 Faina integrala de ovaz

Aceasta poate fi cumparata ca atare sau poate fi facuta in conditii casnice, macinanand taratele
sau fulgii de ovaz la rasnita de cafea.

Faina integrala de ovaz pura nu contine gluten, insa eu nu am gasit in Romania un brand care ar
garanta puritatea fainii de ovaz. Chiar daca faina pe care o folosim contine urme de gluten,
cantitatea existenta nu influenteaza textura aluatului.

Produsele realizate cu faina de ovaz vor fi mai dense decat cele facute cu faina alba, prin urmare
trebuie sa ajustam si sa selectam atent ingredientele pe care le folosim impreuna cu aceasta faina.

Faina de ovaz “cere” mai multa drojdie, iar produsele facute cu aceasta vor creste mai putin si
mai greu. Trebuie sa ajustati foarte bine cantitatea de lichide pe care o folositi pentru prepararea
unei prajituri, pentru ca produsele facute cu faina de ovaz pot iesi mai umede decat cele
preparate cu faina de grau.

Faina de ovaz este mult mai sanatoasa decat faina de grau, pentru ca este mai satioasa,
contine o cantitate mai mare de fibre, ajuta la reglarea nivelului de zahar din sange, ajuta la
scaderea colesterolului “rau” (LDL) si mentinerea celui “bun” (HDL). De asemenea, aceasta
poate reduce riscul aparitiei cancerului de colon si are un continut bogat de vitamina B.

 Faina integrala de orez si faina de orez brun

Faina de orez este foarte hranitoare si este bogata in magneziu si vitamina B. Consumul acesteia
poate reduce riscul aparitiei diverselor boli (precum boli renale, hipertensiune, inflamatii
cutanate).  Bogat in substante care ajuta la mentinerea unui corp puternic si incarcat de energie,
orezul are in compozitie si materii grase, hidrati de carbon si materii azotate. Faina de orez nu
contine gluten, este foarte versatila si este o alternativa nutritiva pentru faina de grau.

Faina de orez brun este bogata in proteine, fier, fibre, mangan si vitamina B si ajuta la buna
dezvoltare a oaselor si cartilajelor. De asemenea, aceasta ajuta la o mai buna absorbtie a
calciului. Consumand 40g de faina de orez brun pe zi, va asigurati peste 20 la suta din cantitatea
recomandata de magneziu, fosfor si cupru, precum si 11 la suta din cantitatea de potasiu si 100 la
suta din cea de mangan. Faina de orez brun contine tarate, iar prajiturile preparate cu aceasta vor
avea o culoare mai inchisa si un gust mai bogat decat cele preparate cu faina alba.

 Faina de hrisca

Faina de hrisca nu conține gluten, are in compozitie numerosi antioxidanti puternici si este
bogata in vitamine precum B1, B2, B3 si B6, C si E, fara sa neglijam continutul sau de fier, zinc
si potasiu. Hrisca este, de asemenea, o sursa bogata de magneziu, un mineral foarte benefic
organismului. Multe dintre efectele benefice ale consumului de hrisca se datoreaza si
flavonoizilor numerosi aflati in compozitia sa (quercitina si rutina).

Cu toate ca nu este foarte folosita in bucataria romaneasca, hrisca este considerata un produs
minune, fiind foarte populara in orice butic cu produse naturiste. Este o parte importanta din
bucatariile traditionale ale tarilor nordice, in Rusia, Polonia sau Ucraina.

Prin actiunea sa, vitamina C si ceilalti antioxidanti reprezinta un scut eficient impotriva bolilor.
Folosita ca ingredient in diverse retete, faina de hrisca are ca efect mentinerea unui sistem
cardiovascular puternic si lipsit de probleme. Proteina din hrisca este foarte buna, efectele sale
asupra organismului fiind benefice, atat pe scurta cat si pe lunga durata. Faina de hrisca reduce
colesterolul nociv (LDL) si are un raport mare de colesterol benefic (HDL). Pentru ca actioneaza
benefic asupra lipidelor din sange si nivelului de glucoza, faina de hrisca este recomandata in
curele de slabire sau de mentinere a greutatii. Diabeticii pot gasi un aliment de nadejde in hrisca,
intrucat aceasta scade nivelul de glucoza din sange.

 Faina de sorg

Faina de sorg este bogata in proteine, fier si fibre, ceea ce o face un aliat de nadejde in bucatarie.
Aceasta are un continut ridicat de antioxidanti, iar antioxidantii sustin sanatatea cardiaca.
Amidonul si proteinele din sorg se digera mai greu decat amidonul si proteinele din alte tipuri de
faina, fapt care o face perfecta pentru diabetici.

Spre deosebire de faina de orez, faina de sorg are o textura mai fina, insa este recomandat ca
aceasta sa fie combinata cu alte tipuri de faina fara gluten. Faceti un mix de faina fara gluten cu
un continut de 15-20% de faina de sorg si folositi-l pentru prepararea prajiturilor, biscuitilor sau
painii fara gluten.

 Faina de migdale

Migdalele sunt niste nuci foarte sanatoase care contin o cantitate generoasa de mangan si
vitamina E, precum si o portie zdravana de grasimi mononesaturate si asta intr-o singura portie
de 30g. Aceste nuci minunate contin foarte putini carbohidrati si in mod inerent nu contin
gluten.

Pentru ca migdalele contin grasimi polinesaturate in proportie de 20%, trebuie sa le consumam

cu masura. Numarul de calorii consumate in materie de grasimi polinesaturate, ar trebui sa
reprezinte 4% din totalul de calorii consumate intr-o zi, iar raportul dintre omega-3 si omega-6 ar
trebui sa fie cat mai aproape de 1:1. Spre exemplu, intr-un regim alimentar cu un consum mediu
de 2200kcal/zi, cantitatea de grasimi polinesaturate nu ar trebui sa depaseasca 8g. Daca
consumati cantitati ridicate de grasimi polinesaturate, se recomanda administrarea unor
suplimente cu antioxidanti si minerale, pentru a contracara stresul oxidativ. De asemenea, in
cazul in care vreti sa preparati faina de migdale in conditii casnice, cel mai bine ar fi sa hidratati
si sa uscati migdalele inainte de macinare, pentru ca astfel veti elimina inhibitorii enzimelor
prezenti in nucile, semintele si alunele crude.

Consumul de migdale intregi este recomandat, insa acestea pot fi integrate in alimentatie sub
forma de faina. Adaugand faina de migdale in prajituri, va asigurati cantitatea necesara de
grasimi sanatoase si puteti reduce consumul de carbohidrati. In loc sa folositi pentru o prajitura
faina de ovaz in proportie de 100 la suta, incercati sa inlocuiti 25% din aceasta cu aceiasi
cantitate de faina de migdale, pentru ca textura si aroma se vor imbunatati considerabil.

Cei care tin o diet low-carb sau dieta paleo au cu siguranta in bucatarie o punga (sau mai multe)
de faina de migdale, pentru ca folosirea acesteia ne permite reducerea cantitatii consumate de
carbohidrati si aceasta este pur si simplu delicioasa. Faina de migdale se pastreaza cel mai bine
in frigider sau in congelator, iar atunci cand vine vorba de culoare, va recomand s-o alegeti pe
cea alba (obtinuta din migdale decojite).

 Faina de cocos

Faina de cocos este delicioasa si poate fi folosita pentru a substitui faina de grau si alte tipuri de
faina din cereale. Faina de cocos este obtinuta din nuca de cocos macinata, uscata si degresata si
are un continut ridicat de fibre. Doua linguri (28g) de faina de cocos ne ofera 5g de fibre si doar
8g de carbohidrati. La fel ca in cazul fainii de migdale, aceasta faina poate fi integrata in dieta
paleo sau intr-o dieta in care consumul de carbohidrati este restrictionat.

Faina de cocos este fara gluten, are o aroma superba si este perfecta pentru coacere, insa atunci
cand o folositi trebuie sa adaugati o cantitate mai mare de ingrediente lichide. Faina de cocos se
pastreaza cel mai bine in frigider sau in congelator.

 Faina de in

Semintele de in pot avea doua culori: maro si auriu, ambele varietati avand insa proprietati
asemanatoare. Impreuna sunt in topul semintelor bogate in acizi grasi Omega-3, care scad
colesterolul, prevenind tensiunea arteriala, au proprietati anti-inflamatorii, mentin o inima
sanatoasa, scad riscul aparitiei artritei si Parkinsonului, ajuta la combaterea constipatiei si
hemoroizilor, inlatura si impiedica formarea pietrelor la fiere si pot imbunatati digestia.

Medicii recomanda consumul semintelor de in sub forma de faina sau ulei, pentru ca, consumate
ca atare, acestea pot trece pur si simplu prin corp fara sa poata fi descompuse. Faina de in se
pastreaza si ea cel mai bine in frigider sau in congelator.

Faina de seminte de in nu contine gluten si poate fi facuta prin macinare in conditii casnice.
  Faina integrala de alac

Alacul e o specie de grau cultivat inca din timpuri preistorice. Faina de alac are o aroma unica de
nuca si se digera mai usor decat faina de grau. Faina de alac contine o cantitate mai mica de
gluten decat faina de grau si, pentru ca faina de alac se digera mai usor si substantele nutritive pe
care le contine sunt absorbite mai repede, aceasta este uneori tolerata de cei care sufera de
intoleranta la glutenul din grau.

Faina de alac este bogata in fibre, este o sursa buna de fier si mangan si este foarte hranitoare.

 Faina integrala de secara

Secara este mai greu de prelucrat decat graul, de aceea faina de secara contine in starea finala
mai multi nutrienti decat faina clasica de grau.

Secara este o cereala bogată în mangan, 50g de boabe de secara asigurand 70% din necesarul
zilnic al organismului pentru acest minereu. Aceeasi cantitate de boabe de secara asigura 33%
din necesarul zilnic de fibre. Fibrele din secara ajuta la eliminarea mai rapida a toxinelor,
impingandu-le spre colon. Produsele din secara sunt foarte satioase, dand imediat senzatia de
satietate, chiar dupa consumul unei cantitati mici, si ajuta la pierderea/mentinerea greutatii
corporale.

Faina de secara contine gluten, insa efectul negativ produs in urma consumului este mai scazut
decat in cazul graului.

 Faina de soia degresata

Faina de soia, realizata din boabe de soia macinate, este un aliment cu un continut ridicat
de proteine, vitamine si minerale esentiale care variaza in functie de tipul de faina de soia.
Datorita continutului ridicat de proteine, aceasta faina poate ajuta la cresterea si mentinerea
masei musculare. Faina de soia are in compozitie putine grasimi saturate si poate ajuta la
scaderea nivelului de colesterol LDL.

Faina degresata de soia contine mai putine grasimi, mai multe proteine si mai multe fibre decat
cea normala. Soia a devenit un aliment controversat, pentru ca foarte multe produse procesate si
fabricate contin soia modificata genetic si unii oameni sustin ca aceasta ne poate afecta sanatatea
si poate provoca alergii. Exista prea multe studii si pareri impartite atunci cand vorbim de soia,
insa alegerea ne apartine. Eu nu folosesc faina de soia, insa aceasta poate subtitui faina de grau.

Boabele de soia nu contin gluten, insa in unele cazuri faina de soia este expusa contaminarii
incrucisate. In cazul in care suferiti de boala celiaca sau aveti intoleranta la gluten, cititi cu
atentie ce scrie pe ambalaj si asigurati-va ca produsul pe care il cumparati nu contine gluten.
  Faina de mei si faina de mei brun

Meiul este bogat în complexul vitaminic B, magneziu, fier, potasiu, fosfor si este o sursa buna

de fibre, proteine si aminoacizi esentiali. Faina de mei nu conţine gluten, motiv pentru care
poate fi consumata de persoanele cu intoleranta la gluten sau la alte cereale care provoaca alergii.

Indigestia cronica, gazele, balonarile, greata, ulceratiile stomacale si hiperaciditatea sunt

probleme care se pot rezolva cu ajutorul consumului de mei.

 Faina integrala de naut

Desi pentru unii o sa para surprinzator, faina de naut este foarte gustoasa si da un gust dulce
preparatelor. Aceasta contine o cantitate mare de proteine, fibre si fier si nu contine gluten.

Faina de naut poate fi folosita atat la prepararea prajiturilor, cat si la prepararea lipiilor fara
gluten, ingrosarea sosurilor si prepararea humusului.

Pe langa continutul de proteine vegetale, minerale, cum ar fi potasiu, magneziu, fosfor, calciu,

seleniu sau de oligoelemente, nautul are in structura sa fibre insolubile, extrem de benefice
pentru combaterea constipatiei si pentru controlul poftei de mancare, producand rapid senzatia
de saturatie. Aceste fibre nu sunt absorbite in intestine, ci se umfla in prezenta apei si curata
intestinele.

 Faina de quinoa

Faina de quinoa este una dintre cele mai nutritive faini disponibile. Aceasta este o sursa
excelenta de proteine complete si contine toti aminoacizii esentiali necesari organismului uman.

Aceasta cereala mica poate face lucruri mari atunci cand este integrata intr-un regim alimentar
echilibrat. Faina de quinoa nu contine gluten si poate fi folosita pentru prepararea painii,
clatitelor americane si prajiturilor. Aceasta faina are o aroma specifica pe care o puteti completa
cu putina nuca, scortisoara sau cardamon.

Pe langa proteine sale unice, quinoa contine, de asemenea, amidon, zaharuri, ulei (continut
ridicat în acid linoleic esential), fibre, minerale, si vitamine. Boabele de quinoa sunt bogate in
vitaminele A, C, D, E, K si vitamine din grupa B-urilor. De asemenea, faina de quinoa este o
sursa buna de fier, calciu, crom, cupru, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu, zinc. Datorita
vitaminelor si mineralelor, quinoa stimuleaza sistemul imunitar.
  Faina integrala de teff

Faina de teff este produsa dintr-o cereala originara din Etiopia. Aceasta faina cu aroma unica este
un adevarat rezervor de substante nutritive, chiar daca este cea mai mica cereala din lume.

Comparativ cu alte cereale, aceasta are un procent mult mai mare de tarate si germeni, fiind o
sursa foarte buna de fibre, proteine, fier, aminoacizi, vitamina C si calciu. Continutul de calciu
din teff este mult mai mare decat cel din celelalte cereale.

Datorita dimensiunii sale mici, este aproape imposibil sa macinam teff-ul in conditii casnice.
Faina de teff nu contine gluten si contine opt aminoacizi esentiali. Pentru ca faina de teff
contine in principal carbohidrati complecsi, aceasta este potrivita pentru diabetici.

 Faina de konjac***

Konjac este o radacina comestibila a unui arbore asiatic cu acelasi nume. Este un aliment fara
gluten, 100% natural si nu provoaca alergii. Aproape ca nu are calorii si absoarbe pana la 100 de
ori greutatea sa in apa (de 70 de ori mai mult decat taratele de ovaz). Acesta scade glicemia,
colesterolul si ne da senzatia de satietate.

A fost observata scaderea glicemiei si a colesterolului in urma consumului de konjac, pentru ca

fibrele glucomannan absorb apa in mod eficient in tractul digestiv si scad absorbtia de
carbohidrati. Faina de konjac este ideala pentru ingrosarea diverselor sosuri, budinci,
imbunatatirea texturii aluatului, dar si pentru prepararea prajiturilor.

Nu va recomand sa folositi exclusiv faina de konjac pentru prepararea unei prajituri, pentru ca o

singura lingurita de faina de konjac face minuni atunci cand o adaugati in aluatul unei prajituri
fara gluten. Adaug mereu faina de konajc atunci cand fac briose, prajituri, aluat pentru tarte si
placinte sau creme si, sincer, aceasta a devenit indispensabila in bucatarie.

Faina integrala de ovaz, faina integrala de orez si faina de orez brun, faina de hrisca, faina de in,
faina de mei si faina de mei brun, faina de cocos, faina integrala de naut, faina de teff, faina de
konjac si faina de soia degresata le puteti comanda de pe www.nosugarshop.ro.

Faina de alac, faina de secara, faina de migdale, faina de quinoa si faina de spelta o puteti
comanda de pe www.vegis.ro.

Faina de sorg o puteti comanda de pe www.iherb.com.