Tema 3: Igiena și securitatea muncii la unitățile de alimenatație publică.

1. Menținere igienei personale și starea de curățenie a locului de muncă în activitatea de

servire în resturante.

Pentru personalul care lucrează cu materia prima si semipreparate se impun respectarea

cerintelor:
1. Control permanent al starii de sanatate a personalului :
1. La angajare .
2. Periodic
Rezultatele se scriu in carnetul medical.
2. Controlol zilnic al tinutei,igiena personala si a starii de sanatate.
3.InterzIcerea accesului la lucru a angajatilor care au simptome de tulburari acute digestive ,boli
dermatologice.
4. Obligativitatea purtarii unui echipament de protective adecvat.
5.Respectarea unor reguli stricte de igiena personala. Centrele de medicina preventive
controleaza periodic conditiile sanitaro igienice si consta in:
1. Verificarea incaperilor si instalatiilor.
2. Proceselor tehnologice.
3. Modul de indepartare a rezidurilor.
4. Folosirea solutiilor de dezinfectare
5. Stari igienice a angajatilor.
Curatenia se efectueaza de cite ori s-au acumulat deseuri.Exista curatenie curenta care se
efectueaza cel putin odata pe zi, si curatenie generala ,care se face periodic sau odata în
saptamina si consta in spalarea cu detergent sau apa calda a pereților ,Podelelor,meselor și
frigiderelor. T apei potabile trebuie sa fle de 30-40‘C ,pentru spalarea mîinilor 65 C,pt Spalarea
ambalajelor ,utilajelor si 80-85‘C, pentru dezinfectie.
Ordinea efectuarii operatiilor de curatenie este:
> Umezirea suprafetilor
> Spalarea cu detergent
> Dezinfectia
> Clatirea
> Uscarea
2. Principalele categorii de accidente de muncă din sectorul resturantelor.
Acidentul de munca reprezintă vatamarea Vlolenta a organismului precum si intoxicatia acuta
profesnonala care au loc în tlmpul muncii pe durata îndeplinirii indicatorilor de servicii ,care
provoaca incapacitatea temporara de munca( concediu medical de la 3 zile invaliditate sau deces)
Clasificarea accidentelor de munca dupa criteriile:
I.Dupa numarul persoanelor afectate:
> Accident individual
> Colectiv
2. Dupa urmarile asupra victimei:
> Accidente care produc incapacitate temporara de munca(pina la30 zile) ;
> Accidente ce produc invaliditatea; > Accidente mortale
Dupa natura cauzelor directe:
Accidente mecanice
Accidente alectrice;
Accidente chimice;
Accidente termice;
Prin iradiere;
Combinate
4.Dupa natura leziunilor
Contuzii ;
Intepaturi ;
Taieturi ;
Arsuri ;
Striviri ;
Fractiuni ;
Intoxicatii ;
Electrocutari ;

5.Dupa locul leziunii:

> Capul ;
> Membrele suparioare;
> Membrele posterioare;
> Trunchiul;

6.Dupa momentul in care se resimt efectele:

> Cu effect imediat;
> Cu effect ulterior ;
Principalele categorii de accidente de munca UAP:
Alunecari,impiedicari,caderi;
Taieturi;
Arsuri si opariri;
Intoxicatie cu gaz metan;
Vatamaturi;
Zgomotul;
Substante periculoase;
Intoxicatii cu azot C02,continut in cazul sub presiune;
Pericol de incendiu ;
Solicitare termica;
Electrocutare;
Riscuri psihologice;
Ca urmare prevenirea accidentelor si a bolilor profesionale trebuie sa fie o preocupare
permanenta a tuturor :flrma angajati sau societate.De aceea au elaborate o serie de acte .
> Legea securitatii si sanatatii in munca;
> Norme metodologige de aplicare a prevederilor legii securitatii.;
> Cerinte minime de securitate si sanatate a echipamentelor de munca;
In vederea prevenirii accidentelor trebuie de intreprins o serie de actiuni: _
> Evaluarea riscurilor ce afecteaza securtatea si sanatatea la locul de munca și implimentarea
unui plan de masuri de eliminare;
Informarea personalului in scopul dobindirii cunostmtelor;
Efectuarea instructajului periodic la locul de munca de catre conducatorul acestuia,prin
prezentarea pericolelor si surselor de producere a accidentul… de munca.;
Supravegherea personalului cu o mica experienta de munca;
Efectuarea unui instructaj additional;
3. Aplicarea normelor de securitate și sănătate la locul de muncă ,precum și normelor de
prevenire și stingere a incendiilor..

 Politica statului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă include următoarele sfere de

acţiune, în măsura în care ele afectează securitatea şi sănătatea lucrătorilor, mediul de lucru:
    a) conceperea, încercarea, alegerea, înlocuirea, instalarea, amenajarea, utilizarea şi întreţinerea
componentelor materiale ale muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele, maşinile şi
materialele, substanţele şi agenţii chimici, fizici şi biologici, procedeele de lucru);
    b) legăturile care există între componentele materiale ale muncii şi persoanele care execută sau
supervizează munca, precum şi adaptarea maşinilor, materialelor, timpului de muncă, organizării
muncii şi procedeelor de lucru la capacităţile fizice şi mintale ale lucrătorilor; 
    c) instruirea, inclusiv instruirea periodică, calificarea şi motivaţia lucrătorilor care participă, cu
un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor suficiente de securitate şi sănătate în muncă;
    d) comunicarea şi cooperarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la toate nivelurile,
de la nivelul grupului de lucru, nivelul unităţii şi pînă la nivelul national.
 Aprobarea actelor normative privind securitatea şi sănătate în muncă
    Actele normative privind securitatea şi sănătatea în muncă se aprobă de Guvern.
Coordonarea securităţii şi sănătăţii în muncă
    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale este organul central de specialitate al
administraţiei publice care coordonează securitatea şi sănătatea în muncă.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale are următoarele atribuţii principale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă:

    a) organizează elaborarea proiectelor de acte normative privind securitatea şi sănătatea în

muncă şi, după consultarea patronatelor şi sindicatelor, le înaintează Guvernului spre aprobare;
    b) asigură monitorizarea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea în muncă;
    c) organizează elaborarea instrucţiunilor-cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru
anumite ocupaţii sau pentru desfăşurarea unor lucrări complexe;
    d) avizează proiectele de instrucţiuni-cadru de securitate şi sănătate în muncă;
    e) asigură publicarea anuală a informaţiei privind măsurile luate în realizarea politicii statului
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, privind accidentele de muncă şi bolile profesionale;
    f) asigură întreţinerea de legături cu reţeaua internaţională de informare în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă;
    g) reprezintă statul în relaţiile internaţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    
 Măsurile organizatorice pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor
    În toate încăperile de producţie, administrative, de depozitare şi auxiliare, în locurile vizibile
trebuie afişate tabele cu indicarea numărului de telefon al serviciului pompieri şi salvatori.
   Regulile de utilizare a focului deschis pe teritoriul întreprinderilor, circulaţia transportului,
permiterea fumatului şi efectuarea lucrărilor temporare cu pericol de incendiu se stabilesc în
instrucţiunile generale pentru obiective privind apărarea împotriva incendiilor.
    La fiecare întreprindere, prin ordin (instrucţiune), trebuie stabilit un regim de protecţie contra
incendiilor, corespunzător pericolului de incendiu la această întreprindere, inclusiv:
    a) să se stabilească şi să se amenajeze locurile pentru fumat;
    b) să se stabilească locurile şi cantitatea admisibilă de materie primă, semifabricate şi produse
finite care se păstrează concomitent în încăperi;
    c) să se stabilească modul de înlăturare a prafului şi a deşeurilor combustibile, de păstrare a
îmbrăcămintei de lucru impregnate cu ulei;
    d) să se stabilească modul de deconectare a utilajelor electrice în caz de incendiu şi la
terminarea zilei de muncă;
    e) să se reglementeze modul de executare a lucrărilor temporare cu focul şi a altor lucrări cu
pericol de incendiu, modul de control şi de închidere a încăperilor după terminarea lucrului,
acţiunile lucrătorilor la constatarea incendiului;
    f) să se determine modul şi termenele de desfăşurare a instructajelor de protecţie contra
incendiilor, precum şi desemnarea persoanelor responsabile de organizarea acestora.
    Conducătorii întreprinderilor la care se utilizează, prelucrează şi se păstrează substanţe
periculoase (explozive), substanţe puternic toxice sînt obligaţi să comunice unităţilor serviciului
de pompieri şi salvatori datele necesare pentru asigurarea securităţii personalului antrenat la
stingerea incendiului şi la efectuarea lucrărilor de salvare-deblocare la aceste întreprinderi.
    La clădiri şi instalaţii (cu excepţia caselor de locuit) în care se află concomitent pe un etaj mai
mult de 10 persoane trebuie elaborate şi afişate în locuri vizibile planurile (schemele) de
evacuare a persoanelor în caz de incendiu, de asemenea, trebuie să fie prevăzut un sistem (o
instalaţie) de avertizare despre incendiu.
    Conducătorul obiectivului cu aglomerări (50 de persoane şi mai mult), suplimentar la planul-
schemă de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, este obligat să elaboreze instrucţiuni pentru
stabilirea acţiunilor personalului la asigurarea evacuării oamenilor în scurt timp şi fără pericol,
conform cărora, minimum o dată în jumătate de an trebuie să se efectueze antrenamente practice
cu toţi lucrătorii antrenaţi în această acţiune.
    Pentru obiectivele cu aflarea persoanelor pe timp de noapte (grădiniţe, şcoli-internate, spitale
etc.) trebuie prevăzute două variante de acţiuni, pe timp de noapte şi pe timp de zi.
   Persoanele responsabile de organizarea activităţilor cu participarea în masă a oamenilor
(serate, discoteci, ceremonii, sărbători de revelion etc.) sînt obligate să controleze cu atenţie
încăperile înainte de începerea acţiunilor respective şi să asigure nivelul pregătirii pe deplin a lor
privind măsurile de apărare împotriva incendiilor.
    . Lucrătorii întreprinderilor, precum şi persoanele fizice sînt obligaţi:
    a) să respecte la serviciu şi în viaţa cotidiană prevederile de apărare împotriva incendiilor
prevăzute în standarde, norme şi reguli, aprobate în modul stabilit, să respecte şi să menţină
regimul de protecţie contra incendiilor;
    b) să execute măsurile de precauţie la folosirea aparatelor cu gaze, obiectelor chimice, de uz
casnic, la efectuarea lucrărilor cu lichide uşor inflamabile (LUI) şi lichide combustibile (LC), cu
alte substanţe, materiale şi utilaje, care prezintă pericol de incendiu;
    c) în caz de descoperire a incendiului să anunţe serviciul de pompieri şi salvatori şi să ia
măsurile cuvenite pentru salvarea oamenilor, bunurilor şi lichidarea incendiului.
    Persoanele fizice sînt obligate să acorde, în modul stabilit de legislaţie, posibilitate
inspectorilor de stat pentru supravegherea măsurilor contra incendiilor să efectueze examinări şi
controale în încăperile de producţie, auxiliare, de locuit etc. care le aparţin, în scopul de a
controla respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.
   
    Unităţile serviciului de pompieri şi salvatori trebuie să fie anunţate de către administraţia
locală despre închiderea autostrăzilor sau a căilor de circulaţie, pentru reparare, sau despre alte
activităţi ce ar putea bloca circulaţia autospecialelor.

 Modalitatea de acţionare în caz de incendiu

    Fiecare cetăţean la depistarea incendiului sau semnelor de ardere (fumegări, miros de ars,
ridicarea temperaturii etc.) este obligat:
    a) să comunice urgent despre aceasta serviciului de pompieri şi salvatori, numind adresa
obiectivului, locul izbucnirii incendiului, precum şi numele şi prenumele;
    b) să ia măsurile posibile de evacuare a persoanelor, de stingere a incendiului şi de păstrare
(salvare) a valorilor materiale.
    . Deţinătorii de bunuri, persoanele abilitate să posede, să utilizeze sau să administreze bunuri,
inclusiv factorii de decizie ai întreprinderilor; persoanele desemnate, în modul stabilit, ca
responsabile de organizarea apărării împotriva incendiilor, sosind la locul incendiului, sînt
obligaţi:
    a) să comunice (dubleze) despre izbucnirea incendiului serviciului de pompieri şi salvatori şi
să înştiinţeze conducerea ierarhic superioară, dispecerul şi responsabilul de serviciu la obiectiv;
    b) să organizeze imediat, în caz de pericol pentru viaţa persoanelor, salvarea lor, folosind în
acest scop forţele şi mijloacele existente;
   c) să verifice dacă sînt conectate şi puse în funcţiune sistemele automate de protecţie contra
incendiilor (de înştiinţare a persoanelor în caz de incendiu, de stingere a incendiilor, de protecţie
contra fumului);
   d) să deconecteze, în caz de necesitate, energia electrică (cu excepţia sistemelor de protecţie
contra incendiilor), să oprească funcţionarea mecanismelor de transportare, agregatelor,
aparatelor, să închidă dispozitivele de alimentare cu materie primă, gaz, abur şi apă, să oprească
funcţionarea sistemelor de ventilare în încăperile avariate şi învecinate cu ele, să ia alte măsuri ce
contribuie la împiedicarea răspîndirii incendiului şi pătrunderii fumului în încăperile clădirii;
    e) să întrerupă toate lucrările în clădire (dacă acest lucru se admite de procesul tehnologic de
producţie), cu excepţia lucrărilor legate de activităţile de lichidare a incendiului;
    f) să evacueze în afara limitelor zonei cu pericol toţi salariaţii care nu participă la acţiunile de
stingere a incendiului;
   g) să organizeze conducerea generală a acţiunilor de stingere a incendiilor (luînd în considerare
particularităţile specifice ale obiectivului) pînă la sosirea unităţilor de pompieri şi salvatori;
    h) să asigure respectarea prevederilor de securitate de către salariaţii care participă la acţiunile
de stingere a incendiului;
    i) să organizeze, concomitent cu acţiunile de stingere a incendiului, evacuarea şi protecţia
valorilor materiale;
    j) să organizeze întîlnirea unităţilor de pompieri şi salvatori şi să acorde ajutor privind alegerea
celei mai scurte căi de acces la focarul incendiului;
    k) să comunice unităţilor de pompieri şi salvatori, antrenate la stingerea incendiului şi
efectuarea lucrărilor prioritare de salvare-deblocare respective, informaţii privind existenţa la
obiective a substanţelor explozive (cu pericol de explozie), toxice, utilizate sau păstrate, pentru
asigurarea securităţii efectivului.
  . La sosirea unităţilor de pompieri şi salvatori conducătorul întreprinderii (sau persoana care-l
înlocuieşte) este obligat să informeze conducătorul acţiunilor de stingere a incendiului despre
particularităţile tehnologice şi constructive ale obiectivului, construcţiilor şi instalaţiilor
alăturate, despre cantitatea şi proprietăţile cu pericol de incendiu a substanţelor, materialelor şi
produselor care se păstrează şi se utilizează, precum şi despre alte caracteristici necesare
lichidării cu succes a incendiului. Totodată, trebuie să organizeze atragerea forţelor şi
mijloacelor obiectivului pentru realizarea măsurilor necesare de lichidare a incendiului şi de
împiedicare a extinderii lui.

4. Asigurarea mijloacelor de prevenire a riscurilor privind igiena și siguranța muncii

Pentru prevenire riscurilor privind igiena și siguranța muncii anagajatorul trebuie să:
a) să fie în posesia unei evaluări a riscurilor profesionale, inclusiv a celor referitoare la grupurile
sensibile la riscuri specifice;
    b) să decidă care sînt măsurile de protecţie ce urmează a fi luate şi, în caz de necesitate, care
este echipamentul de protecţie ce poate fi utilizat;
    c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca efect incapacitatea de muncă a lucrătorului
pentru mai mult de 3 zile;
    d) să întocmească pentru autorităţile competente, în conformitate cu  actele normative în
vigoare, rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi;
    e) din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de lucru,
precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, să adopte soluţii conforme cerinţelor de
securitate şi sănătate în muncă, a căror aplicare va avea ca efect eliminarea sau diminuarea
riscurilor profesionale;
    f) să întocmească, în cazul cînd natura şi gradul de risc profesional o necesită, un plan anual de
protecţie şi prevenire care să includă măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură,
bazat pe evaluarea riscurilor profesionale, care să fie aplicat corespunzător condiţiilor de lucru
specifice unităţii;
    g) să stabilească pentru lucrători atribuţiile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, corespunzător posturilor de lucru sau funcţiilor exercitate;
    h) să asigure elaborarea instrucţiunilor de securitate şi sănătate în muncă, în spiritul prezentei
legi, pentru aplicarea actelor normative în domeniu, ţinînd seama de particularităţile activităţilor
şi ale locurilor de muncă din unitate; 
    i) să asigure şi să controleze, prin propria competenţă, prin intermediul lucrătorilor desemnaţi
şi/sau al serviciilor externe de protecţie şi prevenire, cunoaşterea şi aplicarea de către toţi
lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de protecţie şi prevenire stabilit, precum şi a
dispoziţiilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
    j) să ia măsuri pentru asigurarea unităţii cu materialele necesare informării şi instruirii
lucrătorilor: afişe, ghiduri, filme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă etc.;
    k) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor
profesionale la care aceasta ar putea fi expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de
protecţie şi prevenire necesare;
    l) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute;
    m) să asigure efectuarea examenului  medical periodic şi, după caz, testarea psihologică
periodică a lucrătorilor;
    n) să ţină evidenţa zonelor cu risc profesional grav şi specific.
    o) să asigure funcţionarea permanentă şi corespunzătoare a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie, a aparaturii de măsurare şi de control, precum şi a instalaţiilor de captare, de reţinere şi
de neutralizare a substanţelor nocive degajate în timpul proceselor tehnologice;