Tema 1.

1: Conexiunea microbiologiei cu alte disipline

Prezentarea informatiei din comunicare

1.Intelegerea problemei

2.Prezentara ramurilor microbiologiei in scheme corelative

3.Caracteristica ramurilor microblogiei:apei,solului,industriala,agricola,medicala.

4.Clasificarea microorganismelor si rolul lor in lantul trofic.

Microbiologia este o ştiinţă fundamentală care studiază morfologia, fiziologia şi sistematica

microorganismelor, originea şi evoluţia lor, fenomenele de ereditate şi variabilitate microbiană.
Etimologia cuvântului provine din limba greacă: micros = mic; bios = viaţă; logos = ştiinţă.
Microbiologia generală studiază legile de dezvoltare a tuturor grupelor de microorganisme şi a
rolului lor în circuitul substanţelor în natură. Fiind o ştiinţă de sinteză, în funcţie de natura
microorganismelor studiate s-au desprins următoarele discipline:
Virusologia (inframicrobiologia) studiază virusuri – entităţi acelulare cu dimensiuni
submicroscopice, agenţi ai bolilor virale la om, animale, plante, insecte, microorganisme
(bacterii, fungi).
Bacteriologia studiază bacteriile, celule monocelulare de tip procariot, care pot produce
îmbolnăviri ale omului, animalelor, plantelor.
Micologia studiază fungi cu celule monocelulare sau pluricelulare de tip eucariot. Dintre
ştiinţele microbiologice cu caracter aplicativ fac parte:
 microbiologia chimică – este o ramură a microbiologiei generale care s-a dezvoltat în
ultimii 50 de ani, are ca obiect de studiu chimia şi biochimia microorganismelor
(compoziţia chimică, structura, topologia, funcţia moleculelor libere şi asociate,
metabolismul substanţelor în celula microbiană;
 microbiologia solului, a apei, microbiologia geologică, fitopatologia,
microbiologia sanitară, agricolă, ecologică, cosmică, genetica microbiană,
biologia moleculară ;
 microbiologia produselor alimentare are drept obiect de studiu cunoaşterea naturii şi
activităţii metabolice a microorganismelor care pot contamina întregul lanţ alimentar, de
la materiile prime la produsele finite, în scopul prevenirii alterării lor şi pierderea valorii
alimentare sau a îmbolnăvirii prin consum de alimente, contaminate cu microorganisme
patogene-toxicogene;
 microbiologia industrială (tehnică) reprezintă ştiinţa de investigare şi control al
fermentaţiilor, respectiv de folosire a microorganismelor în calitate de reactivi, în scopul
obţinerii industriale a unor produse cu valoare economică. Prin dezvoltarea
microbiologiei industriale, cu ajutorul microorganismelor se obţin avantajos aproximativ
200 de produse, printre care: alcoolul etilic şi butanolul, acetona, acidul citric, acidul
lactic, aminoacizi, enzime, proteine, vitamine, insecticide biologice, produse de
biosinteză ce se obţin pe plan mondial în cantităţi mari (milioane tone per an) sau
vaccinuri, vitamine şi enzime purificate, hormoni de creştere, interferonul, antibiotice, în
cantităţi mici. Primul patent înregistrat pentru un produs de biosinteză microbiană
datează din 1882 pentru enzime proteolitice folosite la tăbăcirea pieilor;
  biotehnologia reprezintă un domeniu multidisciplinar al ştiinţei, tehnicii, tehnologiei şi al
producţiei industriale ce se bazează pe potenţialul microorganismelor rezultate prin
tehnici de inginerie genetică şi a enzimelor microbiene, în scopul obţinerii de bunuri
industriale, energetice, agricole, farmaceutice, alimentare şi protecţia mediului.

Clasificarea microorganismelor
Variabilitatea extraordinară a microorganismelor şi capacitatea lor de adaptare la cele mai
diferite condiţii ale mediului ambiant, fac ca lumea microbiană la nivel planetar să fie deosebit
de numeroasă şi greu de clasificat.
Clasificarea biologică a lumii vii propusă de Whittaker (1969), acceptată de numeroşi
taxonomişti cuprinde un sistem de cinci regnuri în funcţie de modul de organizare celulară şi
modalităţi de nutriţie, având următoarea structură:
 regnul Monera include organisme monocelulare de tip procariot cu nutriţie de tip
absorbtiv, cu metabolism fotosintetic sau chimiosintetic şi reproducere prin diviziune
asexuată;
 regnul Protista include organisme monocelulare de tip eucariot (inclusiv drojdii).
Modul de nutriţie este diferit de la un grup la altul, prin absorbţie sau ingestie şi
reproducere sexuată/asexuată;
 regnul Fungi cuprinde organisme multinucleate de tip eucariot (mucegaiuri) cu nuclei
dispersaţi în citosolul hifelor adesea septate, lipsite de plastide şi pigmenţi fotosintetici,
cu nutriţie de tip absorbtiv şi reproducere pe cale sexuată şi asexuată;
 regnul Plantae cu organisme multicelulare de tip eucariot, cu perete celulozic, vacuole
în citoplasmă şi pigmenţi fotosintetici în plasmide. Modul principal de nutriţie este cel
fotosintetic şi reproducerea predominant sexuată;
 regnul Animalia - cu organisme multinucleate de tip eucariot fără perete celular, cu
nutriţie predominant prin ingestie şi reproducere sexuată.