NUTRIŢIA ŞI ALIMENTAŢIA

Nevoile energetice la copil (Kcal /Kg /zi)

Necesarul energetic: energia adecvată pt.asigurarea cheltuielilor energetice
totale,care permite menţinerea funcţiilor fiziologice,creşterea şi starea optimă de
sănătate

- sugar: 100-120 (0-3 luni*: 120; 3-6 luni:110; 6-12 luni 100)
- copil mic:90
- preşcolar: 80
- şcolar: 50-60

*în primele zile de viaţă : 80

1
 Componentele nevoii energetice (Kcal /kg /zi)

Nevoi energetice Sugar Şcolar

1. Nevoi de întreţinere 75 35
- metabolism bazal 55 25-30
- nevoi de funcţionare 20 9
ADS 10 4
excreta 10 5

2.Nevoi de aprox.20 aprox.10

termoreglare
3. Activitatea fizică 10-20 15-25 (50-80)
4. Nevoi de creştere 35-40 1-2 (creşte la pubertate)
Total 80-120 50-60

2
FACTORII NUTRITIVI
- apa
- proteine (P)
- lipide (L)
- hidrocarbonate (HC)
- vitamine
- minerale (macroelemente, oligoelemente)
- fibre alimentare

Necesarul energetic este asigurat prin P, L, HC

Valoarea calorică 1g P: 5 kcal, 1g L: 9 kcal, 1g HC: 4 kcal
3
APA
- rol plastic, vehiculant, termoreglare
- conţinutul de apă al organismului: embrion 90%,
nou-născut 75% (e.c.40%, i.e.35%); sugar 70%
(e.c.30%, i.c.40%); copil 65%; adult 60%,
(e.c.25%, i.c.35%)

- necesarul de apă: 1,5 ml pt.o calorie consumată;

dacă raportăm la greutatea corporală, necesarul
scade cu vârsta

4
 Necesar de apă (ml /Kg /zi)

Nou născut primele 3 zile 60-80

după 3 zile 100-140
Sugar 1-3 luni 180-200
3-9 luni l60
9-12 luni 130
Copil 1-3 ani 100
3-6 ani 80
Şcolar 60
Adult 40-50
5
Formulă de calcul pt necesar hidric

-copiii pînă la 10 kg: 100 ml/kg/zi

-peste 10 kg: 1000 ml + 50 ml/fiecare kg peste 10 kg
+ 20 ml/fiecare kg peste 20 kg

6
PROTEINE
- rol plastic: structuri celulare, Hb, hormoni, factori
imunitari etc.
- menţinerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
- dispozitivul contracţiei musculare
- codificarea informaţiei genetice

7
Recomandările clasice
- sugar: 2-2,5 g/kg/zi
(prematur 3,5
g/kg/zi)
- 1-3 ani: 2 g/kg/zi
- 3-6 ani: 1-2 g/kg/zi
- 9-11 ani 1 g/kg/zi
8
- sursa: animală şi vegetală
- digestia → oligopeptide, aminoacizi *
- rolul enzimelor pancreatice
- ficat: sinteză de proteine

*aminoacizii semiesenţiali şi neesenţiali pot deveni esenţiali în

anumite circumstanţe(ex cisteina la nou născut, arginina şi tirozina
în hepatopatii, glutamina în nutriţia parenterală totală)

9
LIPIDE
- sursa cea mai importantă de energie
- vehiculant pt.vitamine liposolubile
- influenţează gustul alimentar, saţietatea
- structura membranelor celulare
- precursor hormonal

- sursa: animală şi vegetală

Aprox.98% din lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride
(3 molecule ac.graşi+ 1moleculă glicerol)
Ac.graşi esenţiali:ac.linoleic şi linolenic(polinesaturaţi,cu lanţ lung)

10
Nevoi cantitative
sugar: 4-5 g/kg/zi
1-3 ani: 3-4g/kg/zi
3-6 ani: 2-3 g/kg/zi
şcolar: 2 g/kg/zi

- acidul linoleic trebuie să reprezinte 4-10% iar acidul linolenic 1-2%

din raţia calorică zilnică(dezvoltarea creierului şi ochiului)

11
HIDRAŢII DE CARBON

- sursa de energie cea mai prompt disponibilă

- rol structural şi stocarea rezervelor energo-calorice
- depozit în ficat ca glicogen

- Lactoza( pricipalul HC în l.m. şi l.v.):sinteza galacto-cerebrozidelor

- Oligozaharidele în l.m.:stimularea bifidobacteriilor
- Polimerii de glucoză:substituenţi de lactoză
- Fibrele vegetale(HC nedigerabili):sănătatea intestinală

12
Nevoi cantitative
sugar: 12 g/kg/zi
copil mic: 12 g/kg/zi
3-6 ani: 10 g/kg/zi
şcolar: 8g/kg/zi

- nou născut cu greutate mică la naştere: 18-24 g/kg/zi

- surse vegetale (fructe, legume, cereale)
animale (lapte, viscere)

13
 Ponderea procentuală a principiilor alimentare în
realizarea aportului caloric zilnic

Vârstă Nou-născut,sugar mic Sugar mare,copil

Proteine 15 % 10 – 12 %

Lipide 50 % 35 %

Glucide 35 % 55 %

14
VITAMINE
- sunt componente organice necesare pentru
catalizarea metabolismului celular
- cu mici excepţii: nu pot fi sintetizate în organismul
uman
- clasificare
• liposolubile: stocate în ficat (A,K), în ţesut grăsos şi
muşchi (D,E)
• hidrosolubile: B, C

15
Deficit vitaminic (hipovitaminoze)
- insuficienţă de aport
- malabsorbţie
- antivitamine sau substanţe competitive
- catabolism crescut în boli cronice

Exces de vitamine
- aport excesiv (medicamentos!)
- se semnalează numai la anumite vitamine

16
 Caracteristicile vitaminelor liposolubile
Vitamină Sursă Rol Necesităţi zilnice
A margarină, ficat (pentru - componentă a nou născut 1500 ui
retinol), legume verzi şi pigmenţilor retinei. sugar 2000 ui
galbene, fructe galbene - formare şi copil 5000 ui
(pentru caroten). maturizare epitelii.
- stimulează
apărarea imunitară.

D sinteza în piele sub efectul -reglarea 500-1000 ui

uw; lapte, unt, ulei, gălbenuş
de ou, peşte
E uleiuri vegetale
(seminţe mici, cereale,
legume verzi)
metabolismului Ca şi
P.
- antioxidant asupra Sugar 4-5 ui
lipidelor din copil mare 5-10 ui
membranele celulare.

K uleiuri vegetale, legume Sinteza şi activarea nou născut 1 mg

verzi, lapte, ficat de porc, factorilor de /Kg
varianta K2 este sintetizat în coagulare II, VII, IX,
colon X. 17
 Caracteristicile vitaminelor hidrosolubile
Vitamină Sursă Rol Necesităţi zilnice

B1 tiamina ficat, carnea, cereale nedecorticate, Component al carboxilazei (implicat sugar: 0,5 mgcopil: 1-2 mg
drojdia de bere. în metabolism glucidic, protidic şi
lipidic)

B2 riboflavin ficat, carne, lapte, ou, legume verzi Component al flavoproteinelor sugar: 0,5 mg
(procese oxidative celulare) şi al copil: 1-2 mg
pigmentului retinian

B3 niacin,acid nicotinic (PP ) ficat, carne, legume verzi, alune. Poate fi component al coenzimelor I şi II sugar: 5-10 mg
sintetizat din tiptofan în prezenţa B1B2B6 (procese de oxido-reducere) copil: 15 mg

B5 acid pantotenic carne, ou, lapte, legume component al coenzimei A sugar: 2 mg

(metabolism proteic, lipidic, copil: 5 mg
glucidic).

B6 piridoxina ficat, carne, lapte, legume, fructe. Component al coenzimelor pentru sugar: 0,5 mg
decarboxilare, transaminare, copil: 1-2 mg
transulfatare.

B8 biotin ficat, rinichi, ou, zarzavaturi Component al coenzimelor 1 mg

B9 folaţi ficat, legume, cereale. Poate fi sintetizat Metabolismul şi transferul unităţilor sugar: 0,05 mg
în colon active cu 1 atom de copil: 0,2-0,5mg
carbon ,maturare eritrocit

B12 cobalamin carne, ou, lapte, brânză Maturarea eritrocitelor, 0,2-2 μg

metabolismul ţesutului nervos.

Vitamina C, acidul ascorbic citricele, varza, tomate, legume verzi Sinteza colagenului (menţinerea Sugar: 35 mgCopil: 50 mg
integrităţii celulare), absorbţia
fierului şi cuprului, antioxidant
18
MINERALELE

- rol plastic, structural

- intră în compoziţia lichidelor intra şi extracelulare
- reglarea şi desfăşurarea activităţii sistemului
nervos , a muşchilor striaţi şi miocardului
- clasificare în funcţie de cantitate în organism:
macroelemente(≥ 0,1%), micro(oligo)elemente(0,001%),
ultramicroelemente(0,00001%)

19
 Caracteristicile macroelementelor
Mineral Sursă Rol Necesar zilnic
Sodiul carne, ou, lapte, zarzavat, Menţinerea presiunii Sugar: 1-2 mEq /Kg
sarea de bucătărie. osmotice, a balanţei apei, în copil: 0,5-3 g
excitabilitatea musculară şi
nervoasă
Potasiul carne, lapte, fructe, Contracţia musculară, sugar: 1,5 mEq /Kg
zarzavaturi menţinerea ritmului cardiac, copil: 1-2 g
conducerea impulsului
nervos, presiune osmotică
intracelulară

Clorul carne, ou, lapte, sarea de Componentă a acidului sugar: 1 mEq /Kg
bucătărie. clorhidric gastric copil: 0,5 g
Calciul carne, ou, lapte, zarzavaturi, Structura oaselor, Sugar: 0,5 g
fructe. excitabilitatea neuro- copil: 0,8 g
musculară, coagulare

Fosforul lapte, gălbenuşul de ou, Structura oaselor, echilibrul Sugar: 0,25 g

legume mici. acidobazic, transmisia copil: 0,8 g
impulsurilor nervoase
Sulful carne, brânză, ou Constituent al proteinelor 0,5-1 g
celulare, metabolism, ţesut
nervos 20
 Caracteristicile microelementelor
Mineral Sursă Rol Necesităţi zilnice

Magne- carne, lapte, legume verzi Excitabilitate 60-70 mg

ziul neuromusculară
(contractibilitate ).

Fierul carne, ficat, gălbenuş de ou, Sinteza Hb, sugar: 1 mg

legume. mioglobin, structura /Kg,prematur:2
enzimelor mg /Kg

Cuprul carne, ficat, peşte, nuci, legume, Producere de sugar: 0,08 mg

ciuperci eritrocite, absorbţia /Kgcopil: 1,3-1,6 mg
Fe

Zincul carne, gălbenuş de ou, brânză, Activator a sugar: 3-5 mg,copil:

apa de băut enzimelor 10-15 mg

Fluorul apa de băut, alimente de origine Structura osului şi sugar: 0,25

animală şi vegetală (dependenţă smalţului mg,copil: 0,5-1,25
de concentraţie în sol ) mg

21
Caracteristicile ultramicroelementelelor

22
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI SI COPILULUI MIC

1.Alimentaţia naturală (la sân)

- laptele uman este “standardul de aur”, alimentul
ideal pentru nou-născutul la termen şi sugarul în
primele 6 luni de viaţă
- orice nou-născut, indiferent de greutate, care poate
să sugă, va fi pus la sân: la 3 – 6 ore de viaţă, 5 minute
→ progresiv până la 20 minute

23
- pregătirea sânilor înainte de naştere
- crearea condiţiilor optime pentru alăptare
- numărul supturilor la nou-născut: 8-12 ,alimentaţie “la
cerere”,ulterior se reglează la 7 mese

- întrebări frecvente:
• laptele are calitate corespunzătoare ? → totdeauna DA
• cantitate suficientă ?
→ “scurgerea sânului”: nu este criteriu
→ curba ponderală: principalul criteriu

24
Tehnica alimentaţiei la sân

25
Alimentaţia la sân a gemenilor

26
 Aspecte practice
-hipogalactia: sugarul nu creşte suficient în greutate
-proba suptului:măsurarea cantităţii de lapte consumat de
copil,prin supt, în24 ore
-stimularea secreţiei lactate: suptul,golirea completă a sânului
-decizia de a completa alimentaţia naturală cu formule de lapte
-lactogeneza întârziată: cezariana, retenţia de placentă, DZ, stress
-colectarea şi păstrarea l.m.: 48-72 ore frigider,6 luni congelat
(decongelare sub jet de apă caldă,va fi cosumat în 24 h)

27
 1.1.Compoziţia lapte matern vs lapte de vacă (g%o)
Colostru Lapte de Lapte Lapte de
(0-5 zile) tranziţie matern vacă
(6-14 zile) definitiv

Proteine 23 16 10 34
Cazeină 2 - 4 Cazeină 29

Lipide 18 35 40 35
Trigliceride 39,2 Trigliceride 20
Colest,fosfo 0,8

Glucide 55 60 70 48-50
Lactoză 60 Lactoză 44
Oligozaharide 10

Calorii 500 680-690 650-660

28
1.2.Calităţile majore ale laptelui matern
- asigurarea unei raţii echilibrate cu substanţe nutritive,
creştere şi dezvoltate optimă
- “programare metabolică“ favorabilă pt. tot restul vieţii*
- protecţie antiinfecţioasă şi antialergică
- adaptare automată la nevoile copilului
- consolidarea legăturii mamă – copil
- implicaţii economice
- reglarea spaţierii naşterilor

*împreună cu “programarea “ fetală,contribuie la reducerea incidenţei bolilor cronice

netransmisibile( early life programming)
29
1.3.Contraindicaţiile alăptării

- cauze legate de copil: prematur foarte mic fără

reflex de supt, nou-născut sever traumatizat, icter
neonatal prin inhibitori (c.i.tranzitorie), galactozemia,
fenilcetonuria, intoleranţă congenitală la lactoză
- cauze legate de mamă
• medicamente consumate obligator: antitiroidiene,
antimetaboliţi
• boli: tbc, cancer, boli renale şi cardiace decompensate,
diabet dezechilibrat, scleroza în plăci, lues(?)
30
• sarcina după săptămâni 20
• portaj VHB, VHC, HIV
• boli temporare: mastite, ragade, izoimunizare

1.4.Transferul medicamentelor prin lapte matern

- medicamente sigure:antiacide,antihistaminice,antitusive,acid
folic,betablocante,cefalosporine,corticoizi(doze mici),digoxin,eritromicin,
fier,hormoni tiroidieni,ibuprofen,insulin,laxative,paracetamol,penicilin,
vancomicin,vitamine
- medicamente periculoase: antineoplazice,antiaritmice,anticoagulante,
clindamicin,chinolone,benzodiazepine,carbamazepin,ETB,hipoglicemian-
te orale,metronidazol, medicaţia psihiatrică,salicilaţi,sulfamide

31
2.Alimentaţia artificială
Utilizarea ,în alimentaţia sugarului, a laptelui de altă origine decât laptele
matern

- laptele de vacă : sterilizare, diluare, adaos de

hidrocarbonate
- laptele de vacă pulverizat (lapte praf integral)
- formule de lapte = lapte de vacă umanizat = formule
adaptate (nevoilor sugarului): produs de lapte care
a suferit importante modificări în decursul preparării
industriale, cu scopul de a-l face cât mai apropiat prin
compoziţie de laptele uman

32
- formele de prezentare a preparatelor adaptate:
• lichid
• pulbere – se diluează instant, în general 1 măsură la
30 ml/apă fiartă şi răcită

33
- cum se administrează?: cu biberonul, cu linguriţa
- pericole: lipsa manipulării igienice, concentraţie
necorespunzătoare
- se recomandă alimentaţia la ore fixe, iniţial 7 mese,
se scade progresiv până la 5 mese în sem.II
- cantitatea pe 24 ore = nevoia de lichide

34
 Necesar de apă (ml /Kg /zi)

Nou născut primele 3 zile 60-80

după 3 zile 100-140
Sugar 1-3 luni 180-200
3-9 luni l60
9-12 luni 130
Copil 1-3 ani 100
3-6 ani 80
Şcolar 60
Adult 40-50
35
2.1.Compoziţia formulelor de lapte(reglementare prin
Codex Alimentarius)
P: 12 – 19 g%o în formulele start, 18-25 g%o în
formulele de continuare (în această concentraţie asigură
cantitatea de aminoacizi esenţiali)
G: 73-74 g%o (sunt adăugate oligozaharide)
L: 35 g%o(cu conţinut de ac.graşi cu lanţ lung,saturaţi şi
nesaturaţi*,ac.graşi esenţiali)
Valoare calorică:670 kcal %o
Majoritatea formulelor sunt îmbogăţite cu Fe,vit D,vit K
*se găsesc în uleiuri vegetale

36
2.2.Tipuri de formule pentru sugari
- formule de start(notate cu 1): naştere – 4(6) luni
- formule de continuare(notate cu 2): 4(6) luni – 1 an*
- formule speciale:
pentru prematuri (formule Pre)
hipo sau delactozate (din l.v. sau soia)
parţial hidrolizate (hipoalergenice[HA]: scop preventiv în alergia la plv)
extensiv hidrolizate (semielementale:scop curativ în alergia la plv)
aminoacizi,delactozate(elementale:alergii,malabsorbţii,chirurgie int. )
formule îngroşate (antireflux,[AR])
hipercalorice (pentru malnutriţii)
lipsite de fenilalanină( pt.fenilcetonurie) etc.

*după un an se pot utiliza formule de creştere tip”junior”

37
- formule de start
• sursa de proteine: lapte de vacă
• adaptate fiziologic nou-născutului şi sugarului
mic
• exemple: Milumil 1, Humana 1, Lactovit, Similac,
Conformil 1
• variate HA (hipoalergenice): proteina este divizată
în peptide; se recomandă sugarilor cu istoric
familial de alergii (profilactic); exemplu NAN HA
• unele produse conţin Fe şi/vit D !

38
- formule de continuare
• sugarul este diversificat
• exemple: Humana 2, Milumil 2, Similac 2 etc.

- formule pentru prematuri

• conţinut mai ridicat de proteine, Ca, P
• lactoză redusă
• varianta HMF(human milk fortifies): se adaugă în
completarea laptelui matern
• exemple: Alprem, Humana-Pre, Pre-aptalmil,
Similac Special Care

39
- Formule fără lactoză din laptele de vacă
• sursa de HC sunt polimerii de glucoză, dextrin-
maltoza, amidon
• lipidele: soia, ulei de porumb, cocos
• bogat în MCT
• exemple: AL 110, Humana HN, Alfare, Morinaga

40
- formule fără lactoză ,din soia
• ind.: intoleranţa la lactoză, alergia la prot.l.v.,
galactozemia
• sunt îmbogăţite cu aminoacizi
• exemple: Alsoy, Isomil, Nutricare-Soya

41
- formule elementale
• produs dietetic profund modificat în structură,
macronutrienţii sunt predigeraţi,conţin aminoacizi,nu
conţin lactoză
• ind.:în tulburări severe de digestie şi absorbţie,alergii,
intestin scurt chirurgical
• exemple: Modulen

42
- formule speciale
• pentru anomalii limfatice intestinale, chilotorax:
conţin cazeină, polimeri de glucoză, MCT
(ex.Portagen),
• pentru fenilcetonurie: nu conţine fenilalanină
(ex.Sapropterin)
• pentru hipercalcemii: Calcilo

43
3.Alimentaţia mixtă: l.m.+lapte artificial
complementar/alternativ
legea progresivităţii

4.Înţărcarea: în general la 6-12 luni (nu sunt

reguli stricte)

44
5.Diversificarea

- introducerea progresivă de alimente solide şi

semisolide în alimentaţia sugarului eutrofic în vârstă
de peste 4-6 luni
- durează câteva luni: înlocuirea treptată a alimentaţiei
exclusiv lactate
- vârsta optimă:
sugar alimentat natural: 5 – 6 luni
sugar alimentat artificial: 4 – 5 luni
- principiu important: selectivitatea,progresivitatea

45
3.1.Ordinea introducerii alimentelor:
- suc de fructe: 6 săptămâni (nu este diversificare
propriuzisă !)
- legume: 4 luni
- făinosul de porumb, orez: 4 luni
- carne (pasăre sau vită – fiartă şi mixată): 5 - 6 luni
- brânza: 5-6 luni
- ficatul: 7 luni
- glutenul:4-7 luni*

*ESPGHAN recomandă cantităţi mici,progresiv crescânde,paralelcu alimentaţia

la sân(reduce riscul bolii celiace prin inducerea toleranţei orale)
46
- fructe: 5 luni
- gălbenuş de ou: 6 - 7 luni
- iaurt :7 luni
- mămăligă, papanaşi: 8 luni etc.
- nu vom administra sugarului cu teren alergic: albuş de ou, peşte,
căpşuni*
- se evită la sugar mierea (spori Clostridium botulinum),sarea, zahărul
şi dieta de tip vegetarian
- preparatele comerciale pentru diversificare
(atenţie la alegerea produsului şi consecvenţă!)

*ESPGHAN acceptă cantităţi mici,progresiv crescânde la sugar alimentat natural

47
Recomandări
-se evită începerea diversificării sau introducerea alimentelor
noi,când sugarul are o boală acută
-nu se introduc simultan mai multe alimente
-se spaţiază introducerea noului aliment(7-14 zile)
-la aceeaşi masă,alimentul de diversificare se administrează
înaintea laptelui;paralel cu creşterea cantităţii alimentului solid,
scădem progresiv cantitatea de lapte
-şcolile de puericultură din România recomandă iniţierea di-
versificării cu legume,la sugarul eutrofic şi cu cereale la sub-
ponderali,iniţial fără gluten(orez,porumb,tapioca),ulterior cu
gluten

48
 Factorii care contribuie la apariţia bolilor cronice, netransmisibile la adult

MODIFICĂRI ADAPTARE
GENETICE EPIGENETICĂ

tulburarea
creşterii boli cardiovasculare
intrauterine diabet
dislipidemii
adaptare sindrom metabolic etc.
hormonală
(steroizi, insulină, Factori de mediu
aldosteron etc.)
- alimentaţia
rezistenţa (calitate necores-
insulinică punzătoare)
- creşterea rapidă
în greutate <2 ani
fondul - fumatul
nefrologic: - sedentarismul
nr.nefroni, TA - stresul
0 10 20 30 40 50 60 ani

Per.intrauterină
 Alimentaţia recomandată gravidei

- fructe proaspete min.300 g/zi

- legume min.300 g/zi
- cereale integrale min.75 g/zi
- peşte 300-450 g/săpt.
- carne roşie max.500 g/săpt.
- carne procesată de limitat
- sare max.6 g/zi
- zahăr adăugat 10% din total calorii
- creşterea aportului caloric din trim II (+200 cal) şi trim III
(+400 cal)