Principii de alimentaţie pediatrică

pe etape de vârstă
 Particularităţile alimentaţiei sugarilor

v  Creşterea postnatală accelerată depinde de :

- factori genetici
- factori nutriţionali (greutatea se dublează la 4 luni si se triplează la 1 an)
v  Necesarul energetic al sugarului
- 100-110 kcal/kgcorp/zi (3X > adult)
v  Creierul
- nn ≈ 10% din GN → 44% din consumul energetic bazal
- adult ≈ 2% din G → 20% din consumul energetic bazal
v  Sugarii prezintă necesar crescut de principii nutritive cu rol plastic
- aport crescut de proteine cu valoare biologică mare – 50 % de
origine animală
- necesar crescut de lipide – dezvoltarea SNC
 Particularităţile alimentaţiei sugarilor
v  Necesarul principiilor nutritive trebuie sa fie adaptat :
- functiei renale
- capacităţii digestive
v  Funcţia renală este imatură

- capacitatea de concentrare a urinii devine comparabilă cu cea a adultului

după vârsta de 6 săptămâni
- RFG scăzută în primele 9 luni
v  Capacitatea gastrică : 10-20 ml la nn

200 ml la 1 an
- Activitatea amilazei salivare şi pancreatice este scăzută în
primele 6 luni (digestia amidonului deficitară)
- Secreţia pepsinei este scăzută la nn, crescând în primele 3 luni
- Imaturitate enzime hepatice
 Alimentaţia sugarului 0-6 luni
v  Alimentaţie naturală
v  Exclusiv naturală = alimentaţie la sân, fără alte lichide sau alimente cu

excepţia LM şi a unor mici cantităţi de vitamine/minerale

v  Alimentaţie artificială

v  Cu laptele unei alte specii (vacă, capră, oaie, iapă, bivoliţă)

v  Formule adaptate / parțial adaptate din LV

v  Alimentaţie mixtă

v  Combinaţie de lapte uman şi lapte al unei alte specii
 Alimentaţia sugarului 0-6 luni
v  NN sanatos poate fi hrănit imediat după naştere – primele 1- 4 ore
v  Intervalul dintre mese variază între 1- 4 ore – „supt la cerere” – permite reglarea
aportului alimentar prin foame (definitivată la 6 săptămâni de viaţă)
v  Dovada unui aport corespunzător
v  recuperarea GN la sfarsitul primelor 2 săptămâni

v  spor ponderal minim de > 500 g/lună

v  > 5 micţiuni/zi

v  Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viaţă (recomandat
≈ 12 luni, minim 6 luni)
v  P ≈ 9 – 12 g/l (≈70% proteine din lactoser/zer)
v  G ≈ 60 – 70 g/l (predominant lactoză şi oligozaharide)
v  L ≈ 30 – 34 g/l (predominant grasimi polinesaturate)
v  Minerale ≈ 1,5 – 2,5 g/l
v  Calorii ≈ 670 kcal/l
 Alimentaţia naturală - avantaje
v  LM asigură o raţie nutritivă perfect echilibrată, adaptată creşterii şi
dezvoltării
v  LM - produs viu – compoziţia se schimbă :
- în funcţie de vârsta lactaţiei
- în decursul aceleeaşi alăptări
v  Permite autoreglarea aportului prin saţietatea indusă de nivelul crescut al cantităţii
de grăsimi şi proteine de la sfârşitul suptului
- colostru = 0 - 4 zile - 67 kcal/100ml, multe proteine
- conţine EGF (epidermal growth factor) – rol în adaptarea perinatală la nutriţia
extrauterină
- laptele de tranziţie = 4 - 7 zile
- laptele matur = 7 zile – 75 kcal/100 ml
 Laptele uman
v  Lipide (30-34 g/l) - furnizează 50-55% din necesarul caloric
- 98% sub formă de trigliceride, uşor digerabile
- Cantităţi crescute de MUFA (40%) – acid oleic=ω 9 şi PUFA (10%) – acid linoleic şi
linolenic – constituenţi ai SNC, retinei
- Conţine lipaze – stimulează absorbţia grăsimilor
v  Proteine (9-12 g/l) - furnizează 7% din necesarul caloric
Raport: cazeină/zer = 10/90 în colostru, = 40/60 în laptele matur
- Proteina din cazeină – β-cazeină (digestibilitate crescută)
- Proteinele din zer: α-lactalbumină lizozim
lactoferină serum-albumină
IgA secretor
Conţinut crescut în taurină (3,5-4 mg/dl)
v  Glucide (60-70 g/l) - furnizează 38-40% din necesarul caloric
- Principalul HC: lactoza (74 g/L) – furnizează 37% din aportul caloric
- Oligozaharide (10% din HC) :
- factori de creştere pentru flora intestinală (ex Bifidobacterium bifidum)
- scad adeziunea bacteriilor la epiteliul intestinal
 Laptele uman
v  Vitamine
- A, C, E – cantităţi adaptate nevoilor sugarului
- K - cantităţi necorespunzătoare - risc b hemoragică neonatală (1 mg K1, im/sc)
- D - cantităţi necorespunzătoare (22U/L) – supliment oral
v  Minerale
- osmolaritate mică 98 mOsm/L (adaptată rinichiului imatur)
- raport Ca:P optim (2-2,2/1) – biodisponibilitate crescută
- excelent coeficient de absorbţie al Fe (>50% faţă de 12% LP)
- Flor cantităţi necorespunzătoare
v  Conține anticorpi antivirali şi antibacterieni
v  Fără bacterii patogene (stafilococi, streptococi, corynebacterii, pneumococi, g. enterici
Gram negativi)
v  Participă la constituirea microflorei intestinale :
- sugarii alimentați exclusiv natural : Bifidobacterii ≈ 80-90% şi Lactobacili
- sugarii alimentați artificial → Coliformi, Bacterioides
v  Protecţie faţă de alergii, BII, bolile autoimune
 Alimentaţia naturală - avantaje
v  PROTECTIE ANTIINFECTIOASA :
v  Ig M, Ig G, Ig A secretorii (colostrul conţine 20-50 g/l de Ig)

v  (adultul produce 3 g IgAs/zi → colostrul conține 5-15 g/l)

v  Anticorpii specifici faţă de E coli, stafilococi, streptococi, pneumococi,

Shigella,Salmonella, Clostridium tetani

v  Proteine bacteriostatice: lactoferină, lizozim, complement,lactoperoxidază

v  Lactoferină – inhibă multiplicarea E coli în intestin (fixarea Fe)

v  pH-ul scăzut al scaunelor (favorizat de flora intestinală dominată de bifidobacterii şi

lactobacili)
v  Lipazele ce distrug Giardia lamblia şi Entamoeba histolytica

v  Celule vii : PMN, macrofage, limfocite → C3, lizozim

Scăderea prevalenţei infecţiilor digestive, otitei medii, IACRI, Wheezing-ului,

ITU, meningitei, bacteriemiei, EUN - în primul an de viaţă
 Alimentaţia naturală - avantaje
v  Protecţie faţă de bolile cronice :
Alergii Leucemie
DZ tip I Limfom
Boala celiaca Boli cardio-vasculare
Boală Crohn Dislipidemii
v  Protecţie faţă de suprapondere/obezitate
v  (autoreglarea saţietăţii)
v  Protecţie faţă de moartea subită
v  Dezvoltare cognitivă é(QI é la vârsta de 7-8 ani vs alim artificială)
v  Acuitate vizuală é
 Alimentaţia naturală - avantaje
v  Confort matern şi infantil
v  nu necesită preparare, adaptarea temperaturii

v  nu necesită preparare / sterilizare (scăderea prevalenţei infecţiilor digestive)

v  Confort psihoemoţional – consolidează legătura afectivă mamă – copil, baza

formării relaţiilor de încredere faţă de adulţii din jur
v  Efect contraceptiv, diminuă riscul matern de cancer de sân/ ovar
v  Beneficii economice :
v  cost scăzut

v  scăderea numărului de îmbolnăviri

 n  Risc de transmitere a infecţiilor virale : HIV, CMV,
Virus Rubeolic, VHB, HSV
n  VHB contaminare predominant perinatală +/- LM
n  Imunizarea activă (vaccinare) PLUS
n  Imunizare pasivă (Ig specifice)

LM - contraindicaţii Precoce in primele 24 ore de viata

v  CONTRAINDICATIILE ALAPTARII

v  PERMANENTE de cauză maternă

n  infecţii: herpes (leziuni la nivelul sânilor), HIV, septicemie, TBC activă, febră tifoidă, malarie, nefrită

n  caşexie

n  cancer mamar (chimioterapie)

n  dependenţa de droguri

n  bolile psihice severe

n  sarcină de peste 20 săptămâni

v  PERMANENTE de cauză infantilă

n  intoleranţă congenitală la lactoză, galactozemia congenitală

v  TEMPORARE de cauză maternă

n  tratament cu antibiotice (cloramfenicol, metronidazol, sulfonamide, etc)

n  mameloane ombilicate, ragade, mastită

v  TEMPORARE de cauză infantilă

n  icter prin inhibitori din LM (pregnan-3-α-20-β-diol care inhibă activitatea glucuroniltransferazei)-discutabil
 Alăptarea - frecvenţă, durată
v  Nou-nascutul suge viguros din ziua 4-5 de viata
v  Durata suptului variază între 10-15 minute la fiecare san
- 50% din cantitate/primele 2 minute
- 80-90% în primele 4-5 minute
v  Alăptarea la un interval mai mic de 1,5-2 ore → inhibă secreţia de prolactină cu
scăderea producţiei de lapte
v  Se recomanda alimentarea la ambii sani (+/- golirea sanului neutilizat manual sau cu pompa)
v  Durată recomandata ≈ 12 luni – 24 luni
- exclusiv naturală < 6 luni
- parțial naturală > 6 luni
v  ESPGHAN 2008 : Alimentele complementare (solide/lichide), diferite de LM →
introduse dupa varsta de 6 luni : - nu < 16 sapt
- nu > 26 sapt
 Păstrarea LM
v  Respectarea igienei mâinilor, sânilor
v  Muls manual sau cu pompe electrice
v  Păstrat în recipente de sticlă
v  24 (maxim 72) de ore în frigider
v  1-6 luni în congelator
v  Pentru folosire : - va fi dezghetat lent
- nu va fi dezghetat la microunde
v  Nu va fi recongelat
 Alimentatia mamei care alapteaza

v  Necesar caloric mare - evitarea regimurilor de slăbire pe perioada alăptării

v  Limitarea ingestiei unor alimente (roşii, ceapă, varză, fasole, ciocolată,
condimente) pot provoca disconfort digestive si tulburări de tranzit (restricţionarea
alimentelor va fi bine documentata)
v  In cazul sugarilor cu APLV – se controleaza consumul de proteina din laptele de
vaca in alimentatia mamei. Supliment Calciu 1g/zi
v  Medicaţia maternă – numai cu recomandare medicală
v  CI fumatul, consumul de alcool
v  Activitate fizică maternă uşoară-moderată
 LV dezavantaje - compoziţie constantă
v  Proteine ≈ 34g/l (cantitate ≈ 3 ori mai mare decât LM)
- acidoză metabolică, hiperamoniemie
- raport cazeină/zer = 82/18 – deficit de cisteină
- proteina majoră din zer β-lactoglobulină– alergia la PLV
- risc enterocolită ulceronecrotică, obezitate
v  Lipide ≈34g/l (concentratie constanta in timpul suptului)
- carenţă de acid linoleic (1/2 din necesarul zilnic) – dermatită
- absenta LC-PUFA
- exces acizi graşi saturaţi şi volatili
v  Glucide ≈ 48 g/L
v  Natriu, fosfaţi cantitate é (2 X > necesarul zilnic )
v  Sarcină osmotică é (3 X > LM, 325mOsm/l) → risc de deshidratare hipertonă
v  Raport Ca:P inadecvat → rahitism carențial comun
v  Carenţă de Fe (2/3 din necesarul zilnic) → anemie hipocromă feriprivă
v  Carenţă de Zn → acrodermatitis enteropathica
v  Lipsa factorilor antiinfecţioşi (Ig, lactoferină, lizozim )
 Formulele de lapte
v  În funcţie de gradul de adaptare
- convenţionale
- parţial adaptate
- adaptate – recomandate sugarilor mici
v  În funcţie de compoziţie
- de început – acoperă nevoile sugarului 0-4-6 luni
- de continuare - > 4-6 luni ca parte a unui regim diversificat
- terapeutice – pentru sugarii cu nevoi speciale
 de lapte
Formule de început 1 (0-4-6 luni)
v  Formule de continuare 2 (4-6-12 luni) şi 3 (> 12 luni)
n  Nestle

- NAN 1,2,3; Lactogen 1 (0-6 luni), 2(6-12 luni) cu prebiotice

- NAN Junior 1+ (1-3 ani)
n  Milupa

- Milumil 1,2,3; Aptamil 1 (0-6 luni), 2 (6-9 luni), 3 (9-12 luni)

- Junior (1-3 ani), Aptamil junior
n  Humana

- Humana 1 (0-6 luni), 2 (6-8 luni), 3 (8-12 luni)

- Humana Junior (1-3 ani)
n  Novalac 1, 2 (6-12 luni), 3 (1-3 ani)

n  Topfer BIO

- Lactana 1 (0-4 luni), 2 (4-8 luni), 3 (8-12 luni)

- Lactana 3 Junior (1-3 ani)
n  Hipp

- Bio 1 (0-6 luni), 2 (6-12 luni), 3 (>10 luni)

- Plus 1 (0-6 luni), 2 (6-10 luni), 3 (>10 luni)
 de lapte speciale
Pentru prematuri
v  Nestle
v  PreNAN 1 (2500-4000 g)
v  PreNan 2 (à 8500 g)
v  Exista fortifiant de lapte matern FM 85 (1 g/20 ml LM)
v  Milupa
v  Aptamil Prematil
v  Aptamil FMS – fortifiant LM
v  Humana
v  Humana Pre
v  Hipp Pre
v  Topfer Pre
 de lapte speciale
Profilaxia şi tratamentul bolilor alergice
v  Prevenţie/desensibilizare (proteine parţial hidrolizate)
v  NAN H.A. 1 şi 2 (proteine din zer + probiotice + LC-PUFA)
v  Humana 1, 2 şi 3
Milumil H.A. 1 şi 2
v  Novalac H.A. 1 şi 2
v  Tratament
v  proteine extensiv hidrolizate (dietă semielementală)
v  - proteine sub formă de peptide mici din cazeină/lactoser/mixte
v  - din lactoser: Alfare/Althera – Nestlé
v  - din cazeină: Pregestemil, Nutramigen – Mead Johnson; Similac Alimentum Advance
v  - mixte: Aptamil 1 şi 2 - Milupa
v  proteine total hidrolizate - aminoacizi (dietă elementală)
Neocate (Nutricia), Alfamino
v 

v  Proteine din soia: Milupa SOM, Humana SL, Topfer lactopriv
 de lapte speciale
Diaree (parţial / total delactozate)
v  Nestle
v  NAN lactose free
v  Milupa HN 25, Similac Sensitive, Enfamil
v  Humana HN

v  Novalac AD – delactozat, fără gluten, Fe ↓

v  Antireflux/AR (îngroşate)

v  Humana AR (făină de roşcove)

v  Novalac AR (amidon de porumb)

v  Nutrilon AR (făină de orez)
v  Aptamil AR (carboximetilceluloză)

v  Anticolici
v  Hipp Comfort, Novalac AC

v  Tulburări de tranzit

v  Novalac IT, Lactogen
 sugarului 6-12 luni
Particularităţi
v  bun control al capului şi gâtului

v  dispare reflexul de protruzie prezent la nou-născuți şi sugarii mici

v  conţinutul de proteine, calciu, fier al LM sau al formulelor de început

devine insuficient
v  la 6 luni – capacitatea de digestie, absorbţie, metabolizare, excreţie

v  apare dentiţia

v  Trecerea la alimentaţie diversificată/complementară („ablactare în trepte”)
înlocuirea treptată şi parţială a laptelui de mamă/formulelor de lapte cu
alimente solide/lichide
 alimentaţiei - se administrează cu linguriţa
Conditii de diversificare :
- sugarul sanatos
- tranzitul intestinal normal
- sugarul calm, liniştit, flamand
- sugarul nu se forteaza risc anorexie de opozitie
- mesele cu alimentele noi vor fi completate cu LM/formula
- nu se adauga sare/amelioratori de gust in alimentatie pana la 2 ani
v  Principii de diversificare :

- Vârsta începerii diversificării /alimentației complementare

v  5-6 luni pentru sugarul alimentat cu LM/formule adaptate

v  4-4 1/2 luni la sugarul alimentat cu lapte praf convenţional

- Reguli de igienă : igiena mainilor

igiena ustensilelor
prepararea alimentelor
 Diversificarea alimentaţiei
Principiul selectivității şi al progresivității
v  Alegerea primului aliment solid à în funcție de starea de nutriție a sugarului
(legume/cereale)
v  Se începe cu o cantitate mică din noul aliment, crescându-se progresiv

- la 3-4 zile > 6 luni

v  Noul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de deglutiţie
v  Alimentele vor fi pasate până la apariţia dinţilor
v  Alimentele vor fi mărunţite în jurul vârstei de 9 luni pentru stimularea masticaţiei
 Diversificarea alimentaţiei
v  Alimentele de diversificare - primului aliment solid introdus în funcţie
starea de nutritie de
v  Cereale (sugarul cu greutate mai mică decât greutatea normala pentru vârstă
v  Piure )

v  fructede legume (sugarului cu greutate normală sau mai mare)

v  , carne,
apa fiartă ouă, derivate
şi răcită din laptedupă mesele bogate în proteine şi
este necesară
v  sucurile de fruct /sau electroliţi
v  Se vor evita până la
e :vârsta de 6 luni
v  Se administrază cu linguriţa/cana (profilaxia cariilor denta
v  Se recomanda administrarea unei mese de fructe re)
 alimentaţiei
- in cazul parintilor cu istoric de alergie (astm, urticarie, rinită, conjunctivită) ATENTIE

Legumele pot fi introduse – de la 4 ½ luni (sugar alimentat artificial, )

v  inițial piure de legume (ora 12-14) → ulei vegetal → carne

v  morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă, dovlecel, ardei gras, fasole
verde, salată verde, spanac
v  se evită ţelina, napul, conopida, mazărea până la 1 an

v  varza, fasolea uscată până la 2 ani

v  Cerealele pot fi introduse – de la 4 1/2 luni – cereale fara gluten (orez, porumb
porumb, tapioca)
- dupa 6 luni – cereale cu gluten
v  Fructele pot fi introduse – de la 5 luni (alimentație artificială/mixtă)
v  măr, pară (în funcție de toleranța digestivă)

v  caisa, piersica, prune, afine dupa varsta de 8 luni

v  bananele si fructele exotice după vârsta de 9 luni-1 an

v  se vor evita până la vârsta de 3 ani fructele alergizante (zmeură, , fragi, căpşuni, kiwi)
 alimentaţiei
Carnea – de la 6 luni (în funcție de tipul alimentației prealabile)
•  carnea de pasăre (gaina, curcan), vita – se evita carnea de animal tânăr (conţinut
mare de gelatină - proteină de calitate inferioară si potenţial alergizant)
•  peştele alb (şalău,
> 3 pastrav) proaspat – > 1 an
•  carnea de porc > 1-3 ani
•  carnea de oaie
•  cantitatea creste progresiv pana la 40-50 gr la varsta de 1 an
v  Oul – > 7 luni;
•  doar gălbenuş
•  doar fiert tare
•  de 2 X/saptamana
•  creste progresiv (se începe cu 1/8 x2/saptamana)
•  albuşul > vârsta de 1 an
 alimentaţiei

Derivatele din lapte > 7 luni

- iaurt, brânză de vaci făcute în casă
v  Grăsimile - de la 5 luni
- vegetale - ulei vegetal în supă/piure de legume (preparat termic
termic,
aproximativ 5 ml si nepreparat termic 1-2 ml/zi)
- animale: - untul
- smântâna > 1 an
 Diversificarea alimentaţiei
v  Preparatele industriale
- preparatele instant
- compoziţie standardizată după criterii internaţionale
- securizare toxică, bacteriologică
- produse de calitate organica
- preţ ridicat
v  Alimente contraindicate :
- < 1 an - mierea de albine, siropul de porumb (spori de Clostridium botulinum)
- < 3 ani - nuci, alune, seminţe
- fructe cu seminţe, porumb fiert, florice de porumb, bomboane
- peşte cu oase, fructe de mare
- mezeluri, cârnaţi, condimente
- lapte nefiert, ciocolata, cacao
 Incidentele alimentaţiei din primul an de viaţă
v  Incapacitatea copilului de a suge
- prematuri
- palatoschizis
- obstrucţia CRS (imperforatie coanala])
v  Hipogalactia maternă (proba suptului)
v  Diareea postprandiala
- la sugarii < 3 luni cu spor ponderal corespunzător
- scaune explozive, emise în jet
- falsă diaree - conţinut mare de lactoză
- nu necesită tratament
v  Colicile abdominale (sugari < 3 luni)
- dureri abdominale paroxistice cu plâns greu consolabil
- prezumtiv de origine intestinală
- predominat în a doua jumătate a zilei
 Incidentele alimentaţiei din primul an de viaţă
v  Alergiile alimentare
- cel mai frecvent lapte de vacă, albuş de ou, peşte, soia, grâu
v  Aportul deficitar
- malnutritia protein-calorică / proteică
- constipaţie (aport redus cantitativ, diete sărace în fibre)
- deficit de Zn à diaree cronică
- mame cu dietă vegetariană - deficit de vit B12
v  Aportul excesiv
- regurgitaţii – eliminarea conţinutului gastric fără efort
- vărsături - eliminarea conţinutului gastric cu efort
- distensie abdominală (dietă hiperlipidică sau hiperglucidică)
- constipaţie (diete hiperproteice)
- suprapondere
 Particularităţile alimentaţiei copiilor > 1 an

v  Etapă mai puţin spectaculoasă din punctul de vedere al

creşterii staturo-ponderale
- scăderea apetitului – aport mai scăzut
- apariţia unor perioade de lipsă de interes pentru unele alimente
- tendinţa părinţilor la aport excesiv → tulburări de conduita alimentară
v  Adipozitatea diminuă în primii ani de viaţă atingând un minim la
vârsta 6 ani urmata de o perioadă de rebound a adipozităţii ce
pregăteşte copilul pentru pubertate
 Particularităţile alimentaţiei copiilor > 1 an
v  Antepreşcolarii (1 – 4 ani)
- manifestarea preferinţelor alimentare apare > 1 an
- impunerea anumitor alimente à anorexia de opoziţie
- uneori e nevoie să se ofere un aliment de 8-12 ori pentru a fi acceptat
- Abilitati : - la sfârşitul primului an se pot alimenta singuri - alimente tocate
- tăiate mărunt
- la 15 luni beau din cană
v  Preşcolarii şi şcolarii mici
- independenţi
- influenţe sociale – încadrare în colectivitate
- educaţie posibilă, model parental
- cel puţin 1 masă în afara locuinţei
 Alimentaţia copilului
v  Dietă echilibrată cu alimente din toate grupele (3 mese şi 2 gustări)

v  Proteine
- lactate = 500-750ml/zi
- carne = 75-100 g/zi
- 1 ou la 2-3 zile
v  Lipide (cf American Heart Association)
- < 2 ani fără restricţii în ceea ce priveşte aportul lipidic
- > 2 ani :
v  restricţie la aprox 30% din necesarul de calorii
v  colesterol maxim 100 mg/1000 kcal
v  PUFA să furnizeze 7-8% din necesarul energetic
v  MUFA să furnizeze 12-13% din necesarul energetic
v  Glucide
- ½ din total - cereale integrale
 Alimentaţia copilului
v  Minerale şi vitamine
v  Fe - între 1-3 ani risc de anemie feriprivă
- screening periodic
- alimente îmbogăţite cu fier (lapte, cereale)
v  Mg – creşte necesarul în perioada prepubertară
v  Ca – consum zilnic de lapte şi/sau echivalenţi
v  Vitamina D – suplimentare în sezonul rece
v  Consum zilnic de fructe, legume variate
- atentie - se limitează consumul de sucuri de fructe/sucuri cu adaos
de zahăr :
- 150-250 ml/zi între 1-6 ani
- 250-350 ml/zi între 7-18 ani
 Alimentaţia copilului
v  Incidente
v  Cariile dentare
- eliminarea alimentelor indulcite administrate prin biberon
- evitarea băuturilor dulci la culcare
- igiena orala (periaj si apa)
v  Obezitatea
- consolarea copilului cu alimente
- forţarea copilului la masă
- evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate, snacks-uri
v  Malnutriţia – anorexie neurogenă
- mediu stresant
v  Alergiile alimentare
Particularităţi în alimentaţia adolescentului
v  Cea mai provocatoare perioadă a dezvoltării :
- creştere rapidă
- schimbări ale compoziţiei corporale
- fetele acumulează mai mult ţesut adipos
- băieţii caştigă mai multă masă musculară
v  Necesitatea unui aport energetic cu 50% mai mare decât cel al adultului
(creştere ponderală de ≈ 50% din G)
v  Creşterea necesarului de nutrienţi
- Ca (creştere staturală accelerată – 20% din înălţime)
- Fe (creşterea volumului sanguin, pierderi menstruale la fete)
- Zn (maturizare sexuală)
- Vitamina D - se continuă suplimentarea în sezonul rece
Particularităţi în alimentaţia adolescentului
v  Modificarea stilului de viaţă → obiceiurile alimentare
- program de masa dezorganizat
- alimentatie de tip fast-food é/ sucuri dulci si acidulate
v  Preocupare pentru imaginea corporală, independenţă
v  Tulburări ale comportamentului alimentar in raport cu anturajul
- consum alcool/tutun/droguri
- diete particulare (vegetariene, restrictive)
v  Situaţii particulare : sport, sarcină
v  Tulburări nutriţionale
- obezitate – risc mai mare pentru fete
- malnutriţie – deficit Fe, Ca, Zn, anorexie mentală
- dislipidemii – istoric familial de BCV, DZ, obezitate
 La orice vârstă
v  Igiena : - înainte de masa (igiena mainilor)
- dupa masa (igiena dintilor si a cavitatii orale)
v  Limitarea activităţilor sedentare (TV, calculator max 2ore/
zi)
  Încurajarea activităților fizice
v 

v  Sensibilizarea părinţilor pentru o alimentaţie sănătoasă –

minim o masa in cadrul familiei (fara TV/telefon/tableta/laptop)

 Statusul nutritional
§  Influențează aspecte esențiale ale sănătății copiilor
§  dinamica creșterii și a dezvoltării pre și postnatale
§  dezvoltarea sistemului imun (factor cheie – “educație imună”)
§  performanțele fizice
§  potențialul cognitiv (rol critic – primele 8 săpt postnatale)

§  Contribuie la stabilirea epigenotipului individual (nutrigenomică personalizată)

§  Modulează morbiditatea și mortalitatea de-a lungul vieții

§  Determină nivelul cheltuielilor de sănătate

 Statusul nutritional
§  Rol critic – primele 1000 de zile ale dezvoltării umane din momentul concepției
până la vârsta de 2 ani
§  subnutriția materno-fetală – consecințe îndelungate:
§  talia finală
§  greutatea la naștere a urmașilor
§  performanțele educaționale și psihosociale
§  risc de boli cronice : DZ tip 2
HTA, stroke
dislipidemii, osteoporoză
neoplazii
§  Talia vârstei de 2 ani = factor predictiv decisiv al capitalului uman, cu impact asupra
generațiilor următoare
 Tranzitia nutritiei

§  Paradox nutrițional modern specific sec al XX- lea

§  coexistența în aceleași regiuni/familii a subnutriției tradiționale cu
supranutriția (800 mil de subnutriți versus 1 bilion de obezi)

§  Apariția bolilor netransmisibile asociate nutriției

§  Subnutriția împreună cu deficitele de Fe, Zn, I, vit A se situeaza printre cei
“15 cei mai mari ucigași “

§  “Tranziția nutriției” către obezitate é riscul aparitiei populației cu deficit

ponderal progresiv si cu deficit statural persistent
 Impactul malnutritiei
intervalul critic: naștere → vârsta de 8 săptămâni

Subnutriția materno-fetală din țările cu venit scăzut/mediu problemă majoră → consecințe

negative : - termen scurt – creșterea semnificativă : morbiditate
mortalitate
dizabilitate(coeficientul DALY)
- termen lung - dezvoltare fizică
- dezvoltare cognitiva
- potențial economic nesatisfăcător
Copiii subnutriți au un potențial cognitiv scăzut, cu impact asupra nivelului de educație și a
productivității ulterioare

Cerc vicios : malnutriție imunodeficiență infecție

§  Studiu longitudinal: sporul ponderal – IQ → naștere – 8 ani

(eșecul creșterii la sugari → deficit cognitiv constant la 8 ani)
 Statusul nutritional optim
can$ta$v   can$ta$v  

APORT   NECESAR  
calita$v  
calita$v  
-­‐  con$nuu  
-­‐  discon$nuu   -­‐  
-­‐  variabil    
-­‐  
-­‐  variabil    
varsta, sex, activitate fizica, stare de sanatate

6 – 12 ani - metabolism bazal ≈ 50%

-  crestere ≈ 35%
-  activitate fizica ≈ 25%
-  pierderi fecale ≈ 8%
-  termogeneza ≈ 5%
 Statusul nutritional optim
Echilibru → necesarul si aportul adecvat

MACRONUTRIENTI   MICRONUTRIENTI   APA  

LIPOSOLUBILE  
PROTEINE   VITAMINE  
HIDROSOLUBILE  

GLUCIDE  
MACROMINERALE  
MINERALE  
LIPIDE   MICROMINERALE  
 Aportul energetic anormal la copil

n  Deficitul aportului energetic §  Boli  cronice  la    vârsta  

Subnutriţie de  adult  (BCV, DZ)  
- G mică la 1 an
- Hipostatură

n  Aportul energetic excesiv §  HTA

Suprapondere §  Obezitate
Sdr metabolic
Obezitate § 

§  DZ
Necesarul energetic 1Kcal = 4,184 KJ

Necesarul Kcal/zi =1000 + 100 x vârsta (ani)

n  0-6 luni = 110 kcal/kgcorp/zi
n  7-12 luni = 100 kcal/kgcorp/zi
n  1-3 ani = 102 kcal/kgcorp/zi (≈ 1300 Kcal/zi)
n  4-6 ani = 90kcal/kgcorp/zi (≈ 1700 Kcal/zi)
n  7-10 ani = 70 kcal/kgcorp/zi (≈ 2200 Kcal/zi)
n  11-18 ani = 40 - 55 kcal/kgcorp/zi (≈ 2500-3600 Kcal/zi)
 Necesarul energetic

Asigurat de activitatea energetică a macronutrienţilor:

n  Proteine =10 - 30% (rol predominant structural)

n  1 g = 4 kcal
n  Carbohidraţi = 50 - 55%
n  1 g = 4 kcal (lipidele şi proteinele ard în focul glucidelor)
n  Grăsimi = 30 - 35%
n  1 g acizi graşi cu lanţ scurt = 5,3 kcal
n  1 g acizi graşi cu lanţ mediu = 8,3 kcal
n  1 g acizi graşi cu lanţ lung = 9 kcal
 Necesarul de apă
§ Cantitatea de apă din organism este invers
proporţională cu vârsta

n  0-6 luni 0,7 L/zi

n  Necesarul hidric
n  7-12 luni 0,8 L/zi
n  150 ml/kg la nn/sugar
n  1-3 ani 1,3 L/zi
n  50-60 ml/kg la copil
n  4-8 ani 1,7 L/zi
n  9-13 ani 2,4 L/zi
 Necesarul de apă

•  Copiii - risc crescut de deshidratare :

§  rata metabolică crescută
§  suprafaţa cutanată mare raportată la greutatea corporală (pierderi
mari prin evaporare)
§  capacitatea redusă a rinichilor de a limita diureza

•  Aport scăzut - deshidratare

§  Aport crescut - intoxicaţia cu apă

(hiponatremie, astenie, greaţă, vărsături, diaree, poliurie, convulsii)