Tema 1:Noua abordare a standardizării în Uniunea Europeană

Directivele noii abordări

Standardele europene sînt documente care stabilesc cerinte pentru anumite elemente, materiale,
componente, sisteme sau servicii, sau descriu în detaliu anumite metode sau proceduri. Standardele
europene sînt stabilite prin consens și aprobate de catre organizatiile europene de standardizare.

Organizatiile europene de standardizare:

1)Comitetul European de Standardizare (CEN)

2)Comitetul European de Standardizare In Electrotehnica (CENELEC)

3)lnstitutul European de Standardizare în Telecomunicatii (ETSI)

Acestea elaboreaza standarde în cadrul comitetelor tehnice, a caror membri sînt experti din diferite
domenii (mediul de afaceri și industrie, institutii de cercetare, consumatori și organizatii de protectie a
mediului, precum și alte parti interesate) care poseda cunoștinte vaste în sfera lor de activitate.

Rolul standardizării în Europa

Standardizarea are un rol central în buna funcţionare a pieţei interne împreună cu principiul
recunoaşterii reciproce. Anumite standarde europene armonizate contribuie la asigurarea liberei
circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne şi permit consolidarea nivelului de competitivitate al
întreprinderilor în cadrul Uniunii Europene (UE). Acestea contribuie, de asemenea, la protejarea
sănătăţii şi securităţii consumatorilor europeni, precum şi a mediului.

Consiliul admite faptul că în Europa s-a pus în practică un sistem solid de standardizare, în special în
cadrul „noii abordări”, după cum atestă şi raportul Comisiei privind eficacitatea şi legitimitatea în
materie de standardizare europeană din 1998. Aceste eforturi au avut un rol important în cadrul bunei
funcţionări a pieţei interne, în special în libera circulaţie a mărfurilor şi a serviciilor. Sistemul a
contribuit şi la protecţia sănătăţii şi a securităţii, la nivelul de competitivitate al sectorului industrial şi
la promovarea schimburilor internaţionale.

Principiile standardizării

Standardizarea, care are un caracter voluntarist, se bazează pe principiul consensului şi este realizată
de către toate părţile interesate. Consiliul încurajează organismele europene de standardizare să pună
bazele unor noi politici în vederea adaptării la nevoile pieţelor, în special:

a)o diversificare a produselor şi a serviciilor furnizate părţilor interesate;

b)alcătuirea unui sistem ierarhizat de produse, altele decât cele menţionate în standardele oficiale, de
exemplu, anumite proceduri de elaborare şi de consultare.
Comisia este invitată să examineze posibilitatea de a defini un cadru comunitar de principii cu privire
la utilizarea unor specificaţii care nu au statutul de standarde oficiale. În plus, Comisia va trebui să
stabilească dacă diferenţele dintre standardizarea realizată în domeniul tehnologiei informaţiei şi al
comunicaţiilor şi standardizarea realizată în alte sectoare ridică anumite probleme.

Extindere

Consiliul se felicită pentru măsurile luate de către ţările candidate în vederea punerii în aplicare a unor
infrastructuri de standardizare pentru a lua parte pe deplin şi în mod efectiv la procesul european de
standardizare.

Rolul puterilor publice

Având în vedere impactul standardizării europene asupra companiilor, puterile publice au un interes
legitim în acest domeniu. În acest sens, Consiliul solicită autorităţilor publice să recunoască importanţa
strategică a standardizării europene şi să menţină un cadru juridic, politic şi financiar stabil şi
transparent, care favorizează desfăşurarea adecvată a procesului de standardizare. În plus, Consiliul
invită Comisia să analizeze dacă principiile „noii abordări” ar putea fi aplicate în alte sectoare ca
modalitate de îmbunătăţire şi de simplificare a legislaţiei. De asemenea, Consiliul invită Comisia,
autorităţile publice şi organismele de standardizare să adopte, între ele, proceduri care permit
soluţionarea problemelor apărute pe parcursul punerii în aplicare a clauzei de salvgardare.

Astfel, comitetele tehnice iau în considerare opiniile și interesele tuturor partilor interesate, care sînt
invitate sa-și exprime punctul de vedere asupra proiectelor de standarde. De exemplu, prin raspuns Ia
consultarile publice sau anchetele care sînt organizate atît Ia nivel national, cit și european. Standardele
europene asigura consumatorii, întreprinderile și toate tipurile de organizatii cu o baza comuna pentru
întelegerea reciproca. Totodata, standardele europene sînt instrumente valoroase pentru facilitarea
comertului transfrontalier atît pe piata unica europeana, cit și pe pietele altor tari din întreaga lume. Ele
reduc costurile inutile atît pentru furnizori, cit și pentru cumparatorii de produse ți servicii.

Totodata, Acordul prevede armonizarea legislatiei nationale cu legislatia europeana, în vederea

eliminarii barierelor tehnice In calea comertului cu produse și servicii pe piata UE. Prin urmare,
preluarea standardelor europene va crea o serie de oportunitati pentru economia și producatorii
autohtoni, cum ar fi:

• Facilitarea patrunderii pe noi piete de desfacere și acces Ia consumatorii atît din spatiul european, cit
și din întreaga lume;

• Reducerea costurilor de produqie, minimizarea deșeurilor și îmbunatatirea eficientei;

• Accesul Ia cele mai recente cunoștinte și Ia cele mai inovatoare soluții

• Asigurarea conformarii cu conditiile prevazute de legislatia relevanta;

• Compatibilitatea și interoperabilitatea diverselor produse și componente;

• Facilitarea transferului tehnologic rapid catre mediul de afaceri;

• îmbunatatirea performantei, calitatii și a nivelului de lncredere;

• Asigurarea sanatatii și securitatii muncitorilor și a consumatorilor;

• îmbunatatirea relatiilor de colaborare cu partenerii de afaceri.

Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeana și Republica Moldova presupune asocierea politica si
integrarea economica a RM in UE. În acest sens, instituirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și
Cuprinzator (ZLSAC) dintre RM și UE prevede armonizarea legislatiei nationale cu legislatia
europeana, in vederea eliminarii barierelor tehnice in calea comertului cu produse și servicii. Astfel,
Iibera circulatie a marfurilor constituie temelia Pietei Unice europene, iar mecanismele acesteia previn
aparitia barierelor in calea comertului prin recunoaștere mutuala și armonizare tehnica. Pentru
inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului, Ia nivel european, in anul 1985 s-a pus in practica o
noua strategie- Noua Abordare referitoare Ia armonizarea tehnica și standardizare.

Republica Moldova prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana s-a angajat sa
implementeze standardele europene într-a maniera progresiva, avînd în vedere obiectivul de integrarea
europeana, ceea ce va facilita exportul produselor producatorilor autohtoni fara restrictii pe Piata Unica
Europeana. Totodata, Acordul de Asociere presupune instituirea unei zone de Liber Schimb
Aprofundat si Cuprinzator (ZLSAC) dintre RM și UE, contribuind în mod direct Ia dezvoltarea
sustenabila a economiei, precum și Ia modernizarea relatiilor comerciale prin excluderea taxelor
vamale
Ca urmare a dezvoltării industriei, a crescut necesitatea apariţiei de reglementări de securitate
referitoare la condiţiile în care existau riscuri pentru populaţie. Aşa au apărut reglementările de
securitate a muncii şi sănătăţii, de protecţie a consumatorilor, pentru manipularea explozibililor,
securitatea pe mare şi securitatea în domeniul electric. Aceste sisteme erau de cele mai multe ori
voluntare, dar mai tîrziu au fost preluate de societate.

Deseori societatea a pus accent pe încercări şi evaluare a conformităţii produselor înainte de

introducerea lor pe piaţă. Evaluarea era efectuată de autoritatea publică, care era aceeaşi pentru toate
tipurile de evaluare a conformităţii din cadrul unui sector specific.

Supravegherea produselor se făcea, în mod normal, prin inspecţii obligatorii, repetate.

În paralel cu reglementările controlate de societate, industria, prin intermediul standardizării, a început

să fabrice produse care pot demonstra încă din faza de proiectare, că respectă anumite criterii. Însă
combinaţia dintre standardizare şi controlul intern al producătorului nu mai era suficient pentru a
garanta uniformitatea aspectelor tehnice şi de securitate a produselor realizate de diferiţi fabricanţi.

De aceea, în cadrul diverselor sectoare industriale au fost create sisteme voluntare de certificare a
calităţii. În susţinerea acestei activităţi, au fost elaborate standarde naţionale şi internaţionale pentru
certificarea produselor. Mai tîrziu, au fost elaborate reglementări pentru laboratoare, inspecţii şi
organisme de certificare a sistemelor calităţii, pentru sisteme de acreditare. Dualitatea a rămas pînă
astăzi, constînd din reglementarea de către societate a proiectării şi utilizării produselor periculoase şi
utilizarea de către industrie a standardelor şi certificării voluntare a produselor pentru a satisface
cerinţele pieţei.

Această abordare a acţionat, în principal, ca urmare a dorinţei de a reglementa proprietăţile diferitelor

produse noi prin intermediul directivelor, dar acestea au devenit foarte tehnice şi detaliate, iar termenul
de elaborare a lor era de lungă durată. Consecinţele au fost lipsa de progres în domeniul
reglementărilor tehnice şi dezvoltarea lentă a Comunităţii Europene în perioada 1957-1983.

Prin urmare, pentru armonizarea reglementărilor şi standardelor Uniunea Europeană a creat o Nouă
Abordare. Noua Abordare şi standardizarea europeană au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea
Pieței Unice. Succesele înregistrate de sistemul de standardizare european în ceea ce privește
înlăturarea barierelor tehnice în calea comerțului a jucat un rol crucial în asigurarea liberei circulații a
bunurilor între statele membre.
Directivele Noii Abordiiri se bazeaza pe urmatoarele principii:

• Armonizarea legislativa se limiteaza Ia cerintele esentiale pe care trebuie sa le satisfaca produsele

introduse pe piata unica pentru a beneficia de Iibera circulatie in cadrul Comunitatii Europene. Doar
produsele ce satisfac cerintele esentiale pot fi puse pe piata;

• Specificatiile tehnice ale produselor care satisfac cerintele esentiale, definite in directive, sint stabilite
in standardele europene armonizate;

• Aplicarea standardelor europene armonizate ramine voluntara și producatorul poate sa aleaga orice
solutie tehnica care furnizeaza conformitatea cu cerintele esentiale;

• Produsele fabricate in conformitate cu standardele europene armonizate beneficiaza de o prezumtie

de conformitate cu cerintele esentiale corespunzatoare;

• Numai utilizarea standardelor europene armonizate, care au fast adoptate ca standarde nationale pot
conferi prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale.