Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
alimentaţiei sugarului
“În România diversificarea
alimentaţiei sugarilor începe,
de obicei, mai devreme de 4 luni . “1
1. Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010, pe un
eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv. 25
“Recomandările specialiştilor legate de diversificarea alimentaţiei
includ câteva principii esenţiale: este ideală menţinerea alimentaţiei
exclusive la sân până la vârsta de 6 luni; introducerea alimentelor
complementare nu este recomandată înaintea vârstei de 17
săptămâni, dar nici mai târziu de 26 de săptămâni de viaţă,
indiferent de tipul de lapte cu care este alimentat sugarul în
momentul iniţierii diversificării.”
Prof. Dr. Ioana Alina Anca , Şef Clinică – Institutul de Ocrotire a Mamei
şi Copilului
Formula de laptele este folosită de cele mai multe mame pentru a înlocui laptele matern, iar
ceaiul şi apa sunt cel mai des întâlnite ca prime “alimente” introduse pe lângă lapte. În ţara noastră,
diversificarea alimentaţiei sugarilor începe, de obicei, mai devreme de 4 luni, atât la oraşe cât şi
la sate, deşi specialiştii recomandă să se înceapă numai după 4 luni. Sucul de fructe, supa, piureul
de fructe / legume, produsele lactate şi biscuiţii se numără printre următoarele alimente pe care
mămicile le folosesc pentru a diversifica alimentaţia copiilor.
În perioada în care ar trebui începută diversificarea, adică
între 4 şi 6 luni, deja jumătate din mesele pe care le primesc
sugarii de această vârstă şi a căror alimentaţie este diversificată
este reprezentată de alte alimente decât laptele de mamă sau
formula.
Începând cu vârsta de 4 luni, copiii primesc aproape în
fiecare zi o masă care conţine fructe sau suc de fructe şi o masă
care conţine legume sau suc de legume. În ceea ce priveşte
legumele, numărul de mese la care acestea sunt folosite ca şi
ingrediente creşte după ce copiii împlinesc un an şi jumătate.
Însă, în acest caz, de cele mai multe ori legumele sunt folosite în
felurile de mâncare gătite pentru întreaga familie şi care nu sunt
întotdeauna potrivite pentru copiii mici.
* Studiu privind obiceiurile nutriţionale ale sugarului şi copilului mic, realizat de GfK România în perioada martie - aprilie 2010, pe un
eşantion reprezentativ naţional pentru mămicile cu copii până în 3 ani care nu mai sunt alăptaţi exclusiv. 27
Primele mese
Începe prin a pune câteva linguriţe de hrană în farfuria sugarului tău. Urmăreşte
reacţia sugarului tău, lasă-l să mănânce atât cât doreşte. Când bebeluşul începe să
se hrănească cu alimente solide, este pregătit pentru noi gusturi. În timpul acestor
luni, introdu o varietate de culori şi de arome pe măsură ce continui aventura
alimentelor solide. Pentru că preferinţele sugarilor încep acum, oferă-i sugarului
tău alimente complementare cu linguriţa, şi nu cu biberonul.
Importanţa fierului
Introducerea alimentelor solide poate coincide cu două evenimente: scăderea
proviziilor de fier şi faptul că este pregătit din punct de vedere al dezvoltării
motorii. Pregătirea pentru alimente solide este ceea ce poţi observa - abilitatea de
a sta în şezut, de a primi şi de a înghiţi hrană dintr-o linguriţă - precum şi ceea ce
nu poţi observa – maturizarea tubului digestiv şi a rinichiului. Cum vei ştii că este
timpul potrivit? Consultă-te cu medicul pediatru şi citeşte “Semnele momentului
potrivit”.
Mulţi pediatri recomandă printre primele alimente de diversificare cerealele
îmbogăţite cu minerale (calciu, fier, zinc, etc) , vitamine (A, B, C, D etc) şi fără
GLUTEN.
Gustările sunt o metodă foarte bună pentru a învăţa copilul ce înseamnă o dietă
sănătoasă. Ele vor deveni în curând o parte importantă din alimentaţia lui, iar
acum reprezintă 25% din caloriile zilnice. Datorită burticii mici şi a apetitului
schimbător, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului susţine că majoritatea
copiilor mici se dezvoltă mai bine atunci când sunt hrăniţi de 4-6 ori pe zi,
incluzând şi gustările.
Acum el poate:
- Să ţină alimente mici între degetul mare şi arătător
- Să fărâmiţeze alimentele ajutându-se de dinţi şi maxilare
- Să se joace cu linguriţa şi să o ducă la gură, dar fără să se poată hrăni singur
Cerealele pentru copii pot fi servite la oricare masă de-a lungul zilei şi nu neapărat
la micul dejun.
GRĂSIMI ESENŢIALE
Copilul are nevoie de calorii din grăsimi pentru creştere şi pentru
dezvoltarea creierului. După vârsta de 1 an se face trecerea de la laptele
matern sau formula de lapte praf către lapte de creştere, care conţine
grăsimile esenţiale necesare la această vârstă. Alte surse de grăsimi
esenţiale sunt iaurtul, brânza, uleiurile vegetale (uleiul de soia floarea
soarelui, ulei de măsline), sosurile pentru salate, carnea şi peştele gras
(somon, somn).
VITAMINA A
Vitamina A îi asigură copilului o vedere bună şi ajută şi la creşterea celulelor din tot
corpul. Multe legume portocalii şi verzi, precum piureurile de cartofi dulci, morcovi
şi broccoli, precum şi sucurile de legume sunt surse bune de vitamina A.
CALCIU
Copilul va avea oase şi dinţi puternici cu ajutorul calciului. Acesta se găseşte în
laptele integral, în iaurt, brânză, în mâncărurile şi sucurile cu adaos de calciu.
PROTEINE
Esenţiale pentru ca micuţul să crească puternic, acestea se găsesc în lapte şi
produse lactate, precum şi în carne.