Clasificarea alimentelor

Proteine:

Nuci

• Migdale
• Alune de pădure
• Fistic
• Caju
• Jir (seminţe de fag)
• Nuci de pin
• Nuci pecan
• Nuci de Macadamia
• Nuci braziliene
• Nuci negre
• Nuci Hickory

Alimente ce conţin proteine:

• Boabe de soia (proaspete, uscate sau germinate)

• Germeni de seminţe de floarea-soarelui
• Germeni de linte
• Năut încolţit

Alimente cu un conţinut scăzut de proteine:

• Avocado (poate fi încadrat şi în categoria grăsimilor)

• Măsline
• Lapte (nu este recomandat)

Legume verzi ce conţin proteine (se combină după regulile amidonoaselor):

• Mazăre verde (proaspătă)

• Păstăi (diverse tipuri)
• Germeni de fasole Mung*

* Germenii de fasole Mung ajunşi în stadiul în care prezintă deja frunzuliţe (muguri) se
pot combina atât ca o proteină, dar şi după regulile amidonoaselor.

Seminţe :
• Seminţe de floarea-soarelui
• Seminţe de susan
• Seminţe de dovleac

Proteine animale – nu sunt recomandate

Proteine ce conţin amidon (nu sunt recomandate; se combină după regulile

amidonoaselor):

• Mazăre
• Linte
• Arahide
• Castane
• Cereale (toate): orez, hrişcă, mei, grâu, secară, orz etc.

Germeni de seminţe, leguminoase şi cereale (au un conţinut bogat în proteine, mai ales
în fazele incipiente):

• germenii de seminţe şi leguminoase se combină după regulile proteinelor

(exceptând germenii de lucernă);
• germenii de cereale se combină precum alimentele ce au un conţinut moderat de
amidon.

Amidonoase

Proteine ce conţin amidon:

• Mazăre (proaspătă/uscată)
• Linte
• Păstăi (diverse tipuri)
• Fasole (uscată)
• Arahide
• Castane
• Nucă de cocos
• Cereale (toate + alimentele ce includ cereale): orez, hrişcă, mei, grâu, secară, orz,
ovăz etc.

Legume ce conţin amidon:

• Cartofi
• Yams
• Porumb (matur)
• Anghinare de Ierusalim
• Păstârnac*

2
• Salsifi*

* Se consideră potrivită încadrarea păstârnacului (17,5% amidon) şi a salsifi (18%

amidon) în categoria amidonoaselor deoarece conţinutul lor în amidon îl depăşeşte pe cel
al cartofului (17,1%).

Legume cu un conţinut moderat de amidon:

• Morcovi
• Anghinare
• Sfeclă
• Nap suedez
• Dovlecei de iarnă (diverse tipuri)*
• Dovleac*
• Castane de apă
• Cereale încolţite

* Având în vedere că dovleacul are un conţinut de amidon (6,5%) cu mult sub cel al
cartofilor, este normal să nu fie considerat pe deplin aliment amidonos (deşi unele surse îl
clasifică astfel); dovleceii de iarnă (12,4% amidon) se află la limita dintre cele două
categorii.

Legume verzi ce nu conţin amidon:

• Lăptucă
• Ţelină
• Varză
• Salată chinezească
• Castravete
• Conopidă*
• Escarole (în cazul în care nu e amară)
• Ardei graşi
• Broccoli
• Rapini (varietate de broccoli)
• Varză de Bruxelles
• Varză furajeră
• Frunze de păpădie
• Frunze de nap (doar cele comestibile)
• Gulie
• Nap turcesc
• Vânâtă
• Porumb (dacă e tânăr şi e consumat în maxim două ore de la recoltare)
• Mazăre (proaspătă şi fragedă)
• Zucchini şi toate varietăţile de dovlecei de vară

3
• Germeni de lucernă
• Chayote (varietate de dovlecel)
• Varză chinezească
• Sparanghel
• Okra
• Mustard greens (foarte tinere, fără un gust condimentat)
• Collard greens

* Broccoli (doar 5,9% amidon) şi varza de Bruxelles (doar 8,3% amidon) sunt
considerate legume ce nu conţin amidon. Prin urmare, conopida, cu un conţinut inferior
de amidon (5,2%), e potrivit să fie inclusă în aceeaşi categorie.

Consumaţi rar şi cu multă precauţie (au un conţinut ridicat în acid oxalic, o

substanţă ce impiedică asimilarea corespunzătoare a calciului):

• Spanac
• Sfeclă mangold
• Frunze de sfeclă
• Rubarbă

Alimente ce conţin substanţe iritante (exceptând situaţia când sunt foarte tinere
şi dulci) – trebuie consumate rar şi cu moderaţie:

• Pătrunjel
• Năsturel
• Arpagic
• Ceapă verde
• Ceapă
• Praz
• Ridichi
• Usturoi

Grăsimi:

În general grăsimile încetinesc cu mult digestia celorlalte alimente, motiv pentru care se
recomandă un consum moderat al acestora (mai ales că necesarul zilnic pentru
organismul uman este destul de scăzut).

Grăsimi recomandate:

Cele mai sănătoase surse de grăsimi sunt seminţele, nucile şi avocado.

Grăsimi nerecomandate:

4
• Grăsimi de origine animală (unt, smântână etc.);
• Uleiuri vegetale:
- în cazul în care consumaţi ocaziţional uleiuri vegetale, optaţi pentru cele nerafinate,
presate la rece şi care sunt stabile (nu se râncezesc uşor), precum uleiul de măsline sau
cel de susan.

Fructe:

Fructe dulci:

Proaspete:

• Banane
• Persimmon
• Soiuri de struguri dulci (ex.: struguri Thompson (fără sâmburi); struguri Muscat)
• Smochine proaspete

Deshidtratate:

• Curmale
• Smochine
• Stafide
• Prune
• Caise
• Piersici
• Mere
• Cireşe
• Banane
• Litchi
• Roşcove etc.

Fructe semi-acide:

• Mere dulci (soiul Delicios)

• Piersici dulci
• Nectarine dulci
• Pere
• Cireşe dulci
• Papaya
• Mango
• Caise
• Litchi proaspete
• Prune dulci
• Afine

5
• Zmeură
• Mure
• Dude
• Cherimoya
• Unele soiuri de struguri (nici dulci dar nici acre)

Fructe acide (se recunosc după gustul acru pe care îl au):

• Portocale
• Grapefruit
• Ananas
• Căpşuni
• Rodii
• Lămâi
• Lime
• Kiwi
• Kumquat
• Loquat
• Carambola
• Agrişe
• Merişor (nu este recomandat; conţine acid benzoic)
• Mere, struguri, piersici, nectarine, prune, cireşe – acre
• Loganberry (fruct hibrid între zmeură şi mure)
• Roşii:
- nu conţin zahăr precum celelalte fructe acide;
- se consumă cu salate de legume;
- nu se combină niciodată cu alimente ce conţin amidon;
- pot fi consumate cu nuci sau brânză, dar nu cu ouă, carne sau lapte.

Nu se recomandă consumul de miere, zahăr (alb sau brun) sau siropuri (de arţar,
trestie de zahăr sau orice alt tip)!