C ONTINUT

Alimentatia naturala...............................................................................................................3

Avantajele alimentatiei la san .........................................................................................................4

Colostrul .............................................................................................................................................7

Durata si orarul supturilor...............................................................................................................9

Cum stim daca sugarul primeste cantitatea necesara de lapte? ...............................................9

Ce facem daca mama nu are lapte suficient? ............................................................................ 11

Igiena alimentara a mamei care alapteaza ................................................................................ 11

Alimentatia mixta .................................................................................................................12

Alimentatia artificiala ...........................................................................................................13

Vitaminele si prevenirea rahitismului ................................................................................14

Diversificarea alimentatiei ...................................................................................................16

Reguli importante in alimentatia copilului ........................................................................22

 A LIMENTATIA NATURALA
Laptele de mama este cel mai bun aliment al sugarului de varsta frageda,
permitand o adaptare deplina la viata extrauterina. In viata intrauterina,
copilul este hranit prin sangele mamei. Dupa nastere, copilul se hraneste in
mod independent, moment in care incep sa fie secretati fermentii digestivi in
stomac si intestin, dar puterea lor este inca slaba. Numai cu incetul, in cursul
lunilor urmatoare, sucul gastric si secretiile intestinale incep sa fie suficiente
si digestia se poate desfasura in mod normal si cu alte alimente decat laptele
mamei.

Laptele matern este alimentul cel mai bine suportat de sugar, se digera usor,
este lipsit de microbi, contine vitaminele necesare si anticorpi (substante cu
actiune antimicrobiana), precum si diferiti fermenti care ajuta digestia. Un
litru de lapte de mama contine circa 870 grame apa, 15 grame albumine, 35-
40 grame grasime, 70 grame lactoza, saruri minerale, vitamine, anticorpi,
fermenti si furnizeaza aproximativ 700 de calorii.

Femeia care alapteaza se reface mai usor dupa nastere decat cea care nu
alapteaza, se leaga mai mult de copil, si este mai calma. Dar mai important
este faptul ca sugarul hranit la san se dezvolta mult mai bine. Un copil hranit
la san nu sufera niciodata de infectii intestinale de origine alimentara.
 A VANTAJELE ALIMENTATI EI LA SAN

Laptele matern prezinta numeroase avantaje: este intotdeauna proaspat,

lipsit de microbi si nu determina alergii sau intolerante. Mai mult, este mereu
la temperatura ideala.

Rezistenta crescuta la infectii.

Se stie ca sugarii hraniti la san sunt mai rezistenti la infectii decat cei hraniti
artificial. In laptele matern a fost identificat un numar mare de anticorpi
specifici (imunoglobuline de tip IgA, IgG si IgM), “dirijati” contra stafilococilor,
streptococilor, pneumococilor. In lapte se mai gasesc celule ale sistemului
imunitar (limfocite B si T, macrofage, leucocite), ca si factori care stimuleaza
imunitatea (nucleotide).

Mai sunt prezenti factori nonimunologici: lactoferina, lizozimul (proteina

antibacteriana si antivirala), enzime (lipaza), factori de crestere etc. Lizozimul
joaca un rol important de aparare a organismului impotriva infectiilor,
distrugand bacteriile din tractul intestinal.

Laptele uman mai contine glicopeptide, glicoproteine si ginolactoza, factori

importanti de stimulare a lactobacilului bifidus. Acesta are un rol important
in producerea de acid lactic si acid acetic, care creeaza, la nivel intestinal, un
mediu ce nu permite dezvoltarea unor microorganisme ca Escherichia coli,
Shigella, fungi etc.

El mai contine o proteina numita alfa-lactalbumina, care este un puternic

agent antitumoral.

Atentie! Lactoferina stimuleaza absorbtia fierului, ceea ce explica raritatea

anemiei feriprive la sugarii alimentati natural si are un efect antibiotic
puternic asupra stafilococilor si E. coli.

Protectie contra alergiilor

Laptele uman este considerat alimentul ideal pentru prevenirea alergiilor

alimentare la copii, fiind lipsit de proteine straine. Atunci cand sugarii
consuma lapte de vaca, apar anticorpii indreptati impotriva proteinelor
straine speciei.

Alaptarea pare sa protejeze in cazul unui teren alergic familial, cu conditia ca

alimentatia nou-nascutului sa nu fie diversificata prea devreme si sa se evite
introducerea oualor si a pestelui inainte de 9 luni.
Adaptare permanenta la nevoi

Compozitia laptelui variaza in timpul lactatiei. Distingem colostrul (intre ziua

intai si ziua a sasea), laptele de tranzitie (intre ziua a sasea si a paisprezecea)
si laptele matur, dupa ziua a paisprezecea. Colostrul uman este slab in
lactoza si in lipide, dar bogat in saruri minerale, proteine si oligozaharide.
Laptele matur are o compozitie variabila. In timpul suptului, secretia, diluata,
se ingroasa progresiv si concentratia lipidica creste de patru ori: aceasta
modificare regleaza apetitul nou-nascutului. Concentratia de lipide creste
intre orele 6 si 10 ale diminetii si scade noaptea. Niciun lapte industrial nu se
adapteaza nevoilor precise ale copilului precum laptele mamei!

Legatura afectiva mama-copil

Alaptarea creeaza o legatura unica intre mama si nou-nascut. De altfel,

fiziologia lactatiei depinde de aceasta legatura. Suptul declanseaza la nivelul
hipofizei mamei secretia de prolactina, care determina secretia lactata.

Efectuat intr-o ambianta afectiva si confortabila, suptul declanseaza secretia

de ocitocina, responsabila cu expulzia laptelui. In functie de comportamentul
mamei, aceste reflexe vor fi perturbate sau favorizate.

Pont: Laptele matern nu este suficient, de unul singur, pentru a preveni

alergiile. Astmul, rinitele alergice sau eczema nu pot fi prevenite numai prin
reguli dietetice, bebelusii fiind supusi si altor stimulari alergenice.

Alte beneficii

Pentru mama:

 Datorita contractiilor uterine, uterul isi reia rapid dimensiunile initiale.

 O perioada de alaptare de douasprezece luni (in viata femeii) reduce
cu 30% riscul cancerului de san in timpul premenopauzei; una de doua
luni reduce cu 25% riscul de cancer ovarian.

Pentru copil:

 Alaptatul cel putin 4 luni protejeaza copiii impotriva bolilor diareice,

altor boli gastrointestinale, infectiilor respiratorii, otitelor,
meningitelor.
 Alaptatul poate juca, de asemenea, un rol important in protectia
impotriva diabetului, cariilor dentare, a sclerozei in placi, obezitatii. –
 Proteinele se gasesc in concentratie mai mica in laptele matern decat
in laptele de vaca, ceea evita suprasolicitarea hepatica si renala a
sugarului.
 C OLOSTRUL

In primele 6-7 zile dupa nastere, mama secreta un lapte care are ceva din
serul sanguin pe care il primea fatul in uter si care se numeste colostru. In
comparatie cu laptele, el este bogat in albumine, substante imunizante,
saruri minerale si mai sarac in cazeina, grasime si lactoza. El asigura
echilibrarea organismului si, datorita continutului sau bogat in saruri
minerale, exercita o actiune laxativa, necesara in primele 24 de ore de dupa
nastere.

Colostrul are o valoare energetica de 520-570 de calorii la litru, constituind

cel mai adecvat aliment pentru primele zile de viata. Colostrul are culoarea
galbuie, este translucid si in 6-7 zile se transforma in lapte normal.
Compozitia laptelui de femeie prezinta variatii in legatura cu perioada
lactatiei si cu ora din zi. Compozitia variaza chiar in cursul aceluiasi supt:
prima parte este mai saraca in grasimi decat laptele de la sfarsitul suptului.
Cantitatea de lapte secretat in 24 de ore depinde si de vigoarea cu care suge
copilul.

Faptul ca laptele mamei este cel mai bun aliment pentru sugar este
demonstrat in mod riguros si de faptul ca sugarii hraniti la san se dezvolta
normal, au pielea roz, catifelata, cu un strat celuloadipos tare, nu prezinta
tulburari gastrointestinale si se imbolnavesc mult mai rar decat cei hraniti
artificial.

Curand dupa nastere, mama nu are uneori destul lapte. Ea nu trebuie sa-si
piarda rabdarea, ci sa-si puna copilul la fiecare 3 ore la san, intrucat suptul
este stimulentul cel mai bun pentru secretia lactata. Secretia lactata nu este
abundenta la inceput; unele mame au putin lapte in primele 2-3 saptamani,
pentru ca apoi cantitatea sa creasca corespunzator, iar alte mame au o
cantitate mare de la inceput (furia laptelui) si sanii sunt durerosi. Daca mama
observa ca sugarul nu a supt cantitatea necesara, este agitat, nu doarme,
plange, nu creste in greutate, se va adresa de urgenta medicului.

Copilul se naste cu deprinderea de a suge. Din primele clipe de viata se

remarca miscarile de supt ale copilului. De aceea este bine ca sugarul sa
primeasca laptele matern direct de la san. Daca ii vom da laptele mamei cu
lingurita sau cana, mama va pierde mai curand laptele si apar pericolele
contaminarii laptelui cu microbi.

Primul supt va fi la 12-24 de ore de la nastere (in functie de starea

copilului si a mamei). Prima punere la san trebuie facuta cu rabdare, intrucat
copilul are o usoara toropeala dupa nastere si oricum este la primul supt.
Pastrarea disciplinei orelor de supt este importanta, altfel se poate altera
ritmicitatea meselor si de aici apar o serie de neplaceri atat pentru mama cat
si pentru copil.

Inainte de a pune copilul la piept, mama va trebui sa-si faca toaleta sanului si
a mainilor: se va spala pe maini cu apa si sapun, dupa care va sterege sfarcul
si pielea din jurul mamelonului cu apa fiarta si racita. Toaleta mainilor si
sanului trebuie facuta cu regularitate.
 D URATA SI ORARUL SUPT URILOR

Primele supturi nu vor depasi 5-10 minute, deoarece cantitatea de

colostru este mica, mameloanele trebuie protejate de fisuri si copilul nu are
putere sa suga. Dupa cateva zile copilul se obisnuieste sa suga si trage
laptele cu putere. Se instaleaza si secretia lactata a mamei; de aceea, durata
suptului poate fi prelungita pana la 15-20 de minute. Accentuam ca durata
suptului nu va fi niciodata prelungita peste 15-20 minute.

La sfarsit, sugarul va fi ridicat vertical si sprijinit de pieptul mamei,

provocandu-i-se eructatia (eliminarea aerului inghitit in timpul suptului), prin
mici lovituri cu palma pe spate, intre omoplati.

La inceput se va da sanul la orele: 6, 9, 12, 15, 18 si 21 (eventual si 24) la un

copil normal; subponderalii si prematurii vor primi 8-10 supturi, la
aproximativ 2 ore, dupa prescriptia medicului.

Este de dorit ca sugarul sa nu fie alimentat inainte de somn, ci dupa ce s-a

trezit. In felul acesta suge mai puternic si, fiind satul, ramane linistit dupa
aceea, chiar daca nu doarme.

De fiecare data, alaptarea se face la un singur san. De altfel, laptele de la

inceputul alaptarii este mai sarac in grasimi, deci un sugar care suge de
fiecare data din ambii sani va primi un lapte mai putin hranitor. Numai cand
mama are prea putin lapte va putea pune copilul sa suga de fiecare data de
la ambii sani. Daca, dimpotriva, laptele este in cantitate prea mare, cantitatea
ce a ramas dupa ce a mancat copilul se va extrage prin muls pana la ultima
picatura pentru a mentine in continuare secretia lactata.

C UM STIM DACA SUGARUL PRIMESTE CANTITATEA NECESARA DE

LAPTE ?

Cresterea normala a greutatii dovedeste ca sugarul isi primeste cantitatea

necesara de lapte. Atunci cand se banuieste o crestere insuficienta a
greutatii se poate face proba astfel: se cantareste copilul, timp de 24 de ore,
inainte si dupa fiecare supt, facandu-se diferentele dintre greutatea copilului
inainte de supt si cea dupa supt; adunand cantitatile de lapte primite de copil
la toate supturile din 24 de ore se afla cantitatea globala de lapte primita de
copil in cele 24 de ore.

Cantitatea de lapte pe care trebuie sa o primeasca un sugar in 24 de ore

depinde de varsta si greutatea lui. Orientativ, un copil in a 2-a zi de viata va
suge 70-80 grame; in a 3-a zi, 140-180 grame; in a 4-a zi, 240-280 grame ; la 2
saptamani ~500 grame; la o luna, 600-650 grame; la 2 luni, 700-750 grame; la
3 luni 850-900 grame.

Sau, folosind o formula simpla si practica, copilul de 2-6 saptamini suge o

cantitate de lapte egala cu 1/5 din greutatea lui; de la 6 saptamini la 4 luni,
circa 1/6 din greutate; de la 4 la 6 luni, aproximativ 1/7 din greutatea lui.

Dupa o alta formula copilul suge zilnic cate 150 g lapte pe fiecare kilogram de
greutate a corpului, cantitate repartizata in cele 5-6 supturi. Cu alte cuvinte,
un copil de 5 kilograme suge 750 grame de lapte pe zi.
 CE FACEM DACA MAMA NU ARE LAPTE SUFICIENT ?

Nu toate mamele au lapte suficient: unele nu au avut rabdarea necesara,

altele au facut fisuri la mamelon si de teama durerii nu au lasat suficient
timp copilul la san, iar la altele secretia lactata este insuficienta.

Pentru prevenirea si remedierea acestor situatii se pot aplica pe ambii sani

cateva sedinte de raze ultraviolete sau mama va bea cate 100-200 grame
apa, limonada sau ceai cu 10-15 minute inainte de fiecare supt.

Berea si supele cu fainoase nu stimuleaza secretia lactata mai mult decat alte
lichide, iar ceapa nu are niciun efect, asa ca evitati astfel de leacuri babesti.
Unii copii refuza sanul dupa ce mama a ingerat o cantitate mai mare de
ceapa sau varza. Bauturile alcoolice sunt strict contraindicate mamei,
deoarece alcoolul trece in lapte provocand sugarului intoxicatii deosebit de
grave.

I GIENA AL IMENTARA A MAMEI CAR E ALAPTEAZA

Cu acest prilej reamintim ca alimentatia mamei este cea obisnuita, la care se

adauga circa 1/2 litru de lapte sau iaurt si obligatoriu legume verzi sub forma
de salate sau fierte dar si fructe proaspete. Cu exceptiile aratate nu exista
alimente care sa dauneze copilului, daca sunt bine tolerate de mama. Pentru
sanatatea ei si a copilului pe care-l alapteaza, mama are nevoie de vitamine
in cantitati mai mari care pot fi acoperite prin multivitamine.

Subliniem ca cel mai bun stimulent pentru secretia lactata ramane suptul
copilului. Chiar daca cu toate eforturile depuse (sub control medical)
cantitatea de lapte ramane sub necesar retinem totusi, ca in general 90% din
femei sunt capabile sa-si alapteze cel putin partial copilul.

Pentru a preintimpina insa subalimentarea copilului, mama va trebui sa se

adreseze medicului pentru a fi indrumata in privinta completarii alimentatiei.
Pentru a nu-si intarca prea devreme copilul, mama sa nu ofere sugarului
laptele cu ajutorul biberonului, caci copilul va opta repede pentru biberon
deoarece sugarul depune un efort mai mic decat la supt.

Pentru ca sugarul sa nu refuze sanul (deci sa nu se intarce prematur)

recomandam alimentatia cu lingurita, pe care sugarii o deprind de obicei
usor, mai ales daca li s-a administrat in prealabil ceaiul tot cu lingurita.
 A LIMENTATIA MIXTA
Completarea alimentatiei la san cu preparate de lapte praf sau de vaca se
numeste alimentatie mixta. Introducerea alimentatiei mixte poate fi
determinata de boli ale mamei sau copilului sau de reintoarcerea mamei la
serviciu.

In unele cazuri sugarul va primi completari la anumite supturi, in alte cazuri

se recomanda metoda alternativa (la unele mese numai san, iar la altele
numai alimentatie artificiala). Ori de cate ori mama are cel putin jumatate din
cantitatea necesara de lapte este preferabil sa faca un efort ca sa asigure
unele mese exclusiv la san si sa ofere alte mese artificiale. Daca toate
supturile sunt insuficiente este evident ca suntem obligati sa instituim
alimentatia mixta complementara.

Este indicat ca aceasta modificare sa fie pregatita din timp, prin introducerea
treptata cu 6-7 zile inainte de inceperea serviciului, a preparatului alimentar
indicat de medic. Perioada de pregatire a sugarului pentru alimentatia mixta
mai poate fi folosita si pentru reducerea numarului de mese la 5, cu pauze
de 4 ore intre ele (copilul ar urma sa suga la orele 6, 14, 18, 22 si sa primeasca o
masa artificiala la orele 10).
 A LIMENTATIA ARTIFICIALA
Laptele mamei este un drept care nu poate fi rapit copilului. Din pacate
exista situatii care impun trecerea timpurie la alimentatia artificiala. Fiind o
operatie destul de delicata este necesar ca mama sa-si insuseasca in toate
amanuntele sfaturile date de medicul pediatru potrivit cu cerintele sugarului.

Laptele praf a contribuit substantial la scaderea masiva a diareelor de vara la

sugari. Laptele praf asigura si o digestie mai buna, datorita fragmentarii
optime a proteinelor.

Va recomandam produsele HUMANA BABY, special create pentru nevoile

copiilor.

Atentie! Respectati cu strictete instructiunile de folosire. Un mod de

preparare gresit sau pastrarea pe un termen lung a produsului deja preparat
pot sa dauneze grav sanatatii copilului. Produsul trebuie preparat Inainte de
fiecare masa si administrat imediat copilului. A nu se refolosi cantitatea
ramasa.

Curatati si sterilizati In prealabil biberonul, tetina si inelul biberonului. Nu

Incalziti produsul In cuptorul cu microunde (pericol de arsura). Lasati
biberonul sa se raceasca la temperatura de consum (37°C) (pericol de
provocare a arsurilor). Inchideti bine punga desigilata dupa folosirea
produsului si pastrati Intr-un loc racoros si uscat. A se consuma continutul In
termen de 3 saptamani. Nu refolositi resturile alimentare.

1. Fierbeti apa si lasati sa se raceasca pana la temperatura de 50°C (sau

Incalziti Humana Apa pentru sugari pana la temperatura de 50°C)
2. Turnati In biberonul pregatit aproximativ 1/2 din cantitatea necesara
de apa.
3. Folosind lingurita de masura Humana, luati cate o lingurita din produs
si nivelati continutul acesteia cu lama unui cutit, fara a presa
continutul. Adaugati In biberon cantitatea necesara de formula de
lapte praf.
4. Inchideti biberonul si agitati energetic. Adaugati restul de apa si agitati
din nou energic.
5. Fixati tetina si verificati din nou daca preparatul are o temperatura
adecvata (37°C).
 V ITAMINELE SI PREVENIREA RAHITISMULUI
Nevoile in vitamina C sunt acoperite la sugarii alimentati natural si in primele
3 luni de viata din zarzavaturile si fructele crude, alimentatia mamei, din
multivitaminele pe care mama trebuie sa le ia permanent.

Sugarii alimentati artificial vor primi incepind de la 1 luna (iar cei alimentati
natural de la 3 luni) cate 50 mg vitamina C pe zi (1 comprimat mic de 0,05
grame sau un sfert de comprimat „200“, de 200 mg), sfaramata in putin ceai, o
data pe zi, intre doua mese; aceasta cantitate este necesara mai ales la cei
care nu primesc sucuri de fructe sau numai o cantitate insuficienta din
acestea.

Sucurile de fructe pot fi introduse la sugari sanatosi de la varsta de 2 luni.

Cele mai bogate in vitamina C sunt sucurile de morcovi cruzi, de rosii, de
mere, de portocale. Toleranta nu este identica la toti copiii si pentru oricare
din aceste sucuri; unele dintre ele (ca cel de rosii) pot fi si periculoase, pentru
ca cu greu poate fi impiedicata contaminarea cu microbii care se pot gasi pe
suprafata fructului crud. Vom incepe treptat cu o jumatate de lingurita,
eventual diluata la inceput cu apa si vom urca treptat in pana la 2-3 lingurite
pe zi de suc la sugarii de 2-3 luni, circa 25-30 grame intre 3 si 4 luni si
circa 50g e zi intre 4 si 6 luni. Sucurile de mere si de morcovi cruzi sunt de
obicei bine tolerate. Ele vor fi administrate proaspat stoarse, o data pe zi,
intre doua mese, de preferinta cu lingurita.

Prevenirea rahitismului face parte din marile imperative ale ingrijirii corecte
a sugarului. Ea se realizeaza dupa indicatiile medicului care urmareste
sugarul. De maxima importanta sunt igiena generala a camerei sugarului,
plimbarile afara la aer, expunerea corecta la soare, alimentatia conform
cerintelor sugarului si aportul suplimentar de vitamina D. Administrarea
preparatelor de vitamina D trebuie facuta strict dupa prescriptie si niciodata
dupa propria inspiratie, deoarece depasirea dozelor necesare expune copilul
la tulburari grave.
 D IVERSIFICAREA ALIMENTATIEI
Indiferent daca sugarul este alimentat natural, artificial sau mixt, la un
moment dat laptele si preparatele simple din lapte nu mai sunt suficiente.
Devine necesara o reconsiderare a ratiei alimentare. Nu exista o regula fixa
pentru a stabili varsta la care sa se inceapa diversificarea alimentatiei, dupa
cum nu se poate preciza ordinea in care sa fie introduse diferitele alimente si
preparate alimentare noi. S-a constatat totusi ca sugarii de varsta mai mica
(3-4 luni) accepta mai usor aceste schimbari decat cei mai mari, care s-au
obisnuit cu alimentatia anterioara si accepta mai greu orice modificare, sunt
mai incapatinati.

Administrarea cu lingurita este un principiu de baza in cadrul diversificarii.

Mama va incepe sa administreze noul aliment inaintea unei mese si la patru
ore dupa masa precedenta, pentru ca sugarului sa-i fie foame. In primele zile
ne vom multumi cu cateva lingurite din felul cel nou si vom completa masa
cu laptele pe care-l dam si la celelalte pranzuri.

Daca sugarului nu-i place nici lingurita. nici noul fel ar fi o greseala sa
perseveram si sa facem greseli peste greseli. De exemplu ar fi o greseala
grava sa folosim forta pentru a obliga copilul sa manance. Este de preferat sa
se amane introducerea noului aliment cu doua saptamani sau sa se inceapa
cu un alt aliment, daca am avut impresia ca sugarul nu refuza lingurita, ci
refuza noul fel. Nu trebuie facuta nici greseala de a subtia prea tare noul
aliment si de a-l da cu biberonul; diversificarea se face numai cu lingurita.

Diversificarea consta in introducerea altor alimente (semilichide si

semisolide) decat laptele.

Alimentatia copilului intre 0-3 ani cuprinde mai multe etape:

1. nou-nascut pana la 4-6 luni;

2. 6-12 luni;
3. 18-36 luni;

In prima etapa, pana la 4-6 luni, copilul are alimentatie exclusiv lactata ce
consta in: lapte matern, lapte de vaca, preparate adaptate de start, la care
uneori se pot asocia fainoase fara gluten.

Perioada de tranzitie (6-12 luni) cuprinde preparate adaptate de

continuare cu sau fara probiotice, lapte matern si lapte de vaca. In acest
interval se incepe diversificarea alimentatiei care se clasifica astfel:
 • precoce – la sugarii alimentati artificial, incepand cu 4-4,5 luni;
• tardiv - la sugarii alimentati natural, la 5-6 luni;

In ultima perioada, 18-36 luni, alimentatia este total diversificata,

utilizandu-se laptele de crestere tip junior.

S-a evidentiat ca dupa 4 luni, copilul poate inghiti pe langa lichide si alimente
mai consistente. In aceasta perioada are loc maturizarea sa digestiva
(enzimele pancreatice, saruri biliare, permeabilitate intestinala), ceea ce permite
introducerea unor alimente noi, de exemplu carnea.

Varsta diversificarii alimentatiei este stabilita de tipul de alimentatie a

sugarului; ideal pentru sugarul alimentat la san este la varsta de 6 luni, iar
pentru cel alimentat artificial la 4/4,5 luni. Pe langa aceste varste exista insa
si extreme: 2-2,5 luni si 6 luni.

Pentru a se incepe diversificarea alimentatiei este necesara indeplinirea unor

conditii: scaune normale si lipsa unei boli acute.
Exista niste reguli ce trebuie respectate si anume:

1. Nu se introduc doua alimente in acelasi timp;

2. Se respecta legile selectivitatii si progresivitatii;
3. Daca diversificarea se incepe tardiv (5-6 luni) se introduc alimentele
intr-un ritm relativ rapid;
4. La cei cu diversificare precoce, se va lasa un interval de 7-10 zile intre
alimente;
5. Trebuie evitate pana in varsta de 6 luni fainoasele ce contin gluten
(grau, ovaz, secara); se pot administra cele din orez, porumb, tapioca.

Diversificarea tine cont si de greutatea copilului:

• la copilul slab se introduce faina cu lapte;

• la copilul normal se introduce initial supa de legume, piureul de
legume, uleiul vegetal si carnea de vaca mixata. Initial se incepe
cu 50ml de piure de morcov, creascandu-se doza pana la 100-
150ml.

Iata cateva feluri cu care se poate face diversificarea alimentatiei:

Piureul de legume.

Se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde, dovleceii. De obicei nu

se administreaza sugarllor legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si
fasolea uscata. Unele mama prepara piureul din toate legumele care au fiert
in supa, insa este mai bine ca piureul sa fie pregatit dintr-o singura leguma.

Daca o leguma a fost refuzata, ea va fi oferita din nou sugarului abia dupa 8-
4 saptamani. Leguma respectiva va fi cat mai proaspata si bine spalata. Se
aleg numai partile sanatoase si se pun la fiert in cat mai putina apa, cu un pic
de sare. Fierberea trebuie sa aiba loc intr-un vas acoperit pentru a se evita
pierderea exagerata a vitaminelor.

Zarzavatul perfect inmuiat se trece printr-o sita fina. Fierberea zarzavatului

la aburi este superioara, permitand o inmuiere perfecta a legumelor, cu
conservarea culorii, a gustului, sarurilor minerale si in buna parte a
vitaminelor.

Legumele congelate, deshidratate sau conservele, ca mazarea verde, fasolea

verde, dovleceii, sucul de rosii, pot fi folosite pentru sugar la varsta cand i-am
putea administra leguma respectiva proaspata. La zarzavatul perfect
omogenizat dupa trecerea prin sita (1-2 linguri la copiii sub 6 luni si 4-5 linguri
la copiii spre 1 an) adaugam 1-2 lingurite unt sau ulei sau 4-6 lingurite de
caimac, sau 1-2 linguri de smantana. Diluam eventual zarzavatul si cu 3-5
lingurite de lapte de vaca sau circa 1 lingurita de lapte praf si in orice caz cu
zeama in care a fiert zarzavatul respectiv, ca sa nu se piarda sarurile
minerale si o parte din vitaminele care au trecut in aceasta apa.

La sugarii sub 6 luni se da cel mult 100 g pireu, iar masa poate fi completata
cu supa de zarzavat imbogatita cu gris. La copiii intre 6 si 12 luni, piureul
poate sa reprezinte intreaga masa, fara sa o mai completam cu supa.

Supa de zarzavat trebuie considerata ca un lichid de dilutie, ca un

complement al piureului. Pentru circa 200 mililitri supa de zarzavat se
folosesc: 300-400 grame apa, o jumatate de morcov mare, un cartof, o
jumatate de ceapa, o jumatate de telina, cateva frunze de spanac sau salata
verde si eventual pastarnac, patrunjel, putin praz, o lingurita de fasole
boabe. Aceste legume se spala cu grija, tuberculii si radacinile se taie bucati,
se adauga peste apa in clocot si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecuram supa
clara in care am adaugat un varf de cutit de sare si o fierbem 20 de minute
cu o lingura de gris. Se completeaza eventual cu apa ca sa ramana 200 ml.
Supa nu poate fi pastrata pentru a doua zi decat la frigider.

Masa de fructe.

Fructele contin, ca si legumele, saruri minerale si vitamine oferind si

avantajul ca pot fi consumate crude, insa zeama lor cruda si resturile
celulozice pot fi laxative. Fructele incep sa fie administrate intre 5 si 6 luni,
exceptional intre 4 si 5 luni. Incepem cu o lingurita de mere rase, mar copt,
compot de mere inaintea sau la sfarsitul unei mese; nu marim cantitatea de
fruct inainte de a ne convinge ca sugarului ii place acest nou aliment.

Fructele crude. In stare cruda pot fi date copilului mere rase pe razatoare
dupa ce au fost curatate de coaja, piersici zdrobite (fara pielita), capsuni,
fragi, afine, pere moi (100-150 grame fructe crude, alese din cele sanatoase),
spalate in prealabil la curent de apa.

Compotul, mai ales cel de mere, pere, prune, fragi, capsuni, afine, poate sa
inlocuiasca masa de fructe crude; compotul va fi omogenizat fie numai prin
fierbere si trecandu-l prin sita sau blender.

Grisul cu lapte.

La una dintre mese, de preferat a doua sau a patra, se va introduce in decurs

de 6-7 zile, treptat o fiertura de gris cu lapte.
In prima zi se vor da sugarului 1-2 lingurite din noul preparat, apoi vechea
alimentatie. A doua zi se vor oferi 1-2 linguri de gris cu lapte. In zilele
urmatoare se va creste treptat pana la inlaturarea vechii alimentatii.
Nerespectarea acestor indicatii poate provoca refuzul sugarului sau chiar o
diaree.

Exista mai multe formule pentru prepararea grisului cu lapte; elementele

care variaza sunt proportia de lapte, apa si gris. Cand laptele fierbe se toarna
grisul in ploaie fina, amestecand bine cu lingurita. De acum inainte se mai
fierbe inca 20 de minute (gris) si se readauga apa evaporata.

Galbenusul de ou.

Intre 5 si 6 luni se poate incepe cu galbenusul de ou, care contine fier,

vitamine si anumite grasimi necesare sugarului. Albusul produce mai
frecvent boli alergice, de aceea ne vom limita la galbenus pana la 12 luni.
Fierberea completa diminueaza riscurile reactiilor alergice. Vom incepe cu
1/4-1/2 galbenus, cantitate pe care o repetam de cateva ori. Putem sa
ajungem curand la un galbenus, de 3-4 ori pe saptamina, cu legume cu supa
sau numai batut foarte bine si amestecat cu putina sare la inceputul
pranzului. Nu va fi administrat in aceeasi zi cu carnea. Nu se vor folosi
ouale de rata.

Carnea.

La varsta de 7-9 luni se poate incepe cu putina carne fiarta de vaca sau de
gaina (piept sau picior), tocata cu cutitul sau prin masina (perisoare cu orez,
pane si ou). Incepem cu 1-2 lingurite si ajungem la 50-80 grame catre 1 an.
Carnea se da la inceputul mesei de pranz, cu putin piure, de 1-3 ori pe
saptamana in zile consecutive.

Dupa 7-8 luni se urmareste cresterea consistentei alimentelor, de aceea

copilul poate consuma:

- papanasi fierti din branza de vaci;

- smantana;
- supa de perisoare, cu taitei;
- sufleuri de legume (conopida, dovlecei);
- mamaliga cu branza si unt;
- budinci;
- paste fainoase cu branza si unt;

Painea se administreaza abia dupa varsta de 9 luni.

Dupa 9-12 luni, alimentatia se apropie de cea a unui adult, insa nu vor fi
excluse preparatele din lapte de crestere, ce asigura adaosurile de fier si acizi
grasi esentiali.

Ultimele tendinte sunt reprezentate de introducerea la sugar si copilul mic a

probioticelor in lactate si extinderea utilizarii preparatelor lactate
hipoalegenice.

La varsta de 1 an mesele copilului arata astfel:

 2 mese de lapte;
 3 mese semisolide (masa de carne, masa de fructe, masa de branza de
vaci sau iaurt);

In diversificarea alimentatiei sugarului trebuie respectate si alte reguli:

1. Nu se va insista excesiv pentru introducerea alimentelor;

2. Copilul care este hranit la san, in timpul diversificarii, va primi pe langa
“mesele solide” si lapte matern;
3. Intre mese hidratarea se face cu lichide neindulcite (apa fiarta si racita,
ceai neindulcit);
4. Se evita sarea in mancarea copilului;
5. Nu se administreaza dulciuri concentrate sau alimente ce contin
conservanti;
6. Nu se amesteca alimentele intre ele (ex: supa de zarzavat cu lapte);
7. Alimentele vor fi pasate pana la aparitia dentitiei, ulterior maruntite;

Copilul cu varsta de 1-3 ani, la care continua cresterea si dezvoltarea intr-

un ritm alert, prezinta nevoi crescute de calciu, fier, proteine si acizi grasi
esentiali.

Riscurile diversificarii dezechilibrate:

- anemia feripriva carentiala (la copiii alimentati excesiv cu lapte

si preparate din lapte);
- obezitate prin exces caloric;
- prezenta cariilor dentare "de biberon";
- anorexia nervoasa;
- parazitoze intestinale, cand regulile de igiena lasa de dorit;
- consumul de lapte de vaca este dezastruos deoarece contine
cantitati mari de proteine, dar reduse de fier, calciu si acizi grasi
esentiali.
 R EGULI IMPORTANTE IN ALIMENTATIA COPILULU I

Intre 1 si 3 ani este o perioada-cheie pentru dezvoltarea copilului. Acum este

momentul cand copilul creste cel mai rapid. Morfologia lui se schimba, creste
In Inaltime, iar dezvoltarea cerebrala este In plina desfasurare.

De asemenea, trebuie stiut ca In primii 3 ani de viata alimentatia copilului se

diversifica In totalitate. Astfel, micutul va descoperi gusturi noi si obiceiuri
alimentare, care vor constitui achizitii pentru Intreaga viata. Iata de ce
alimentatia din aceasta etapa de varsta este primordiala.

Regula nr. 1: Diversitate Inainte de toate

Potrivit nutritionistilor, exista cinci grupe de alimente esentiale pentru

cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului:

 lapte si lactate (In medie 500 ml pe zi);

 carne, peste si oua (cate 30 g pe zi);
 legume si fructe (cel putin cinci feluri zilnic)
 fainoase (paste, orez, cereale)
 grasimi bune (ulei de masline, unt)
Regula nr. 2: Apa si iar apa

Este singura bautura permisa copilului In timpul mesei sau Intre mese atunci
cand Ii este sete. Este important a se pastra laptele ca masa de sine-
statatoare sau ca gustare (deoarece este indispensabil cresterii si
mineralizarii osoase) si sa se limiteze consumul de suc de fructe fie el si
proaspat stors, ca sa nu mai vorbim de sucurile comercializate, care sunt
interzise In dieta copilului. Necesarul zilnic de lichide pentru un copil se
calculeaza astfel: 30-35 ml/kg corp.

Regula nr. 3: Alimente interzise

Desi pentru unii parinti aceasta regula este clara, ea trebuie amintita pentru
aceia care uita ca alimentele de tip fast-food nu au ce cauta pe farfurioarele
copiilor. De exemplu, cartofii prajiti, chipsurile, hamburgerii, mezelurile si
orice alimente procesate industrial – prea sarate si prea grase sunt interzise
In meniurile copiilor. Ele nu participa cu nimic la diversificarea alimentatiei!

Regula nr. 4: „Imprieteniti” copilul cu alimentele sanatoase

Alimentele cu Inalta valoare nutritionala si hipocalorice cum sunt fructele si

legumele trebuie sa devina prietenii copiilor nostri Inca din primii ani de
viata. Cea mai buna solutie pentru a-i face pe micuti sa le placa legumele si
fructele este exemplul personal. De aceea, este bine sa mancam Impreuna –
cu mic, cu mare – fructe, salate, piureuri/soteuri de legume. Astfel se pun
bazele unei prietenii pe viata Intre pruncul nostru si hrana sanatoasa.

Regula nr. 5: Respectati cele 3 mese principale si 2 gustari

Fiecare masa are importanta sa:

Micul dejun: cereale, lapte si fructe, pentru a-i asigura copilului toata
energia de care are nevoie In prima parte a zilei.

Pranzul: Incepand de la 1 an, masa principala a zilei trebuie sa cuprinda cinci

componente: o supa de legume sau o salata; un preparat proteic (carne de
pasare, de vita, peste sau ou/ficat); un piure de legume verzi, de cartofi,
paste sau orez; un produs lactat lejer; un desert alcatuit dintr-un fruct sau o
prajitura de casa.
Cina: ultima masa a zilei se poate rezuma la trei ingrediente: fainoase sau
legume; un produs lactat sau un biberon de lapte; un compot de fructe.

Gustarile dintre mese vor fi alcatuite din lapte sau un iaurt, un produs
cerealier (paine sau biscuiti) sau un fruct.

Cele mai frecvente erori comise de parinti

Excesul de dulciuri

Nu e niciun secret pentru parinti: copiii sunt In mod natural atrasi de gustul
dulce. De aici pornesc compromisurile, multi parinti oferindu-le micilor
nazdravani recompense dulci pentru a-i linisti sau a-i face sa accepte alte
alimente sanatoase precum fructele, legumele sau carnea. Iata o mare
greseala. Dulciurile rafinate, bomboanele, ciocolatele, cremele-desert
reprezinta un aport caloric important In detrimentul alimentelor cu o mai
buna valoare nutritionala. Sa luam exemplul sucului de fructe. Multi parinti
cad In capcana sub pretextul ca e natural, proaspat preparat In casa, bogat
In vitamina C. Da, dar nu poate Inlocui apa, laptele sau fructele Intregi, care
prezinta un aport mai bun de vitamine si multe fibre alimentare.

Excesul de sare

Sunt parinti care au tendinta de a adauga sare In mancarea deja preparata

pentru copil. Asta ca sa nu-i mai luam In calcul pe aceia care le ofera copiilor
alimente industriale, Intotdeauna cu un continut mare de sare. Spre
deosebire de dulce, gustul sarat nu e pe placul copiilor, ci se capata pe
parcurs prin obiceiul format de parinte. Asadar, micutii nu au nevoie de sare
adaugata In mancare.

Excesul de grasimi

Materiile grase sunt necesare In dieta copiilor, dar cu conditia de a fi limitate

si de calitate, cum ar fi uleiul de masline (bogat In acizi omega 3), de nuci,
samburi de struguri, de rapita sau untul. Este indicat sa adaugati un varf de
lingurita de unt In piureul de legume al copilului, dar nu sa-i oferiti chipsuri,
snacks-uri, cartofi prajiti sau preparate din carne prajite.
 Mai multe informatii utile pentru mamici gasiti pe www.mamisicopilul.ro

Informatiile din aceasta carte digitala sunt pur informative si nu inlocuiesc sfatul unui medic.