Lipidele – sursă bogată de energie

Eleva gr-34S – Verdeș Gabriela

Profesor - Țurcan Mariana

Centrul de Excelență în Agricultură și Tehnologii Agricole

Lipidele și rolurile lor în organism
Lipidele, numite și grăsimi, fac parte din clasa macronutrienților, împreună cu proteinele și
glucidele.

Lipidele alcătuiesc categoria de substanțe organice naturale și eterogene (descrie un

sistem format din mai multe elemente de natură diferită) ca structură și proprietăți
fizico-chimice.

Grăsimile sunt compuși organici ai carbonului, hidrogenului și ai oxigenului. Acești

macronutrinți rezultă în urma esterificării acizilor grași cu diferiți alcooli.

Lipidele se găsesc în alimente sub formă de trigliceride, colesterol și fosfolipide. De

asemenea, le întâlnim în toate organismele vii, astfel având o mare însemnătate biologică.
Caracteristici particulare ale lipidelor
Diferența dintre lipide, proteine și glucide ne duce cu gândul la solubilitatea lipidelor în
solvenți organici (benzen, acetonă, cloroform) și insolubilitatea acestora în apă și soluții
de săruri minerale. Această trăsătură a lipidelor se datorează dimensiunii catenei
hidrocarburate, care nu permite formarea legăturilor de hidrogen. 

Acizii grași din compoziția lipidelor au tendința de a se asocia cu alți acizi grași sau cu
alte substanțe hidrofobe. Grăsimile, fiind incluse în categoria substanțelor hidrofobe,
sunt importante în formarea structurilor celulare, dar și în compartimentarea sediilor
unor căi metabolice distincte.
Clasificarea generală a lipidelor
Din punctul de vedere al structurii și al complexității moleculei, putem observa trei categorii de
lipide:

1. lipide simple:
– sunt formate numai din carbon, hidrogen și oxigen;
– se împart în gliceride (cele mai răspândite în natură) și ceride.
2. lipide complexe:
– pe lângă carbon, hidrogen și oxigen, ele mai conțin azot și/sau fostor ori azot sau sulf;
– se subdivid în glicerofosfolipide și sfingolipide.
3. lipide derivate:
– cuprind produșii care rezultă prin hidroliza lipidelor simple și complexe și care
prezintă proprietățiile de solubilitate ale lipidelor;
– acestea includ: vitaminele liposolubile, compușii steranici, carotenoizii, alcoolii grași și alcoolii
alifatici superiori.
 După starea lipidelor la temperatura camerei, găsim doua categorii de grăsimi:

–  grăsimi solide;
–  uleiuri, care provin
pește, floarea soarelui,
măsline, porumb, susan,
soia.
Rolurile lipidelor în organism
Lipidele au atât rol energetic, cât și structural și funcțional.

Trebuie să știm că  1 gram de lipide este echivalent cu 9,3 kcal, adică cu de două ori mai
multă energie decât la arderea proteinelor. În concluzie, lipidele reprezintă o sursă
puternică de energie a organismului.
De asemenea, lipidele au o contribuție semnificativă în ceea ce privește:

– precesele de termoliză (inhibă procesul);

– funcția tubului digestiv (diminuează secreția HCl);
– influențează asimilarea sărurilor minerale, precum calciu și magneziu;
– prin intermendiul fosfolipidelor, are efect asupra sistemul nervos central;
– protejează viscerele (organele interne) și rotunjesc formele corpului;
– participă la dezvoltarea retinei;
– contribuie la transportul și asimilarea vitaminelor liposolubile: A, D, E, K;
– formează apa endogenă, care crește rezistența organismului la starea de sete;
– sunt precursori esențiali ai prostaglandinelor și ai hormonilor.
Surse de lipide
Lipidele se găsesc atât în produse de origine animală, dar și în cele de origine
vegetală. Cele de origine animală acoperă 60-65% din necesarul de grăsimi,
iar cele de origine animală acoperă un procent 35-40%.

Sunt alimente care conțin în mod natural uleiuri: măsline, nuci, avocado, pește. De
exemplu, peștele (păstrăv, somon) este bogat în acizi grași nesaturați. Omega 3,
numit și acidul alfa-linolenic, este uleiul de pește și are efecte antiaterogene (care
împiedică infiltrarea pereților aortei și a unor artere cu o substanță grasă) și
antiaritmogene (împiedică tulburările ritmului normal cardiac).
Lipidele din sursele vegetale provin din uleiul de soia, floarea soarelui, porumb, măsline. Pe lângă
uleiul de pește, mai întâlnim acidul linoleic, numit și Omega 6, care se găsește în uleiul de floarea
soarelui, dovleac, în germenii de porumb și în soia.

În legume și fructe, grăsimile lipsesc total. În cereale găsim o

cantitate de lipide scăzută, de obicei nedepășind 2%, excepție
făcând ovăzul care poate ajunge la un procent de 6%.
Rația de lipide să nu depășească 30-33% din numărul
total de calorii în 24 de ore. S-a constatat că la fiecare
1000Kcal, revin 35g de grasime
2g/kg corp/zi la copii și adolescenți
Lista de produse care furnizeaza mai multă energie organismului

• Avocado • Somon
• Legume cu frunze verzi • Ouă
• Cartofi dulci • Fasole
• Bananele • Capșuni
• Ciocolată neagră • Ceai verde
• Apa • Cafea
• Sfecla • Orez brun
• Arahide • Ovăz
 4g Soia 4g = 0,004g (0,16Kj) 40g Secară 40g = 0,68g (27,2 Kj)
(8,1g/100g) (1,7g/100g)

50g Arahide 50g = 23,79g (951,6 Kj) 300g Grâu 300g = 4,2g (168 Kj)
(47,58/100g) (1,4/100g)

100g Ovăz 100g = 6,3g (252 Kj) 450g Orez 450g = 5,4 (216 Kj)
(6,3g/100g) (1,2/100g)