Sunteți pe pagina 1din 70

Nutritia

Alimentatia artificiala
Nutriia
totalitatea modificarilor suportate de alimente n
organism
totalitatea schimburilor dintre mediul extern i
organism
alimente
aer
ap

Nutriia copilului

nevoile nutriionale (raportate la G sau S
corporal) sunt mai mari cu ct copilul este
mai mic
posibilitile de digestie - limitate cu ct
vrsta este mai mic

Particulariti ale metabolismului
la copil
procesele metabolice - mai intense,
anabolismul predomin asupra
catabolismului (organism n cretere)
procesele metabolice - extrem de labile (cu ct
copilul este mai mic)
orice factor nociv, agresiune (chiar de mic
intensitate) poate duce la stri patologice

Raia zilnic

- totalul hranei i apei primite de un copil
n 24 ore

- se compune (didactic) din:
raia cantitativ
raia calitativ

Raia cantitativ (caloric)
totalul caloriilor primite n 24 ore
se raporteaz de regul la 1 kg. de greutate
corporal
n alctuire trebuie s se in cont de
asigurarea caloriilor suficiente pt. acoperirea
unor necesiti

Raia cantitativ (caloric)
aportul energetic pentru un sugar:
metabolismul bazal = 55 kcal/kg
corp/zi
pentru activitate = 10 - 25 kcal/kg
corp/zi
pentru cretere = 35 kcal/kg corp/zi

Total = 100 - 115 kcal/kg corp/zi
Raia de ntreinere clinic
60 - 70 kcal/kg corp/zi - asigur funciile
vitale (la sugar), fr asigurarea creterii
curb ponderal staionar
trebuie asigurat obligatoriu la orice sugar, n
orice mprejurare
sub 30 kcal/kg corp/zi - organismul
intr n autoconsumpie

Raia de ntreinere clinic
sub aceast raie se poate scdea excepional - pe
durat scurt (24 - 36 h)
la nceputul strii de deshidratare acut
la iniierea alimentrii malnutriilor gravi

pe lng raia de ntreinere trebuie asig.
caloriile necesare creterii, 2 3 kcal pentru 1 g.
greutate

Variaiile raiei cantitative
dup felul alimentaiei
* n alptarea exclusiv:
- I trim. : 100 110 kcal/kg corp/zi
- II trim.: 90 100 kcal/kg corp/zi
- III i IV trim. : 80 90 kcal/ kg corp/zi
* n alptarea parial i cu substituente de lapte
matern
- necesiti mai mari cu 10 kcal fa de alptarea
exclusiv

Variaiile raiei cantitative
dup vrst:
* sugar = 100 115 kcal/kg corp/zi
* 1 - 3 ani = 80 90 kcal/kg corp/zi
* 3 - 6 ani = 70 80 kcal/kg corp/zi
* 16 ani = 50 kcal/kg corp/zi
* adult = 40 kcal/kg corp/zi

Variaiile raiei cantitative
dup temperatura mediului:
* la frig consumul
dup activit. motorie:
* la copiii agitai, uneori nevoile cresc cu 100%
dup st. de boal:
* tolerana sczut impune regim hipocaloric
dup constituie - raia - caracter individual
* variaii admise de 10 - 20% fa de cele de
mai sus

Raia calitativ
totalitatea principiilor nutritive care alctuiesc
raia cantitativ; cuprinde:
trofinele alimentare
proteine
lipide
glucide
fibre alimentare
ap
minerale
vitamine

Raia calitativ
asigurarea tuturor principiilor alimentare n
raia zilnic - impus de rolul fiecreia:

~ proteine i mineralele - rol plastic
~ glucidele i lipidele - rol energetic
~ fibrele, unele minerale, vitaminele i apa -
bioreglatoare

Necesitile optime n trofine
g/kg corp/zi
Proteine Lipide Glucide
Sugar 3 g 5 6 g 10 12 g
Copil mic 3 g 4 5 g 10 g
colar 2 g 2 g 8 10 g
Ratia zilnica optima


aport caloric suficient pt. ntreinere i
cretere
echilibru ntre principiile alimentare
s se in cont de factorii care influeneaz
raia alimentar

Alimentatia artificiala
Definitii
Noiune Definiia OMS Noiune veche
Alptare Hrnirea sugarului la sn Alptare
Alptare
exclusiv
Hrnirea sugarului numai la sn,
fr niciun alt aliment solid/
semisolid, fr ceai/ ap (excepie
vitamine i medicamente care,
ns nu se vor da cu biberonul)
Alimentaie
natural
Alptare
prepon-
derent
Hrnirea sugarului la sn/ cu
lapte colectat + ap, ceai sau suc
fructe
Terminologie+definitii
Noiune Definiia OMS Noiune veche
Alptare parial
Hrnirea sugarului la
sn, dar i cu alt tip de
lactat
Alimentaie mixt
Alimentaie cu
substitute de lapte
matern
Alimentaia sugarului
cu alt tip de lapte fr
alimente solide
Alimentaie
artificial
Alimentaie
diversificat
complementar
Alimentaia cu LM sau
alt tip de lapte +
alimente solide sau
semisolide
Alimentaie
diversificat
Definitie

Alimentatia artificiala consta in utilizarea
exclusiva a unui preparat de lapte praf modificat,
adaptat, conform posibilitatilor de digestia a
nou-nascutului si sugarului
Alimentatia artificiala
Lapte de vaca
Lapte umanizat
Lapte adaptat de inceput si continuare

ESPAGHAN: 1977, 2005 recomanda continutul
formulelor de lapte destinate alimentatiei
sugarului
-dezavantaje
- cantitate de proteine de 3 ori mai mare
- LM 11g/l, LV: 34g/l
- incarcare osmotica mare (P+SM)
- cantitate mica de hidrocarbonate
- LM 70g/l, LV 48g/l
-corectii
- procedee casnice MO 2-3%, zahar 5%
- procedee industriale
Lapte de vaca/ lapte de mama
Lapte de vaca
Lichid alb-galbui
Densitate 1034
pH 6.5
P 35g/l
L 35g/l
G 45g/l
Minerale 7g
Val.calorica 650kcal/l
Lapte de mama
Lichid alb
Densitate 1030
pH 7
P 11g/l
L 45g/l
G 70g/l
Minerale 2g
Val. calorica 700kcal/l

- proteine in cantitate mare
- saruri minerale in cantitate mare
- glucide in cantitate mica
- valoare calorica mai scazuta 650kcal/l

Dezavantajele LV
hiperproteic cu incarcare osmotica renala
contine proteine alergizante (beta-lactoglobulina, serum-albumina)
contine aminoacizi ramificati si aromati care duc la acidoza metabolica
nu contine aminoacizi esentiali: cisteina, taurina, cu rol important in
dezvoltarea SNC
contine ac. grasi saturati- formeaza saruri insolubile cu Ca din intestin-
hipercalcemie, steatoree neonatala
nu contine ac. grasi polinesaturati, cu rol in imunitate, dezv. SNC
hipoglucidic
contine de 3 ori mai multe minerale- supraincarcare osmotica
biodisponibilitatea Fe din LV este redusa- anemie feripriva mai
frecventa

Formule de lapte praf
se bazeaz pe laptele de vac cruia i se aplic unele
modificari cantitative i calitative ale compoziiei
modificrile compoziiei laptelui de vac vizeaz:
reducerea coninutului de proteine, al srurilor minerale
i presiunii osmotice
modificarea raportului dintre cazein i lactoser
nlocuirea parial a lipidelor saturate din lapte cu
uleiuri vegetale pentru aportul de acizi grai
polinesaturai
adaosul de lactoz, oligozaharide
Formule de lapte praf
formule de nceput - indicate n primele 6
luni de via

formule de continuare indicate sugarilor
peste vrsta de 4 - 6 luni. Ele se folosesc ca parte
a alimentaiei complementare sau diversificate
formule junior pt. sugari peste 8- 12 luni pana
la 3 ani

LP umanizat de nceput
raportul dintre cazeina si lactoser este adus la 40:60
suplimentare cu aminoacizi eseniali
adaos de acizi grai eseniali
adaos de precursori ai acizilor grai polinesaturati cu
lanuri lungi de carbon (L.C.P.U.F.A) cu rol n:
constituirea membranelor celulare /
fosfolipide membranare
sinteza de prostaglandine i tromboxani
Proteinele sunt reduse la 14-19 g/l



LP umanizat (adaptat) -
caracteristici
este formula de lapte de ales n situaiile n care
mama nu alpteaz
compoziie foarte apropiat de LM
glucide reprezentate doar de lactoz
compoziia lipidelor modificat prin adaos de
ulei vegetal, acizi grai saturai redui cantitativ
coninut de minerale sczut
supliment de vitamine i Fe
pro-prebiotice, facilitnd flora asemntoare cu
a sugarului alimentat natural

Formule de lapte praf de
continuare
coninutul proteic, mineral i presiunea
osmotic este mai mare
hidraii de carbon prezint suplimentare cu
zaharoz i amidon
au coninutul de Na diminuat
sunt suplimentate cu Fe

Componente Lapte de mam Formule de
nceput
Formule de
continuare
Valoare
energetic kcal
650-750 650-680 650-740
Proteine (g/l) 11-13 14-19 18-25
Lipide (g/l) 37-48 29-38 31-38
glucide (g/l) 70-75 70-83 72-90
Na (mmoli/l) 5-9 7-15 10-14
Fe (moli/l) 11-15 116-125 200-215
Vitamina A
(g/l)
440-800 610-1.000 600-800
Vitamina D
(g/l)
6-7 10-11 10-18
Alimentatia cu substituenti ai LM
ratia alimentara: necesar caloric
necesar lichide

nr. mese: 6 -7 I luna; 6 mese II-III luni; apoi 5
mese
biberoane sterilizate
pozitia identica
diversificarea precoce














Incidente
intoleranta la LV
anorexie
colici abdominale
supraalimentatie
subalimentatie
constipatie
rahitism, malnutritie, boli diareice
Preparate industriale de lapte
Formule de lapte pulbere

Grupa I - utilizate in alimentatie sugarului si
copilului sanatos

Grupa II - preparatele de lapte terapeutice
Grupa I
Formule clasice de lapte: lapte praf integral
(Lactovit)
Formule lactate umanizate ( adaptate,
maternizate)
de inceput
de continuare
Preparate de lapte semiumanizate
Preparate de lapte praf
umanizat (adaptat)
SIMILAC, SIMILAC CU FE (670kcal/l)
HUMANA O prematuri cu GN<3000g
HUMANA 1 sugari pana 2 luni
HUMANA 2 sugari 2-6 luni
NAN (Nestle) sugari sanatosi pana la 12luni
Formule de prima alegere
adaptate/umanizate-reducerea cantitatii de cazeina si
saruri minerale si cresterea continutului in glucide si
grasimi

Preparate de lapte praf umanizat
(adaptat)
Pana la varsta de 6 luni
Enfamil 1, Morinaga BF-1, Nutricare special,
Remedia, WyethSMA1, Almiron, Al Iomiron,
Aletemil, Frisolac, Manasan, Preaptamil, Impres
Peste varsta de 6 luni
Aptamil 2 (Milupa), Enfamil, Nutrilon,
Morinaga BF-2, Wyteth SMA-2
Preparate de lapte praf
semiumanizat (semiadaptat)
compozitia modificata cantitativ si calitativ fara
a atinge performantele formulelor adaptate

Formule de inceput
Robolact pt. prematuri 1-2 luni, 3000g
Robebi A sugari eutrofici sub 4500g
Robebi B peste 4500g
Beba 1 (Nestle)
Milumil 1 750kcal/l
Preparate de lapte praf
semiumanizat (semiadaptat)
Formule de continuare- peste 6 luni
Beba 2, Milumil 2

- preparate partial modificate cantitativ si
calitativ in sensul apropierii de compozitia
laptelui matern
Preparate lactate folosite la
sugarul si copilul bolnav
Preparatele lactate hipo si delactozate
indicate sugarilor cu intoleranta la lactoza


Al 110 (Nestle): intoleranta la lactoza,
realimentatie dupa boala diareica acuta,
malnutritie, tratament antibiotic, giardiaza
Preparate lactate folosite la
sugarul si copilul bolnav
Humana H- cu adaos de uleiuri vegetale,
banane, vitamine, minerale, amidon de porumb

Milupa NH 25- boala diareica acuta, sdr. De
malabsorbtie

Morinaga NL-33- fara lactoza
Formule de lapte delactozate,
hipoalergice- proteine din soia
intoleranta la lactoza
alergie/intoleranta la P LV
galactozemie

Alsoy, Enfamil, Soya, Nutricare-Soya,
Prosobee

Contraindicatii: prematuri, fibroza chistica
Formule de lapte folosite in boli
metabolice
Lofelanac- fenilcetonurie

Minafen, Cymogran, Aminogran,
Berlophen

- sunt exclusi din compozitie aminoacizii care nu
pot fi metabolizati
Formule delactozate,
hipoalergice
sursa de proteine- hidrolizat proteic

indicate in tulburari severe de digestie si
absorbtie

Alfare, HippNA, Milupa, Nutramigen,
Pregestemil, Portegen
Practica alimentatiei
artificiale
biberoane, tetine
se prepara instant si se pastreaza la frigider 24h
lichid de dilutie: apa fiarta si racita la 50-60
grade C
concentratie 4,5-5g/30ml (3 masuri la 90ml)
suplimentare cu Vit K, Vit D, Fe
Suplimentarea preparatelor destinate
alimentatiei prematurului, sugarului
si copilului
Probiotice
Prebiotice
L.C.P.U.F.A
Nucleotide
Seleniu
Probiotice
bacterii vii
viabile, nedistruse in stomac
nepatogene, producatoare de acid lactic
in colon favorizeaza multiplicarea lactobacililor si
bifidobacteriilor
moduleaza ecosistemul endogen si imunitar
rol protector fata de expunerea la antigene
alimentare
efecte la distanta: previn osteoporoza, cancerul
de colon, boli inflamatorii intestinale
Prebiotice
componente alimentare nedigerate, de
regula de natura glucidica
oligogalactozil- lactoza
oligofuctozil- zaharoza
fructani- derivati ai insulinei
hrana pentru probiotice
preparate care contin probiotice si prebiotice se
numesc SIMBIOTICE
Acizi Grasi Polinesaturati cu Lant
Lung (L.C.P.U.F.A)
Ac. arahidonic- (ARA 0,3-0,66% din totalul acizilor
grasi)
Ac. docohexanoic-( DHA 0,2-0,4% din totalul acizilor
grasi)
surse de L.C.P.U.F.A
microalge, uleiuri fungice si marine, galbenus de ou
roluri majore
precursori ai eicosanoidelor si citochinelor
componente structurale majore ale membranelor celulare
favorizeaza dezvoltarea creierului si a retinei
protectie antialergica
rol in dezvoltarea sistemului imun
Nucleotide (30-70mg/L in
laptele matern)
cisteina, uridina, adenozina, guanozina
rol:
precursori ai acizilor nucleici
constituenti ai enzimelor
sursa de energie celulara
rol in cresterea si diferentierea tractului
gastro-intestinal
rol in dezvoltarea sistemului imun
Seleniu
suplimentarea cu Se este importanta pentru
prematuri
rol antioxidant
component al glutation-peroxidazelor
rol protector impotriva cardiopatiilor si bolilor
metabolice
rol de prevenire in aparitia cancerului
Nevoi nutritionale speciale ale
NN cu G mica la nastere
nevoi energetice crescute
necesitati sporite de Na
nevoi crescute de proteine/kg corp
nevoia crescuta a unei surse complementare de
glucide: maltodextrina
nevoia de lipide: L.C.P.U.F.A.
nevoi crescute de minerale: Ca, Ph, Fe, Cu
nevoi crescute de Vit. D3, ac. folic, Vit. E
Prematurul
Nevoile energetice: 110-150 kcal/kg/zi:
acoperirea nevoilor bazale + cretere similar n
utero 15 g/kg/zi
laptele prematur conine mai multe
proteine, Ca i P fata de laptele matur
in ciuda compoziiei sale LM nu acoper
complet necesarul n proteine, energie i
anumite minerale i vitamine ale
prematurului


Fortifiani
se recomand ameliorarea valorii
calorice prin adugarea de fortifiani,
dup ce s-a ajuns la raie oral complet
suplimentarea poate fi ntrerupt la 2 kg
i peste 34 sptmni VG.
excepie: NN cu Gn<1000g,
bronhodisplazie pulmonar sau
Ga<10percentile


Ce dm n loc de L.M.?
Alternativ:
Formule de lapte pentru prematuri

Avantaje:
mai bogat n : proteine, trigliceride cu lan
mediu, minerale i vitamine
mai srac n lactoz dect formulele de lapte
pentru n.n. matur
Ct timp administrm formule
pentru prematuri?
pn cnd sugarul atinge greutatea de
3,5-4 kg
se continu cu o formul umanizat
pentru maturi

Alimentaia complementar
dup vrsta de 6 luni, laptele de mam sau
formulele de continuare nu mai asigur
nevoile nutriionale ale sugarilor
este necesar diversificarea
alimentaiei prin introducerea
alimentelor nelactate

Diversificarea
Condiii necesare pentru a ncepe diversificarea:
scaune normale
lipsa semnelor de boal acut
Reguli generale:
nu se introduc mai multe alimente noi n aceeai
zi
introducerea noului aliment se face treptat, cu
linguria, ridicnd doza zilnic, pn cnd va
nlocui o mas ntreag de lapte

Diversificarea- reguli
prepararea alimentelor de diversificare se face fr
conservani, fr dulciuri concentrate, fr condimente
i prea mult sare, fr compromisuri pentru
modificarea gustului
nu se va fora niciodat introducerea unui aliment nou
neagreeat de sugar, mai bine ateptm 2-3 sptmni i
ncercm din nou, fr a ignora personalitatea i
preferinele copilului
alimentele se paseaz sau se mixeaz la nceput, iar dup
apariia dinilor se vor tritura
este obligatorie respectarea regulilor de igien n
prepararea alimentelor, copilul va avea cnia, linguria,
oala personal.
nu se vor administra finuri cu gluten (nici biscuii!)
nainte de 6 luni, pentru c stau la baza celiachiei, i a
unor alergii

Diversificarea- reguli
se introduce treptat:
supa de legume, apoi piureul de legume
apoi piureul de fructe
apoi carnea (de pui sau de vit - porcul se evit pn la 2
ani), uleiul, untul, glbenuul de ou fiert ( - apoi1/2-
apoi 1 ntreg, de 2 ori pe sptmn alternnd zilele cu
ou cu zilele cu carne), (albuul este alergenic, nu se d
nainte de 1 an)
de la 8 luni se poate introduce smntna, mmliga,
iaurtul, brnza de vaci, budincile
de la 9 luni carnea de pete alb, slab, aluaturi coapte n
cas, sosul alb, sufleuri, paste, pinea alb, cornuri
la 12 luni oul ntreg, unc presat fr grsime, lapte de
vac lichid.

Diversificarea- reguli
1. varsta in functie de tipul alimentatiei: 4/6 luni
2. cu lingurita
3. selectiv si progresiv (4 trepte)
4. fara adaos de sare si zaharuri
5. consistenta alimentelor nou introdise: semilichide,
ireuri, bucati mici,
6. se va alimenta singur de la varsta de 8 luni
7. se va renunta la alimentul refuzat, cu revenire dupa 3-4
zile
8. nu se va forta introducerea diversificarii
9. se vor evita alimentele alergene: fructe cu samburi mici
10. introducerea alimentelor complimentare dupa
calendarul varstei
Alimente complimentare
Fe si Zn
sarea si zaharul- atentie la igiena dentara
glutenul- peste 7 luni- risc de boala celiaca
dieta complimentara este indicata dupa virsta de
26 luni
alimente alergene: ou, peste, alune
Diversificarea
Produsele comerciale
au compoziia determinat n raport cu nevoile
pentru vrsta sugarului
au digestibilitatea bun
sunt fin fragmentate, verificate ecologic i
securizate bacteriologic.
ele se prezint sub forma de piureuri de fructe,
piureuri de zarzavat cu carne sau pete, piureuri
de fructe cu orez sau lapte cu cereale

Alimentatia copilului intre 2-6
ani
Ghid de alimentatie pentru
copil 2-3 ani
aliment cantitate ritm de
administrare
Lapte si produse
lactate
cana 4-5
Carne, peste, pui 100-200g 2
Legume: spanac,
morcovi, brocoli
pregatite/crude
2-3 linguri
Cateva felii
4-5
Fructe
Pregatite/crude
Suc: grapefruit,
pepene rosu, portocala
2-4 linguri
-1 bucata
300-400ml
Cereale
Paine
paste
-1/2 cana
O felie
3-4
Alimentatia prescolarului si
scolarului
Necesar calorii: 80-70kcal/kg/zi intre 3-6 ani
50-65kcal/kg/zi intre 6-16 ani
Nr mese 4 -5 : 3 mese principale +1 gustare (prescolar)
3 mese principale +2 gustari (scolar)
Regim alimentar:
15% proteine: carne de pui, vit si carne de porc, miel,
mezeluri, brnzeturi fermentate (cacaval, brnz topit,
telemea)
25-30% lipide: unt, ulei vegetal, margarin, fric proaspt,
smntn
55-65% glucide:pine,paste finoase,prjituri,fructe,legume.
Alimentatia prescolarului si a
scolarului
Alimentatia adolescentului
se accentueaz ritmul creterii
apare sexualizarea somatic, maturizarea psihologic

necesar crescut de calorii
nr de mese: 3 mese + 1 gustare
nevoi calorice i nutriionale mai mari la: sportivi i
adolescentele gravide
suplimentarea dietei cu Fe, Ca, vit B12 la adolescenii cu
regim vegetarian strict
Alimentatia adolescentului
Necesar calorii:
50 kcal/kg/zi fete si 60 kcal/kg/zi baieti intre 11-14
ani
40 kcal/kg/zi fete si 50 kcal/kg/zi baieti intre 15-18
ani
Necesar lichide: cel puin 2,5l lichide/zi (1litru din
alimente i 1,5 litrii din ap)
Nr mese 4 : 3 mese principale +1 gustare
Regim alimentar:
12-14% proteine
30-35% lipide
50-85% glucide.