1. Schema de vaccinare in Romania.

In maternitate: primele 24 ore AHB; 2-7 zile BCG

2 luni – DTP (diftero-tetano-petusis); VPOT (antipoliomielita); HiB (Hi tip B); Hep B (AHB)
4 luni - DTP (diftero-tetano-petusis); VPOT (antipoliomielita); HiB (Hi tip B)
6 luni - DTP (diftero-tetano-petusis); VPOT (antipoliomielita); HiB (Hi tip B); AHB
12 luni - DTP (diftero-tetano-petusis); VPOT (antipoliomielita); HiB (H. influenzae tip B); ROR (anti-
rubeola, -rujeola, -oreon)
4 ani – rapel DTP
7 ani – rapel ROR
9 ani- rapel VPOT; AHB
14 ani - rapel DT

Vaccinarea HPV
Previne cancer de col uterin, leziunile precanceroase genitale, si verucile genitale. Exista doua vaccinuri
anti HPV GARDASIL –contine antigene impotriva serotipurilor 6, 11, 16, 18 HPV, microparticule
asamblate prin recombinare genetica. CERVARIX anti 16, 18, particule asamblate prin recombinare g.
Vaccinul nu asigura vindecarea in cazul in care deja exista inf cu tulpini oncogene 16 si 18 .
Se adm 3 doze in intervalul a 6 luni (0,2,6)

2. Precautiile cu privire la administrarea vaccinarii cu v. viu atenuat.

Exemple: BCG, AHB, antipoliomielitic, antirujeolica, DTP (componenta AP- este acelulara)
- sunt contraindicate: femeilor gravide, cand se adm imunoglobuline, persoanele cu malignitati,
imunodeprimati,
- nu trebuie administrate in boli acute su evolutie medie sau grava, febra sau nu.

3. Principalele deosebiri intre LU-LV.

L. UMAN L. VACA
Proteine 10 g/l 35 g/l
- cazeina 4 g/l 29 g/l
- lactalbumina 6 g/l 6 g/l
Glucide 70 g/l 50 g/l
- lactoza 60 g/l 50 g/l
- oligozaharide 10 g/l urme
Lipide 40 g/l 35 g/l
ac polinesaturati= ac saturati ac. grasi sat. > ac polinesaturari
Saruri minerale 3,4 g/l 11-12 g/l
(osmolaritate)
Calorii 680 cal/100ml 655 cal/100ml

1
 Saruri minerale Lapte uman Lapte de
(mg/l) vaca
Cl 300-500 1100-1300
Na 100-200 350-500
K 400-500 1300-1500
Mg 40 120
Ca 380 1250
P 150 960
Ca/P 2,2 1,2
Fe 0,5 0,5

4. Avantajele alimentatiei la san.

Avantajele pot fi generale, pt copil si pt mama.
General:
-laptele este un aliment perfect adaptat nevoilor energetice pt cresterea si dezvoltarea a sugarului
-protectia antiinfectioasa si imunologica
-protectia antiinfectioasa a laptelui uman: a)compozitia chimica: b-lactoza cresctoza crescuta, proteine
scazute , fosfor scazut, capacitate de tamponare scazuta din astea rezulta flora bacilus bifidus;
b) prezenta Ig in lapte (aliment biologic viu): IgM,. IgG, IgA
c) Interferon
d) Compelemnt seric
e) Limfocite B, Limfocite T
f) Macrofage 90%
g) enzime, lactoferine, lisozim
-contine vitamine si enzime este adica un aliment viu
-e steril, ieftin, comod
-cantitatea creste cu nevoile sugarului de la 70-200 ml
-experienta imuna a mamei se transmite copilului = circuitul enteromamar a lui Kleinemann
Anvantaje pt copil: -previne obezitatea la copil (mai multe grasimi la sfarsitul suptului care dau
senzatia de satietate); otita si diareea; moartea subita
Avantajele pt mama: -mentinerea siluetei 600-700 Kcal/zi
-echilibrare psihoemotionala
-amenorea de lactatie (metoda contraceptiva in primele 6 luni de viata)
-previne cancerul de san, de col uterin si de ovar
-creste legatura psihoemotionala intre copil si mama (scaderea riscului de
abandon)
-scade riscul de osteoporoza
-aspect economic 3-4 ori mai ieftin
-confort pt familie
Avantaje pt societate : Copii sanatosi

2
 5. Contraindicatiile alimentarii la san.
1. Cauze materne permanente: infectii severe septicemii, TBC, IC, IR;
-scleroza in placi
-neoplazi sau alte boli sistemice
-Mame cu Ag HBe, HBS, HIV
-boli psihice (ex. psihoza de lactatie)
-boli endocrine: tireotoxicoza, diabet dezechilibrat
-tratamente cronic medicamentoase urmate de mama: anticonceptionale,
chimioterapie, antiepileptice
2.Cauze materne temporare: -infectii acute: antibiotice contraindicate loate de mama (tetraciclina,
sulfamidele, metronidazol, chinolone (care poate opri cresterea la copil)
-mastita, ragade, mamelon ombilicat
3.Cauze copilului permanente: -intoleranta congenitala la lactoza; galactosemia; fenilcetonuria
4.Cauze infantile temporare: -icterul neonatal prin inhibitor al deconjugari laptelui matern (Pregnandiol)

6. Principiile diversificarii:
- Diversificarea se incepe cand sugarul se afla in plina stare de sanatate, la copilul eutrofic la 5-6 luni si
copilul prematur se va incepe de la varsta de 4 1/2luni
- Alimentele se vor introduce progresiv (1/saptamana), un aliment odata, iar cantitatea noului aliment sa
fie~ 30-50 ml/zi.
- Alimentele se vor adm cu lingurita (de silicon)
- Se va combate adaugarea zaharului
- Alimentele trebuiesc propose NU impuse- daca alim este refuzat nu se mai insista, reintroducand-ul
dupa 2-3 sapt
- Pana la aparitia dintilor, alimentele se vor administra pasate sau piureuri
-Sucul de fructe si legume nu este considerat aliment de diversificare (suc de mar si morcov se dau dupa
6-8 saptamani in cantitati mici cu lingurita, citrice nu se dau)
- Pana la 7-8 luni se vor oferi fainuri fara gluten (orez, porumb, tapioca); fainurile cu gluten (grau, orz,
ovaz, secara) se vor da dupa aceasta varsta, evitandu-se manifestarea precoce a celiakiei
-alimentatia dupa varsta de 3 ani este 3 mese /zi + 2 gustari
-capsuni, varza, mezeluri, linte, fasole uscata pana la 3 ani NU !!!
Diversificarea de incepe cu supa de legume, care va inlocui masa de la ora 12-14. Supa contine
radacinoase (pastarnac, telina, morcov, ardei gras, dovlecel). Piureul de legume va fi imbogatit caloric
cu ulei, cateva frunze de patrunjel sau marar.
- Carnea se va administra de 3-4 ori pe sapt,; masa de legume se va completa cu carne de pasare, vitel,
curcan, introduse progresiv cate 30g, crescand doza pana la 60-90g/zi. Carnea se va fierbe separat si se
va mixa.
Ora 10-11: introduce puireul de fructe (mar copt/ crud dat prin razatoarea de sticla, pere, caise, piersici)
Oul se introduce pe 6 luni jumate: se va fierbe tare 10min si se va da doar galbenusul simplu sau frecat
cu piureul de cartof (se incepe cu sferturi si se creste progresiv cantitatea max 2-3 galbenuse/saptmana)
Iaurtul se introduce dupa 7 luni
-dupa 7 luni se imbogateste cu faina de orez, ulei vegetal 3% pt calorii

-mar ras cu biscuiti si branza de vaci

-mamaliguta cu branza
-fainos cu lapte
-la 9 luni paine alba, perisoare de carne, papanasi, prajituri de casa
-altele: piure de fructe, legume, gemuri
3
- pe la 10-11 luni peste fiert (preferabil salau)
-produse omogenizate in borcanase – baby food 8-9 luni
Orar: 10:30 Mar ras
13:00 Supa zarzavat , Piure, Legume, Carne pasat
18:00 Fainoase cu lapte
21:00 Masa carne + fainoase

7. Ingrijirea nou-nascutului.
a. Sfaturi pt mama: propusa alimentatia la san.
b. Igiena mucoaselor si tegumentelor:
-spalare pe maini iniante de fiecare manipulare a copiilului
-la nivelul plicilor si regiuni inghinale este indicata spalarea cu apa fiarta si racita
-bondul ombilical se spala cu alcool de 70 grade
-mucoasa nazala cu ser fiziologic, iar restul mucoaselor cu apa fiarta si racita
-prima baie generala: apa trebuie sa fie de 38º C , temperatura camerei 24º C si in rest la 20-22º C.
-umiditatea in camera sa fie la 50-60%
-camera trebuie aerisita de 3-4 ori/zi
-evitarea aglomerari camera copilului (ex. vizite de catre rude multe)
-patul copilului trebuie pozitionatn int-o zona neutra a camerei : nu langa geam, nu langa usa sa nu fie
curent, nu fara soare si lumina, departe de curent
-copilul trebuie sa doarma pe saltea de iarba de mare si fara perna
-este scos afara prima oara dupa 2-3 saptamani de viata si tinut afara 15 minute, timpul creste
progresiv pana ajunge la 4 ore de stat afara
c. Diversificarea alimentatiei
d. Respectarea calendarului de vaccinari
e. Prezentare la medic la primele simptome de boala

8. Cauzele rahitismului carential.

Rahitismul este o boala dobandita, este o carenta a metabolismului fosfocalcic.
Cauzele cele mai frecvente: - aplicare incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vit D
- renuntarea la profilaxie dupa varsta de 1 an
- insorire insuficienta
- grad crescut de poloare
- regimuri alimentare dezechilibrate
- variatii individuale ale nevoilor de vit D

9. Diagnosticul pozitiv de rahitism.

Se pune pe baza tabloului clinic (craniotabes, bosele frontale, fontanela anterioara deschisa cu inchidere
tardiva si margini inmuiate, matani costale, santul submamar Harison, torace cu baza evazata, bratari
rahitice la maini, genu valg, genu var, eruptia dintilor intarziata, transpiratie, lipsa de Ca)
- investigatii biologice (hipocalcemie, hipofosfatemie, fosfataza alcalina crescuta, nivel crescut PTH,
nivel scazut al metab vit D)
- semne radiologice: intrazierea osificarilor nucleilor de crestere; demielinizarea accentuata, subtierea
corticalei, dedublari periostale, liniile de pseudofractura Looser-Milkman- zone rectilinii
radiotrasparenta, deformari si fracturi veritabile.
Radiografia pumnului- Distanţa radius şi cubitus - metacarp este mărită ;
4
 - Extremităţile distale ale celor două oase apar lăţite
(în “paletă”), concave (“cupuliforme”) aspect de cupă
cu margini festonate.
- Linia metafizară, concavă, neregulată, fierestruită;
- Nucleii de osificare : neregulaţi, şterşi, apar cu întârziere;
- Diafiza are structurată rarefiată.
. Membrele inferioare -Distorsionarea şi angularea oaselor
Calota craniană -Subţierea tăbliei osoas
Coloana vertebrală : Dublu contur al corpilor vertebrali
Torace : Mătănii, lărgirea coastelor

10. Tratamentul profilactic al rahitismului.

1) Din viata intrauterina -se face in ultimul trimestru de sarcina vitamina D de rutina 500 UI/zi
administrat zilnic, iar pe timpul iernii 1000UI/zi
-Calciu 1200mg zilnic.
2) Postnatal.
Se incepe din ziua 7-14 administrandu-se 2 pic/zi. (1pic- 400UI) pana la varsta de 1 an, apoi in lunile
care contin litera “R” se dau 2 pic/zi, iar in lunile de vara 1 pic/zi.
Se indica promovarea unei alimentatii sanatoase si expunere la soare 1-2 ore/ zi, capul fiind acoperit.

11. Tratamentul curativ al rahitismului.

Tratamentul curativ presupune asocierea a cel putin 2 semne clinice. Scheme terapeutice:
1. administrarea p.o. crescand doza la 2000-3000 Ui/zi, timp de 6-8 sapt apoi inca 6 luni, dupa care
se include in schema de profilaxie (sau pana la normalizarea fosfatazei alcaline)
2. formele grave:- 100.000Ui Vit D i.m., 3 doze la interval de 3 zile. Dupa 30 de zile de mai
administreaza 200.000Ui, apoi schema profilactica p.o

12. Complicatiile rahitismului acut si cronic.

1. Complicaţii neinfecţioase (cronica)
- tetania rahitogenă,
- deformaţii osoase cu sechele funcţionale (coxa vara, genu valgum / recurvatum) şi chiar
apariţia de fracturi în os patologic;
- retardul creşterii staturale până la nanism rahitic;
2. Complicaţii infecţioase (acute)
Plămânul rahitic favorizează infectiile (bronşită, pneumopatii) şi atelectazia pulmonară (în
formele cu deformări toracice severe

laringospasm
convulsii hipocalcemice până la tetanie.

5
 13. Profilaxia anemiei feriprive la sugari.
La sugarul prematur (<2500g) profilaxia se incepe de la varsta de 2-3luni, 1-2 mg/kg/zi Ferrum
Hausmann picaturi (4 picaturi)
La copilul eutrofic (>2500g), profilaxia se incepe de la varsta de 6-12 luni, 0,5-1 mg/kg/zi.

Impreuna cu o alimentatie naturala si imbogatita fier sau alimete care contin fier: galbenusul de ou,
carne, rosie, ficat, cereale cu fier

14. Bronsiolita acuta - etiologie.

Este produsa de virusul sincitial respirator (50-90%), adenovirusuri, v. Paragripale, rar Mycoplasma si
Chlamydia

15. Bronsiolita acuta – diagnosticul pozitiv.

Se pune pe tabloul clinic: - sindrom bronhoobstructiv de intensitate variabila
- febra moderata 38-39
- tuse iritativa, emetizanta
- dispnee expiratorie
- tiraj intercostal, expir mult prelungit
- wheezing
- raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate
- crize de apnee la sugarii mici- fostii prematuri
Investigatii de laborator: hemoleucograma v.n; izolarea virusului in secretiile nazofaringiene, prin PCR
sau culturile (nu fac parte din investigatii obisnuite.)
Pulsoximetria – hipoxemie SaO2 < 92%
Gaze sanguine – acidoza si hipercapnie
Radiografia toracica: hipreinflatie- transparenta pulmonara crescuta, coaste orizontalizate, spatii
intercostale largite, aplatizarea cupolei diafragmatice, cresterea dim cutiei toracice antero-posterior in
proiectie laterala.

16. Bronsiolita acuta – diagnosticul diferential.

- Bronhopneumopatia baceriana
- aspirarea de corpi straini
- astm bronsic
- tuse convulsiva
- reflux gastro-esofagian
- fibroza chistica
- insuficienta cardica congestiva

17. Bronsiolita acuta – tratament.

La domiciliu: - hidratare adecvata;
- umidifierea aerului
- combaterea febrei: ca mijloace simple de combatere a febrei se poate folosi: scoaterea
imbracamintei, aerisirea camerei, suplimentarea cu lichide, apoi:
- Acetaminofen: 50 mg/kg/zi in 4 prize
- Ibuprofen: 20-40 mg/kg/zi in 3 prize
6
 - impachetari hipotermizate; bai hipotermizate
- combaterea tusei
- fluidificarea secretiilor utilizand nebulizarile pe masca cu Adrenalina
1‰ - 0.3 - 0.5 ml/kg/doza utilizata cu 3-4 ml ser fiziologic.
Ventolin sirop 2mg/5ml – 0,15 mg/kg/doza
- antibioticoterapia nu este necesara
Indicatii pentru internare: varsta < 2 luni; prematur; lipsa de complianta a familie; dificulatate de
alimentare; polipnee; cianoza; criza de apnee
- oxigenoterapia, pulsoximetria
- tratament cu antibiotice cu spectrul larg: sunt utilizare in cazurile foarte severe
(„toxicee”), la sugari febrili < 3 luni, la prematuri, MCC cu sunt stg-dr, imunodepresie, stare
precara de nutritie. Se poate utiliza o beta-lactamina: Ampicilina 150-200 mg/kg si un
aminoglicozid: Gentamicina: 5-6 mg/kg. Ca alternativa se poate utiliza Cefalosporine gen I
(Cefazolin) dau gen II (Cefaclor, Cefuroxim): 50-80 mg/kg/zi divizate la 12 ore p.o. sau
Claritromicina (Klacid) 15 mg/kg/zi divizat in 2 prize sau Augmentin 40 mg/kg/zi
Administrarea lor se face cu prudenta pe o perioada scurt de 2-3 zile pana la confirmarea
etiologie. Daca este de etiologie virala antibioticoterapia se opreste.
ATENTIE la alergia de tip imediat la betalactamine

- tratamentul bronhodilatator: este mai putin eficient decat in astmul bronsic. Obstructia
bronsica este datorat edemului. Salbutamol 0,15 mg/kg/doza initial in 20 de min, apoi in primele
3-4 ore si apoi la 4-6 ore.
- Adrenalina 1 ‰ (1mg/ml)– electie: 0,3- 0,5 ml/kg/doza, max 2,5 ml
- adrenalana racenica 0,25-0,5 ml in sol 2-2,5‰ care se dilueaza cu 2-3
ser fiziologic
- corticosteroizii nu amelioreaza prognosticul
dexametazona 8mg/ml- 0,5 mg/kg/zi
- dupa varsta de 4 ani se poate adm Fluticazona sol pt nebulizari 50 micrograme/2ml
- tratamentul antiviral: Ribavirina sol pt nebulizare 20 mg/ml, aerosoli 12-18 ore/zi, 3-7 zile

18. Aportul zilnic recomandat in sarcina si alaptare.

Nevoile energetice si plastice in timpul sarcinii sunt crescute pentru a satisface nevoile cresterii fatului si
ale mamei.
In timpul sarcinii nevoile cresc la 30-40 kcal/kg/zi, reprezentand 2500-3000 kcal/zi repartizat astfel:
- 50-60% glucide,
- 20-25% lipide
- 15-20% proteine.
In primul trimestru de sarcina nevoia de proteine este de 80-100 g/zi , din care 2/3 vor fi de origine
animala. Apotul glucidic va creste la 5-6 g/kg/zi (300-350g/zi)
Un rol importat il mai detine si aportul de minerale: Ca, Na si Fe. Un aport de: 6g/zi de Na
- 1,6g/zi de Ca
- 15 mg/zi de Fe.
Aceste nevoi pot fi asigurate printr-o dieta echilibrata care sa contine produse de carne, oua si lapte.
In sarcina mai cresc si nevoile de Mg, P, Co, Cu, I dar si vitamine ca: C, B1, B2, B6, PP, B12 si de acid
folic, fibre nevoi ce pot fi satisfacute printr-o alimentatie care sa contina: carne, lapte, derivate de lapte,
oua, legume, fructe.
Doza recomandata de ac folic este 0,4 mg/zi.
Alimentatia mamei care alapteaza trebuie sa fie una echilibrata in principii nutritive.
7
Prepararea alimentelor sa fie cat mai simpla: carne si legume fierte, salate, legume.
Se va evita excesul de dulciuri (ciocolata), alimente condimentate, grasimi, prajeli, excesul de sare,
cafea, fumatul. Nu se vor consuma alimente care schimba gustul laptelui precum usturoiul si mustarul.
Nu se va alapata in conditiile unei diete de slabire.
Secretia lactata: - nu creste daca se face exces de proteina
- excesul de grasimi poate scadea secretia
- poate scadea prin excesul de lichide prin interventia hormonului antidiuretic.
Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata.

19. Aportul nutritiv in sarcina.

In timpul sarcinii nevoile cresc la 30-40 kcal/kg/zi, reprezentand 2500-3000 kcal/zi repartizat astfel:
- 50-60% glucide,
- 20-25% lipide
- 15-20% proteine.
In primul trimestru de sarcina nevoia de proteine este de 80-100 g/zi , din care 2/3 vor fi de origine
animala. Apotul glucidic va creste la 5-6 g/kg/zi (300-350g/zi)
Un rol importat il mai detine si aportul de minerale: Ca, Na si Fe. Un aport de: 6g/zi de Na
- 1,6g/zi de Ca
- 15 mg/zi de Fe.
Aceste nevoi pot fi asigurate printr-o dieta echilibrata care sa contine produse de carne, oua si lapte.
In sarcina mai cresc si nevoile de Mg, P, Co, Cu, I dar si vitamine ca: C, B1, B2, B6, PP, B12 si de acid
folic, fibre nevoi ce pot fi satisfacute printr-o alimentatie care sa contina: carne, lapte, derivate de lapte,
oua, legume, fructe.

20. Diagnosticul pozitiv in pneumonia comunitara.

Se pune pe tabloul clinic: care este variabil dupa varsta si stare de imunocompetenta
- febra
- tuse productiva
- semne variabile: durere pleurala, dispnee, tulburari de constienta
- la batrani poate mina un AVC cu alterarea starii de constienta, tahicardie,
tahipnee.
- ascultator: ralui crepitante / subcrepitante
Date de laborator: leucocitoza/ leucopenie
Radiologic: opacitate lobara in cazul pneumoniei cu pneumococ
- interstitiala- Mycoplasma
- multilobulara sau cavitara.
Exceptional diagnosticul pozitiv de pneumonie comunitara – fara modificari radiologice.

21. Etiologia pneumoniilor comunitare.

1. Virala: adenovirus, v. gripal A si B, V. sincitial respirator (VSR), v. paragripale, herpes si CMV
(la imunodeprimati)
2. Bacteriana: S. Pneumoniae. H. Influentzae, S, auresus, Moxerela cataralis, G negativ
3. Germeni atipici: Mycoplasma, Chlamydia, Legionella, Coxiella Burneti
4. Anaerobi: Pseudomonas, Serratia, Citrobacter, Bacteroides spp
5. Cauze rare: fungi, paraziti.

8
 22. Factorii de risc in pneumoniile nozocomiale.
- diagnosticarea si tratamentul tardiv
- varsta > 60 de ani
- tahipnee
- hipotensiune
- temperaturi extreme
- diabet zaharat
- cancer
- bacteriemie
- leucopenie
- infiltrate multilobulare sau progresive
- factorii socio-economici

23. Tratamentul pneumoniei comunitare.

Diagnosticul etiologic- doar 30-50% din pneumoniile comunitare
- a scazut incidenta S. Pneumoniae
- a crescut incidenta germenilor atipici
- a crescut rezistenta germenilor producatori de beta-lactamaza:20-40% pentru H. Influenzae si 100% pt
Moraxella.
In cea mai mare parte a cazurilor terapia antibiotica este empirica, bazata pe exaluarea contextului
clinic si a factorilor de risc.
Tratamentul antibiotic in ambulator:
1. pacienti anterior sanatosi netratati si antibiotice in ultimele 3 luni:
- macrolide- Claritromicina 500 mg x 2/zi, timp de 7 zile, sau Azitromicina 500 mg/zi, 3-
5 zile; Roxitromicina 300mg x 2/zi – 7 zile
2. comorbiditati sau tratament in ultimele 3 luni:
- fluorochinolone: Moxifloxacina 400 mg/zi, Gemifloxacina 320 mg/zi, Levofloxacina
750 mg/zi sau
- beta-lactamaze: Amoxicilina 1 g x 3/zi, Amoxicilina/ Clavulanata 1-2 g x2/zi
3. alternative: - cefalosporine (Ceftriazona 1-2 g iv, Cefuroxim 500 mg x2/zi) + macrolide

Tratament antibiotic in spital:

- fluorochinolone: Moxifloxacina 400 mg/zi oral/iv, Gemifloxacina 320 mg/zi,
Levofloxacina 750 mg/zi, oral/iv sau
- Cefotaxim 1-2 g iv la 8 h; Ceftriaxona 1-2 g iv la 8 h; Ampicilina 1-2 g iv la 4-6h
+ macrolide po/iv Claritromicina 500 mg x2/zi sau Azitromicina 1 g initial apoi 500 mg/zi.

9
 24. Diagnosticul pozitiv in IMA.
Dg pozitiv in IMA se pune pe baza:
- Tablou clinic
- Detectia necrozei cardiace
- Concentratia enzimelor cardiace in sange
- Modificari EKG
- Metode imagistice ( ecocardiografía, ventriculografía de contrast, scintigrafia miocárdica)
- Examen morfopatalogic
Semne clinice ischemie: durere, modificari ale TA( hTA mai rar HTA), fenomene digestive (greata,
varsaturi, diaree, sughit), palpitatii, dispnee ( secundara insuficientei ventriculare stg.), manifestari
neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar), astenie fizica, hiperpirexie.
Caracteristicile durerii in IMA:
- factori precipitanti: efort fizic intens, stres, hipoglicemie, infectii respiratorii, alergii, hemoragii,
AVC
- localizare: retrosternala, retroxifoidiana, epigástrica, precordial
- iradiere: umar sau membru superior stg, umeri si brate bilateral, interscapulovertebral, la baza
gatului, mandibula, epigastru
- carácter: strivire, apasare, constrictie, arsura
- durata: zeci de minute, un cedeaza la nitroglicerina, alti nitrati, analgezice uzuale.
Ex fizic: bolnav anxios, agitat, paloare, tegumente reci si umede, transpiratii, puls bradicardic sau
tahicardic regulat sau neregulat, raluri subcrepitante in IVS, wheezing in IVS, tuse cu hemoptizie in TEP
sau EPA.
Detectia necrozei miocardice. Necroza miocárdica duce la aparitia in sange a unor proteine eliberate
de miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza (CK), fractiunea MB a
creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH). Meakerii biochimici sunt utili pt diferentierea anginei
instabile de IM nonQ.
Modificarile EKG ( unde T ascutite, ST supradenivelat, aparitia undei Q, inversarea undei T) apar din
primele ore ale debutului IM si se mentin mai multe zile . 20-30% din IMA post sau subendocardic
evolueaza fara modif EKG, deci un traseu EKG relativ normal in contextul unui tablou clinic
caracteristic un exclude posibilitatea IMA.

25. Tratamentul in IMA

Obiective:
- prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara fara puls, disociatia
electromecánica, asistolia)
- Reperfuzarea coronariana precoce in primele 4-6 ore
Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza: pozitia bolnavului (decubit dorsal), interzicerea efectuarii
oricarei miscari , se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa, psihoterapie.
Daca se instaleaza stopul cardio resp se vor initia imediat manevrele de resuscitare.
Daca exista posibilitatea efectuarii unui EKG care confirma dg de IMA sunt necesare doua actiuni:
prinderea unei linii venoase, asigurarea monitarizarii bolnavuluia urmatorilor cinci parametrii:
intensitatea durerii toracice, alura ventriculara, TA, aparitia aritmiilor cardiace, ventilatia pulmonara.

- Combaterea durerii: fortral 30mg iv, mialgin 20mg im/iv, morfina 5-10mg sc/im
- Oxigenoterapie 4-6l/min
- Nitroglicerina 0.5mg sl la fiecare 5 min sau PEV 10microg/min sub control TA
10
 - Aspirina 150-250mg / clopidogrel 75mg/zi ( in caz de intoleranta la aspirina)
- Betablocant (metoprolol 5mg in bolus IV/ 50mg po sau atenolol 5mg IV/ 25mg po)
- Daca dg este cert si nu exista contraindicatii majore se incepe tratamentul trombolitic, de
reperfuzie, cu streptochinaza 500000 ui dizolvate in 50ml ser glucozat 5% IV timp de 30 minute
apoi 100 000ui/ora in PEV lenta
- Tratament anticoagulant cu: heparina 5000ui in bolus IV urmat de o perfuzie de 1000ui/ora sub
control timp de protrombina sau enoxaparina 20mg/zi sc/ deltaparina 2500ui/zi sc ( heparine
fractionate mai usor de administrat si de controlat)
- Se mai pot folosi blocante ale canalelor de calciu si IEC care pot reduce mortalitatea dc sunt
adminístrate in primele ore de la debut.
- Statine ( scad mortalitatea cu 50%)

Tratamentul complicatiilor : al tulburarilor de ritm( xilina1mg/kg corp in bolus IV urmat de

PEV2-4mg/min sau amiodarona 0.25-0.5 mg iv lent in 15 min), trat insuficientei de pompa ( IVS
– furosemid 20-40mg iv, nitroglicerina si dobutamina PEV)

26.Tratamentul in EPA
- urgenta majora care trebuie internata cat mai repede in spital
Initial in formele necomplicate:
- bolnavul va fi asezat in pozitie semisezanda cu picioarele atarnand pe marginea patului ( pt a reduce
intoarcerea venoasa)
- oxigenoterapie 6-8l/min
- furosemid iv 20-120mg
- nitroglicerina 2 pufuri sau 1cp sl
Daca fenomenele recidiveaza:
- Daca TA >80mmHg se continua cu PEV cu nitroglicerina 1mg/ora iar la nevoie doza poate
creste pana la 2-3mg/ora
- Morfina 5-10mg iv
- Digoxin 0.25-0.50 mg iv
In caz de soc cardiogen :
- Dobutamina 5mcg/kg/min (doza poate creste progresiv pana la 20mcg/kg/min)
In caz de detresa respiratorie sau de pierdere a cunostintei:
- Intubatie traheala si respiratie asistata

27. Tratamentul in colica renala.

In colica renala dupa precizarea dg se recomanda repausul la pat si se urmaresc cateva obiective:
Suprimarea durerii prin:
- Mijloace fizice : aplicatii locale de caldura in regiunea lombara ( sticle cu apa calda, perna
electrica, comprese fierbinti, bai fierbinti)
- Analgetice pirazolonice: algocalmi IM, novalgin IV
- Analgetice de tipul pentazocin ( Fortral)
- Spasmolitice cu actiune neurotropa anticolinergice: atropine, scobutil IV lent
- Spasmolitice cu actiune musculotropa: papaverina IV sau IM
- Spasmoalgetice cu actiune predominant neurotropa: scobutil compus, piafen
- Morfina si dervati ai ei
Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica
Prevenirea recidivelor colicii: scobutil compus/ scobutil + algocalmin
11
Tratamentul ulterior al litiazei renale va fi adaptat in functie de compozitia calculului, starea rinichiului
litiazic si al celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei
acestuia.

28. Urgente HTA – enumerare.

Cresterea simptomatica a TA >220/130mmHg asociata frecvent cu semne de suferinta a organelor tinta
Cele mai frecvente situatii intalnite sunt:
- Encefalopatia hipertensiva ( cefalee, confuzie, somnolenta, agitatie, tulb de vedere, convulsii,
coma)
- Hemoragia meningocerebrala (deficit motor, semne meningeale, alterarea starii de constienta)
- Eclampsia/ preeclampsia
- Edem pulmonar acut (dispnee, ortopnee, tuse, anxietate, agitatie, transpiratii intense, tegumente
reci si palide, cianoza extremitatilor si a buzelor)
- IMA
- Disectie de aorta
- Salt tensional sever simptomatic dupa: intreruperea tratamentului, supraincarcare volemica,
traumatisme cerebrale

29. Principalele clase de medicamente in HTA.

1.Diuretice :
- tiazidice : hidroclorotiazida (nefrix) – 12.5- 25mg/zi(CI acid uric mare,DZ)
- de tip tiazidic : indapamida 1.5 – 2.5mg/zi
- de ansa: furosemid 20-40mg/zi
- antialdosteronice: spironolactone 25-50mg/zi
2. Betablocante :
- necardioselective: propranolol (80-240mg/zi) / sotalol (10-20mg/zi)
- cardioselective: metoprolol (100-200mg/zi), atenolol (100-200mg/zi), betoxalol, acebutolol
- cu actiune vasodilatatoare: carvedilol( 6.25-50mg/zi), nedivolol, labetalol
3. IEC : captopril, enalapril (20-40mg/zi) ; perindopril ( prestarium 4-8mg), lisinopril, ramipril
4.Inhibitori ai sistemului renina- angiotensina- aldosteron: telmisartan, losartan(50-100mg/zi),
valsartan(80-160mg/zi)
5. Blocanti canale de Ca:
- dihidropiridinice: nifedipina, nicardipina, felodipina, amlodipine
- nonhidropiridinice: verapamil(120-240mg/zi), diltiazem (180-240mg/zi)
6. Medicamentele antiHTA de tipul: inhibitori adrenergici cu actiune central( metildopa, clonidine,
rezerpina), vasodilatatoare directe musculotrope (dihidralazina, minoxidil, diazoxid, nitroprusiat de Na)
sunt in present rezervate tratarii urgentelor HTA in spital si nu se mai utilizeaza in trat cronic al HTA
datorita efectelor adverse importante pe care le prezinta.

30. Factorii de risc in HTA.

- Factori genetici
- Varsta peste 60 de ani
- Sexul, barbati si respectiv femei dupa menopauza
- Fumatul
- Consumul crescut de sare
- Consumul crescut de alcool
12
 - Sedentarismul
- Stresul psihic
- Obezitatea
- Ateroscleroza
- Diabetul zaharat
- Diateza urica

31. Complicatiile in HTA

1. Complicatii cardiovasculare:
- insuficienta ventriculara stanga,
- boala coronariana,
- aritmii cardiace
- Anevrismul de aorta
- Disectia de aorta
- Tromboze

2. Complicatii cerebrale:
- Tulburari de circulatie cerebrala
- Ischemie cerebrala
- Tromboza cerebrala
- Hemoragie cerebrala
3. Complicatii renale:
- Nefroangioscleroza
- Insuficienta renala cronica

32. Stadializare HTA.

Stadiul I
- Uneori evolueaza asimptomatic
- Alteori bolnavii acuza simptome nespecifice, cefalee occipital, astenie fizica, ameteli, fosfene,
scotoame, vajaituri, palpitatii
- TA este oscilanta
- Nu prezinta semne de afectare a organelor tinta
- EKG si ex radiologic al cordului ofera relatii normale
- Fundul de ochi este normal sau cu spasme arteriale
Stadiul II
- La semnele anterioare se adauga semne de afectare a organelor tinta, EKG arata semne de
suprasolicitare a ventricolului stg
- Ex radiologic arata o hipertrofie a VS
- TA este constant crescuta, fundul de ochi arata semne de angioscleroza, semnul sarmei de cupru
Stadiul III
- Semnele de visceralizare se accentueaza, apar semne de cardiopatie hipertensiva, dispneea se
accentueaza, apar dureri anginoase, astmul cardiac si chiar EPA, apar semne de insuficienta
renala cu hipostenurie si nicturie
- Apar semne de afectare nervoasa, semne de encefalopatie hipertensiva, AVC tranzitorii si AVC
majore
- EKG arata o deviatie spre stanga, ex radiologic arata o HVS, TA este permanent crescuta, FO
arata hemoragii punctiforme exudate, edem macular, edem papilar
13
33. Principalele deosebiri intre DZ1 si DZ2.

Caracteristici   Tip 1  Tip 2 

Varsta de debut  Mai ales <20 ani  Mai ales>40 ani 
Antecedente ereditare  10%  30% 
ereditatea  30‐50% la monizigoti  90% la monozigoti 
Substratul genetic  HLA‐DR3 si DR4  Polygenic 
Mecanisme autoimune  prezente  Absente 
obezitatea  absenta  >80% prezenta 
insulinemia  hipoinsulinism  hiperinsulinism 
Sensibilitatea cel beta  normala  Scazuta 
Tendinta la cetonemie  marcata  Absenta 
Tratament oral  ineficient  eficient 
Tratament cu insulina  obligatoriu  optional 
Sensibilitatea la insulina  normala  scazuta

34. Complicatiile in DZ
1. Complicatii acute: coma acidocetozica, coma hiperosmolara, coma lactacidemica, coma
hipoglicemica, infectii cutanate, infectii urinare, infectii bucodentare
2. Complicatii cronice: glomeroloscleroza, retinopatia diabetica, arteriopatia diabetica, neuropatia
diabetica, gangrene, piciorul diabetic, cardiopatia diabetica, dermatopatia diabetica, steatoza hepatica
Complicatii vasculare ale DZ
Microangiopatia diabetica: nefrita diabetica, retinopatia diabetica, neuropatia diabetica
Macroangiopatia diabetica: miocardiopatia diabetica, angiopatia cerebrala, arterioaptia membrelor
inferioare, gangrena diabetica

35. Semne clinice de decompensare parenchimatoasa in ciroza hepatica.

Decompensarea parenchimatoasa se datoreaza afectarii functiei hepatice ca urmare a reducerii masei de
celule hepatice. Manifestarile decompensarii parenchimatoase sunt: denutritia, icterul, febra, stelutele
vasculare, sindromul hemoragipar, feminizarea, hipertrofia parotidiana, tulburarile trofice ale unghiilor,
hipocratismul digital, contractura Dupuytren si sindromul hyperkinetic.

36. Semne clinice de decompensare vasculara in ciroza hepatica.

Hipertensiunea portala se manifesta cand presiunea portala depaseste 10mmHg.
Manifestarile hipertensiunii portale sunt: splenomegalia, circulatia colaterala abdominala, varicele
esofagiene, gastropatia portal – hipertensiva, varicele ano-rectale si colonice.
Ascita si encefalopatia hepatica (feteor, asterix, confuzie, coma) sunt consecinta atat a decompensarii
parenchimatoase cat si a decompensarii vasculare.
Alte manifestari in ciroza hepatica sunt: afectarea renala( scleroza glomerulara, nefropatia cu IgA,
glomerulopatia crioglobulinemica), crampele musculare, steatoreea, durerile abdominale, ulcerul peptic,
litiaza biliara.

14
37. Investigatii paraclinice in ciroza hepatica
- transaminazele sunt deseori putin crescute sau normale in ciroza hepatica pura; in ciroza
alcoolica TGO>TGP, TGO/TGP=2
- fosfataza alcalina 2xN
- bilirubina serica N
- gamaglobulinele serice cresc la valori de peste 3g/100ml
- hipergamaglobulinemie policlonala mai rar multiclonala(in special IgG)
- albumina serica scade; timpul protrombina creste ( marker biologici de accentuare a insuficientei
hepatice)
- anemie normocitara/ microcitara si hipocroma/ macrocitara/ hemolitica
Testele imagistice:
- ecografia hepatica poate evidentia: steatoza hepatica, fibroza, diametrul VP, viteza de flux in
circulatia portal, permite aprecierea diametrelor ficatului, lobul caudat este marit fata de lobul
dr., evidentiaza splenomegalia, ascita si hepatocarcinomul (are rol in dg hipertensiunii portale)
- tomografia computerizata arata diametrele ficatului, marirea lobului caudat, suprafata neregulata
a ficatului, steatoza, ascita, splenomegalie, hipertensiunea portal
- EDS evidentiaza varicele esofagiene, gastropatia portal hipertensiva, permitand si evaluarea
riscului de sangerare prin aprecierea gradului de dezv al varicelor.
- Ecografie + determinarea alfa-fetoproteinei la 6-12luni la cei cu ciroza asociata cu VHB, VHC
pentru riscul de carcinom hepatocelular
- Punctie biopsie hepatica dirijata ecografic sau laparoscopic - confirma dg. Biopsia este utila in
fazele incipiente , in fazele avansate este de evitat datorita riscului mare de sangerare.

38. Cauzele anemiei din ciroza hepatica.

- Anemia este comuna si obisnuit normocitara in ciroza hepatica.
- Sangerarile cronice gastrointestinale dau anemie microcitara hipocroma
- Deficitul de folati din alcoolism – anemie macrocitara
- Hipersplenism – anemie hemolitica/ pancitopenie
- Alcoolul poate avea efect direct asupra supresiei medulare determinand uneori pancitopenie.

39. Complicatiile cirozei hepatice:

- Hemoragie acuta prin rupture esofagiana
- Infectiile
- Encefalopatie hepatica
- Sindromul hepatorenal/hepatopulmonar
- Hipersplenism
- Carcinomul hepatic
- Coagularea intravasculara diseminata
- Tromboza venei porte
- Tulburarile hidroelectrolitice si acidobazice

40. Profilaxia hipertensiunii portale si a encefalopatiei portale.

Profilaxia hipertensiunii portale: - vasodilatatoare de tip betablocant, mai folosit fiind
propanololul, administrat in doze cat mai mari, avand grija ca frecventa cardiac sa nu scada sub
60batai/min

15
 Prevenirea encefalopatie portale va presupune administrarea de lactoza care sa previna
constipatia si tratamentul cu neomicina care sa previna inmultirea florei bacteriene intestinale.

41. Tratamentul cirozei hepatice

Nu exista un tratament specific pentru ciroza hepatica. Se pot administra hepatotrofice, aminoacizi,
vitamine, vor fi evitate medicamentele hepatotoxice.
1. Tratament igienodietetic: evitarea eforturilor fizice mari, repaus la pat de 14 ore/zi, evitarea
alcoolului, regim alimentar normal si aport protidic (75-100g/zi iar in caz de encefalopatie
hepatica 60-80g/zi))si de vitamine corespunzator
2. Tratamentul medicamentos urmareste combaterea procesului de fibroza: colchicine
0.6mg/2ori/zi, corticoizi ( ciroze autoimune), interferon (ciroze postvirale).
3. Tratamentul complicatiilor:
- Anemia macrocitara- acid folic 1mg/zi po; anemia feripriva – sulfat feros 0.3g (capsule
enterosolubile1x3/zi, dupa mese)
- Ascita:repaus la pat, regim alimentar hiposodat cu 2g sare/zi, spironolactona/ furosemid/
paracenteza ( pentru fiecare litru de lichid extras se va administra 3-6g de albumina umana
desodata)
- Hemoragia prin efractia variceala esofagiana – procedee de sclerozare variceala sau bandarea
variceala prin EDS + reechilibrare h-e, transfuzie de sange, masa eritrocitara sau plasma
proaspata congelata.
- Somatostatina IV in bolus in 60min cu o rata de 10mcg/min si octeoctridul 25mcg/min in
primele 48ore poate avea effect comparative cu procedeele endoscopice.

16