Sunteți pe pagina 1din 81

Nutriţie

şi dietetică
curs 1

Macro- şi micronutrienţi
Definiţie

Digestia = proces biochimic de degradare a alimentelor în tractul


digestiv sub acţiunea enzimelor până la molecule simple care
pot fi absorbite
- Proces complex - rezultatul acţiunii conjugate a tuturor
segmentelor tubului digestiv

Absorbţia = mişcarea nutrienţilor (inclusiv apa şi electroliţi) prin


celulele mucoasei tractului digestiv → sânge sau limfă
• Macronutrienţi (trofine calorigene)
- glucide
- proteine Surse de energie

- lipide
• Micronutrienţi (trofine necalorigene)
- vitamine - liposolubile
- hidrosolubile
- minerale - macroelemente
- microelemente
• Apa (hidratare)
Rezultatul digestiei

• Macronutrienti • Molecule simple


– Glucide – Monozaharide
– Lipide – Acizi grasi si glicerol
– Proteine – Aminoacizi
• Micronutrienti
– Vitamine
– Minerale
Metabolismul glucidelor
Glucide: definiţie, clasificare

Glucide = compuşi organici ternari care conţin carbon, oxigen, hidrogen


Glucide - clasificare

CH

simpli oligozaharide complecşi

monozaharide dizaharide polizaharide


Monozaharide (oze)

Hexoze Pentoze

Glucoza Riboza (material genetic, structura ARN)

Fructoza Xiloza

Galactoza Arabinoza

Manoza
- polioli
- au grupare carbonil – C=O
- structural corelate cu glucoza şi pot deriva din ea
- importanţă biologică – forma dextro
- forma ciclică – cea mai stabilă
Monozaharide

Glucoza
Fructoza Galactoza
(dextroza)
• Prin digestia amidonului • Cel mai dulce zahar • Prin digestia lactozei
• Absorbită la nivel • Fructe • Component al
intestinal • Miere glicolipidelor şi
• Circulă în sânge glicoproteinelor
• Sursa energetică primară
celular
• Sirop de porumb
Dizaharide

Zaharoza Maltoza
Lactoza
(sucroza) Izomaltoza
• Glucoză + fructoză • Glucoză + galactoză • Glucoză + glucoză
• Cel mai frecv. dizaharid • Nu e dulce • Cereale germinate
• Alimente procesate • Lapte • Intermediar al digestiei
• Nivele reduse în anumite • Hidroliza în mediu acid e amidon şi glicogen
fructe şi vegetale mai dificilă • α-glucozide
• Trestie sau sfecla de • Ajută la absorbţia Ca • Agent de fermentaţie în
zahăr • Implicată în formarea vit. producţia de bere
K la nivel intestinal
Polizaharide

Amidon Glicogen Fibre alimentare


• Forma de depozit a • Depozit tisular la animale • “CH nedisponibili”
glucozei în plante • “amidon animal” • Fructe
• 2 polizaharide • Structura similară • Vegetale
• Amiloza şi amilopectina amilopectinei • Cereale
• Cereale
• Legume
• Vegetale cu amidon
(cartofi, porumb)
Roluri glucide

• Sursă energetică rapidă – 1 g CH = 4 kcal • metabolizare eficientă şi completă, fără reziduuri


• sursa energetică principală
• celular – ATP
• necesar aport continuu la nivel celular
• sursa energetică principală SNC
• creierul nu are depozite şi nu sintetizează CH

• “cruţare” proteine (convertite la CH când aportul este insuficient)


• Elemente structurale (bacterii, plante, animale)
• Metabolizarea mai eficientă şi completă a lipidelor (metabolizarea parţială – corpi cetonici)
• Funcţionarea normală a intestinului (fibre)
• Acţiune laxativă
• Absorbţia Ca (lactoza)
Surse de glucide

• Pâine, cereale, orez, paste - glucide complexe şi proteine


- fibre – conţinut mai mare în produse neprelucrate
- baza alimentaţiei sănătoase
• Vegetale - amidon
- mazăre, porumb, cartofi, legume
• Fructe - majoritatea
- fructe uscate – conţinut mai mare de G, concentraţie ↑ prin deshidratare
• Lapte, iaurt, brânzeturi - lactoza
- produsele lactate (iaurturi, creme, îngheţate) au zahăr adăugat
- brânza – lactoza ↓
• Fasole uscate – majoritatea P
- fasole uscată – amidon
- nucile – 4-8 g CH/ porţie
Index glicemic
• IG = efectul hiperglicemiant al unui aliment
comparativ cu cel al zahărului (considerat 100%)
Efectele alimentelor cu indice glicemic scăzut

↑ saţietatea
↓ foame
↓ aportul de hrană
Efectele alimentelor cu indice glicemic crescut

↑ Secreţia de insulină
↓ HDL colesterol
↑ Nivelul trigliceridelor
↑ Apetitul
Clasificarea alimentelor în funcţie de indexul
glicemic (IG) (nivel de referinţă - glucoza)

Nivel IG Valoarea IG Exemple de alimente


Mic <55 Majoritatea fructelor şi legumelor, cu excepţia cartofilor şi a pepenelui
galben (castravetele, conopida, vinetele, spanacul, sparanghelul, brocoli,
cireşele, piersicile, merele, perele, prunele, kiwi, grapefruit).
Laptele
Cerealele (orzul, orezul integral, grâul)
Alimentele cu conţinut scăzut de glucide (peştele, carnea)
Mediu 55-69 Portocalele, cerealele integrale, pâinea neagră, cartofii dulci, orezul brun,
iaurtul, ciocolata neagră cu un conţinut de cacao mai mare de 70%,
fructele roşii, soia
Mare >70 Pâinea albă, produsele de patiserie, cartofii, bananele, orezul alb, pizza,
îngheţata, smochinele, strugurii, ananasul, pepene galben, morcovi, suc
de portocale, fructele în sirop, dulceaţa, ciocolata albă şi cea cu lapte,
cartofii prăjiţi, chipsurile, pepenele verde, pastele, pop corn, croissantele.
Fibre

Solubile Insolubile

- se dizolvă în apă, gel


- necelulozice - nu se dizolvă în apă
- fructe, vegetale, ovăz, legume, unele cereale - celulozice
- leagă carcinogeni - cereale nerafinate, tărâţe în special
- leagă acizi biliari → excreţie - ↓ colesterol - ↑ masa materiilor fecale
- încetinesc rata golirii gastrice şi întârzie digestia - ↓ timpul de tranzit
şi absorbţia intestinală a glucidelor - ↓ radicalii liberi din tract GI

• pectine (fructe) • celuloză (făină de grâu)


• gume (fasole uscate, ovăz) • hemiceluloză (cereale întregi)
• mucilagii • lignine (fructe şi seminţe)
Fibre

• Prevenirea sau tratamentul constipaţiei (insolubile)


• Protecţie cancer colon sau rect (insolubile)
• Prevenirea diverticulozei (insolubile)
• Managementul ponderal (senzaţie de saţietate) (insolubile)
• Reducerea colesterolului seric (solubile)
• Reducerea glicemiei (solubile)
Aport recomandat de fibre

14 g /1000 kcal ( 25-35 g fibre/zi.)


Raportul între fibrele insolubile şi cele solubile
trebuie să fie de 3/1.
Rolul fibrelor alimentare în organism
- stimulează masticaţia, fluxul salivar şi secreţia de suc gastric;
- determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului;
- cresc volumul bolului fecal, scăzând presiunea intraluminală colonică;
- asigură un tranzit intestinal normal;
- asigură substratul pentru fermentaţia colonică;
- fibrele solubile întârzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie
şi de absorbţie;
- fibrele solubile reduc LDL-colesterolul;
- leagă acizii biliari fecali şi cresc excreţia de colesterol derivat din
aceştia;
- reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de acizii biliari
şi de grăsimi.
Gluconeogeneza

• Sinteza glucozei din precursori neglucidici

• Cale opusă glicolizei, numeroase enzime comune

• Rol: prevenţia hipoglicemiei à jeun şi neonatale

• Localizare: ficat şi rinichi

• Precursori: glicerol, lactat, alanina, aa glucogenici

• Energia necesară: furnizată din oxidarea AG


Metabolism lipidic
Clasificarea lipidelor

Simple Compuse Alte lipide

trigliceride fosfolipide glicolipide lipoproteine steroli Vitam.


A,E,K

Glicerol Lecitina Cerebrozide Colesterol


3 acizi graşi fosfatidilserina Gangliozide Fitosteroli
Cefalinele Vitamina D
Lipantolii Săruri biliare
Digestia lipidelor
Structura trigliceridelor

esteri ai glicerolului cu acizi graşi


Acizii graşi

• Diferă prin lungimea lanţului de atomi de carbon şi grad de nesaturare


• Sursă energetică
• Precursori pentru alte clase de lipide

CH3-CH2-CH2-..........-CH2-COOH Numărarea C de la capătul COOH

CH3-CH2-CH2-..........-CH2-COOH Poziţia dublei legături de la capătul CH3

ω1 ω2 ω3
Acizi graşi

Lungimea lanţului de
atomi de C Grad de nesaturare

• AG cu lanţ scurt (2-4 atomi de C)


• Saturaţi
• AG cu lanţ mediu (6-12 atomi de C)
• Nesaturaţi - mononesaturaţi
• AG cu lanţ lung (> 12 atomi de C)
- polinesaturaţi
Acizi graşi saturaţi

• CH3(CH2)nCOOH

• C16 – acid palmitic CH3 – (CH2)14 – COOH

• C18 – acid stearic CH3 – (CH2)16 – COOH

• Molecule hidrofobe, rigide

• Punct de topire crescut +63-+70ºC


Acizi graşi saturaţi - surse

Animale Vegetale

• Grăsime pasăre, porc, vită • Ulei palmier


• Lapte integral • Ulei cocos
• Smântână

• Unt
• Brânză
Acizi graşi mononesaturaţi

• CH3 – HC = CH – COOH

• Conţin o legătură dublă lângă o legătură saturată

• Moleculă mai puţin hidrofobă, mai puţin rigidă

• Punct de topire +16ºC

• Configuraţie geometrică – cis sau – trans (stereoizomeri)

- forma naturală
- mai puţin stabilă termodinamic
Acizi graşi mononesaturaţi

• C16 – acid palmitoleic CH3 – (CH2)5 – HC = CH – (CH2)7 – COOH

• C18 – acid oleic CH3 – (CH2)7 – HC = CH – (CH2)7 – COOH

Surse

- ulei de măsline
- arahide
- nuci
- avocado
Acizi graşi trans - surse

• Margarina

• Preparate pe bază de lipide

• Snacks-uri

• Popcorn pentru microunde

• Biscuiţi, gogoşi, anumite prăjituri

• Produse de patiserie
Acizi graşi polinesaturaţi - surse

Acizi ω3 Acizi ω6

• Uleiuri – seminţe in, nuci, germeni • Uleiuri vegetale – porumb, floarea


de grâu, boabe de soia soarelui, boabe soia, seminţe
• Lapte uman bumbac, nuci
• Scoici, peşte • Ouă

• Carne (pasăre de curte)


Colesterolul
Colesterolul

• Component esenţial al membranelor celulare

• Celule nervoase, creier

• Sinteza de novo – ficat, epiteliu intestinal, cortex suprarenal, ţesuturi de reproducere

• Sinteza – de la acetilCoA

• Sinteza hepatică – 800-1500 mg/zi


Rolurile colesterolului

• Componentă a sărurilor biliare


• Componentă esenţială a membranelor celulare
• Componentă SNC, sânge
• Baza de formare a hormonilor steroizi
• Precursor al vitaminei D
Fitosterolii

• Familie de molecule asemănătoare colesterolului

• Proprietăţi fizico-chimice apropiate de ale colesterolului

• Foarte puţin absorbiţi la nivelul intestinului

• Inhibă absorbţia intestinală a colesterolului

• Surse: uleiuri vegetale, cereale, leguminoase


Rolurile lipidelor

Alimente Organism

• Savoare • Sursă energetică

• Saţietate • Rol structural

• Palatabilitate • Absorbţia vitaminelor liposolubile

• Textura • Aport AG esenţiali

• Suport şi protecţie organe interne

• Reglare tº corp

• Lubrifiere ţesuturi
Metabolismul proteinelor
Proteinele – molecule formate din
aminoacizi (aa)
Metabolismul aminoacizilor

catabolism

proteine aminoacizi

anabolism
Proteine

Aminoacizi esenţiali Aminoacizi neesenţiali


(10) (12)

• arginina • alanina
• histidina • asparagina
• isoleucina • acid aspartic
• leucina • cistina
• lizina • acid glutamic
• metionina • glutamina
• fenilalanina • glicina
• treonina • hidroxilizina
• triptofan • hidroxiprolina
• valina • prolina
• serina
• tirozina
Proteine

Complete Incomplete

aa esenţiali în proporţiile corecte


•carne
• lapte
• brânză
• ouă Complementare – 2 P incomplete care
combinate oferă cantităţi şi proporţii
suficiente de aa esenţiali
Proteine - Clasificare
Alimente ce conţin proteine Alimente ce conţin proteine
complete incomplete
Peşte Cereale
Carne de găină Făină
Carne de curcan Orez
Raţă Mălai de porumb
Carne de vită Spaghete
Carne de oaie Pâine
Carne de porc Fasole
Ouă Broccoli
Soia Cartofi
Brânză Arahide
Lapte
Iaurt
Conţinutul proteic al diverselor grupe de alimente

Proteine
Alimentul
(g/100g aliment consumabil)
1. Carne ( vită, porc, pasăre, peşte) 15-22
2. Mezeluri ( salam, cârnaţi, şuncă) 10-20
3. Brânzeturi 15-30
4. Lapte de vacă 3,5
5. Ouă 14
6. Pâine 7-8
7. Paste făinoase, gris, orez, făină de grâu 9-12
8. Fasole, linte, mazăre, soia (boabe uscate) 20-34
9. Nuci 17
Roluri proteine
— Creştere şi dezvoltare, reparare şi menţinere ţesuturi şi structuri la nivelul
organismului
— Sinteza hormonilor
— Enzime în cursul diverselor reacţii chimice
— Menţinerea balanţei hidroelectrolitice
— Menţinerea pH-ului normal (sistem tampon)
— Transportul altor substanţe
— Funcţia imună
— Hemostaza şi coagulare
— Sursă de energie
Digestia proteinelor

Pepsina (gastric) Proteaze


Proteine Peptone
Polipeptide

Tripsina
Chimotripsina (pancreatic)
Carboxipeptidaza

Aminoacizi
Polipeptide
Peptidaza
(intestinal)

Aminoacizi
Metabolismul aa
- rolul ficatului -

• utilizarea aa pentru necesarul propriu


• reglează eliberarea de aa în cicuitul sanguin
• îndepărtează excesul de aa din circulaţie
• reglează metabolismul energetic
Surse de proteine

— Animale şi vegetale
— Pâine, cereale, orez, paste
— Vegetale (verzi, galbene)
— Lapte, iaurt, brânzeturi
— Carne, peşte
— Ouă
— Nuci
— Fasole uscată
Vitaminele

Rol:
• co-factori în reacţiile enzimatice
• antioxidant
• anticancerigen
• antiaterogen

Clasificare:
• Hidrosolubile: B1, B2, B6, B12, PP, C, acid folic
• Liposolubile: A, D, E, K
Vitamina B1 (tiamina)
Rol:
• Co-enzimă în metabolismul glucidic şi aa ramificaţi
• Participă la formarea α-ketoacizilor

Surse:
• Drojdia de bere
• Frunzele verzi
• Lapte
• Cereale integrale
• Carne, ficat
• Ou
Vitamina B2 (riboflavina)
Necesar:
• Copii < 1 an = 0,3-0,4 mg/zi
1-9 ani = 0,5-0,6 mg/zi
adulţi = 1,3-1,4 mg/zi
Surse:
• Legume verzi, frunze
• Carne, lapte, brânză, ou

Carenţa vitaminică:
• Cheiloza, stomatita angulară
• Fotofobie, senzaţia de arsură oculară
• Dermatita pleoapelor şi nasului, glosodinie
• Neuropatie periferică
Niacina (vitamina PP)
Rol:
• NADH si NADPH = co-substrat pt. enzime din metabolismul
intermediar, oxido-reducere

Surse alimentare:
• Carnea
• Lactatele
• Ouă
• Alune
• Fasolea uscată, mazărea
• Cereale integrale
Acidul pantotenic (vitamina B5)

• Substanţă indispensabilă creşterii şi dezvoltării


• Sinteza lipidelor, hormoni steroizi, hemoglobina

Surse alimentare
-alimente de origine animală – carne de vită, pui
- cartofi
- roşii
- cereale integrale
- lapte
Vitamina B6 (piridoxina)
Rol:
• Grup prostetic pt. enzime implicate in metabolismul aa,
neurotransmitatorilor, glicogen, sfingolipidelor, hem si hormoni steroizi
• Conversia triptofan in niacina,
• eliberarea glucozei din glicogen,
• biosinteza sfingolipidelor din teaca de mielina

Surse:
• Carne roşie
• Pui
• Peşte
• Cereale
• Leguminoase
Acidul folic

Necesar:
• Din sinteza intestinală
• 400-600 µg/zi
• Legume cu frunze, ciuperci, fasole, cartofi
• Ficat, carne slabă, pâine neagră
Carenţa:
• Afectarea multiplicării celulare
• Creşterea nivelului seric de homocisteină, asociată cu creşterea riscului
de boală ocluzivă
• Afectarea embriogenezei
Vitamina B12
Metabolism:
• În regiunea fundică a stomacului se combină cu o glicoproteină
(factorul intrinsec Castle) → + transcobalamina
Rol:
→ desfăşurarea metabolismului celular (tract gastro-intestinal,
măduva osoasă şi ţesut nervos)

Surse:
• alimente de origine exclusiv animală
• Ficat, rinichi, carne şi produse din carne, peşte
• Lapte, ou
Carenţa: anemia pernicioasă
• Rezecţie gastrică, boala Crohn, rezecţie de ileon terminal,
• botriocefalus
Vitamina C (acid ascorbic)
Rol:
• Sistem redox in procese biochimice
• Sinteza de colagen, carnitina, hormoni steroizi, săruri biliare, noradrenalina
• Absorbţia intestinală a fierului şi transferul Fe3+ de pe transferină pe
apoferitină
• Antioxidant, apărare antiinfecţioasă

Surse:
• Fructe şi legume: măceşe, coacăze, căpşune, fragi, portocale, grapefruit,
lămâi, kiwi, ardei, pătrunjel, mărar, salata verde, varza
Carenţa:
• scorbut
• Fragilitate capilară cu hemoragii subcutanate: gingivale, articulaţii, muşchi
• Alterarea ţesutului conjunctiv: tulburări de creştere, modificări periostale,
dinţi mobili
Vitamina C
Vitamina C

• Citricele
• Roşii
• Legume verzi (broccoli, varza de Bruxelles, salata)
• Cartofi, ardei roşu, morcovii
• Fructele (căpşuni, pepene roşu, banane, kiwi)
Vitamina A

• Roluri
– Funcţionarea normală a analizorului vizual
– Diferenţierea celulară
– Creştere – dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor meoi
– Reproducere
– Antioxidant
– Imunitate
Vitamina A
Necesar:
• Copii: 1200 ui/zi
• Adulţi: 1800-2000 ui/zi

Surse:
• alimente de origine animală
• Lapte, ou, produse lactate grase, ficat
• Fructe şi legume galben-portocalii, pătrunjel, cartofi dulci

Carenţa:
• Nictalopia
• Alterarea spermatogenezei, avort spontan
• Xeroftalmia, keratoza conjunctivei
• Modificări ale pielii: hiperkeratoza foliculară,
uscarea şi descuamarea tegumentelor
Vitamina A
• Surse bogate în carotenoizi:
– Legumele cu frunze de culoare verde închis
– Legumele şi fructele galbene şi portocalii
– Exemple: morcovii, portocalele, papaya, mango, pepene galben,
ulei de palmier, cartofi dulci.

• Surse bogate în vitamina A preformată:


– Ficat de vită, carne
– Lactate
– Ouă
– Ulei de ficat de peşte
– Unt
Vitamina D (calciferol)

Rol:
• Absorbţia Ca şi fosforului la nivel intestinal
• Creşterea şi dezvoltarea ţesutului osos
• Reabsorbţia renală de ca şi fosfor
• Proliferarea celulară
• Funcţia imună
Necesar: 200 ui/zi
Surse: ulei de ficat de peşte, unt, frişcă, gălbenuş, ficat
Carenta: rahitism
osteomalacie
Exces: calcificări extraosoase, cefalee, greţuri, vărsături, polidipsie, poliurie
Vitamina D
Vitamina D

• Surse naturale:
– Gălbenuş de ou
– Ulei de ficat de peşte, peşte gras
• Alimente fortificate cu vitamina D:
– Lapte
– Cereale
– Lapte de soia
Vitamina E (α-tocoferol)

Rol:
• Protejarea fosfolipidelor membranare de acţiunea oxidantă a peroxizilor
Necesar: 15 mg/zi

Vitamina E
• Uleiurile vegetale (ulei de germeni de grâu, de porumb, de soia, de şofran)
• Nucile, seminţele
• Gălbenuş de ou, ficat
• Legumele cu frunze verzi
• Cereale integrale
Vitamina K

Rol:
• Co-enzimă în reacţia de decarboxilare a resturilor de acid glutamic
conţinute în protrombină → rol în coagulare
• Metabolism osos – sinteza de proteine la nivel osos
• Risc cardiovascular – proteine dependente de vitamina K la nivelul
peretelor arterelor mari care inhibă calcificarea plăcilor ATS

Surse: frunzele verzi, carne, lactate, ou


- Sintetizată în organism de microflora intestinală
Metabolismul calciului (Ca)

Ca extracelular:
• substrat pt. mineralizarea cartilajelor şi oaselor,, dinţi
• co-factor al enzimelor extracelulare
• rol în cascada coagulării

Sursa de Ca pt. diverse procese celulare


- Contracţia musculară
- Transmiterea neuro-musculară
- Secreţii endo şi exocrine
Surse alimentare de calciu

• Lapte şi produse lactate


• Legume cu frunze verzi, broccoli
• Nuci
• Cereale
• Produse fortificate cu calciu – lapte de soia, sucuri de fructe, cereale
Magneziul (Mg)

• Surse alimentare:
– Alimente neprocesate
– Cereale integrale
– Lapte
– Nuci, cacao
– Fructe de mare
– Legume verzi
• Roluri:
– Structura oaselor şi dinţilor
– Cofactor enzimatic
– Transmiterea şi activitatea neuro-musculară
Fosforul (Ph)

• Prezent ca fosfat în sistemele biologice: fosfat liber, fosfat anhidru,


ester de fosfat
• Fosforilarea moleculelor (glucoza)
• În compoziţia oaselor + calciu → hidroxiapatita
• În compoziţia dinţilor
• Metabolismul acido-bazic
Iodul (I)

Importanţa legată de hormonii tiroidieni


• Creştere şi dezvoltare (în special creier şi SNC în copilărie)
• Controlul proceselor metabolice din organism
Iodul (I)

Surse alimentare: Recomandări zilnice: μg/zi


• Peste de râu si marin Copii < 1 an = 50-90
• Moluste cu carapace Copii 1-6 ani = 90
• Carne Şcolari = 120
• Lapte Adulţi = 150
• Ou Gravide = 200
• Cereale
• Fructe
• Legume
• Vegetale verzi
Fierul (Fe)

Funcţii:
• Transportor al O2 în organism
• Mediu de transport pentru electroni (reacţii de oxido - reducere)
• Parte al unor sisteme enzimatice (lanţul respirator)
• Creştere, dezvoltarea structurilor nervoase, funcţia cognitivă

Absorbţie: depinde de:


• statusul pacientului
• modul de preparare al alimentelor
• fortifierea alimentelor
• prezenţa vitaminei C

Deficienţa de Fe = anemie microcitară


Fierul (Fe)

• Aport optim: • Surse alimentare:


– 18 mg/zi (F) – Carne roşie
– 8 mg/zi (B) – Peşte
– 27 mg/zi (gravide) – Ficat
– Pui
– Ouă
– Fasole şi mazăre uscată
– Cereale integrale
– Legume verde-închis
– Cereale fortificate
Sodiul (Na)

• Principalul cation din lichidul extracelular


• Surse alimentare:
– Sarea de masă
– Alimente procesate
– Lapte, brânza
– Produse de panificaţie
– Morcov, spanac, ridichi
• Roluri:
– Menţinerea echilibrului hidric
– Menţinerea echilibrului acido-bazic
– Activitatea neuromusculară
Potasiul (K)

• Principalul cation intracelular


• Roluri:
– Menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic
– Activitatea musculară
– Sinteza proteică, metabolismul glucidelor
– Controlul tensiunii arteriale
• Surse alimentare:
– Legume
– Cereale integrale
– Fructe (banane, portocale)
– Legume cu frunze verzi, broccoli
– cartofi
Clorul (Cl)

• Rol:
– Echilibrul hidric şi acido-bazic
– Digestia gastrică clorhidropeptică
• Sursă alimentară – sarea de bucătărie

S-ar putea să vă placă și