Perioadele ontogenezei umane

Perioada intrauterină/prenatală
Perioada embrionară (de la fecundare la 8-12 săptămâni).
Perioada fetală (de la 8-12 săptămâni până la naştere).
Perioada extrauterină:
Copilăria 0-18 ani)
Prima copilărie (0-3 ani)
perioada neonatală (0-28 zile)
perioada de sugar (28 zile-1 an)
perioada de copil mic (1-3 ani)
A doua copilărie, perioada de preşcolar (3-6 ani)
A treia copilărie, perioada de şcolar (6-18 ani)
perioada de şcolar mic ( de la 6 ani până la pubertate ≈11 ani F,
12 ani B)

perioada de şcolar mare sau pubertatea

Tinereţea (18-30 ani)

Maturitatea (31-65 ani)
Bătrâneţea (peste 65 ani)
 Creşterea şi dezvoltarea

Creştere:mărirea cantitativă a dimensiunii corpului (la nivel

celular se traduce prin hiperplazie,hipertrofie,apoptoză)

Dezvoltare:diferenţierea morfo-structurală şi funcţională

a organismului,care conduc la maturitate

2
 Factorii care influenţează creştere şi
dezvoltarea

factori endogeni: genetici

hormonali

factori exogeni: mediu (fizic, social, familial)

alimentaţia
efortul fizic şi psihic
boala
creşterea seculară
 Aprecierea creşterii şi dezvoltării

1.greutatea,IMC (BMI)
2.talia (înălţimea)
3.perimetrele (craniu, torace, abdomen)
4.maturitatea osoasă
5.maturitatea dentară
6.neurodezvoltarea
7.desfăşurarea pubertăţii

Auxiologia este ştiinţa care studiază creşterea şi dezvoltarea

1.Creşterea ponderală

- greutatea la naştere: 3000g (±200g)

- scădere ponderală iniţială (10%) este recuperată în
10–14 zile
- în cursul primului an:creşte750 g/lună primele 4 luni
(prima lună 500 g !); 500 g/lună în lunile 5–8; 250g/
lună în lunie 9-12 (la un an sugarul are aproximativ 9
kg)
- în al doilea an copilul acumulează 3 kg
- în al treilea an până la vârsta şcolară: aprox.2kg/an
5
- paralel cu saltul pubertar al înălţimii este şi
intensificare a creşterii ponderale
- în pubertatea târzie ritmul creşterii ponderale devine
lent

Formulă pentru estimarea greutăţii normale a

unui copil:
- formula Hermann (pentru copii peste 2 ani)
greutate (kg) = 9 + 2 x vârsta (ani)

6
 2.Creşterea staturală (talia)

- talia la naştere: 50 cm (±2 cm)

- în cursul primului an: luna I creşte 4 cm, luna II
şi III creşte câte 3 cm, luna IV 2 cm apoi 1 cm
lunar (la un an copilul are aprox.70-75 cm)
- în al doilea an: creşte1 cm lunar (la 2 ani copilul
are aprox.82-87 cm)
- în al treilea an până la vârsta şcolară: 4-5 cm/an
- saltul pubertar: 8-10 cm/an

7
Formula Geldrich, modificată (pentru copii peste 2
ani):
Talia (cm)=80+5 x vârsta (ani)*

Viteza de creştere (velocitatea) scade rapid în

primii 3-4 ani apoi este relativ constantă până la
saltul pubertar; în această perioadă rata de
creştere este accentuată timp de 2-3 ani,după care
se încetineşte până la terminarea creşterii (18-20
ani)
*recomandarea unor şcoli pediatrice actuale este utilizarea valorii 85 în loc de 80

8
 Indicele de masă corporală (IMC sau BMI-body
mass index) stabileşte corelaţia între ţesutul
adipos subcutanat şi cantitatea totală de grăsime a
corpului; se calculează raportând greutatea la talia
copilului

Valoarea normală: sub 30

9
Suprafaţa corporală: formulă de calcul

10
 3.1.Creşterea perimetrului cranian
- perimetrul cranian la naştere: 34-35 cm
- lunile I, II şi III: creşte 2 cm/lună
- lunile IV, V, VI: 1 cm/lună
- lunile VIII-XII: 0,5 cm/lună
- la un an are 45-47 cm
- la 4 ani 50 cm
- la 10 ani: 52-53 cm
- la 15 ani: 55 cm

11
 3.2.Creşterea perimetrului toracic
- perimetrul toracic la naştere: 32-33 cm
- la un an egalează perimetrul cranian
- ulterior, depăşeşte perimetrul cranian la atâţia
centimetri câti ani are copilul

- utilizarea curbelor de creştere (de referinţă) rezultate din studii

populaţionale
- curba de creştere normală a unui copil evoluează paralel cu cea de
referinţă, în jurul valorii medii
- abaterile de la valoarea medie se exprimă prin percentile sau prin
deviaţie standard

12
13
Anomaliile creşterii

- greutatea: deficit (malnutriţia)

exces (obezitatea)

-talia: deficit (nanismul)

exces (talia înaltă)

-perimetrul cranan: deficit (microcefalie,microcranie)

exces
(hidrocefalie,macrocranie)
14
4.Evaluarea maturităţii osoase:

numărul şi mărimea punctelor de osificare,evidenţiate

radiologic, arată stadiul maturităţii osoase,care reflectă,la
rândul lui, stadiul maturităţii biologice a întregului organism; se
studiază concordanţa dintre vârsta cronologică a copilului şi
vârsta osoasă radiologică. Orice parte a scheletului permite o
evaluare radiologică a maturităţii osoase, în mod practic aria
radiocarpiană stângă este cea mai convenabilă. Comparăm
radiografia radiocarpiană a pacientului cu un set de clişee
standard.

15
Ordinea şi momentul apariţiei nucleilor de osificare:

6-9 luni osul mare şi osul cu cârlig, 2 ani epifiza distală a

radiusului; 3 ani piramidalul; 4 ani semilunarul; 5 ani

scafoidul; 6 ani trapezul şi trapezoidul; 7 ani epifiza distală a

cubitusului, 10 ani pisiformul; 12-13 ani sesamoidul policelui
(marchează pubertatea)

16
 Întârzierea maturităţii osoase (VO întârziată faţă
de vârsta cronologică a copilului):
- boli endocrine: hipotiroidism, deficit GH,deficit
de gonadotropi(pubertate întârziată)
- boli cronice viscerale

VO avansată: pubertate precoce

17
5.Evaluarea maturităţii dentare: se apreciază
dinţii erupţi şi se raportează la valorile standard

5.1.Cronologia apariţiei dinţilor temporari: 6-8 luni

incisivii mediani inferiori, 8-10 luni incisivii mediani
superiori, 10-12 luni incisivii laterali (superiori şi
inferiori ), 12-18 luni premolarii I, 18-24 luni caninii,
24-36 luni premolarii II

18
5.2.Dinţii permanenţi: la 6 ani apar molarii I, la 6 -
12 ani se înlocuiesc dinţii temporari, la 12 ani apar
molarii II iar după pubertate molarii III

Erupţia dentară produce sialoree,disconfort(iritabiitate),

scaune semiconsistente,febră nu !

19
 Variaţii individuale foarte mari în momentul şi ritmul
apariţiei dinţilor,unii autori contestă valoarea în aprecierea
maturităţii biologice generale.
Întârzierile mari le apreciem în corelaţia cu alte
criterii de maturizare,dar şi cu alţi factori generali(anodonţia,
rahitismele,displazia cleido-craniană,boli genetice) şi locale
(malpoziţia,dinţi supranumerari,chiste)
Pierderea precoce a dinţilor definitivi:hipofosfatazia,
neutropenia ciclică,histiocitoza etc
Dinţi natali: dinţi supranumerari,erupţie precoce;este
indicată extracţia lor(complicaţii locale !)

20
6.Aprecierea dezvoltării psihomotorii la sugar şi
copil mic
6.1.Mişcările mari
- nou-născut: mişcări dezordonate ale membrelor,
în decubit ventral capul este întors lateral,membre
flectate, pumnii strânşi; culcat pe spate, membrele
sunt flectate, cu pumnii deschişi; ridicat în şezut
capul cade în spate
Testăm reflexele arhaice:
• reflexul Moro
• reflexul punctelor cardinale
• reflexul de apucare forţată
21
- 2 luni: culcat pe abdomen îşi ridică capul
- 3 luni: îşi ţine stabil capul când este ridicat în
şezut
- 6-7 luni: stă în şezut dacă este sprijinit, culcat pe
spate îşi ridică picioarele şi le prinde;se întoarce
pe abdomen şi invers (precedată de întoarcerea
laterală la 4 luni),se rostogoleşte ; ţinut în verticală
îşi extinde picoarele, nu încrucişează!
- 9-10 luni: stă în şezut nesprijinit, merge în patru
labe, încearcă să se ridice în picioare sprijinându-
se, stă în picioare sprijinit
- 11-12 luni: merge sprijinându-se de mobilier sau
de mâna mamei
- 14-15 luni: merge independent, cu bază largă de
susţinere
- 18 luni: caţără treptele cu ajutorul mâinilor şi
genunchilor, începe să alerge (deseori cade)
- 21 luni: aleargă liber, poate merge de-a
îndărătelea, prin imitaţie
Mişcările mari

24
- 24 luni: urcă singur treptele folosind succesiv
picioarele
- 30 luni desenează, umblă pe vârfurile degetelor
când i se cere
- 36 luni: urcă scările alternând picioarele,
coboară scările folosind succesiv picioarele; sare
cu două picioare, merge cu tricicleta
- 48 luni sare pe un picior, coboară scările
alternând picioarele

25
6.2.Mişcările fine,vederea,vorbirea,interacţiunea

- nou născut: reacţie globală la zgomote puternice

- 4-6 săptămâni: fixează faţa mamei, emite sunete
- 2-3 luni: zâmbeşte, gângureşte; urmăreşte un
obiect colorat
- 4 luni: îşi priveşte mâna, se joacă cu mâna;
prinde obiecte între palmă şi degete
- 5-6 luni: întinde mâna după obiecte, emite silabe
izolate

26
Mişcările fine

27
- 7-8 luni: pensa digitală cu primele 3 degete;
emite silabe repetate, zâmbeşte la imaginea din
oglindă
- 9-10 luni: se joacă cu 2 obiecte, pricepe
Interzicerea, la despărţirea de mamă apare
anxietatea
- 11-12 luni: pensa digitală cu primele 2 degete,
manipulează mai multe obiecte, începe să
mănânce singur, pronunţă 1-3 cuvinte cu sens

28
-15 luni: cooperează la îmbrăcat şi dezbrăcat,
pronunţă 8-10 cuvinte
- 18 luni: suprapune cuburi, execută comenzile
- 24-36 luni:se dezvoltă controlul sfincterian,
formulează propoziţii simple, ulterior fraze;
apare pronumele “eu”, foloseşte pluralul, trecutul;
se autoserveşte: spălat, hrănit, îmbrăcat.

Obs.:
La antepreşcolar şi şcolar se utilizează teste psihometrice

29
6.3. Semnele de alarmă pt.apariţia paraliziilor
cerebrale infantile

Sugar 0-3 luni:

- iritabilitate, hiperexcitabilitate în repaus
- crize de redoare (spontan sau la excitaţie)
- asimetria gesturilor
- strângerea permanentă a degetelor mâinii
- hipo sau hipertonia
- reflexe arhaice absente, exagerate sau asimetrice
- mişcarea lentă a ochilor, asinergie cap - ochi

30
 Sugar 4-6 luni:

- întârzierea prehensiunii
- hipotonia axială sau a membrelor, hipertonia membrelor
- persistenţa anormală a reflexelor arhaice
7.Desfăşurarea pubertăţii(sistem Tanner)
Se apreciază dezvoltarea glandei mamare(f),dezvoltarea genitală(b),părul
pubian(f,b)concomitent cu accelerarea vitezei de creştere,părul
axilar,menarha(f), părul facial,vocea,spermarha(b)

7.1.Glanda mamară la fete(telarha)

- stadiul 1: prepubertate, proeminarea mameloanelor
- stadiul 2: proeminarea sânului şi mameloanelor ca o
mică ridicătură, mărirea diametrului areolei
- stadiul 3: dezvoltarea în continuare a sânului şi areolei,
fără separarea conturului lor
- stadiul 4: mamelonul şi areola proemină din conturul sânului
- stadiul 5: proemină mamelonul, areola se retrage făcând
parte din conturul sânului
32
7.2.Organele genitale externe la băieţi(penis,scrot,testicule)

- stadiul 1:prepubertatea, dimensiuni ca la copil mic

- stadiul 2: mărirea testiculelor şi scrotului
- stadiul 3: penisul se măreşte în lungime, continuă creşterea
testiculelor şi scrotului
- stadiul 4: penisul se măreşte în grosime, pielea scrotului se
pigmentează
- stadiul 5: dimensiuni şi formă ca la adult

33
7.3.Părul pubian ,la ambele sexe(pubarha,adrenarha)

- stadiul 1:prepubertate, fără păr pe aria genitală

- stadiul 2: păr pubian rar şi fin, uşor pigmentat, la baza
penisului,respectiv dealungul labiilor
- stadiul 3:păr mai pigmentat, aspru şi mai creţ, numai pe
simfiza pubiană
- stadiul 4:păr de tip adult, pe o arie mică, nu se extinde
pe suprafaţa internă a coapselor
- stadiul 5: păr de tip adult

34
Obs:
- stadiul Tanner 1 corespunde prepubertăţii
- stadiul Tanner 2 corespunde pubertăţii timpurii
(debut la 10-13 ani la fete,apare saltul creşterii; 12-15 ani la
băieţi)
- stadiul Tanner 3 şi 4 corespunde pubertăţii mijlocii
(debut la 12-14 ani la fete, apare menarha,părul axilar;
12-15 ani la băieţi,apare saltul creşterii,părul facial)
- stadiul Tanner 5 corespunde pubertăţii târzii (debut la
14-17 ani la fete, 14-16 ani la băieţi)*

*vârstele menţionate sunt orientative

35
 Pubertatea fiziologică apare prin activarea, la
vârsta adecvată, a axului hipotalamo – hipofizo –
gonadal şi are o cronologie extrem de riguroasă

Băieţi: pubertatea debutează cu creşterea testiculelor

(2 ml→4 ml), urmează, după aproximativ 6 luni, creşterea
penisului şi pigmentarea scrotului apoi adrenarha; saltul
creşterii apare în stadiul 4-5 Tanner împreună cu
spermarha

Fete: pubertatea debutează cu telarha, după 6-12 luni

apare adrenarha apoi menarha (la aprox.30 luni de la
debutul telarhei); saltul creşterii precede menarha

36
Anomaliile pubertăţii
1.Pubertatea precoce (PP): apariţia primelor
semne de pubertate înaintea vârstei de 8 ani la
fete şi respectiv 9 ani la băieţi

- PP centrală: activarea precoce a axului H-H-G; cauze

funcţionale (idiopatice) şi organice (tumori, infecţii SNC)
- PP periferică: secreţia hormonilor sexuali de către
gonade, suprarenale sau tumori germinale cu diferite
localizări, fără activarea axului H-H-G; cauzele sunt bolile
suprarenaliene, testiculare, ovariene (de regulă tumorale)
- PP disociată: telarha sau menarha precoce, izolată

37
2.Pubertatea întârziată (PI): absenţa debutului
pubertăţii la vârsta de 13 ani la fete şi respectiv 14
ani la băieţi sau oprirea evoluţiei pubertăţii după ce
aceasta a debutat normal

- PI centrală: funcţionale, organice (malformaţii, tumori

cerebrale)
- PI periferică: malformaţia sau leziunea gonadelor,
sindroame genetice (Turner, Klinefelter)
39
 Parametrii normali ale unor funcţii la copil

1.Temperatura: rectală max.37,4

axilară max.37,2
2.Frecvenţa respiratorie
nou-născut, sugar: 40-45/min
1-2 ani: 30/min
3-6 ani: 20-30/min
7-13 ani: 19-20/min
14-17 ani: 17-18/min

40
3.Alura ventriculară
nou-născut: 130-150/min
sugar: 120/min
4 ani: 100/min
12 ani: 80/min
16 ani: 75/min
4.Tensiunea arterială
nou-născut:80/45 mmHg
sugar: 95/65 mmHg
2-10 ani: 100/60 mmHg
10-14 ani: 115/60 mmHg
14-18 ani:b 125/70 mmHg;f:115/70 mmHg
41
5.Micţiunile şi diureza

Prima micţiune în primele 24 h(8% a doua zi)

nou-născut, sugar:15-30 micţiuni/zi;400 ml/zi
copil mic: 10-12 500-600 ml/zi
şcolar mic: 6-8 650-1000ml/zi
şcolar mare: 4-6 800-1400 ml/zi
Formulă: 3-4 ml/kg/oră
Control sfincterian cel târziu la 4-5 ani

42
6.Scaunele:
-meconiu : prima zi (93%)
-scaun de tranzţie:zilele 3- 5
-după 5-7 zile caracterul scaunului este condiţionat
de felul alimentaţiei
alim.naturală: 3-5 scaune/zi,galbene,moi,miros
acrişor,aderente de scutec
alim.artificială: 1-2 scaune/zi,consistente,galben-
cenuşii,neaderente de scutec
Control sfincterian la 15-18 luni

43