COMPONENTE STRUCTURALE

CELULARE
PROTEINELE
 AMINOACIZII
• DEFINIŢIE:
- AMINOACIZII PREZINTĂ ÎN STRUCTURA LOR O
FUNCŢIE CARBOXIL ŞI O FUNCŢIE AMINĂ LA CARBONUL 1
SAU .
- AU FORMULA CHIMICĂ GENERALĂ:

H
R C1 COOH
NH2
 AMINOACIZII
• STRUCTURĂ:
- AMINOACIZI SE DIFERENŢIAZĂ ÎNTRE EI PRIN
STRUCTURA RADICALULUI R CARE POATE FI DE NATURĂ
HIDROCARBONATĂ ALIFATICĂ, AROMATICĂ SAU UN
HETEROCICLU.

- RADICALUL POATE CONŢINE O GRUPARE FUNCŢIO-

NALĂ ADIŢIONALĂ (-COOH, -NH2, -OH, -SH).

- ÎN STRUCTURA PROTEINELOR, PRIN RADICALUL R,

SE DIFERENŢIAZĂ 20 DE AMINOACIZI (INDIFERENT DE
ORIGINEA ACESTORA: VIRALĂ, BACTERIANĂ, VEGETALĂ
SAU ANIMALĂ).
 AMINOACIZII
• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZI ALIFATICI: H

• GLICINA SAU GLICOCOLUL: H C COOH

NH2

• ALANINA SAU ACIDUL -AMINOPROPIONIC:

H
CH 3 C COOH
NH 2

• VALINA SAU ACIDUL -AMINOIZOVALERIANIC:

COOH
H C NH2
HC CH3
CH3
 AMINOACIZII
• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZI ALIFATICI:
• LEUCINA SAU ACIDUL -AMINOIZOCAPROIC:
COOH
H C NH2
CH2
HC CH3
CH3

• IZOLEUCINA SAU ACIDUL AMINO- -METILVA-

LERIANIC:
COOH
H C NH2
HC CH3
CH2
CH3
 AMINOACIZII
• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZI ALIFATICI CU O GRUPARE HIDROXIL ÎN
RADICAL:

• SERINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIPROPIO-

NIC:
COOH
H C NH2
H2C OH

• TREOINA SAU ACIDUL -AMINO- -HIDROXIBUTIRIC:

COOH
H C NH2
HC OH
CH3
 AMINOACIZII
• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZI CONŢINÂND SULF SAU TIOAMINOACIZII:

• CISTEINA SAU ACID -AMINO- -TIO-PROPIONIC:

COOH
H C NH2
H2C
SH

• METIONINA SAU ACID -AMINO- -METIL-S-METIL-

TIOBUTIRIC:
H
H3C S CH2 CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII

• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZI DICARBOXILICI ŞI AMIDELE LOR:

• ACIDUL ASPARTIC SAU ACIDUL AMINOSUCCINIC,

ASPARAGINA SAU ACIDUL -AMINO- -AMIDOSUCCINIC:
H H
HOOC CH2 C COOH H2N C CH2 C COOH
NH2 O NH2

• ACIDUL GLUTAMIC SAU ACIDUL -AMINOGLUTARIC,

GLUTAMINA SAU ACID -AMINO- - AMIDOGLUTARIC:
H H
HOOC CH2 CH2 C COOH H2N C CH2 CH2 C COOH
NH2 O NH2
 AMINOACIZII

• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZII BAZICI:

• LIZINA SAU ACIDUL - -DIAMINO-CAPROIC:

H
H2N CH2 CH2 CH2 CH2 C COOH
NH2

• ARGININA SAU ACIDUL -AMINO- -GUANIDINO-

VALERIANIC:
H H
H2N C N CH2 CH2 CH2 C COOH
NH NH2
 AMINOACIZII

• STRUCTURĂ:
– AMINOACIZII BAZICI:

• HISTIDINA SAU ACIDUL -AMINO- -IMIDAZOLIL-

PROPIONIC (FORME TAUTOMERE):

H H
HN C CH2 C COOH N C CH2 C COOH
NH2
N NH2 N
H
 AMINOACIZII
STRUCTURĂ:

– AMINOACIZII AROMATICI:
• FENILALANINA SAU ACID -AMINO- -FENILPRO-
PIONIC:
H
CH2 C COOH
NH2

• TIROZINA SAU ACID AMINO- -(PARA HIDROXI-

FENIL):
H
HO CH2 C COOH
NH2
 AMINOACIZII
STRUCTURĂ:
– AMINOACIZII AROMATICI:
• TRIPTOFANUL SAU ACIDUL -AMINO- -INDOL-
PROPIONIC.
H
C CH2 C COOH
NH2
N
H

– IMINOACIZI:
• PROLINA SAU ACIDUL PIROLIDIN-2-CARBOXILIC.

C COOH
N
H
 AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

• ALANINA CU UN SINGUR ATOM DE CARBON ASIMETRIC

SE PREZINTĂ SUB FORMA A DOI STEREOIZOMERI OPTIC
ACTIVI.
• ACEŞTIA SE DEOSEBESC ÎNTRE EI PRIN SENSUL ÎN CARE
ROTESC PLANUL LUMINII POLARIZATE (PROPRIETĂŢILE
FIZICE ŞI CHIMICE FIIND IDENTICE).
• STEREOIZOMERI D PREZINTĂ GRUPAREA AMINO SITUATĂ
LA DREAPTA IAR STEREOIZOMERI L AU GRUPAREA AMINO
SITUATĂ LA STÂNGA, FĂRĂ A AVEA VREO LEGĂTURĂ CU
SENSUL ROTIRII PLANULUI LUMINII POLARIZATE, SPRE
DREAPTA SAU SPRE STÂNGA.
 AMINOACIZI
- STEREOIZOMERIA AMINOACIZILOR

• PRIN CONVENŢIE CEI DOI STEREOIZOMERI AI ALANINEI

(DAR ŞI PENTRU FIECARE DINTRE CEILALŢI AMINOACIZI)
AU FOST DESEMNAŢI PRIN D (DEXTRO) ŞI L (LEVO).
COOH
COOH
C C
H NH 2 H 2N H
CH3 CH3
COOH COOH
H C NH 2 H 2N C H
CH3 CH3

D-Alanina L-Alanina
 AMINOACIZI
- PROPRIETĂŢI ACIDOBAZICE

• TOŢI AMINOACIZII POSEDĂ CEL PUŢIN 2 GRUPE

IONIZATE, GRUPAREA CARBOXILICĂ ŞI CEA AMINICĂ.
• AU CARACTER AMFOTER, CARBOXILUL ACIDULUI
POATE CEDA UN PROTON ŞI DEVINE ANION, GRUPAREA
AMINĂ POATE FIXA UN PROTON ŞI FORMEAZĂ UN
CATION.
 AMINOACIZI
- PROPRIETĂŢI ACIDOBAZICE

• UNII AMINOACIZI CA LIZINA, ACIDUL GLUTAMIC, ACIDUL

ASPARTIC CUPRIND ÎN RADICAL GRUPĂRI ACIDE SAU
BAZICE ADIŢIONALE.

• ÎN SOLUŢII, ÎN FUNCŢIE DE pH ACESTEIA, SARCINA NETĂ

VA FI POZITIVĂ SAU NEGATIVĂ CU FORMARE DE
CATIONI SAU ANIONI.
 PEPTIDELE
SUNT STRUCTURI REZULTATE DIN LEGAREA A DOUĂ SAU
MAI MULTE MOLECULE DE AMINOACIZI DE FORMA:
aa1+aa2+aa3+aa4+...aan → aa1-aa2-aa3-aa4-...-aan
REZULTÂND DIPEPTIDE, TRIPEPTIDE... POLIPEPTIDE.
 PEPTIDELE

• EXEMPLE DE PEPTIDE CU ROL BIOLOGIC IMPORTANT:

- OXITOCINA.
- VASOPRESINA.
- BRADIKININA.
- ANGIOTENSINA II.
- ACTH.
 PROTEINELE

- SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTURĂ POLIPEPTIDICĂ.

- PREZINTĂ O MARE DIVERSITATE MOLECULARĂ ŞI

SPECIFICITATE:

- DE SPECIE.
- DE INDIVID.
- DE ŢESUT.
- DE CELULĂ.
 PROTEINELE

- LEGĂTURILE CHIMICE CARE DETERMINĂ STRUCTRA

MACROMOLECULARĂ:

• LEGĂTURILE DE SULF (PUNŢILE DE SULF, LEGĂTURILE

DISULFURICE) - LEGĂTURI CHIMICE COVALENTE.
• LEGĂTURILE IONICE - LEGĂTURI CHIMICE ELECTROVA-
LENTE.
• LEGĂTURILE DE HIDROGEN - LEGĂTURI CHIMICE NECO-
VALENTE STABILITE ÎNTRE ATOMI CU UN DUBLET DE
ELECTRONI NEPARTICIPANT (O, N).
• LEGĂTURILE HIDROFOBE - LEGĂTURI CHIMICE NECOVA-
LENTE (van der WAALS) STABILITE ÎNTRE RESTURILE DE
aa CU RADICALUL R HIDROFOB SAU NEPOLAR (ex. Ala, Val,
Leu, Ile, Phe).
 PROTEINELE

- CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ:

• STRUCTURA PRIMARĂ:
- REPREZINTĂ SECVENŢA ŞI NUMĂRUL DE
AMINOACIZI DIN LANŢUL POLIPEPTIDIC CONFORM IN-
FORMAŢIEI GENETICE CONŢINUTE ÎN MACROMOLECULA
DE ADN.
- ESTE DETERMINATĂ DE LEGĂTURILE PEPTI-
DICE STABILITE ÎNTRE RESTURILE DE AMINOACIZI.
 PROTEINELE
- CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ:

• STRUCTURA SECUNDARĂ:
- ÎN -HELIX, DETERMINATĂ DE LEGĂTURILE
DE HIDROGEN CE SE STABILESC ÎNTRE GRUPĂRILE ATO-
MICE PARTICIPANTE LA LEGĂTURA PEPTIDICĂ (CO ŞI
NH) LA O DISTANŢĂ DE 4 aa.
- -STRUCTURA DETERMINATĂ DE LEGĂTURI-
LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC ÎNTRE GRUPĂRILE
ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGĂTURA PEPTIDICĂ (CO ŞI
NH) DE LA DOUĂ LANŢURI POLIPEPTIDICE.
- -STRUCTURA DETERMINATĂ DE LEGĂTURI-
LE DE HIDROGEN CE SE STABILESC ÎNTRE GRUPĂRILE
ATOMICE PARTICIPANTE LA LEGĂTURA PEPTIDICĂ (CO ŞI
NH) DE LA TREI LANŢURI POLIPEPTIDICE.
 PROTEINELE
- CONFORMAŢIA MACROMOLECULARĂ:

• STRUCTURA TERŢIARĂ:
- REZULTĂ CA URMARE A INTERVENŢIEI LEGĂ-
TURILOR CHIMICE COVALENTE ŞI NECOVALENTE CE SE
STABILESC ÎNTRE RESTURILE DE aa DIN LANŢUL POLIPEP-
TIDIC ORGANIZAT ÎN STRUCTURĂ SECUNDARĂ.

• STRUCTURA CUATERNARĂ:

- REZULTĂ DIN ASOCIEREA UNUI NUMĂR PAR

DE LANŢURI POLIPEPTIDICE ORGANIZATE ÎN STRUCTURĂ
TERŢIARĂ, IDENTICE SAU DIFERITE, PRIN ACELEAŞI INTER-
ACŢIUNI CHIMICE DESCRISE LA CONFORMAŢIA SECUNDA-
RĂ ŞI TERŢIARĂ.
 PROTEINELE CONTRACTILE
- ENERGIA CONŢINUTĂ ÎN LEGĂTURILE MACROERGICE
ESTE IMPLICATĂ NU NUMAI ÎN DESFĂŞURAREA REACŢI-
ILOR METABOLICE DAR ŞI ÎN DETERMINAREA MIŞCĂRII
COORDONATE:

• ACTIVITATEA CILILOR ŞI A FLAGELELOR,

• FORMAREA FUSULUI DE CROMOZOMI ŞI DIVIZIUNEA
CELULARĂ,
• DEPLASAREA MACROMOLECULELOR DE ARN ÎN CAD-
RUL SINTEZEI PROTEICE,
• MOBILITATEA SPERMATOZOIZILOR DIN CAVITATEA VA-
GINALĂ SPRE TROMPELE UTERINE,
• TRANSPORTUL DE MATERIE TRANSMEMBRANARĂ,
• CONTRACŢIA MUSCULARĂ.
 PROTEINELE CONTRACTILE
- ŢESUTUL MUSCULAR SCHELETIC ESTE UN ŢESUT ACTIV
CARE DETERMINĂ ŞI CONTROLEAZĂ MOBILIZAREA
STRUCTURILOR OSOASE.

- SISTEMUL CONTRACTIL CARE ASIGURĂ MIŞCAREA

COORDONATĂ A COMPONENTEI OSAOSE ESTE CONST-
ITUIT DE FILAMENTE PROTEICE - MIOFIBRILElLE.

- ENERGIA NECESARĂ CONTRACŢIEI MUSCULARE ESTE

FURNIZATĂ DE ATP.

- HIDROLIZA ATP-ului ESTE DETERMINATĂ DE CONCEN-

TRAŢIA ŞI ELIBERAREA IONILOR DE CALCIU DIN
CISTERNELE RETICULULUI SARCOPLASMATIC.
 PROTEINELE CONTRACTILE
- MIOFIBRILELE SUNT DISPUSE ÎN MĂNUNCHIURI PARA-
LELE CU AXA DE CONTRACŢIE.

- AU UN DIAMETRU DE 1 µm FIECARE ŞI SUNT

ÎNCONJURATE ŞI SEPARATE DE UN LICHID INTRACE-
LULAR VÂSCOS – SARCOPLASMA.

- SARCOPLASMA CONŢINE GLICOGEN, ATP, ADP, AMP,

FOSFAT, FOSFO-CREATINĂ, CREATINĂ, ENZIME GLICOLI-
TICE, ELECTROLIŢI, AMINOACIZI, POLIPEPTIDE ETC.
 PROTEINELE CONTRACTILE

- ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

• MICROSCOPIA ELECTRONICĂ DISTINGE O MULŢIME DE

DETALII STRUCTURALE ALE MIOFILAMENTELOR:

• ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE ACESTORA SE

REPETĂ DE-A LUNGUL FIBREI AXIALE LA FIECARE 2.3
µm.

• ACESTE ELEMENTE CONSTITUTIVE REPREZINTĂ UNI-

TATEA MORFO-FUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE
DENUMITĂ SARCOMER.
 PROTEINELE CONTRACTILE
- ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

• SARCOMERUL APARE SUB FORMA UNEI SUCCESIUNI DE

BENZI LUMINOASE ŞI ÎNTUNECATE, CARE SE ÎNTRE-
PĂTRUND,
• ACESTE FILAMMENTE FORMEAZĂ APARATUL CONTRA-
CTIL,
• BENZILE LUMINOASE SAU CLARE SE NUMESC BENZI I
(SUNT OPTIC IZOTROPE),
• BENZILE ÎNTUNECATESE SE NUMESC BENZI A SAU
ANIZOTROPE (PREZINTĂ PROPRIETATEA DE DUBLĂ
REFRACŢIE SAU BIREFRIGERENŢĂ),
• SARCOMERELE SUNT DELIMITATE PRIN AŞA NUMITELE
BENZI Z.
 PROTEINELE CONTRACTILE
- ULTRASTRUCTURA MIOFIBRILEI:

• PE O SECTIUNE TRANSVERSALĂ MICROSCOPIA ELEC-

TRONICĂ DISTINGE DOUĂ TIPURI DE MIOFILAMENTE ALE
APARATULUI CONTRACTIL MUSCULAR:

• MIOFILAMENTE GROASE DE 100-150 Å DIAMETRU CE

CONŢIN MIOZINĂ, PROTEINELE M ŞI C,

• MIOFILAMENTE SUBŢIRI CE AU ÎN COMPONENŢĂ: AC-

TINA, TROPOMIOZINA, ŞI TROPONINA,

• BANDA LUMINOASĂ I CONŢINE FILAMENTELE SUBŢIRI,

• BANDA LUMINOASĂ A CONŢINE FILAMENTELE GROASE

CARE SE ÎINTERPĂTRUND CU MIOFILAMENTELE
SUBŢIRI.
GLUCIDELE
 DEFINIŢIE

• COMPUŞI POLIHIDROXICARBONILICI CARE CONŢIN ÎN

FORMULA CHIMICĂ CARBON, HIDROGEN, ŞI OXIGEN ÎN
PROPORŢIE 1/2/1.

• UNELE GLUCIDE PREZINTĂ ÎN STRUCTURĂ ŞI AZOT ŞI

FOSFOR.
 CLASIFICARE

• MONOZAHARIDELE SAU OZIDELE AU STRUCTURA

FORMATĂ DINTR-O SINGURĂ UNITATE POLIHIDROXICAR-
BONILICĂ.
• DUPĂ NATURA GRUPĂRII CARBONILICE POT FI ALDOZE
SAU CETOZE.
• DUPĂ NUMĂRUL ATOMILOR DE CARBON DIN MOLECULĂ
SUNT TRIOZE, TETROZE, PENTOZE, HEXOZE, HEPTOZE ŞI
OCTOZE.
 CLASIFICARE

• OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOUĂ

PÂNĂ LA ZECE UNITĂŢI MONOZAHARIDICE.

• POLIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE CARE PREZINTĂ ÎN

STRUCTURA LOR SUTE ŞI MII DE UNITĂŢI MONOZAHARI-
DICE LEGATE COVALENT.
 STEREOIZOMERIA
MONOZAHARIDELOR
• MONOZAHARIDELE (CU EXCEPŢIA CETOTRIOZEI) PREZIN-
TĂ ÎN MOLECULA LOR UN ATOM DE CARBON ASIMETRIC
CARE DETERMINĂ FORMAREA A DOI STEREOIZOMERI OP-
TIC ACTIVI NUMIŢI ENANTIOMERI.

• NUMĂRUL TOTAL DE STEREOIZOMERI OPTIC ACTIVI PEN-

TRU UN COMPUS CU N ATOMI DE CARBON ESTE 2N.

• PRIN CONVENŢIE ENANTIOMERII AU FOST GRUPAŢI ÎN

DOUĂ SERII STERICE - D ŞI L.

• PRIN BIOSINTEZĂ NATURALĂ (ANIMALĂ SAU VEGETALĂ)

REZULTĂ NUMAI UNA DIN CELE DOUĂ FORME IZOMERE.
 STEREOIZOMERIA
MONOZAHARIDELOR
C HO C HO

C C
H NH2 NH2 H

C H3 C H3

C HO C HO
H C OH HO C H
C H2 O H C H2 O H

D-gliceraldehidă L-gliceraldehidă
 STRUCTURA CICLICĂ A
MONOZAHARIDELOR
• STRUCTURILE CICLICE ALE MONOZAHARIDELOR IAU
NAŞTERE CA URMRE A INTERACŢIUNII DINTRE GRUPAREA
CARBONIL CU GRUPAREA HIDROXIL DIN POZIŢIA 4 SAU 5
SAU 6.
• STRUCTURILE CICLICE REZULTATE CU 5 ATOMI DE CAR-
BON AU FOST NUMITE FURANOZICE IAR STRUCTURILE CI-
CLICE CU 6 ATOMI DE CARBON AU FOST NUMITE PIRANO-
ZICE.
• ÎN URMA PROCESULUI DE CICLIZARE A MONOZAHARIDE-
LOR CARBONUL CARBONIL DEVINE CARBON ASIMETRIC ŞI
DETERMINĂ EXISTENŢA A ÎNCĂ DOI STEREOIZOMERI –
DEFINŢI α ŞI β - DUPĂ POZIŢIA HIDROXILULUI SEMIACETA-
LIC.
STRUCTURA CICLICĂ A
MONOZAHARIDELOR

H OH
C
CH2OH
H C OH H H
C O
HO C H O H
C OH H C
H C OH
OH C C OH
H C
H OH
CH2OH

-D-glucopiranoza
STRUCTURA CICLICĂ A
MONOZAHARIDELOR

HO H
C CH2OH

H C OH H C O OH
HO C H O C
H
C
OH H
H C OH
OH C C H
H C
H OH
CH2OH

-D-glucopiranoza
STRUCTURA CICLICĂ A
MONOZAHARIDELOR

CH2OH
OH H
C
H C O CH2OH
HO C H H
C H OH C
H C OH O
OH C C OH
H C OH
C OH H
H2

-D-fructopiranozã
STRUCTURA CICLICĂ A
MONOZAHARIDELOR

CH2OH
HO CH2OHO OH
C
HO C H H OH C
O
H C OH H C C CH2OH
H C OH H
CH2OH

-D-fructofuranozã
 OLIGOZAHARIDELE

• SUNT GLUCIDE FORMATE DIN 2-10 UNITĂŢI MONOZAHA-

RIDICE.

• DIZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN DOUĂ

UNITĂŢI MONOZAHARIDICE LEGATE DICARBONILIC SAU
MONOCARBONILIC.

• OLIGOZAHARIDELE SUNT GLUCIDE FORMATE DIN MAI

MULT DE DOUĂ UNITĂŢI MONOZAHARIDICE; SUNT COMPO-
NENTE ALE GLUCOPROTEINELOR.
 DIZAHARIDE

H C H C

H C OH H C OH

HO C H O HO C H O

H C OH H C OH

H C H C

CH2 OH CH2 OH

Dizaharid dicarbonilic
 DIZAHARIDE

H C H C

H C OH H C OH
O
HO C H O HO C H O

H C OH C H

H C H C

CH2 OH CH2 OH

Dizaharid monocarbonilic
 DIZAHARIDE

H2C OH H2C OH

C O C O

C OH C C OH C

OH C C O C C OH

OH OH

Maltoza
 DIZAHARIDE

H2C OH H2C OH
OH
C O C O

C OH C C OH C
O
C C C C OH

OH OH
Lactoza
DIZAHARIDE

H2C OH

C O

C OH C

OH C C

OH
O
CH2 OH
O
OH C

C C CH2OH

OH

Zaharoza
 POLIZAHARIDELE

• SUNT GLUCIDE FORMATE DIN SUTE ŞI MII DE UNITĂŢI

MONOZAHARIDICE LEGATE ÎNTRE ELE PRIN LEGĂTURI
GLICOZIDICE α-(1-4) ŞI α-(1-6).

• AMIDONUL ESTE FORMA DE DEPOZIT A GLUCIDELOR ÎN

REGNUL VEGETAL, IAR PENTRU OM REPREZINTĂ UN NU-
TRIMENT IMPORTANT.

• GLICOGENUL REPREZINTĂ FORMA DE DEPOZIT A GLUCI-

DELOR ÎN ORGANISMUL UMAN (LA NIVEL HEPATIC, MUS-
CULAR).
 ROLUL BIOLOGIC AL GLUCOZEI

• SURSĂ DE ENERGIE PRIN OXIDARE (GLICOLIZA).

• BIOSINTEZA DE PENTOZE COMPONENTE ALE NUCLEOTI-

DELOR ŞI SURSĂ DE NADPH NECESAR ÎN REACŢIILE DE
BIOSINTEZA REDUCTIVĂ (CALEA METABOLICĂ A 6-FOSFO-
GLUCONATULUI).

• BIOSINTEZA ACIZILOR URONICI, PRECURSORI AI PRO-

TEOGLICANILOR.

• BIOSINTEZA DE AMINOACIZI NEESENŢIALI, TRIGLICERIDE,

FOSFOLIPIDE, COLESTEROL (PRIN INTERMEDIARI REZUL-
TAŢI DIN CATABOLISMUL GLUCOZEI).
 GLICOLIZA
REPREZINTĂ ELIBERAREA ENERGIEI CONŢINUTE ÎN MO-
LECULA DE GLUCOZĂ PRIN DEGRADAREA OXIDATIVĂ A
ACESTEIA LA ACIDUL PIRUVIC.
ENERGIA ELIBERATĂ ÎN TIMPUL GLICOLIZEI ESTE STO-
CATĂ SUB FORMĂ DE ATP.
GLICOLIZA ARE LOC ÎN CITOSOL ŞI PRESUPUNE MAI
MULTE ETAPE:
FOSFORILAREA GLUCOZEI SUB FORMĂ DE
GLUCOZĂ 6-FOSFAT:
CH2OH CH2OPO32-
H C O H H C O H
H H
C OH
C OH H C H C
OH C C OH OH C C OH

H OH H OH

Glucoză Glucoză-6-fosfat
 GLICOLIZA

REACŢII BIOCHIMICE NECESARE SCINDĂRII

HEXOZEI ÎN DOUĂ TRIOZE:

CH2OPO32-
H C O H CH2OH CHO
H
C OH H C C O + CHOH
OH C C OH 2- 2-
CH2OPO3 CH2OPO3
H OH

Glucoză Dihidroxiaceton- Gliceraldehid-

3-fosfat 3-fosfat
 GLICOLIZA

REACŢII BIOCHIMICE NECESARE FORMĂRII ACIDU-

LUI PIRUVIC DIN GLICERALDEHID-3-FOSFAT:

-
O O
CHO
C
CHOH
C O
2-
CH2OPO3
CH3
Gliceraldehid- Acid piruvic
3-fosfat
 GLICOLIZA

ÎN CONDIŢII DE ANAEROBIOZĂ GLICOLIZA CONTI-

NUĂ CU FORMAREA DE ACID LACTIC:

- -
O O O O
C C

C O CHOH

CH3 CH3

Acid piruvic Acid lactic

 GLICOLIZA

ENERGIA ELIBERATĂ ÎN TIMPUL GLICOLIZEI ŞI STOCATĂ

SUB FORMĂ DE ATP, REZULTĂ ÎN URMA REACŢIILOR DE
FOSFORILARE LA NIVEL DE SUBSTRAT:
CONVERSIA 1,3-DIFOSFOGLICERATULUI LA
3-FOSFOGLICERAT.
CONVERSIA FOSFOENOLPIRUVATULUI LA PIRUVAT.

OXIDAREA COMPLETĂ A GLUCOZEI LA CO2 ŞI H2O

PRESUPUNE DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A ACIDULUI
PIRUVIC CU FORMAREA DE ACETIL-CoA, PARCURGEREA
REACŢIILOR DIN CICLU KREBS ŞI TRANSFERUL ECHIVA-
LENŢILOR REDUCĂTORI ÎN LANŢUL RESPIRATOR.
 DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A
ACIDULUI PIRUVIC

ESTE UN PROCES BIOCHIMIC COMPLEX CARE PRESU-

PUNE PARTICIPAREA A TREI ENZIME ŞI CINCI COENZIME:

PIRUVAT DECARBOXILAZA.
LIPOIL REDUCTAZ TRANSACETILAZA.
LIPOAT DEHIDROGENAZA.
TIAMINPIROFOSFATUL.
ACIDUL LIPOIC.
COENZIMA A.
FAD.
NAD+.
 DECARBOXILAREA OXIDATIVĂ A
ACIDULUI PIRUVIC

REACŢIA GLOBALĂ A DECARBOXILĂRII OXIDATIVE A

ACIDULUI PIRUVIC ESTE:

CH3-CO-COOH + NAD+ + CoA CH3-CO-S-CoA + NADH + H+ + CO2

 GLUCONEOGENEZA

REPREZINTĂ POSIBILITATEA ORGANISMULUI DE A

SINTETIZA GLUCOZA ÎN ANUMITE STĂRI METABOLICE:
APORT INSUFICENT DE GLUCOZĂ PENTRU ŢESU-
TURILE GLUCODEPENDENTE.
DIETĂ SĂRACĂ ÎN GLUCIDE, INANIŢIE.
EPUIZAREA REZERVELOR DE GLICOGEN HEPATIC.
CA URMARE A INTENSIFICĂRII LIPOLIZEI SAU A
ACUMULĂRII DE ACID LACTIC.

REACŢIILE GLUCONEOGENEZEI AU LOC PREPONDERENT

ÎN ŢESUTUL HEPATIC ŞI CORTEXUL RENAL ŞI DECURG, ÎN
GENERAL, ÎN SENS ÎNVERS REACŢIILOR GLICOLIZEI.
 GLUCONEOGENEZA

PRECURSORII GLUCOZEI, ÎN REACŢIILE GLUCONEOGE-

NEZEI SUNT:
AMINOACIZII GLUCOFORMATORI.
GLICEROL FOSFATUL.
INTERMEDIARI AI CICLULUI KREBS (ACIDUL
OXALACETIC, ACIDUL α-CETOGLUTARIC, SUCCINIL-CoA).
ACIDUL LACTIC.
 GLUCONEOGENEZA
REACŢIILE NEOGLUCOGENEZEI PRESUPUNE PARCUR-
GEREA URMĂTOARELOR ETAPE:

CONVERSIA PIRUVATULUI LA FOSFOENOLPIRUVAT.

FORMAREA FRUCTOZEI 6-FOSFAT DIN FRUCTOZĂ
1,6- DIFOSFAT.
CONVERSIA FRUCTOZEI 6-FOSFAT LA GLUCOZĂ 6-
FOSFAT.
HIDROLIZA GLUCOZEI 6-FOSFAT ŞI ELIBERAREA
GLUCOZEI.
 GLICOGENOGENEZA
REPREZINTĂ CALEA METABOLICĂ PRIN CARE ORGANIS-
MUL DEPOZITEAZĂ EXCESUL DE GLUCOZĂ SUB FORMĂ DE
GLICOGEN.
REACŢIILE GLICOGENOGENEZEI SUNT REACŢII DE FOR-
MARE A UNOR LEGĂTURI CHIMICE COVALENTE DE TIP 1,4-
GLICOZIDICE ŞI 1,6-GLICOZIDICE, ÎNTRE MOLECULELE DE
GLUCOZĂ.
GLICOGEN SINTETAZA ESTE ENZIMA CARE CATALIZEA-
ZĂ FORMAREA LEGĂTURILOR 1,4-GLICOZIDICE.
AMILO-1,4-1,6-TRANSGLICOZIDAZA SAU ENZIMA DE RAMI-
FICARE CATALIZEAZĂ FORMAREA LEGĂTURILOR 1,6-GLI-
COZIDICE.
GLUCOZA INTRĂ ÎN REACŢIILE GLICOGENOGENEZEI SUB
FORMĂ DE UDP-GLUCOZĂ.
 GLICOGENOLIZA
REPREZINTĂ PROCESUL METABOLIC PRIN CARE ORGA-
NISMUL ÎŞI ASIGURĂ NECESARUL DE GLUCOZĂ DIN GLICO-
GEN.
CONSTĂ ÎN HIDROLIZA LEGĂTURILOR 1,4-GLICOZIDICE ŞI
LEGAREA GLUCOZEI DE ACID FOSFORIC, CU FORMARE DE
GLUCOZĂ 1-FOSFAT. REACŢIA ESTE CATALIZATĂ DE 1,4-
GLUCAN-FOSFAT GLUCOZIL TRANSFERAZA.
LEGĂTURILE 1,6-GLICOZIDICE SUNT HIDROLIZATE LA GLU-
COZĂ, DUPĂ CE, LA O DISTANŢĂ DE PATRU UNITĂŢI GLICO-
ZIDICE DE RAMIFICAŢIE, O COMPONENTĂ TRIZAHARIDICĂ
ESTE TRANSFERATĂ PE CATENA LINIARĂ A GLICOGENULUI
SUB ACŢIUNEA CATALITICĂ A AMILO-1,4-1,6-GLUCAN TRAN-
SFERAZA SAU ENZIMA DE DERAMIFICARE.
LIPIDELE
 LIPIDELE
DEFINIŢIE:
LIPIDELE FORMEAZĂ UN GRUP HETEROGEN DE COM-
PUŞI CHIMICI CU PROPRIETATEA COMUNĂ DE A FI INSO-
LUBILI ÎN APĂ ŞI SOLUBILI ÎN SOLVENŢI ORGANICI.
CLASIFICARE:
LIPIDE SIMPLE SAU LIPIDE SAPONIFICABILE:
GLICERIDE.
FOSFOGLICERIDE.
SFINGOLIPIDE.
CERURI.
LIPIDE COMPLEXE SAU LIPIDE NESAPONIFICABILE:
STEROIZI.
TERPENE.
CAROTENOIZI.
 ACIZII GRAŞI
SUNT ACIZI MONOCARBOXILICI CU CATENĂ LINIA-
RĂ, SATURATĂ SAU NESATURATĂ, CU NUMĂR PAR DE
ATOMI DECARBON (4-26).
SUNT DESCRIŞI ŞI ACIZI GRAŞI CICLICI, CU CATENĂ
RAMIFICATĂ, CU NUMĂR IMPAR DE ATOMI DE CARBON SAU
CUPRINZÂND ŞI ALTE GRUPĂRI FUNCŢIONALE.
NUMEROTAREA ATOMILOR DE CARBON AI ACIZILOR
GRAŞI (SATURAŢI SAU NESATURAŢI) ÎNCEPE CU CARBO-
NUL CARBOXIL, CARE ESTE ATOMUL NUMĂRUL 1 SAU ŞI
CONTINUĂ PÂNĂ LA CARBONUL METIL - CH3 - CARE ESTE
NUMĂRUL N. DUBLA LEGĂTURĂ ÎN CAZUL ACIZILOR GRAŞI
NESATURAŢI ESTE INDICATĂ PRIN NUMĂRUL PRIMULUI
ATOM DE CARBON AL DUBLEI LEGĂTURI SAU DUBLA
LEGĂTURĂ POATE FI MARCATĂ PRIN LITERA .
 ACIZII GRAŞI
ACIZII GRAŞI SATURAŢI AU FORMULA CHIMICĂ
GENERALĂ: CH3-(CH2)N-COOH.
COOH
CH3-(CH2)14-COOH CH3

Acidul palmitic (C16)

ACIZII GRAŞI NESATURAŢI DATORITĂ LEGĂTURILOR

CHIMICE DUBLE PREZINTĂ IZOMERIE CIS/TRANS.
PRIN BIOSINTEZA NATURALĂ REZULTĂ NUMAI
FORMELE IZOMERE CIS.
 ACIZII GRAŞI
ACIZII GRAŞI NESATURAŢI AU FORMULA CHIMICĂ
GENERALĂ: CH3-(CH2)N1-CH=CH-(CH2)N1-COOH (N=N1+N2).

CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
H
C COOH
CH3 C
H
trans
H H
C C

COOH
CH3
cis

Acidul oleic - C18:1(9)

 GLICERIDELE
REPREZINTĂ FORMA DE DEPOZIT A LIPIDELOR ÎN
ORGANISM.
DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC SUNT ESTERI AI
GLICEROLULUI CU ACIZI GRAŞI (ACID OLEIC, ACID PALMI-
TIC, ACID PALMITOLEIC, ACID STEARIC).
DUPĂ NUMĂRUL ACIZILOR GRAŞI ESTERIFICAŢI SE
DIFERENŢIAZĂ:

MONOGLICERIDE:
O
1 CH2 OH
1 CH2 O C R1 1 CH2 OH O
2 CH
2 CH OH O
2 CH OH O C R2
' ' 3 CH2 O C R3
' 3 CH2 OH 3 CH2 OH

1-( )-acilglicerol 2-( )-acilglicerol 3-( ')-acilglicerol

 GLICERIDELE

DIGLICERIDE: O O
1 CH2 O C R1 1 CH2 O C R1

2 CH O C R2 2 CH OH
O
' O CH2 O C R3
3 CH2 OH ' 3

1,2-( , )-diacilglicerol 1,3-( , ')-diacilglicerol

TRIGLICERIDE: O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O
CH2 O C R3

triacilglicerol
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
SUNT FOSFOLIPIDE DERIVATE DIN ACIDUL FOSFATI-
DIC.
SUNT COMPONENTE STRUCTURALE IMPORTANTE
ALE MEMBRANELOR CELULARE, TECII DE MIELINĂ, SUR-
FACTANTULUI PULMONAR (FOSFATIDILCOLINA).
PARTICULARITĂŢILE STRUCTURALE LE CONFERĂ
CARACTER AMFIIONIC ŞI AMFIPATIC.
O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P
O O-

Acid fosfatidic
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILCOLINELE SAU LECITINELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O N+(CH3)3
P
O O CH2 CH2
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILETANOLAMINELE SAU CEFALINELE:

O
CH2 O C R1
O

CH O C R2

O-
CH2 O N+H3
P
O O CH2 CH2
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDILSERINELE SAU SERINCEFALINELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2

O-
CH2 O N+H3
P
O O CH2 CH COO-
 FOSFOGLICERIDELE
GLICERIDELE
FOSFATIDIINOZITOLII SAU INOZITOLFOSFATIDELE:

O
CH2 O C R1
O
CH O C R2
O-
CH2 O
P OH
O O
OH
HO HO
OH
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE
SUNT LIPIDE CARE AU ÎN STRUCTURĂ UN AMINO-
ALCOOL SUPERIOR – SFINGOZINA SAU DERIVATUL HIDRO-
GENAT DIHIDROSFINGOZINA, DE CARE ESTE LEGAT AMI-
DIC UN ACID GRAS.
SUNT PREZENTE ÎN MAJORITATEA ŢESUTURILOR CU
EXCEPŢIA ŢESUTULUI ADIPOS.
SFINGOLIPIDELE CARE CONŢIN FOSFOR AU
CARACTER AMFIIONIC ŞI AMFIPATIC.

CH3 (CH2)12 CH CH CH CH CH2OH CH3 (CH2)14 CH CH CH2OH

OH NH2 OH NH2

Sfingozina
Dihidrosfingozina
 SFINGOLIPIDELE
GLICERIDELE

SFINGOLIPIDELE SE ÎMPART ÎN:

- SFINGOMIELINE CARE CUPRIND ÎN STRUCTURĂ
RESTURI FOSFATIDIL.

GLICOSFINGOLIPIDE CARE CUPRIND ÎN STRUCTURĂ

RESTURI GLICOZIL. DUPĂ NATURA RESTULUI GLICOZIL
ACESTEA SUNT:
CEREBROZIDE (GLICOLIPIDE NEUTRE).
GANGLIOLIPIDE (GLICOLIPIDE ACIDE).
 GLICERIDELE
CERURILE

CERURILE SAU CERIDELE SUNT ESTERI AI ACIZILOR

GRAŞI SUPERIORI (CU 30-40 ATOMI DE CARBON).

AU CARACTER PRONUNŢAT HIDROFOB ŞI FORMEA-

ZĂ LA NIVELUL TEGUMENTELOR UN STRAT PROTECTOR
ÎMPOTRIVA PIERDERILOR DE APĂ.
 LIPIDELE
GLICERIDELE
NESAPONIFICABILE
SUNT LIPIDE COMPLEXE CARE PRIN HIDROLIZĂ NU
SE DESCOMPUN ÎN PĂRŢILE CONSTITUTIVE.

DIN ACEASTĂ CATEGORIE FAC PARTE:

STEROIZI.
TERPENE.
CAROTENOIZI.
 GLICERIDELE
STEROIZII
DIN PUNCT DE VEDERE CHIMIC AU O STRUCTURĂ
CARE CUPRINDE TREI NUCLEE CICLOHEXANICE ŞI UNUL
CICLOPENTANIC.

DIN ACEASTĂ CATEGORIE FAC PARTE:

COLESTEROLUL.
HORMONII CORTICOSTROIZI.
ACIZII BILIARI.
HORMONII ESTROGENI.
HORMONII ANDROGENI.
 COLESTEROLUL
GLICERIDELE
ESTE COMPONENT AL MEMBRANEI CELULARE CU
ROL IMPORTANT FLUIDITATEA MEMBRANARĂ, AL TECII DE
MIELINĂ, AL LIPOPROTEINELOR PLASMATICE.

ESTE UN PRECURSOR ÎN BIOSINTEZA:

HORMONILOR CORTICOSTROIZI.
ACIZILOR BILIARI.
HORMONILOR ESTROGENI.
HORMONILOR ANDROGENI.
21 22 24 27
20
18 23 25
26
12 17
19 11 13 16
14 15
1 9
2 10 8
3 5 7
4 6 Colesterol
HO
 GLICERIDELE
TERPENELE

ÎN ACEASTĂ CATEGORIE AU FOST DESCRISE:

VITAMINELE K.
VITAMINELE E.
UBICHINONA SAU COENZIMA Q.

CH3
H3C O CH3
8 1 CH3 CH3 CH3
7 2
6 3 (CH3)3 CH (CH2)3 CH (CH2)3 CH CH3
5 4
HO

CH3

-tocoferol (vitamina E)

O CH3
CH3 H3C O CH3
8
7 H2
H
CH3 CH3 6
5 C C
(CH2 CH2 C (CH2 CH2 CH CH2)3 H HO O C C
H2 10
O CH3 CH3

Filochinona (vitamina K 1)
Ubichinona (Coenzima Q)
 CAROTENOIZII
GLICERIDELE
SUNT HIDROCARBURI NESATURATE DIN CLASA PO-
LIENELOR CARE AU SUFERIT O CICLIZARE LA UNA SAU LA
AMBELE EXTREMITĂŢI AU FOST DESCRIŞI:
-CAROTENII.
-CAROTENII.
-CAROTENII.
CRIPTOXANTINA

H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3 H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2

CH3 H3C CH3 H3C

-caroten -carotenul

H3C CH3 CH3 CH3 H3C H3C CH3 CH3 CH3 H3C CH3
(CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2 (CH CH C CH)2 CH CH (CH C CH CH)2
CH3 H3C H3C
CH3 CH2OH
-Carotenul Criptoxantina
 GLICERIDELE

CICLUL KREBS
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
REPREZINTĂ O ETAPĂ METABOLICĂ INTERMEDIARĂ
COMUNĂ STRUCTURILOR ENERGOGENE ÎN DEGRADAREA
ACESTORA LA CO2 ŞI H2O.
ESTE CUNOSCUT ŞI SUB NUMELE DE CICLUL ACIZI-
LOR TRICARBOXILICI SAU CICLU ACIDULUI CITRIC.
CICLU KREBS, PRIN INTERMEDIARII METBOLICI FUR-
ZAŢI, CONSTITUE ŞI O CALE DE INIŢIERE ANABOLICĂ.
STRUCTURILE ENERGOGENE PĂTRUND ÎN REACŢIILE
CICLULUI KREBS SUB FORMĂ DE ACETIL-CoA.
PRIN OXIDAREA ACETIL-CoA REZULTĂ 2 MOLECULE
DE CO2 ŞI 4 DE ECHIVALENŢI REDUCĂTORI (3 NADH + 3 H+
ŞI 1 FADH2), CONFORM REACŢIEI GLOBALE:
CH3CO~SCoA + 3 NAD+ + FAD + GDP + H3PO4 + 2 H2O CoA-SH + GTP + 3 NADH + 3 H+ + FADH2 + 2 CO2.
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

1. CONDESAREA ALDOLICĂ A ACIDULUI OXALACETIC

CU ACETIL-CoA:

citrat H2C COOH

O sintetaza
H CH2 CO~SCoA + HOOC C HO C COOH
CH2COOH HOH H2C COOH
CoASH
Acetil-CoA Acid oxalacetic Acid citric
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

2. IZOMERIZAREA ACIDULUI CITRIC LA ACID IZOCITRIC:

H
H2C COOH aconitaza HC COOH HO C COOH
aconitaza
HO C COOH C COOH HC COOH
H2C COOH HOH H2C COOH HOH H2C COOH
HOH HOH

Acid citric Acid cis-aconitic Acid izocitric

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

3. OXIDAREA ŞI DECARBOXILAREA ACIDULUI IZOCITRIC:

H O
izocitrat C COOH
HO C COOH dehidrogenaza
H2C + CO2
HC COOH
H2C COOH NAD+ H2C COOH
NADH +H+

Acid izocitric Acid -cetoglutaric

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

4. OXIDAREA ŞI DECARBOXILAREA ACIDULUI -CETO-

GLUTARIC:

O
cetoglutarat COOH
C COOH dehidrogenaza H2C
H2C + NAD +
+ CoASH + NADH + H+
H2C
H2C COOH CO2
CO~SCoA
Acid -cetoglutaric Succinil-CoA
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

5. FORMAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH COOH
succinil CoA
H2C sintetaza H2C
+ GDP + H3PO4 + GTP + CoASH
H2C H2C
CO~SCoA COOH

Succinil-CoA Acid succinic

 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

6. OXIDAREA ACIDULUI SUCCINIC:

COOH
succinat HOOC
CH2 dehidrogenaza CH
CH2 HC
FAD FADH2
COOH COOH

Acid succinic
Acid fumaric
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

7. FORMAREA ACIDULUI MALIC:

COOH
HOOC fumaraza
CH CH OH

HC CH2
HOH HOH
COOH COOH
Acid fumaric Acid malic
 CICLUL
GLICERIDELE
KREBS
ESTE DESCRIS PRIN 8 REACŢII BIOCHIMICE CARE AU
LOC INTRAMITOCONDRIAL:

8. OXIDAREA ACIDULUI MALIC LA ACID OXALACETIC:

COOH malat
COOH
dehidrogenaza
CH OH C O
CH2 NAD+ CH2
NADH +H+
COOH COOH
Acid malic Acid oxalacetic
 GLICERIDELE

ACIZII NUCLEICI
 ACIZII
GLICERIDELE
NUCLEICI
SUNT MACROMOLECULE CU STRUCTURĂ CHIMICĂ
RELATIV SIMPLĂ CARE CONŢIN ŞI TRASMIT INFORMAŢIA
GENETICĂ.
SUNT DOUĂ CATEGORII DE ACIZI NUCLEICI:
ACIDUL DEOXIRIBONUCLEIC, PRESCURTAT ADN.
ŞI
ACIDUL RIBONUCLEIC, PRESCURTAT ARN.
DIVIZIUNEA ŞI MANIFESTAREA ORGANISMELOR VII
SUNT CA URMARE A TREI PROCESE:
REPLICARE.
TRANSCRIERE.
BIOSINTEZĂ PROTEICĂ.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAŢI DIN NUCLEOTIDE
LEGATE ÎNTRE ELE PRIN LEGĂTURI FOSFAT-DIESTERICE:
ADN-ul REZULTĂ DIN ÎNLĂNŢUIREA DEOXIRIBONU-
CLEOTIDELOR,
ŞI
ARN-ul REZULTĂ DIN ÎNLĂNŢUIREA RIBONUCLEO-
TIDELOR.
DEOXIRIBONUCLEOTIDELE ŞI RIBONUCLEOTIDELE
AU ÎN STRUCTURA LOR:
O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ,
O BAZĂ AZOTATĂ PIRIMIDINICĂ,
O PETOZĂ,
ŞI
O MOLECULĂ DE ACID FOSFORIC.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
BAZELE AZOTATE PURINICE – ADENINA ŞI GUANOZI-
NA – AU O STRUCTURĂ ASEMĂNĂTOARE PURINEI:
N1 6 5 7N
2
3 4 9 8
N N
H
Purina
IAR,
BAZELE AZOTATE PIRIMIDINICE – CITOZINA, TIMI-
NA ŞI URACILUL – AU O STRUCTURĂ ASEMĂNĂTOARE
PIRIMIDINEI:

N3 4 5
2
1 6
N

Pirimidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
RIBOZA DIN COMPONENŢA DEOXIRIBONUCLEOTI-
DELOR ARE STRUCTURA -D-2-DEOXIRIBOFURANOZEI:
CH2OH
5 O OH
4H H1C
H 3 2
H

OH H

-D-2-deoxiriboza
IAR,
RIBOZA DIN COMPONENŢA RIBONUCLEOTIDELOR
ARE STRUCTURA -D-RIBOFURANOZEI:
CH2OH
5 O OH
4H H 1C
H 3 2
H

OH OH

-D-riboza
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
DINTR-O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ SAU PIRIMIDINICĂ ŞI
PENTOZĂ:
NH2

C
N C N
Adenina
HC C 9 CH
N N
CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Adenozina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
DINTR-O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ SAU PIRIMIDINICĂ ŞI
PENTOZĂ:

O
C
Guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N

CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Guanozina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
DINTR-O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ SAU PIRIMIDINICĂ ŞI
PENTOZĂ:

NH2

C
Citozina N CH
C 1 CH
O N
CH2OH
O
H H1 C -D-riboza
H
H

OH OH

Citidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
DINTR-O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ SAU PIRIMIDINICĂ ŞI
PENTOZĂ:
O
C CH3
HN C
Timina
C 1 CH
O N

CH2OH
O
H H 1C -D-2-deoxiriboza
H
H

OH H

Timidina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOZIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
DINTR-O BAZĂ AZOTATĂ PURINICĂ SAU PIRIMIDINICĂ ŞI
PENTOZĂ:
O
C
HN CH
Uracil
C 1 CH
O N

CH2OH
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Uridina
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

NH2

C
N C N
Adenina
HC C 9 CH
O N N
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H1C -D-riboza
H
H

OH OH

Adenozin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C
Guanina HN C N
C C 9 CH
H2N N N
O
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH OH

Guanozin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

NH2

C
Citozina N CH
C 1 CH
O O N
-
O P O CH2
5 O
-
O
H H1 C -D-riboza
H
H

OH OH

Citidin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C CH3
HN C
Timina
C 1 CH
O N
O
- CH2
O P O
5 O
-
O
H H 1C -D-riboza
H
H

OH H

Timidin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
NUCLEOTIDUL DEFINEŞTE STRUCTURA FORMATĂ
PRIN ESTERIFICAREA NUCLEOZIDELOR CU ACID FOSFO-
RIC:

O
C
HN CH
Uracil
C 1 CH
O N
O
-
O P O CH2
5 O
-
O -D-riboza
H H 1C
H
H

OH OH

Uridin-5-fosfat
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI

ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAŢI DIN NUCLEOTIDE

LEGATE ÎNTRE ELE PRIN LEGĂTURI FOSFAT-DIESTERICE:
ADN-ul REZULTĂ DIN ÎNLĂNŢUIREA DEOXIRIBONU-
CLEOTIDELOR,
ŞI
ARN-ul REZULTĂ DIN ÎNLĂNŢUIREA RIBONUCLEO-
TIDELOR.
 STRUCTURA
GLICERIDELE
ACIZILOR NUCLEICI
ACIZII NUCLEICI SUNT FORMAŢI DIN NUCLEOTIDE
LEGATE ÎNTRE ELE PRIN LEGĂTURI FOSFAT-DIESTERICE.
ADN-ul PREZINTĂ 2 LANŢURI POLIDEOXINUCLEO-
TIDICE DISPUSE HELICOIDAL ÎN JURUL UNUI AX COMUN.
ARN-ul PREZINTĂ UN SINGUR LANŢ POLIRIBONU-
CLEOTIC: NH2

C
N C N
A
HC C CH
N N
O
CH2 O
H H C
H
H NH2
OH C
O
O N CH
P C
- C CH
O
O O N
CH2
O
H H C O
H
H C
HN C N
O OH G
O C C CH
P H2N N N
-
O
O
CH2 O
H H C
H
H
O OH
GLICERIDELE

ENZIME
 GLICERIDELE
ENZIME
ENZIMELE SUNT CATALIZATORI BIOLOGICI CARE
PERMIT DESFĂŞURAREA CU VITEZĂ MARE A REACŢIILOR
CHIMICE NECESARE VIEŢII ŞI MULTIPLICĂRII CELULARE.
ÎNALTA SPECIFICITATE A ENZIMELOR EVITĂ FORMA-
REA PRODUŞILOR SECUNDARI DE REACŢIE.
NUMĂRUL ENZIMELOR EXISTENTE ÎN NATURĂ ESTE
FOARTE MARE DEOARECE FIECARE COMPUS DIN LUMEA
VIE PREZINTĂ CEL PUŢIN O ENZIMĂ CARE CATALIZEAZĂ
SINTEZA ŞI DEGRADAREA SA METABOLICĂ.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL ENZIMELE POT
FI:
1. ENZIME DE NATURĂ EXCLUSIV PROTEICĂ.
EXISTĂ PUŢINE ENZIME CARE ELIBEREAZĂ PRIN
HIDROLIZĂ EXCLUSIV AMINOACIZI:
RIBONUCLEAZA.
TRIPSINA.
LIZOZIMUL.
2. ENZIME DE NATURĂ HETEROPROTEICĂ:
MAJORITATEA ENZIMELOR CUNOSCUTE PREZINTĂ
ÎN STRUCTURA LOR:
O COMPONENTĂ PROTEICĂ – APOENZIMA.
O COMPONENTĂ NEPROTEICĂ – COFACTOR.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE FUNCŢIONAL ENZIMELE POT
FI:
1. OXIDOREDUCTAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ
REACŢII DE OXIDO-REDUCERE.
2. TRANSFERAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ TRAN-
SFERUL UNEI GRUPĂRI DE ATOMI DE PE UN SUBSTRAT PE
ALTUL.
3. HIDROLAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ SCINDA-
REA UNEI LEGĂTURI CHIMICE ÎN PREZENŢA APEI.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
DIN PUNCT DE VEDERE FUNCŢIONAL ENZIMELE POT
FI:
4. LIAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ REACŢII DE
SCINDARE A UNEI LEGĂTURI CHIMICE.
5. IZOMERAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ FORMA-
REA DE STRUCTURI IZOMERE.
6. LIGAZE – ENZIME CARE CATALIZEAZĂ REACŢII DE
FORMARE A UNEI LEGĂTURI CHIMICE.
 CLASIFICAREA
GLICERIDELE
ENZIMELOR
SPECIFICITATEA ENZIMATICĂ:

1. SPECIFICITATE DE SUBSTRAT:
ABSOLUTĂ.
DE GRUP.
LARGĂ.
2. STEREOSPECIFICITATEA.
 GLICERIDELE
COENZIME
TIAMINPIROFOSFATUL – TPP
CH3
CH2 +
N N C
O- O-
HC C
H3C N NH2 S CH2 CH2 O P O P O-
O O

Tiaminpirofofatul (TPP)

ROL ÎN:
DECARBOXILAREA ACIDULUI PIRUVIC, CETOGLU-
TARIC.
ÎN BIOSINTEZA NICOTINAMIDEI.
TRANSFERUL DE GRUPE CETOL.
ACTIVITATEA COENZIMATICĂ NECESITĂ PREZEN-
ŢĂ Ca2+, Mg2+, Fe3+.
 GLICERIDELE
COENZIME
FLAVOENZIMELE – FMN ŞI FAD
OH OH OH O
CH2 CH CH CH CH2 O P O-
H3C N N O NH2
O
C
O P O-
OH OH OH O N N
NH
- N C O
CH2 CH CH CH CH2 O P O H3C
H3C O-
O CH2 O N N
N N O
C H H
NH
H3C N C
OH OH
O
Flavinmononucleotid - FMN Flavin-adenindinucleotid - FAD

ROL ÎN:
REACŢII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
NICOTIAMIDELE – NAD ŞI NADP

NH2
CONH2
N N

N N O O N+
5' 5

O CH2 O P O P O CH2 O
C 1'H OH OH 4H H1
H 4'
2' 3' 3 2
H H H H
OH OH OH OH

Nicotinamidadenin dinucleotid (NAD+)

ROL ÎN:
REACŢII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
NICOTIAMIDELE – NAD ŞI NADP

NH2
CONH2
N N

N N O O N+
5' 5

O CH2 O P O P O CH2 O
C 1'H OH OH 4H H1
H 4'
2' 3' 3 2
H H H H O

OH OH OH O P O-

O-
Nicotinamidadenin dinucleotid (NADP)
ROL ÎN:
REACŢII DE OXIDO-REDUCERE.
 GLICERIDELE
COENZIME
COENZIMA A
SH
NH2
CH2

N N CH2

OH OH CH3 NH
N N
O CH2 O P O P O CH2 C CH CO NH CH2 CH2 CO
H H O O CH3 OH

H H
OH O

O P O-

O-
Coenzima A
ROL ÎN:
REACŢII DE TRANSFER DE GRUPE ACIL (R-CO-).
 GLICERIDELE
COENZIME
PIRIDOXAL 5-FOSFATUL

CHO O

HO CH2 O P O-
4
3 5
O-
2 6
1
H3C N

Piridoxal 5-fosfat

ROL ÎN:
REACŢII DE TRANSAMINARE, DECARBOXILARE,
RACEMIZARE, DESFACERE ALDOLICĂ.
 GLICERIDELE
COENZIME
ACIDUL TETRAHIDROFOLIC

OH H COOH
9 10
C N CH2 NH CO NH CH
4 5
3 6 H (CH2)2
2 7 H
1 8
H2N N N H COOH
H

Acid tetrahidrofolic (THFA)

ROL ÎN:
REACŢII DE TRANSFER DE GRUPE METIL, METILEN,
METENIL, FORMIL, FORMIMINO.
 GLICERIDELE
COENZIME
BIOTINA

ROL ÎN:
REACŢII DE TRANSFER DE GRUPE CARBOXIL.
 GLICERIDELE
COENZIME
VITAMINELE B12

O
O
ROL ÎN:
O CH2 CH2 C NH2 CH3

H2N C CH2 C
H3C
CH2 C NH2
REACŢII DE BIOSINTEZĂ,
B CH2 CH2 C NH2
A
H3C

H3C
N
C N
N O TRANSMETILARE
+ CH
Co
O

H2N C CH2 N N CH3

D C
CH3

CH C CH2 CH2 C NH2

CH2 3
CH3 O
CH2

C O
N CH3
NH
CH2
N
H3C CH HO CH3
CH2 O
O
H H
O CN - ciancobalamina
P H H OH - hidroxicobalamina
-
O OH 5'deoxiadenozil - deoxiadenozilcobalamina
O CH3 - metilcobalamina

Vitaminele B12
 GLICERIDELE
COENZIME
ACIDUL ASCORBIC

OH OH

O C CH2OH O C CH2OH

H
-2 H+
H

HO OH
+2 H+
O O

Acid ascorbic Acid dehidroascorbic

ROL ÎN:
REACŢII DE OXIDARE.
REACŢII DE REDUCERE.
REACŢII DE HIDROXILARE.