Șovea Estera Daniela

XE
Făina este un produs alimentar obținut prin măcinarea sub formă de pulberea a
semințelor de cereale sau a altor semințe de plante sau rădăcini (cum ar fi de
Cassava), fiind principalul ingredient din care se produce pâinea — aliment de
bază în multe culturi. Făina din semințe de grâu este unul dintre cele mai
importante alimente europene, din America de Nord, Orientul Mijlociu și nordul
Africii. Făina din boabe de porumb se numește mălai și a fost descoperită în jurul
secolului al IX-lea î.Hr.; era obținută prin zdrobirea semințelor între două pietre
de moară.
Făina se obține și prin măcinarea altor materii cum ar fi boiaua rezultată prin
măcinarea ardeiului uscat în prealabil, cafeaua prin măcinarea boabelor de
cafea,ambele folosite în alimentație, făina de muștar folosită în alimentație și cu rol
Din această categrie face parte și făina de pește ce se obține din pești inferiori și
necomestibili sau din resturile de conserve de la fabricile de pește. Făina de oase
sub formă de pulbere fină obținută prin măcinarea oaselor este folosită ca
supliment în hrana animalelor, dar și ca îngrășemânt în agricultură.
Piața alimentară s-a diversificat, inclusiv în privința tipurilor de făină. Pe lânga clasica făină albă, acum ai de ales între
făina integrală de grâu, de secară, de hrişcă, de quinoa, de soia, de migdale, de porumb ori de orez,etc. Medicul
specialist ne-a ajutat să ne facem o idee asupra alegerilor cele mai indicate.
Produsele obținutete din faina sunt surse importante de energie și carbohidrați acoperind o buna parte din necesarul
nostru caloric.
“Acestea trebuie sa se regaseasca zilnic în alimentația noastra, iar daca luam ca unitate de masura felia de
pâine, o persoana ar putea sa consume între 6 și 12 felii pe zi, în funcție de dimensiunile corporale și de nivelul
de activitate fizica“, spune dr. Serban Damian.

Făina integrală din grâu

Faina integrala de grâu, comparativ cu faina alba, conține mai multe vitamine (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12, E) și
minerale (fier si zinc), dar si mai multe fibre. Aceste fibre au foarte multe beneficii pentru organism: valoare calorica
foarte mica, asigura o digestie mai buna, curațând tractul digestiv, dar si o flora intestinala sanatoasa. Fibrele dietetice
din cerealele integrale reduc nivelul de colesterol si sunt cel mai bun remediu împotriva constipației.

Făina de secară
Produsele obținute din faina de secara au proprietați nutritive superioare celor obținute din faina de grâu. Acesta este
motivul pentru care pâinea de secara este mai recomandata decât pâinea clasica din faina alba sau chiar cea din faina
neagra sau graham. Secara este bogata în magneziu, mineral foarte important care acţionează inclusiv asupra
enzimelor implicate în procesul de utilizare a glucozei de catre organism si a secretei de insulina.
Făina de hrişcă
Aceasta are un conţinut ridicat de proteine şi
minerale (fier, zinc, seleniu). Făina de hrişcă
este aromată şi dă gust foarte bun
preparatelor care se pot face cu ajutorul ei:
pâine, prăjituri, biscuiţi, paste făinoase,
clătite.

Făina albă
Faina alba este foarte des utilizata, însa vine
cu un aport mare de carbohidraţi (amidon),
usor asimilabili, care influenţeaza nivelul
glucozei din sânge, apoi al insulinei si al
altor hormoni. În timp pot duce la lipsa de
energie, celulita, obezitate, deteriorarea
vaselor de sânge, rezistenţa la insulina si
diabet.
Faina de migdale
Migdalele conţin proteine, minerale şi fibre,
iar făina de migdale inclusă în prăjituri se
prepară din migdale crude, înmuiate în apă
şi uscate (nu prăjite). După ce sunt măcinaţi,
sâmburii trebuie adăugaţi într-un preparat la
un interval scurt şi mâncat apoi proaspăt.
Făina de quinoa
Incaşii o numeau “cereala mamă”. Quinoa conţine multe proteine,
aminoacizi esenţiali, în mod special lizina (necesară pentru creşterea şi
refacerea ţesuturilor), calciu, fibre şi carbohidraţi (o sursă foarte bună
pentru energia organismului). Făina de quinoa este foarte bună pentru
prepararea fursecurilor şi a altor dulciuri (în variantă dietetică) şi nu conţine
gluten.

Făina de porumb
Cunoscută mai degrabă sub denumirea de mălai, aceasta conţine
vitamine din grupul B, vitamina E, fier, fosfor, magneziu, zinc si potasiu, multe
hidrocarburi, dar şi amidon sau albumină (proteină).

Făina de orez
Făina de orez este de folos mai ales acelora cu intoleranţă la gluten. Este
un ingredient foarte bun pentru prepararea mucilagiului de orez şi, de
asemenea, în cazul unor afectiuni ca enterocolita de fermentatie.Obţinută
prin măcinarea boabelor de soia (care conţin vitaminele A, B2, B5, B6, C, D,
E şi minerale), făina de soia se foloseşte în combinaţie cu făina de grâu
pentru prepararea pâinii integrale, dar şi a altor produse de patiserie. Este
mai săracă în zaharuri decât făina de grâu şi este folosită inclusiv la
prepararea pâinii destinate persoanelor cu diabet.
Făină de orz – o făină destul de
versatilă, putând fi folosită împreună
cu alte făinuri la prepararea produselor
de patiserie, biscuiţilor,
prăjiturilor. Orzul este o cereală cu un
conţinut scăzut de gluten, fiind o
opțiune viabilă pentru prepararea pâinii
nedospite şi îngroşarea mâncărurilor
zemoase.
Făină de ovăz – obţinută din
măcinarea ovăzului, absoarbe mai mult
lichid decât alte tipuri de făină şi poate
fi folosită cu succes în multe reţete de
torturi sau prăjituri. Făină
de ovaz râncezeşte rapid, aşadar este
indicat să cumpăraţi cantităţi mici şi să
o păstraţi la frigider.
Făină de amarant – obţinută din
seminţe de amarant, bogate în proteine,
făcând din ea o făină potrivită pentru
copt.
Făina de soia are un atu in plus fata de faina de grau: se foloseste pentru prepararea painii pentru
persoanele care sufera de diabet.
Preparatele din faina de soia sunt bogate in proteine si in acizi polinesaturati (elemente indispensabile
construirii tesuturilor organismului). Faina de soia nu contine colesterol, este ideala pentru persoanele ce
sufera de intoleranta la lactoza. Faina de soia nu contine gluten si este bogata in materii grase insa saraca
in amidon.Contine vitamine din grupa B, vitamina E, magneziu, fosfor si calciu. In ceea ce priveste acizii
aminati, faina de soia contine opt acizi aminati esentiali pe care corpul nostru nu ii poate fabrica.

Deoarece proteinele din soia sunt net superioare celor de origine animala sau celor aflate in cereale menin
calciul in oase. Faina de soia este remineralizanta, energizanta si echilibranta, contribuie la cresterea
scheletului osos, a masei musculare, amelioreaza in mod considerabil digestia, amelioreaza circulatia
sanguina.

Făina din seminţe de in se poate folosi pentru obţinerea unei paste din amestecul cu apă, care se aplică
pe piele sub formă de cataplasmp, şi care drenează colecţiile purulente la nivelul pielii, datorită
continutului in fitoestrogeni şi principii antiinflamatorii este eficienta în tratarea acneei, furunculelor,
abceselor.
Inul conţine glucide, celuloză, proteine, săruri de potasiu şi magneziu, ulei, vitamine E, F, mucilagii, acid
galacturonic, ramnoză, galactoză, xiloză, arabinoză, lipide formate din acizi graşi mononesaturaţi (acid
oleic) şi polinesaturaţi (acid linoleic şi linolenic) şi glicozide cianozidice.
Inul are acţiune emolientă (protectoare la nivelul mucoaselor tubului digestiv, gastrică şi intestinală, fiind
eficient în caz de gastrite, enterite),antihelmintică, antiinflamatorie, antitusivă, antihemoroidală, combate
hipovitaminoza F, scade colesterolul şi trigliceridele, reduce riscul de infarct miocardic.
Făină de chia – obţinută din seminţe de chia, super-alimentul bogat în substanţe
nutritive, în deosebi Omega 3, fibre, calciu şi proteine. Absoarbe o cantitate mare de apă.
Făină de năut – are un gust puternic, de aceea este folosită în combinaţie cu alte tipuri
de făină, de regulă.
Făină de cânepă – obţinută din seminţe de cânepă,măcinate, trebuie păstrată la frigider
după deschiderera ambalajului.
Făină de tapioca – este o făină uşoară, albă şi fină, cu o textură gumata atunci când
este gătita şi poate fi folosită ca şi element de îngroşare, în deserturi vegane.
Câte puţin din toate
“Pornind de la premisa ca alimentaia noastra trebuie sa fie cât mai diversificata
pentru a beneficia de aportul de nutrienţi pe care fiecare dintre alimente ni-l aduce,
recomandarea mea este sa nu ne limitam la un singur tip de faina, ci sa alternam
sursele, în funcie de preferinele noastre. Pentru mulţi dintre români, faina din migdale
sau quinoa ar putea sa para prea exotice. Chiar daca baza va ramâne faina din
grâu şi malaiul, pentru ca acestea sunt cele mai populare la noi, sfatul meu este sa
aveţi curiozitatea sa încercaţi şi ceva diferit. În ceea ce privete faina din grâu, este
de preferat sa ne orientam catre varianta integrala, pentru ca din punct de vedere
nutritiv este incomparabil superioara celei albe.” DR. SERBAN DAMIAN Nutriţionist
sportiv acreditat CIO.