Alimentatia naturala

Alimentaţia naturală = alimentaţia cu lapte matern a nou-născutului şi

sugarului în primele 4-6 luni de viaţă.

Laptele matern:
• perfect adaptat nevoilor nutritive ale sugarului
• aliment cu o mai mare valoare biologică
• conţine enzime, anticorpi, vitamine şi săruri minerale.

Avantajele alimentatiei naturale

 asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive necesare unei
creşteri somatice şi cerebrale corecte;
 adaptarea automată la nevoile sugarului;
 protecţia antiinfecţioasă şi antialergică;
 consolidarea legăturii afective între mamă şi copil;
 implicaţii economice importante (gratuit şi uşor disponibil);
 acţiune contraceptivă (amenoree de lactaţie), ce permite spaţierea
naşterilor la un interval optim de 2 ani;
 acţiune anticarcinomatoasă;
 rol protector faţă de enterocolita necrozantă;
 transfer pasiv al imunităţii;
 cea mai bună profilaxie pentru: marasm, obezitate infantilă, tetanie,
infecţii;
 conţine modulatori ai creşterii (factori de creştere epidermali şi factori
de creştere a nervilor);
 flora intestinală a sugarului alimentat natural este floră cu bacillus
bifidus, ce produce acid lactic şi acid acetic, care scad pH-ul scaunelor;
creşte rezistenţa la infecţii, inhibă dezvoltarea B.Coli, Schigella.
Compozitia laptelui matern
 în primele 5 zile - colostru
 între ziua 6-10 – laptele de tranziţie (proporţia de constituenţi
chimici şi imunologici caracteristici colostrului se modifică
progresiv spre cea din laptele matur)
 din ziua a 10-a – laptele matur
 Colostrul → comparat cu laptele matur, este mai vâscos, mai bogat în
proteine şi săruri minerale, dar mai sărac în glucide, lipide şi
unele vitamine. Datorită conţinutului crescut în săruri minerale
are proprietăţi uşor laxative, favorizând eliminarea meconiului.

Compozitia calitativa a laptelui uman

Proteinele:
Cazeina:
- rezistentă la căldură, precipită la pH acid;
- formată din micelii ce conţin calciu şi fosfor;
- raportul metionină/cisteină = 1.
Proteinele din lactoser: - predomină alfa-lactalbumina (cu rol în sinteza
lactazei) şi lactoferina; IgA secretor; lizozim.
Glucidele:
Lactoza:
- glucoza - rol energetic;
- galactoza - participă la formarea cerebrozidelor;
Oligozaharidele azotate:
- rol în stimularea florei bifidogene din lumenul intestinal

Lipidele:
- asigură 55% din raţia calorică;
- raportul acizi graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi = 48/52 faţă de 65/35 pentru
laptele de vacă;
- acid linoleic = 8-10 % din totalul lipidelor.
Factori care infleunteza secretia lactata:
a) Înainte de naştere:
- informarea mamei asupra importanţei şi tehnicii alimentaţiei naturale;
 - stimularea formării mameloanelor în ultimele luni de sarcină (prin
frecare cu un prosop aspru);
- exprimarea periodică a mameloanelor - eliminarea colostrului;
- expunerea sânilor la aer.

b) La naştere:
- evitarea anestezicelor în cursul travaliului;
- se vor evita: durerea, oboseala, anxietatea mamei, epiziotomia de
rutină.
c) După naştere:
- se va cerceta permeabilitatea esofagului cu o sondă;
- punerea nou-născutului la sân cât mai repede după naştere.
Igiena femei care alapteaza:
 Igienă corporală şi vestimentară.
 Igienă riguroasă a sânilor: se vor spăla mamelonul şi areola mamară cu
apă şi săpun înainte şi după supt, apoi se vor tampona cu un prosop
curat, evitând astfel formarea eroziunilor şi a ragadelor şi în consecinţă a
infecţiilor.
 Alimentaţia mamei - echilibrată, variată, bogată în legume, salate, fructe
crude.
 Ingestia de lichide la discreţie: ceai, apă, lapte (500 ml/zi). Băuturile
alcoolice sunt interzise.
 Este necesară o suplimentare calorică cu 700-800 kcal/zi.
Contrandicatii ale alimentatiei naturale:
a) temporare:
Din partea mamei:
- infecţii acute tratate cu antibiotice (cloramfenicol, tetraciclină,
sulfamide);
- ragade mamelonare sângerânde;
 - mastite;
- mameloane ombilicate.
Din partea sugarului:
- hiperbilirubinemie neonatală prin inhibitori ai conjugării (pregnan,3-
alfa,20-beta-diol).
b) permanente:
Din partea mamei:
- septicemie, nefrită, eclampsie;
- TBC activ;
- malarie;
- insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală;
- boli neoplazice, boli psihice;
- scleroza în plăci;
- sarcina > 20 săptămâni;
- diabet zaharat matern neechilibrat;
- tireotoxicoză;
- sifilis, dacă copilul este seronegativ;
Din partea sugarului: - galactozemie, fenilcetonurie, intoleranţă congenitală la
lactoză.
Stabilirea ratiei alimentare in alimentatia naturala
 Nu există reguli absolute de stabilire a raţiei alimentare.
 Schemele "liberale" de alimentaţie =
= alimentaţie "la cerere".
 Se recomandă ca nou-născutul să fie pus la sân în prima oră de viaţă.
 Numărul meselor este de:
- 7 / zi în prima lună;
- 6 / zi în lunile 2-3;
 - 5 / zi din luna a 4-a

 În primele 10 zile de viaţă - formula lui Finkelstein:

NH/24 h = n x 70 (80)
NL/24 h = (n-1) x 70 (80)
1. Nou-născut ; 4 zile; GN = 3000 g.
 NH/24 h = 4 x 70 = 280 ml
 NL/24 h = 3 x 70 = 210 ml
 Numărul de mese/zi = 7
 Cantitatea/masă = 210 : 7 = 30 ml lapte uman
 Orarul orientativ al meselor:
ora 6: 30 ml lapte uman (suge)
ora 9: 30 ml lapte uman (suge)
ora 12: 30 ml lapte uman (suge)
ora 15: 30 ml lapte uman (suge)
ora 18: 30 ml lapte uman (suge)
ora 21: 30 ml lapte uman (suge)
ora 24: 30 ml lapte uman (suge)