor biliari şi creşterea excreţiei de

colesterol şi de acizi biliari

• Creşterea excreţiei de azot fecal

 Intestinul gros
• Acţiunea depinde de fermentabilitate

– Mai puţin fermentabile:

• Intervin în formarea bolului fecal
• Combat constipaţia

– Mai fermentabile:
• Produc gaze (metan, CO2)
• Produc AG cu lanţ scurt
• Protecţie împotriva cancerului de colon (?)
 Efecte benefice
• Combat:
– Constipaţia
– Diareea
– Diverticulita
– Cancerul colorectal
• La o persoană sănătoasă, 80-90%
dintre glucidele neabsorbabile sunt
fermentate în colon de bacterii,
rezultând AG cu lanţ scurt

• Aceştia sunt absorbiţi de mucoasa

intestinului subţire şi gros
 AG cu lanţ scurt
• Cresc absorbţia de apă şi sodiu

• Cresc proliferarea colonocitelor

• Principala sursă de energie a colonocitelor

(butiratul)

• Cresc fluxul sanguin în colon

• Stimulează sistemul nervos autonom

• Cresc producţia de hormoni gastrointestinali

• Stabilizează glicemia, prin:
– acţiune asupra eliberării de insulină din pancreas
– controlul glicogenolizei hepatice

• Reglează absorbţia intestinală a glucozei

• Inhibă sinteza de colesterol şi scad nivelul seric al

LDLc şi al trigliceridelor

• Scad pH-ul intestinal:

– Protecţie faţă de polipi colonici
– Creşterea absorbţiei mineralelor

• Stimulează imunitatea

• Ameliorează proprietăţile de barieră ale mucoasei

din colon
• Efect benefic asupra:
– florei intestinale

• Protecţie faţă de cancerul de colon

 Clasificarea în funcţie de
fermentabilitate
• Fermentabile:
– Beta glucani
• Tărâţe de ovăz
• Fructe

• Mai puţin fermentabile:

– Celuloză
• Tărâţe de grâu
• Cereale
 Energia furnizată de fibre
• În dezbatere

– Neglijabilă (scad absorbţia altor macronutrienţi,

astfel încât energia furnizată de fibre nu este
semnificativă)

– 1,5-2,5 kcal/g

– SUA:
• 0 kcal/g (fermentabile, insolubile)
• 4 kcal/g (vâscoase, solubile)
Fibrele alimentare şi boala
 Efecte
• Reduc senzaţia de foame (cele vâscoase)

• Scad riscul de apariţie a unor afecţiuni:

– Obezitate
– Diabet zaharat
– Boală coronariană
– Cancer colorectal (?)
– Cancer mamar (?) – prin scăderea nivelului seric
de estrogen (fibrele scad reabsorbţia estrogenului
la nivel intestinal)
– Cancer ovarian (?), de endometru (?)
Scăderea riscului de boală coronariană apare
prin:

– ↓colesterolului total seric

– ↓LDLc (în special cele din cereale)

– ↓trigliceridelor serice

– ↓tensiunii arteriale la cei hipertensivi

– Normalizarea excursiei glicemice postprandiale

• Nu influenţează absorbţia intestinală de:
– Calciu
– Magneziu
– Zinc
– Fier
 Cantitatea recomandată
• Până în 2012:
– 14 g/1.000 kcal (ar scădea aportul energetic cu 10%)
– 20-35 g/zi

• Din 2012 (Ghid de Prevenţie Cardiovasculară)

– 20 g/1.000 kcal
– 30-45 g/zi

• Proporţia dintre fibrele insolubile şi solubile ar trebui

să fie de 3/1.
 Exces
• Peste 50-60 g fibre/zi

• Poate interfera cu absorbţia de:

– Vitamine
– Minerale:
• Zn
• Fe
• Mg
• Ca
 Efectele excesului de fibre
• Disconfort gastrointestinal:
– Flatulenţă (apare prin producerea de gaze,
prin fermentaţie), efectul dispare după o
perioadă de adaptare
– Diaree
– Senzaţie de plenitudine gastrică (balonare)
 Cereale şi produse din cereale
Aliment (100 g) Fibre (g)

• Pâine albă 1,9

• Pâine neagră 3,4
• Pâine integrală 5,8

• Tărâţe de ovăz 6,7

• Orez alb 0,4

• Orez brun 1,9

• Fulgi de porumb 0,9

 Paste făinoase
Aliment (100 g) Fibre

• Spaghetti 2,9 g
• Spaghetti din făină integrală 8,4 g
 Seminţe
Aliment (100 g) Fibre

• Seminţe de floarea-soarelui (prăjite, fără sare) 11 g

• Seminţe de susan 3,5 g
• Seminţe de in 11,7 g
• Seminţe de dovleac (prăjite, fără sare) 3,9 g
 Oleaginoase (nuts)
Aliment (100 g) Fibre

• Migdale 11,7 g
• Caju 3,2 g
• Alune 9,5 g
• Nuci 8,5 g
• Arahide 6,7 g
• Fistic 10,2 g

• Miez uscat neîndulcit de nucă de cocos 16,2 g

• Castane coapte 4,9 g

 Fructe
Aliment (100 g) Fibre (g)

• Mere 1,8
• Banane 3,5
• Stafide 2
• Pere 3,6
 Legume
Aliment (100 g) Fibre

• Varză 2,4 g
• Morcovi 2,4 g
• Cartofi 1,2 g