Stad iil e P ihi ce s

Stadiile ps ihi ce

D voltarii ez
dez voltarii

Cel care este consid erat ca psihologul cel mai centrat pe psihologi a vrstelor (mai ales cele adult e) este Carl Gust av Jung. Sugereaza idee unei dezvolt ari continu e n care viata sociala si institutiile, religia si mituril e ocup a un loc de seama. El a sesizat faptul ca n jurul vrstei de 40 ani are loc un evident proces de individuatie. O interesanta descriere a ciclurilor umane a efectuat-o E. Erikson. El considera ca dup a stadiil e freudiene de dezvolt are (oral, anal, falic si genital) exista stadiil e psiho sociale ale dezvolt arii eului. A emis ideea existentei unor componente duale (pozitive si negative) aflate n opozitie n fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii. Primul an de viata (stadiul oral) ncr ede re versus nencr ede re (depe ndenta copilului paterne). Stadiul 1 3 ani autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al ndoi elii. Stadiul 4 5 ani constituir ea initi ativei versus vinovatia. caracteristica psihica. n cazul n care initiativa nu este ngradita, ea devine de calitatea ngrijirii

Stadiul 6 11 ani srguinta versus inferiorizarea. Stadiul 12 18 ani constientizarea i dentit atii eului versus confuzia rolurilor. Vrsta mijlocie intimitate v ersus izolare. Vrsta adulta mijlocie altrui sm versus egocentrism. Anii btrnetii realizare versus disperare.

C iclurile ps ihi ce

si

stad iil e

dez voltarii

Pregnanta a 3 mari cicluri ale vietii: Ciclul de crestere si dezvolt are primii 20 de ani de viata. Subst adii: copilaria (aproximativ 10 ani) si perioada adol esce ntei (pubertatea, adolescenta de la 10 la 20 ani). Exista adolescenta prelungita (20 24 ani). Etapa sau ciclul adult ce prelun geste dezvoltarea psihologica a omului, se extinde pna la 65 ani. Cuprinde: tineretea (25 35 ani), vrsta adulta precoce (35 44 ani), vrsta adulta mijlocie (45 55 ani), vrsta adulta tardiva (55 65 ani). Ciclul al treilea sau etape le vrstelor de regresie ce se extind de la 65 ani pna la moarte. Perioade: de trecere (65 70 ani), prima batrnete (70 80 ani), a doua batrnete (80 90 ani), marea batrnete pes te 90 ani.

D b tul eu vietii nca nainte de nastere, fiinta umana parcurg e un lung proces de crestere, formare, aceasta influ entnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina - cea mai intensa crestere si dezvoltare a fiint ei umane. Flagelul spe rmatozo idului, patrun znd n peretii ovulului, se elibereaza aproape instantaneu 23 de cromozomi constituin d zestr ea ereditara masculina. n acelasi timp, nucle ul ovulului emite tot 23 de particule cromozomi zes trea ereditara feminin a. Cei 23 de cromozo mi de la tata cu cei 23 cromozomi de la mama formeaza materialul genetic care are 46 cromozo mi si este uni c pentru fieca re indivi d. Exista o infinit ate de combinatii pos ibile ntr e 2 posib ili parinti. Procesul de fertilizare poarta numele de mi sotis. Cromozo mii sunt formati din gene. Genele sunt particule complexe contin nd codul genetic. Genele au aranjamente speci fice lineare n cromozomi si contin ADN si ARN. Oul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc fecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 2-3 zile din reze rvele proprii pe care le epuizeaza cnd ajun ge in cavitatea uterina. Se fixeaza n uter prin intermediul contact cu vasele sangvin e din uter. unor radacini embrion are ce se impl anteaza n celulele uterului, lund

Embrionul se dezvolta foarte repede volumul lui creste de 8000 ori, iar diametrul de 20 de ori. Faza germinala (0-3 luni) crestere masiva a masei celulare prin produ cerea a doua tipuri de celule: germinale si celule exterioare (de protectie). Se form eaza sistemul nervos, la 3 saptamni se formeaza maduv a spinarii.

Perioada fetala timpuri e (3-6 luni) se realizeaza diferentierea celor trei straturi: ectoderm > celul ele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator si

excretor, musch i, straturi interne profund e ale pielii; endoderm > mare parte dintr e organele interne. Are loc dezvoltarea sistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza sexul si coardele vocale. Are loc o ncetinire a cresterii explo zive dup a 5 luni. Faza fetala tardiva (6-9 luni) fatul creste n marime, i se dezvolta motilit atea ,organele de simt.

6 luni se diferentiaza amprentele digit ale, se form eaza pleoapele, glandele sebacee, sudorip are. Are loc o ncetinire a cresterii explo zive dup a 5 luni. Multi copii nascu ti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( STH , etc), chimism intern al circulatiei sangvin e, finctii de adaptare. Miscari ce se pot surprinde n viata intr auterina: agitatie motorie difuza 9 saptamni, bataile cordului 10 saptamni, miscari resp iratorii 12 saptamni, miscari poz itionale slabe, nchide minile - 12-14 sap tamni, miscari ale tractului diges tiv 16 sap tamni, misca picioarele, pleoape le 16-20 saptamni, tipete slabe la 24 saptamni. Nas terea La specia umana nasterea nasterii: are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecu ndarii Exista 4 etape ale

dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat; expulzarea fatului; expulzarea placentei si a membranelor; contractari si expulzari ulterioare nasterii. La primipare etapa dilatarii canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat poate dur a 12-20 ore, a doua etapa cca. 1-2 ore si ultima 1 ora. La multipare este de regula mai dureroasa etapa expulzarii f atului si urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta. Nasterea este traita n mod subiectiv si relativ obiectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o schimbare r adicala a conditiilor de existenta. Ma ma traieste socul sub forma depresiei postnatale. Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (Freud l considera eveniment ce marcheaza existenta umana). Primul an de viata nf atisarea generala a nou-n ascu tului normal este speci fica. ntr egul corp este pliabil sta pliat (poz itie embrionara). si are tendinta natur ala de a o expresie a traumatismului primar uman,

Capul este mare si dispun e de 6 font anele. Membrele sunt relativ scurte, pielea este rosi atica si usor tumefiata. Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse. Primele 3-5 zile scadere fiziologica din greutatea initiala cu 150-300 grame. Dupa 4-5 zile scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute. Organismul dispun e la nastere de o capacitate senzoriala capacitate de reactii intentionale si coordon ate aproape nule. generala relativ bine dezvoltata, dar de o

So mnul nou - nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24 ore, deoarece apare fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. Rapo rtul dintr e orele de so mn si cele de veghe se va modifica treptat. 1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, desi activit atea sa din orele de veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense. Aceste momente zile. de veghe vor deveni calme, active, spre deoseb ire de caracterul lor agitat din primele

Pentru a se controla greutatea pe care copilul trebuie sa o aiba ntre 1-6 luni, se nmulteste lunilor cu 600 si la cifra obtinuta se ada uga greutatea de la nastere.

num arul

Cresterea n greutate ntr e 7-12 luni se calculeaza nmultin d num arul de luni ale cop ilului cu 500, plus greutatea de la nastere. Controlul cresterii n naltime se face nmultind num arul de luni cu cu 2,5 si se adauga naltimea de la nastere (pna la 6 luni). ntr e 7 si 12 luni, calculul se efectueaza nmultind num arul lunilor copilului cu 2 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere. Cresterea este foarte intensa dup a nastere. Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la nastere; la un an de circa 45cm; la 3 ani, de 47 cm.

Cresterea creierului se exprima prin marirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an, cu 2 cm n al doilea an. La 1 an, volumul creierului este de 3/5 fata de creierul adult, iar la 2 ani, de 4/5 fata de acesta. Perimetrul toracic este de 32 cm la nastere, dec i mai r edus dec t cel cranian, apoi creste la 45 cm la 1 an si l ega leaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntr ece pe cel cranian cu 1-2 cm. Se considera ca n cop ilarie aceasta distantare ntr e cele doua masu ri creste cu cte un cm. pe an. Trebuintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. Trebuintele de aparare, orientare, investigare sunt permanente. incis ivii laterali, iar ntre un an si 18 luni

ntr e 10 si 12 luni apa r aspe cte legate de dentiti e. nt i se contureaza ncep sa creasca primii 4 molari. ntr e 16-28 luni apa r caninii.

Trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se exprim e prin miscare si tipat n caz uri de disconfort si prin somn n caz de oboseala. Trebuinta de miscare se intentionalizeaza primar, fiind legata de explorari ale mediului. Se constituie si trebuinte psihologi ce, cum ar fi aceea de a fort a prezenta adultilor si relationarea cu acestia. Trebuinta de hrana si apa, aer, temperatura echilibr ata, somn, vocalizare, comuni care si relationare sunt cele mai importante si impli cate n crestere si dezvoltare. Ele se vor socializa treptat. So mnul - Aproximativ 80% din timp, cop ilul doa rme pna la un an, cu o descrestere 50%. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului. n ultimul trimestru spre

Trebuinta de eliminare - este reflexa la copilul mic. La 8 sap tamni, cop ilul are cca 2 sca une pe zi si unul dupa ce ncepe sa mearga; dificil este contr olul mictiunii. Foamea si setea - n ontog eneza timpurie, foamea provo aca o stare generala de agitatie si tensiune. Aceste trebuinte sunt impli cate n nvatarea si comunicarea timpuri e. n primele 10-12 zile, sunt necesare cam 6-8 alimentari n 24 ore. Dupa 4 saptamni, acestea se pot reduce la 5-6. Trebuinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilor incluse n structura familiei >fo amea de prezenta adultului. Primul an de viata este si perioada de cstig a bazelor independentei prin 3 serii de conduit e achizitionate n experienta ontogenetica timpurie. Acestea sunt: apucarea si mnuirea elementara a obi ectelor, mersul si rostirea prim elor cuvint e. Perioada n: primelor 30 zile se divide

o perioada scurta (7-10 zile) > este critica si dificila ca adaptare; o perioada mai lun ga > marcheaza organizarea ritmurilor circad iene si a unui echilibru primar functi onal biologic. simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva, (30-50 cm)

1 lun a la 3 luni > se formeaza reflexe conditionate se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.

de la 3 la 6 luni > formarea perceptiei la 3 luni, apo i curiozitatea, crearea unui spatiu proximal acoperit de cmpul atenti ei auditive vi zuala, tactila.

Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de depe ndenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimi ci coresp unzatoare = forme de comunicare nonverbala. ntr e 6 si 9 luni sunt caracteristice deplasa rea prin trre, mers n 4 labe sau cu scaunelul tras. Apar manifestari de inteligenta adaptativa practica. Imit atia este activa, afectiun ea se compli ca, copilul manifesta nsusiri de sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si bun avoint a, rosteste cuvint e scurte bisilabice cu rol de propo zitie (holofr aze ), gesturi cu functii de comuni care (salut, cere mncare). Traieste empatic dispo zitiile mamei. De la 9 la 12 luni, copilul se ridica si merge pe lnga obiecte sau de mna, se joaca mimnd jucariil e. ntelegnd interdictia, mustrarea, apelul, ru gamint ea, spune cteva cuvinte. n ontogeneza timpurie sun t mai pregnante functiile primare biologice att ale senzorialitatii (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz). de contact

Perceptia se structur eaza sub forma a doua modele nrudite: un model percep tiv contemplativ prezent la doua luni si un model percep tiv ce are o consecinta acti onala si se constituie la 3 luni. Dupa 4 luni, perceptia devin e forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal. Aspectele fun damentale ale percep tiei vizuale (forma, adncimea si perspe ctiv a) se formeaza treptat n primii ani. P na la 10 saptamni copilul priveste nepreferential un cerc (doua dimensiuni) si o sfera. Dupa 3 luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoa na concreta, niciodata spre fotografia ei. Inteligenta. Se manifesta conduita suportului la 9 luni. Aceasta apare n situatiile n care, daca se flutur a o batista deasupr a fetei copilului, dup a ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care misca

batista. Co nduit a sfo rii, descrisa ca activa la 11 luni si 7 zile, consta in ridicarea jucariei tragnd de sfoara pe mnerul unui fotoliu, dupa ncercari de a ajun ge la jucarie prin aplecare. Co nduit a baston pune n evidenta faptul ca spre sfrsitul primului an de viata cop ilul rezo lva situatii- problema, manif estnd o int eligenta practica, inventie si flexibilit ate. Cop ilul de 12 luni exprima conduit e prin care dovedeste int enti onalitati complexe, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plimbare etc. n ce priveste special). emotiil e, copiii sub 3 luni le au sub forme de disco nfort fizic convertit n psihic (de foame, n

Dintre expresiile cele mai complex dezvolt ate sunt cele de echilibru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a primilor pasi. Exista o componenta psihologi ca importanta a mersului si a miscarilor n genere. n contextul acestei compon ente actioneaza perechea bipol ara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce poate ajung e anxietate). Comunicarea adaptativ-afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale (CNV ) n care se includ gestica, mimi ca, postura si paralimbajul. La 3-4 saptamni se manifesta zmbetul ca expresie a CNV . La 2 luni se contureaza destule momente n care cop ilul si ntrerupe sup tul pentru a zmbi, ca rasp uns la discu rsul afectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai putine zmbete din partea cop ilului, dar sunt mai frecvente reac tii de voca lizare sau gngurit ca un fel de schema de comuni care. La 3-4 luni, zmbetul devin e mai mult reactie la contactul vi zual, la sursul mamei. Dupa 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doil ea n cont extul CNV se afla gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai densa dup a 6-7 luni n intentii afectiv e, refuz, situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).

Comuni car ea verbala G nguritul = materia prima a vorbirii, cup rinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare. 4 luni > se produc articulari de vocale cu consoane si diferenti ere a consoanelor. 5 luni > ncepe procesul de lalatiun e ca faza superioara a gnguritului. Lalatiunea = expresie articulata. Consta dintr-o intensa emisie repetata de silabe . Sfrsitul lunii a 10-a > atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte. La 11-12 luni > copilul face rapid progr ese de ntelegere a vorbirii adresa te si foloses te mai circumcis holofr aze le. Fata de adulti si de copiii mai mari gradul de sociabilit ate este evident. Fata de copiii mai mici soci abilit atea este redusa. n primul an de viata exist a o organizare complexa atitudin ala de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala. Freud e de parere ca ele se constitui e ca structuri relativ complexe constiinta si reglate inconstient printr- o entitate numit a imago). n galeria primelor compl exe ontogenetice se manifesta dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern. situationale (efecte psihice nedirijate de de

compl exul sevrajului - fixeaza relatia si situatia

Sevrajul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si stabile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduit ele de dependenta ca un fel de cerinta continua de lactatie. Tot n ontogeneza timpurie se constituie compl exul de intru ziune care se manifesta n variantele de gelozie. De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunt a cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentul dintre el si mama. Complexul exprima implicatia introducerii unui al treilea personaj ntr- o relatie afectiva duala int ensa. Acest complex are un rol important n identificarea si intuirea fortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urma, are loc la 7 luni gasirea n oglinda, moment de trece re spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui. Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 7 luni, duce la o adevarata depresie. Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie spec ifica. Astfel, n primele luni, majoritatea cop iilor plng fara lacrimi, cu tipete concomitente. ntr e 3-6 luni, plnsul este nsotit de mi sca ri si agitatie. Dupa 6 luni copiii plng fara sa se agite.

Prim a copilari e Aceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii experientei de viata curenta. Copilul ncepe sa fie integrat n interrelatiile grupului famili al si a celor ce frecventeaza familia. ncepe sa sesizeze regulil e, interdictiile, orarul si stilul de viata al familiei, traind conflicte si stari de confort psihic sau de euforie condition ate de cele din jurul sau. Experienta de viata devine impr egnata de nvatarea comunicarii verbale. La nceputul acestei perioade, vorbirea copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari dificultati de pronuntie. La 3 ani copilul vorb este relativ fluent. Copilul este angajat n perioada anteprescolara n cautarea de mijlo ace de a si consolida autonomi a prin perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuir e de obiecte. nca de la nastere a exist at o amprenta evidenta a indivi dualitatii biologice. n timpul primului an, copilul a traversat un important impact biologic si un evident soc social. Treptat nsa a ncep ut sa acumuleze o experienta vasta si complicata prin repetari auditiv e, prin facila raportare la obiecte si situatii noi. Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la 1 la 3 ani este cel mai import ant, prin umanizarea ampla a trebuintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduit elor de baza. Unii autori sunt de parere ca pna la 3 ani, omul achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata. 12-18 luni caracteristi ca este consolidarea devine deosebit de nestatornic si instabil. mersului si o mai bun a percepere a mediului nconjurator. La 15 luni

18-28 luni perioada se caracterizeaza printr-o acce ntuata dezvoltare a comuni carii verbale si folosirea de solutii noi n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilul redevine nervos. Dupa 2 ani jumatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echilibru usor meditativ. Cop ilul este preocupat de aspec tele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devin e sensib il fata de cei din jur, se antreneaza n jocuri, uneori cu un partener. ntr e 1 si 3 ani, ritmul cresterii este nca foarte int ens si multilateral, superioara a etapei. cu o usoa ra ncetinir e spre limit a

Pna la 3 ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. Capul, cam de 1/3 din statura copilului la 1 an, ajung e la (parte din corp) la 3 ani. La 2 ani proporti a devine de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de 1/6). Pna la 3 ani se completeaza treptat dentitia provi zorie (la 1 an copilul poseda 8 incisivi). Cresterea pond erala nsum eaza 4,5 kg pe ntreaga perioada. ntr e 1 si 3 ani continu a dezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentatia lor, ramifi catiile dendritice si sinapsele se nmultesc, continu a procesul de nuclearizare. La 3 ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priv este reliefurile sale exprim ate n circumvolutiuni si scizuri. La 18 luni poa te duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). ncepe sa mestece alimentele, la 20-22 luni masticatia este curenta. La 30 de luni tine cana cu ambele mini si bea. La 3 ani poa te mnca cu furculita bucatele de alimente. La 2-3 ani controlul sfincterian este evident. La 17 luni copilul imita si astfel si nsuseste o vasta experienta.

Cerinta subiectiva a comuni carii este constituita la 16 luni. ntr e 18 si 24 luni are loc formarea vorbirii n propoz itii, iar ntre 48 si 60 luni are loc organizarea sintaxei. Dupa 1 an, cop ilul construieste propoz itii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. El ncepe sa foloseasca propriul nume in referintele desp re sine, dupa modelul luat de-a gata de la ceilalti (vorbeste desp re sine la persoana a treia o perioada de 2-3 luni). La 2 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntrebarea ce este asta ?. Se considera acest moment ca un fel de mare identificare a lumii obiectuale. Dorinta de comunicare devine intensa. La 2 ani persista nca planul mental, caracterul auti st si animist al gndirii cop ilului si o dificultate structur ala de a sesiza diferentele dintr e interdependenta, cauzalitate, determini smul fenomenelor etc. la 3 ani atentia se deplaseaza usor spre relatiil e dintre fenomene si obiecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mijl oace le de investigatie cu str ategii noi (int eroga tia de ce?), schemele mentale sunt nca relativ rigide. O forma a curi ozitatii la 3 ani este legata de atractia interdictiei. Desi dup a vrsta de 1 an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai bun a, planul afectiv este inst abil si arzator, copilul se supun e legii celei mai mari tentatii.

La 18 luni, rezonanta afectiv a creste, cop ilul este mai impresionabil si intuieste dispozitia mamei, reac tioneaza la o melodie trista. La 1 an si jumatate, manifesta gelozia. atasa mentul fata de mama sau de persoa na care o nlocuieste devine aca parant. Se

Timi ditatea fata de persoanele straine, simpatia anti patia ncep sa fie nuantate. Sp re 2 ani, tatal este admir at si devine favoritul cop ilului. Dupa 2 ani, copilul devine impulsiv si nentelega tor, instabil din nou. La 2 ani jumatate, cucerirea propriei identit ati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti. n copilaria timpuri e exist a doua feluri de anxi etate: cea fata de persoa ne si situatii straine si cea de sepa ratie. Treptat se constituie si anxietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie. A doua copilarie Perioada prescolara

Presiunea structurilor sociale cultur ale, abso rbtia cop ilului n institutiil e presco lare solicita toate posib ilit atile lui de adaptare, dec i contradictiile dintr e solicitarile externe si posibilitatile interne devin mai active. Perioada prescolara mica (3-4 ani) se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor marunt e impli cate n satisfacerea de place rii de explor are a mediului. Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar si mai nendemnatic. Miscarile sale devin mai brutale. Perioada prescolara mijlo cie (4-5 ani) este caracterizata printr-un usor puseu de crestere. Se intensifi ca dezvoltarea limb ajului (ntre 3 si 5 ani se cstiga cam 50 de cuvint e pe luna), se dezvolta autonomia, constiint a de sine, curiozitatea devine mai ampla si abord eaza mai pregnant relatiile dintr e fenomene. Creste fragilit atea afectiva (crize de prestigiu). Prescolarul mare (5-6 ani) manifesta n ansamblu o mai mare fort a, agilit ate, inteligenta, reticente n situatii penibile. Cmpul atentiei este domin at de o ntelegere mai profund a a situatiilor. Exista o oarecare opo zitie fata de adult manifestata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere. Exi sta 6 tip ri u grad initei: d e adaptare la m d iul no e u al

adaptarea foart e bun a despartiri fara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinit a, conduite saturate de curiozitate si de investigatie activa, stabilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grup a; adaptarea bun a despartirea fara ezitari, stabilir ea facila de relatii verbale cu educatoarea grup a, dar cu atitudine de expectativa; adaptarea dificila, int ermit ent tensionala curiozitate; nervozitate, retinere tacita, dispozitie si cu ctiva copii din dar si

alternanta, nesiguranta,

adaptarea tensionala continuu nervozitate de fond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, stabilir e de relatii foarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduit e de abandon; adaptarea dificil a refuzul de a se d esparti de persoana care l-a adus, de a stabili relatii (mutism), blocaj al curiozitatii; neadaptarea refuz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, uneori agresive. Un rol de sea ma n dezvoltarea planului perceptiv si al activ arii repreze ntarilor poate fi atribuit jocu lui. Acesta solicita si antr eneaza vigoarea, forta fizica, rapiditatea, supletea si coordonarea, echilibrul, evaluarea spatialitatii, abilitatea n folosi rea diferitelor parti ale corpului, minii si membrelor. Deosebit de activ se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare. Da torita vorbirii, memoria capa ta caracteristici psihice si socia le importante. Totusi, el uita repede, fiindca fixarea este fluctu anta si adeseori superficiala. Pna la 6 ani, gndirea dobndeste o operativit ate generala (nespecifica) relativ complexa cu o oarecare viteza ce pun e n evidenta constituirea unor operatori de baza pe acest plan, figurile logi ce. Marea frecventa a ntrebarii de ce? la 4 ani constitui e un indiciu pentru marea foame de realitate si de sesizare de relatii a gndirii copilului prescolar. Comunicarea si form ele ei. Exista diferente sesizabile ntre comuni carea dintr e copii, dintr e copii si adulti, copii si mama. Spre 6 ani se manifesta diferente de comuni care ntre acestia si copiii mici (reducere a lungimii propozitiei, evitarea cuvint elor dificil de pronunt at, limbaj mic folosit pe alocuri). n comunicarea cu copiii mai mari, se manifesta reticente, ceva mai reduse dec t n caz ul comuni carii cu adultul mai putin cuno scut. n comunicarea cu educatoarea din gradinit a, eforturil e princip ale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de

propo zitii compl ete si usor stereotipe. n comuni carea cu mama se manifesta cea mai libera forma de exprim are ca topica. Caracteristicile afectivit atii ntre 3 si 6 ani. Dez volt area emotionala n ansamblul sau trebuie raportata la procesul identifi carii. Acest proces trece prin cteva faze . n jurul vrstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cresterea starilor afective difuze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohote, n explo ziile lui de afectiune, de abandon sau de mnie (furi e alba), dup a care se simte vinovat. n toate aceste mpr ejurari, exprim area spontana este treptat influentata de conduitele admi se si respinse din viata de toate zilele. Problemele cele mai compl exe se manifesta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si constituirea minciunii intentionate. Negativismul poate sa se manifeste ca forma de deza daptare sau ca forma de inadaptare. Negativismul ca forma de deza daptare se manifesta mai ales ca reactie la neconcordanta dintr e inflatia de dorint e ce apare la copii si cresterea situatiilor de frustrare si interdictie de manifestare si satisfacere a majoritatii lor. Infl atia de dorint e este o expr esie a personalitatii n formare si este animata de curio zitate, de dezvoltarea de interese, de descoperirea de situatii, activit ati de joc ce absorb copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. Pe acest fond, parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi bruste si nendemnatice dorind sa impun a un regim de vi ata mai ordonat. Ostilit atile se nsum eaza si copilul manifesta crize de refuz, negativism, ncapatnare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. Negativismul de inadap tare este mai putin zgo motos, se manifesta ca dificultate de a participa la activit ati distincte din alt mediu dec t cel din casa. Nu numai ca nu se ncad reaza n activitatile cu alti copii, dar uneori realizeaza mi ci escapade , fug de la gradinita sau refuza total orice, plas ndu-se ntr-o atitu dine indiferenta usor ostentativa. Tot n aceasta realitatea cu int entiil e ncearca sa iasa din neplacute. Din pacate, generare de confu zii. Se dezvolta intelectuale. si perioada se dez volta min ciuna intentionata. P na la 4 ani, relatarile cop ilului amesteca si cu dorintele. La 4 ani, relatarile cop ilului ncep sa contina circumstante atenuante si situatii de culpab ilit ate prin min ciuna pentru a obtine ceva, pentru a scapa de situatii cop ilul ntlneste n viata de fieca re zi min ciuna conventionala, fapt ce are efectele sale de si sentim entele estetice si

emotiile

Fenomenul cel mai semnificativ l constitui e nsa ierarhizarea afectiv-morala care creeaza o nou a ordin e n viata si expresia subi ectivit atii si o functi e normativ-sanctionatoare a regulilor morale instalate n constiint a ca reguli acceptate. Int eresu l pentru joc, speci fic vrstei, este generator de numeroase activit ati ce se ncorporeaza n j ocu ri. Jocul efectuat cu pasi une este izvor de bucurie. Jocul debordeaza personalitatea cop ilului, instalnd-o n realitate cu generozitate si stralucire. Totusi, nu toti copiii stiu sa se joace, desi jocul nu cere neaparat jucarii cos tisitoare. Jocul este terenul pe care personalitatea si int eresu l sunt fortele de dinamizare ale acestuia; jocul se nvata si se transmite cultural. Int eresul fata de activitati este ngloba t n cel de joc si ntr etinut de el. Int eresu l socia l fata de oameni se satisface prin jocu rile cu rol si subiect. A cop ilari e treia

Perioada scolara Perioada dintr e intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa fie ca un fel de sfrsit al copilariei, fie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele presco lare, fie ca etapa de debut prim ar al adolescentei, fie ca etapa distincta a copilariei. n copilaria adap tativa. timpurie si n perioada prescolara are loc cea mai importanta ach izitie de experienta

nvatarea devine tipul fund amental de activit ate, mai ales datorita modifi carilor radicale de condition are a dezvoltarii psihice n ansamblul sau pe care le provoaca si ca urmare a dificultatilor pe care copilul le poate ntmpina si depasi n mod independent. nvatarea si alfabetizarea constituie conditiil e majore implicate n viata de zi cu zi a copilului dup a 6 ani. Aceasta conditie nou a de existenta action eaza profund asupr a personalitatii lui. Prin alfabetizarea copilului, acesta cstiga potential instrum ente valide de apropiere de toate dom eniil e culturii si stiintei contemporane si a celei ce s-a dezvolt at n decursul timpului. De cele mai mult e ori, scoa la raspund e si dorintei copilului de a fi ca cei mari (adultrism), realizare, de satisfacere si dezvoltare a curio zitatii cognitiv e a acestuia. ca si dorintei de

Scoala im pune mode lele ei de viata, dar si modelele sociale de a gndi si acti ona. Ea creeaza sentimente sociale si largeste viata interioara, ct si conditia de exprimare a cesteia (mai ales exprimarea verbala si comportamentala). Prin prepe ratia pentru activit ati complexe si variate, scoa la formeaza capacitati de activit ate, respectul fata de mun ca, disciplina si responsabilitate ca trasaturi psihice active.

Primii 4 ani de scoa la, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si planul de evenim ente ce domin a n viata copilului. Adap tarea cop ilului se precip ita si se centreaza pe atenti a fata de un alt adult dect cei din familie. Pentru copil, caracteristica cea mai se nsib il diferita, oda ta cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea (ega litatea) afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga indepe ndent un statut n colectivitatea clasei. Nu mai sunt valide manifestarile de afectiune si farmec pe care copilul le poseda. Procesul cresterii se tempereaza usor ntr e 6-7 ani, pentru a se intensifica ulterior. La 6 ani, dentiti a provizorie ncepe sa fie nlocu ita cu dentitia permanenta. Dupa 7 ani este int ensa osificarea la nivelul baz inului la fetite, precum si procesele de calcifiere la nivelul osa turii minii. Articulatiil e se ntaresc si ele. Creste si volumul muschilor, se dezvolta mu scu latur a fina a minii. La 7 ani, creierul cntareste aproximativ 1200 g, lobii frontali ajun gnd la 27 la suta din totalul sub stantei nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizeaza legaturi functionale implicate n lectura si scriere. Totusi, copilul nu este robust, nici solid ca la 5 ani. Dimpotriv a, la 6 ani este sensibil, dificil, instabil, oboseste usor. n ceea ce priveste ndemnarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul extremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend probleme n procesul scrierii. de ambid extru, dar si

n aceasta perioada transform arile psihice se fac lent, nespectacular. Prima schimbare care se pun e n evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se face o parasire a intereselor evidente n perioada presco lara, ca desenul, modelajul. Exista o mai mare atentie acordata jocului cu reguli n colectiv. Copiii trec si printr-o faza excesiva sensibilizare fata de noi reguli. Uneori, suspicionarea de ncalcare a regulilor impu se, de catre cei din jur (colegii sai). conduita lor este centrata pe

La 6 ani, copilul este total abso rbit de problemele adaptarii n viata soc iala. Dupa 7 ani, se manifesta treptat o mai mare detasa re psi hologica, o crestere a expansiunii, o mai mare extroversiune si trairi num eroase euforice si de exaltare, semn ca adaptarea scolara a depasit o faza tensionala. n vorbirea copilului ncepe sa fie frecve nt folosit supe rlativul n descrierea de situatii, ntmplari si obiecte. La 7 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea fata de mediul extrascolar si fata de mediul stradal. Tot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapidit atii reactiilor; copilul pare mereu grabit. Momentul de 8 ani este foarte sensib il pentru educatia sociala, dat fiin d faptul ca adaptarea a depasi t nca o etapa tensionala si cop ilul a ncep ut sa treaca ntr- o faza de mai mult echilibru si mai mare stap nir e a conditiilor de activit ate sco lara pe care le traverseaza . ncepe sa devina ceva mai reflexiv si preocupa t de numeroase probleme dintr e care si aceea a provenientei cop iilor (de la 5 ani), dar si de probleme privind apartenenta sociala, identitatea de neam. Dupa 9 ani, copiii de sex diferit ncep sa se separe n mod spontan n jocuri. Copilul devine ceva atenueaza caracterul pregnant al expansivitatii n conduite. mai m editativ, se

Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schimb ari copilul devine mai sensibil la inform atii soci ale, la opinia de clasa. ntr e 9 si 10 ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dez volta la fel.

Primul aspect al modificarilor mai semnifi cative pe ace st plan se exprim a n schimb ari ale caracterului investigativ si comprehensiv al perceptiei si observatiei ca instrumente ale cogniti ei. Antrenate si exercitate, capacitatile senzoriale, perceptiv e si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei devin mai acute si eficiente. Sensibilitatea discrimin ativa si pragurile perceptiv e absolute se dezvolt a si ele. n procesul scrierii exista un permanent control prin limb ajul interior. chiar si la nivelul clasei a IV-a, exista o permanenta dialogare a copilului n timp ce scri e. Evaluarea marimii este nca deficitara (copiii de 6-7 ani supraestimeaza marimile, iar copiii de 8-9 ani subestim eaza marimile si distantele). Spatiul personal se structur eaza spre 10 ani si este impr egnat de expansiun ea personalitatii. Se semnaleaza cresterea volumului simbolurilor si apoi a conceptelor n perioada scolara mica (dispun e de peste 300 concepte relativ valide). Cerinta de relation are a nsusirilor conceptelor la contextul si obiectivele date se ajusteaza abia spre 10 ani, devenind activa.

Baietii au mai mari dificultati dec t fetitele n nvatarea citit-scrisului. n urm a unei largi anchete a reiesi t faptul ca la nvatatorii care conside rau ca nu exista diferente acestea nu existau, pe cnd la cei ce spuneau invers, existau diferentele respective. Limbajul oral si scris. Exista diferente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dez voltare al limbajului cop iilor la intrarea n scoala. Acestea privesc niv elul exprimarii, latur a fonetica a vorbirii orale, structura lexicului, nivelul exprimarii gramaticale si literare. La acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizarea sensului figurat al cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiintifici, confund area paronimelor, confuzii privind sinonim ele si omonimele, tendinta de a crea cuvint e noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au fost retinute. Un alt fenomen lega t de particularitatile limbajului oral la cop iii n primele clase consta n dificultatea de a realiza exprimari explicite. Utili zarea delimit ativa si restrictiva a limbajului la situatii mai mult de comuni care ori dialog simplu n viata de famili e creeaza o saracie a exprimarii specifice, un fel de tendinta spre exprimari eliptice, economicoase, dar neglijente adesea, fara nuantari si fara caracteristici ale vorbirii. Competenta lingvistica este n genere mai dezvolt ata dect performanta verbala. Prima este ntretinut a de limbajul pasiv al copilului. Vocabul arul total cuprind e 1500-2500 cuvint e la intr area copilului n scoala (600 cuvint e n vocabul arul activ), 4000-4500 cuvint e spre sfrsitul perioadei scolare mici (1500-1600 n vocabul arul activ). Pe rio ada pub ertatii si ad ol esce nt a Reprezinta a doua decada a vietii omului. Trecerea spr e maturizare familiala si sco lara se modifi ca treptat. Nota domin anta a ntregii etape este intensa dezvolt are a personalitatii, Tipul fun damental de activit ate ramne nvatarea si instruirea, exercitarea corecta a unei activitati profesionale productiv e. si integrare n societatea ei. adult a. Tutela

contemporanizarea si practica,

teoretica

inclusiv prepa ratia pentru

Se complica progresi v, tnarul integrndu-se tot mai mult n generatia sa. Opozitia dintr e comportamentele impregnate de atitu dini cop ilaresti si atitu dinil e si conduitele noi formate sub impulsul cerintelor int erne sau impuse de societatea vrstei. Maturizarea este centrata pe identificarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei. Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc manifestari motiv ationale puternic energizate si se contureaza idealurile. Trei stadii: stadiul pubertatii (10-14 ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea stadiul ado lesce ntei (14-18/20) procesul de csti gare a identitatii. stadiul ado lesce ntei prelun gite (18/20-24/25) Pubertatea sub stadii: Etapa prepuberala (10-12) accelerare si int ensificare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor Fetele cresc n naltime ~22cm. Baietii cresterea ncepe mai trziu (12-16). Conduita generala alternanta, stari conflictuale. Schimb are generala a cadrului de desfasur are a nvatarii scolare. Intelectualizare afectiva. Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare. La 11 ani copilul ncepe sa aiba initiative, largindu-si regimul de independenta. Se creeaza o distantare discreta ntre fete si baieti si o competitie. Momente mai numeroase de neatentie. Pub ertat ea propriu zisa (12-14) e dom inat a de pu se ul de cres tere. sexuale secu ndare. int egrarea psihologica primara la cerintele vietii adult e. dimorfismului se xual de creativit ate si implicit structuri

b.

La fete mai evidenta ntre 11-13 ani La baieti 13-14 ani. Cresterea este mai evidenta n naltime. nti se lung esc membrele inferioare si superioare, articulatiile, apoi trunchiul.

cresc si se maresc

La baieti este intensa si cresterea mase i musculare. Dupa puseul de crestere forta este asimetric marcant mai mare la baieti.

Maturizarea sexuala aparitia pilozitatii, cresterea organelor glandelor sexuale.

sexuale, modifi carea vocii si nceputul function arii

Momentul culmin ant al pubertatii este n general tension al si ncarcat de confuzie. c. Stari de disconfort fizic si psihic. Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii. Mom entul po stpub eral. Baietii Fetele 2 faze (Rousellet): 2) Adolescenta larga. a. sc him bar e n conduit e. de tip tutelar, familial si scolar si intrarea n viata cultural-sociala mai

femeia copil; femeia adolescent.

iesirea din societatea

Pread ol esce nt a etapa con stiint ei de sine.

de stab ili zar e a maturi zarii biologi ce . Se contur eaza

car ac teristicile

intensa dezvoltare psihica. Individu alizarea se intensifica pe planurile individu ale si de relationare. Adol esce nt a propriu- zisa. Dez voltar e a gndirii naturala. abs trac te, exprim ar ea ind epend ent ei es te mai

b.

Socializarea aspiratiilor este intensa. Aspectele vocation ale se contureaza treptat. c. A lesce nt a prelun gita. Indepe nde nt a es te dobnd ita sau pe cale de a fi dobnd ita = plus de do energizar e si dilatar e a pe rso nalitatii. nevoia unei participari soc iale intense. Este etapa nvatarii rolului sexual. Au loc angajari matrimoniale. Trei categorii de reactii: Preocupari ale constiintei si constiintei de sine. Cautarea identitatii, nesig uranta. Apartenenta la grup este co mpetitiv a. Gasirea unei identitati voca tionale. Sistemul nervos sufera schimbari importante: creste masa creierului, relieful scoartei cerebrale se definitiv eaza . O oarecare slab iciune a inhibitiei ce se manifesta prin izbucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul tiroidei. Problema princip ala a pubertatii si adol esce ntei este identificarea de sine. Dezvoltarea constiint ei de sine se complica. Intensificarea perceptiei de sine aspecte: a) Imaginea corporala fara ea nu se poate realiza identificarea. Identificarea nu este un proces simplu si direct. Perceptia de sine se poate manifesta ca negativa n caz ul progresului scolar slab sau a inadaptarii scolare. Perceptia de sine alimenteaza ideea de sine. W. James a fost primul care a acordat atenti e dialecti cii dez voltarii constiint ei de sine si distantei dintr e eu si sine. Sinele 3 elemente: sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual. Identitatea priveste consti enti zarea distantei dintre eu (sine) si alter. V. Pavelcu dinamica personalitatii reflectata n constiinta de sine apare ca sup usa unui ritm necontenit.

Se contureaza separatia dintr e planul real obiectiv al lumii si vietii si planul subiectiv ca spatiu al constiintei si al reprezentarii lumii. Exista si dificultati de adap tare. Identitatea sexuala se dezvolta discret, influentata intens de mode lele parentale si maternale. moderne. Fetele situatie mai complicata > modele feminine tr aditionale, de tr anzitie si

Fetele cu identificare feminin a traditionala conflicte. Exista un grup de adolescente pregnant feminine, dar care se simt

Exista tinere care se identifica antifeminin. atrase de roluri tradition al masculine.

Procesul formarii constiint ei si autoco nstiint ei se ajust eaza prin raportare la cei din aceeasi generatie. n adolescenta se organizeaza constructele personale. intensitate, eficacitate si coerenta cu alte atitudini. Atitudinile nsusi ri de: directie de optiun e, grad de

Eysenck -bipolaritate

factoriala n caz ul atitudinilor.

Identitatea si identificarea se nuclearizeaza ntre 11 si 13 ani, n cautarea de sine (conflict pub eral), ntre 14 si 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre 17 si 20 de ani prin conflict e de rol si statut, organizndu- se subidentitatea profesionala si n perioada dintre 20 si 24 ani prin conflicte de integrare socio prof esion ala. b. Iesirea din indepe ndentei. conformismul infantil e echivalenta cu cstigarea (valori) opo zitie fata de rutina, deprind eri,

Prima care se dob ndeste este independenta mediocritate.

de mentalitate

Indepe ndenta emotionala este dificil de dob ndit mai ales n cazul tinerelor fete. Relativ nalta este si suges tibilit atea. Dependenta material economica devin e greu de suportat. Indepe ndenta material economica se contur eaza si se integreaza ca asp iratie la identificarea voca tionala spre o profesie si alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor. c. Identifi car ea vo cation ala se m anif es ta la pub eri mai capac itati si abilitati. m ult ca o desc op erir e de ap titudini,

Necoincidenta ntre oferta sociala profesionala si aspir atii profesionale particul are. Interesele profesio nale sunt relativ neclare pna la 14 ani si se concentreaza mai mult pe profesiunilor. De la 14 ani, orientarea profesionala devin e mai presanta. Interesele si alegerea profesionala trec prin 3 stadii: stadiul fantezist pna la 11 ani; 11 - 16 ani planuri de alegere bazate pe interese; etapa realista. aspec tele romantice ale

Maturizarea biologica, int electu ala si morala nu se realizeaza concomitent > maturizare sexuala, o mai timpurie maturi zare sociala.

tendint a de coborre a vrst ei de

Tinerii cu pubertate timpurie se simt singuri, izolati. Dezvoltarea maturi zarii sexuale este nsotita de expansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a fanteziei. Tnarul este ncarcat de anxietate si n ace lasi timp de culpabilitate. Afectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). Adolescenta prelun gita erotismul este dez voltat si educat, afectiunea puterni ca si matura, sexualitatea dez voltata, conduita sexuala mai larga si complexa, virilit atea dep lina. Pubertatea relatii fete-baieti distante. Ado lesce nta relatii fete-baieti mai putin distantate. prelungita relatii fete-baieti mai relaxate, contactele mai largi si diverse. Dezvoltarea senzorial perceptiva schimbari importante. Capacitatile senzoriale si restructur eaza mecanismele ncarcate de noil e nsusiri dobndite. evidenta eroti zare a senzorialitatii sensibilitatea vizuala, auditiva si tactila. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor absolute si diferentiale si cresterea capacitatii de a verbaliza si simboliza impr esiile vizuale. Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu domin anta de stnga. Vederea n profun zime si finetea discriminativa vizual observativa creste n adol esce nta. Evidenta dezvoltare a prelucrarii informatiei vizuale. Dezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la dist anta, a evaluarii de suprafete si a altor repere de marime. Potentialul de orientare la inton atiile vocale din diferite tipuri de comuni care creste foarte mult, la fel si capacitatea de a ntelege muzica. Descopera arta int erpretativa, teatrul. n perioada pubertatii are loc o eroti zare si dezvolt are a sensibilitatii odorifice. Sensibilitatea si ea evident. Dezvoltare a ndemnarii manuale. cutanata se dezvolta Ado lesce nta

Observarea generala este n mare crestere n pubertate, la fel si capacitatea de a comunica observatiile colectate n planul perceptiv. Asociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a experientei perceptiv e > 2 directii: prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natur a, a doua de ncarcare a experientei senzorial percep tive de experinta soc iala actionala. Relatiile dintre dezvoltarea perceptiva si experienta de cunoastere conceptuala: experienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;

formarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare;

conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza; conceptul este prefigur at n actul perceptiv. Activitatea intelectuala complexa Puberii dupa 10 11 ani - modificarea ei structurala prin constructia curiozitatii. 15 ani abordarea filoso fica devine predilecta. 1618 ani dezvoltarea argumentatiei. Adolescenta - se atinge aproape maturitatea int electuala (instrumente 10-12 ani - deschiderea 14-17 ani constituirea n perioada adolescentei, competente. ntlnirea cu inconstientul Exista numeroase spre lume se stabilizeaza. concep tiei despre lume si viata.

apa raturii logico formale > reactiv area

ale gndirii discu rsive).

inteligenta devine mult m ai activa si intuitiva, n adolescenta si ncercarea de a-l cenzura. si competitii.

prelungita mai ncarcata de

referiri la filmul interior l ega t de evenimente

Memorarea si nvatarea sufera cele mai importante transfo rmari constructii originale. Memoria logica devin e centrala.

de scheme rezumative

ct mai

Constituirea unui stil de memorare, intensificare exploziva de ach izitii de cunostinte. Puberul poa te memora foarte usor si ceea ce nu ntelege. Cresterea memorarii laturilor abs tracte ale cunostintelor si manipularea relativ facila a acestora. Adolescenta activ a nazuinta de a fi cult. Se dezvolta inteligenta sociala. Cele mai curente si tipice antrenarii de str ategii sunt implicate

n urmatoarele

situatii:

dup a ce se parcurg anumite informatii, urmeaza stabili zarea cauzei sau legitatii careia acestea se subordon eaza ; se prezinta o teorie oarecare, dup a care urmeaza demonstratia printr-un lung sir de propozitii; stabilirea unei reguli sau definitii dup a care se aplica pe un material eterogen clasificari prin sistemul de reguli si definitii n cauza; se combina strategiile de mai sus. Puber se formeaza concep te relativ de mare complexit ate, se fac pasi n operarea posibilitatea. Exprimarea ncepe sa cup rinda rationamente asertorice, apod icti ce, ipotetice. J. Piaget: dup a 10 ani gndirea are tendinta de a genera si explora sistematic toate solutiil e si ipot eze le posibil e. trecerea spre operatia abstr acta. utilizarea formelor de reversib ilit ate. organizarea unor meca nisme sistematizator, complexe generale a gndirii. Patru tipuri de reversib ilit ati: reversibilitatea reversibilitatea Reversibilitatea Reversibilitatea simpla pozitionala (tip 1) se refera la relatiile identice; prin inv ersiune (tip N) se modifica disjunctiile si conjunctiile, . devenin d fiecare inversa celeilalte. cu probab ilit atea,

folosi rea figuril or logice ca instrum ente complexe

ale ope rativit atii

prin permut area partiala sau de reciprocitatea corelativa

Structur a celor 4 grupari alcatuieste o

formatiune abstr acta ce poa te lua forme combinatorii

foarte diverse.

Exprimarea verbala devine fluenta. Dublare a debitului verbal pe distanta 10 11 ani si o triplare pna la 14 ani n probe usoare, o dublare ntre 10 14 ani n probe dificile. Salt semnificativ fluenta debitului scris 11-12 ani.

16 18 ani mod propriu de a se iscali. Exigente t ot mai mari n exprimare. Vorbirea - adaptata la circumstante. Puber aspecte necontrolate ale exprimarii, organizarea nca imperfecta a gndirii. Schimbarea vocii disconfort n comunicare. Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii.

Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihi ca. Puberul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de exceptie. Creatia tnara este o expresie a cri zei de originalitate, n sensul de cerint a de originalitate, ca cerinta de identitate. Termenul cri za de originalitate M. Debesse - privea n mod univ oc latura critica a crizei, nu si latura creatoare valida. Creativitatea manifesta si tendint e de socializare, de integrare n curentele creative moderne. Consumuril e culturale Cele ale adol esce ntului se diversifica: ntrunirile pentru imprimare si ascu ltare de muzica, cercurile scolare de literatura, arta, sportul, lectura, vizionarea de filme, teatre, etc. Tinerii se ndr eapta spre capodop erele literaturii, filosofie. Adolescenta prelun gita ncep sa se sesizeze limit ele cunostintelor, impos ibil de repetat exact. Lectura ziarelor este disco ntinu a. Filmul si cinematograful istoric eroic, politist e, de aventuri. faptul ca exist a un progres al stiint ei si culturii deoseb it de mult. Puber filme cu sub iect

intereseaza

Personajele din filme, carti, au functii mod elatoare importante. Foamea orase de spatiu, curiozitatea se extinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari,

Puberul consumator

de cultura, contribuant

la cultura > conturarea atitudinilor fata de situatii din viata.

Experienta afectiva se nuanteaza , creste mobilit atea mimica, expresivit atea si functiil e de comuni care ale privirii, jocul muschilor fetei, creste emotivit atea int erna si excitabilitatea > treceri rapide la stari afectiv e excesive (se vede si n limbaj). Gama afectiva prot estatara si de disconfort se mbog ateste. 2 viziuni: optimista si pesimist a. Optimista: tinerii de azi sun t mai stralucitori, sexuale ciudate. Pesimista: tineret tul burat emotional, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tulburati de atitu dini

rebel, iritat sexual, potential delincve nt: droguri, agresivitate.

Educatia se distileaza si rafineaza ., mare cantitate de solicitare emotionala, dispo nibilit ate afectiva mare. 10 12 ani viata afectiva mobila si complexa, instabilitatea, 14 ani se complica tr airil e emotionale din spatiul lecturilor. iritabilitatea sunt evidente.

Trairea esecului si succesului se nuanteaza. Mediul scolar factori stimul atori si traumatizanti. Un loc aparte prin functiile erodante ce le produ ce este cel al plictiselii, si un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei. n relatiile cu parintii, starile afective action eaza mai acut, la o tensiune mai mare n pub ertate apoi cu o temperare treptata n adolescenta. n relatiile cu sexul opus sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentim entele de drago ste. Simpatia reciproca este expresia unei ntelege ri intuitiv empatice. Pubertate dragostea = traire tainica nelinistit oare, idilica, inaccesibila. Adolescenta = traire complexa de atasament. Teama si anxietatea teama = emotia cea mai specifica > conflict e (endoge ne, exogene) frustratie a dorintelor, a aspiratilor, intereselor. Conflicte normale, patologice, intermediare. si situatii de

Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca . Gama emotiilor devine foarte larga si vibratia emotion ala extrem de vie. Evidente capacitatea de a mima, eritemul de pudoare. Integrarea n colectiv e deoseb it de facila la puberi. Dupa 10 ani atractie spre grup. 13 14 ani expansivit atea extragrup devine activa. 14 16 ani expansiunea sociala se atenueaza usor. 16 18 ani grupuri mai mi ci dar mai stabile. Rolurile si statut ele sunt conditionate de preroga tivele adultilor care acti oneaza multipolar.

n structura personalitatii pub erului si adol esce ntului se formeaza o anumita acce ptanta si respingere n planurile investigatiei si cunoasterii. Din acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limit elor temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei.

Problemele delincventei minor e se modifica n timp ca obiectiv, extinctie si gravitate. Rolul orientarii sco lare si profesionale este de a facilit a procesul identificarii. P ri oade le tin eretii e D. Levinson numeste perioada de la 17 la 22 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza statutului de adolescent cu cel de tnar adult = perioada de tranzitie. prin coe xist enta

J. Rousselet semnaleaza pentru tinerele fete o astfel de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei. Daniel Levinson consid era ca vrsta adultului tnar se refera la o distanta de dezvoltare psihica ntre 17 18 ani la 45 ani, cu o oarecare diferenta ntre cele doua sexe. Erik Erikson a caracterizat vrsta tineretii (vrsta mijlocie n ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplifi carea identitatii socia le si de angajare, trairea intensa a experientei dragostei si ncep utul vietii de famili e ce duce la dezvoltarea intimitatii. Pe ndularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesi tatea de a se lega de noi persoane >calitatea de partener. OMS considera tineretea ca desfasur ndu- se ntre 18/20 ani si 35 ani. Limit a superioara sistemele organismului function eaza n conditii si la parametrii superiori. Ursula Schiopu tineretea 24 35 ani. Perioada tinereti se poate mparti n 3 subetape. de adaptare 24 28 ani profesionala si familiala. de implantatie 28 32 ani - se intensifica experienta personala, se dezvolta de stabilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, 24 35 ani = potential de opozabilitate + capacitati statutul de parinte. toate organele si

aspiratiilor 32 35 ani.

flexibile de adaptare.

Observatia vizuala devine n multe profesi i extrem de activa. Se dobndesc nsusi ri particulare senzoriale discriminative dupa 8 10 ani de exercitare a profesi unii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric. Auzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportiv e). Tactul finete discrimin ativa complexa n unele meserii. Procesul de dezvolt are a personalizarii acestei modificari. senzoriale si capacitatile discrimin ative sunt componentii Se organizeaza procesul nvatarii permanente importanti ai

Planul complex mental cunoaste unele modificari. perimarea profesionala.

pentru a evita

Cmpul de actiune al memori ei se restructur eaza , are loc procesul de adaptare si selectare din cunostint e a celor ce sunt necesare. Perioada psihice. de foarte mari perfectionari senzorial perceptiv e si de intensa socializare a acestor disponibilit ati

Atentia e activata complex pe cerintele profesionale. Particularitati ale nvatarii: se modifica propo rtia dintr e nvatarea programata socia l si autodidacti cism n favoarea celui din urm a. nv atarea inserata, interpolata si incide ntala se dez volta continuu cu aceiasi intensitate. nv atare din necesitate, n specia l ocupationala. Amintirea atinge un punct relativ nalt dar r amne n platou. Monotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si oboseala. 4 indicatori ai oboselii: scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ; au loc modificari fiziologi ce; scaderi ale activit atii int electu ale suple; exaltare a functiilor inferioare, automatisme, ticuri. Recuperarea obose lii odihn a activa. Promovarile, recomp ensarile, evaluarea onorifica form e de constituire a motiv atiei pozitive n mun ca. Procesul de identificare este complex si multilateral. Subidentitatea profesionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsabile. Integrarea este complexa deoarece: tineretul poseda capacitati deosebite ce trebui e canalizate n directii diverse, de sot si de parinte se divid, subid entit atea

este importanta satisfacerea

intereselor, si social. profesionala. Climatul omului la mun ca.

tinerii se adapteaza int egrndu-se profesional

Integrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta fiind integrarea psihologic pozitiv de la locul de mun ca conduce la satisfactii si implicit integrarea-adaptarea Dintre cauzele inst abilit atii angajatilor mai importante sunt (Ph. Mulleri):

nu se au n vedere aptitudinile acestora; nu se satisfac promisiunile de la angajare; atmosfera dezorganizata, conducere inconsecventa, favoritism. Caracteristicile

discordie;

integrarii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impr egnate de o oarecare tensiun e. la stres (M.

Unele profesi i antreneaza un grad de str es mai mare > exista grade indivi duale de rezistenta Mag ureanu) hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii. Hall, Schneider, Nygren = fenomenul denumit socu l realitatii n contactul cu lumea profesiunilor la tineri.

O. Crites a definit maturitatea n termenii a 4 factori: consecventa alegerii profesiei; realism al alege rii carierii; competenta n cariera aleasa ; maturitate a atitudinilor alege rii. Integrarea trece prin cteva stadii: acomodarea, modificare a motivatiei de rol.

adop tarea, participa rea si integrarea

propriu zisa. Are loc o

D. C. Miller si W. H. Forn patru tipuri de profesio nisti mai frecvente: cu paternuri cu paternuri cu paternuri cu paternuri La tinerele femeilor ce stabile; de cariera conventionala; instabile; de alegere multipla. fete, alegerea profesiei e mai compli cata. Rolul de sotie apoi cel de mama ncarca tension al timpul se integreaza profesional (traiesc aceasta cu anxietate).

P na la 35 de ani este cea mai mare fluctu atie a fortei de mun ca cu punctul de vrf ntre 21 25 ani, vrst a la care ncepe stabilizarea, mai evidenta la femeile cu deficienta de auz dect la auzitoare. Trei feluri de randament: randament productivit ate; randament financiar; randament mun ca. aroganta durit atea,

Defecte impli cate n nerealizarea pe plan prof esional: egoismul, lenea minciun a, laudarosenia, alcoolismul. Opinia cu privire la familie: pe primul loc se afla bun a ntelegere, coeziune familiala.

stima si sprijinul reciproc. Copiii factori de

Problemele casa toriei: situatii de anxi etate latenta si de solicitare a integrarii. Se manifesta o usoara tendint a de mutare a casatoriilor tinerelor fete spre 20 25 ani cu tineri de ace iasi vrsta si pe urm atorii 5 ani. Acest fenomen se datoreaza prelun girii sco laritatii feminine. Institutia casatoriei: probleme de adap tare a mentalitatii, viata, preocupari, atitu dini. Predictia casatoriilor adolescenta. reusite a caracteristi cilor dob ndite, gusturi, dep rinderi, stil de educatorii, interrelationarii n cop ilarie si

implica lipsa de conflict e cu parintii,

Logodn a acomodare ntre cei 2 parteneri. Conteaza factorii economici, spatiul locativ. Casa tori a poate dezechilibra tnarul sau tnara sau sa le creeze o conditie de energizare a activitatii, o stare de echilibru. Aceasta se poate accentua o data cu nasterea primului copil n familie. exista mai ales la tinere o mai put ernica dorinta de a avea un copil ca un fel de suplimentare a legaturilor afective din casnicie. n perioada de gestatie disconfort fizic, anxi etate de fond. Sarcin a, nasterea primului copil, lactatia si procese le fiziologi ce ce nsotesc maternit atea sunt conditionate social. Copilul mic gases te de cele mai multe ori un stil si o organizare familiala. Prezenta lui conditie noua de fond a reorganizarii famili ei. Foa rte de timpuriu cop ilul sesizeaza aspec tele de structura si climat ale famili ei si se adapteaza acestora. Ma ma = ecran de referint e si secu ritate. Planul adap tarii parintil or la prezenta cop iilor e animat chiar de copil. Tipologii ale tineretului

Structur a profesiilor creeaza o amprenta matrimoniale, statutul social. Tipologiile lui Jung extravertit;

diferentiala

discreta.

Diferentieri

prin densitatea

de roluri paternale si

intr overtit + tipologia lui E. Kreischmer primitivii; receptivii spiritual.

= autist; picnic; ciclotim; displastic.

Atitudini de contact cu lumea: pragmaticii;

Walter Jaide - alegerea profesiei dez int eresa ti; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipa re conservatorism: naivii; conservatorii; dez int eresa tii detasati; inv esti gatorii decisi. Probl eme spec ial e Tinerii marcheaza o incide nta a infr acti onalismului care atinge o culme abso lut a ntre 25 30 ani, urm nd o descrestere: furtul scade dupa 25 ani, escrocheria atinge vrful la 21 ani, abuzul de ncredere creste peste 32 ani si scade dupa 35, spa rgerile si furturile califi cate 32 33 ani. Violenta mpotriv a persoanelor creste mult la tinerii adulti. Tinerele sunt mai sensib ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgo mote, au tactul bine dezvoltat, manuale mai mobile, rapide si coordonate, aptitu dini verbale mai pregnante, suporta mai usor stresul. Baietii sensib ilit ati spa tio vizuale mai dezvoltate, mai mare agresivitate si mobilit ate. aptitu dini matematice, abilit ati

capaci tati de abs tracti zare evidente, o

Tendintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei si la tinerele fete. Tinerele memorie vizuala bun a. Barbatii afectivit ate mai controlata, realista, mai multa obiectivit ate, rezultate mai bune la testele de perceptie n profun zime si de vedere labirintica. Tinerele o mai activ a intuitie, mai sensibile, supe rioritate a creativitatii fata de barbati.

Femeile au cstigat n initi ativa, ndr azneala, stapnire de sine, iar tinerii n diferentieri de finete, atitudini mai flexibile La 30 ani femeile trec printr- o criza de identitate, barbatii pe la 40 ani. Vr stele ad ult e Ch. Buhler a ncercat sa identifice curb a asce ndenta si degeneratoare a vietii umane. Ulterior a disoc iat declinul biologic de cel intelectual. W. Stern - piramida diminuare. dinami ca a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeaza prin

White considera ca exista perioade ale vrstelor adult e ce continua concentricitatea crestere.

perioadelor din vrstele de

Allport - 6 trasaturi speci fice adultului: constiinta de sine larga, relatii si rapo rturi intime, securitate emotionala fun damentala, preocupare obiectiva, obiectivare de sine, armonie relativa cu propriile ach izitii din experienta personala. Moers 6 perioade, dintre care 3 adulte n care au importanta copilaria si tineretea 0-20 ani nvatarea inclusiv scolara; prima perioada adulta domin ata de tinerete 21-30 ani autoinstruirea; a doua perioada adulta 31-44 ani dispare interesul pentru nvatare; a treia perioada crize; adulta / criza de autocunoastere 45-55 ani cea mai puternica perioada de modificarile de im pulsuri sufletesti:

prima perioada a batrnetii 55 ani; a doua perioada a batrnetii, decesul Cl. I. Leuba lucrare centrata pe vrstele adult e: adultul tnar, de vrsta mijlocie, tardiv. O serie de autori se opun opticii periodi zarii adulte si emit ipoteza ca starea adult a este de consolidare. D. E. Super si colaboratorii utilizeaza un mod el de 5 stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinir e sociala si profesionala. mpartirea stadiilor adulte n functie de evolutia famili ei D. Hall: casatorie primul copil; primul cop il al doilea; cop ii prescolari;

intrarea primului

copil n viata scolara;

plecarea primului copil din casa parinteasca. Schein E. H. model tridimensio nal conic de ncad rare a perioadelor verticala pune n evidenta schimbari n ierahia profesionala radiala miscarea n sistemul profesional circumferentiala > relatii functionale.

adult e si are 3 directii:

> relatii ierarhice;

> relatii de incluziun e;

M. Zlate mpartire a vrstelor adulte: tineretea, maturitatea, Subetape le vrstei adulte

involutia.

Tipul fun damental de activit ate = expansiunea cumul ativa n caracteristicile mun cii profesio nale si n ierarhia posturilor de mun ca. Tipul de relatii Subetape: prima perioada adult a 35 45 ani implantatie profesio nala int ensa, statut ele si roluril e socia le ncep sa fie mai ncarcate de r espo nsab ilit ati, crestere a continutului sub identit atii de parint e. Perioada adult a ntre 45 55 ani trecerea pe planuri de mai mare respo nsab ilit ate profesio nala si social culturala. Subidentitatea de sot si parinte diminu are usoara. Perioada adult a prelun gita 55 65 ani diminu are a fortelor fizice, perioada critica, diminu area celor 4 feluri de subidentitati (de sot, profesionala, social ce tateneasca , de parinte) = inegala. Subidentit atile adult e. profesionale reprezinta persoana n vrstele caracteristi ce = structura relatiilor de mun ca sociale si de familie.

Perioada de la 35 la 45 ani se mparte Persoanele de la 35 la 40 ani ajun g la activitate > plus de experienta practica, densa n probleme. Si n viata de familie

si ea n doua subperioade: de la 35 la 40 ani si de la 40 la 45 ani. functii medii, ses izeaza diferenta fata de generatia tnara ce intr a n cerint a de perfecti onare. Viata profesio nala si obsteasca devine mai apar probleme noi > perioada celor mai mult e desfaceri de casatorie.

Angajarea mai profun da n mun ca un echilibru al personalitatii. 40 45 ani experienta profesionala echilibru. devine bog ata. Perioada de expansiun e sociala si profesionala. Familie +

Perioada adu lta de stab ilizare II (45 55 ani) nca rcarea cu intimitate cresterea responsab ilit atil or. Criza de identitate a cop iilor tensiuni. 2 subetape: 45 50 ani pozitie profesionala nalta.

a sub iden tit atii pa ren tale si maritale

50 55 ani criza de interiorizare provo cata la femei de menop auza. Climateriumul viril poate fi mult mai tardiv. n familie ncepe procesul de denuclearizare. Vrsta adulta prelun gita 55 65 ani sub identit atea profesionala ncepe sa se distanteze ca si sub identit atea socio culturala. Subidentit atea parentala si maritala se rencarca de intimitate. Perioadele de crestere sunt domin ate de procesele anaboli ce, cele de mbatrnire de catabolism. Partea cea mai perisabila la nivelul creierului este la nivelul neuronilor ce se distrug dup a 25 ani creste. Exista 2 aspecte diferite: mbatrnirea ani 25 zile anual; la 65 35 zile. cortexului (pons) si a creierului mic. Numarul

si patologi zarea. Este o crestere a num arului de zile de mboln aviri. La 25

Capacitatea de mun ca si forta au un declin semnificativ (cele mai bun e perform ante 20 29 ani). Dupa 40 ani, forta fizica sca de usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modifica aspectul pielii, modificarea silu etei. Reajustare a obiectivelor de lun ga si scurta durata (pe plan profesional). psihice. vederii curb a desce ndenta spre

Sch imbari relativ importante n structura generala a caracteristicilor Dupa 50 ani scade capacitatea sfrsitul maturitatii. de observare

vizuala. Caracterul mobilitatii

Modificarea n functi e de vrst a a vit eze i senzorial motorii stu diata printr-un coeficient de diferenti ere nu prezinta o evolutie sensibila. Diferente sensibile vit eze mari, viteza stresanta. J. Birren - ntre 20 si 60 ani scadere de 10,20% a reactivit atii se nzoriale generale.

20 60 ani reducerea vitezei de excitatie vizuala > scade treptat capac itatea de citire. Se pun n evidenta diferente culturale si deg rada ri mai mari dupa 45 ani la persoanele necultivate. Acuitatea auditiv a este de maxima intensitate ntre10 14 ani, dup a care urmeaza o scadere foarte lenta a acesteia, ca abia dup a 40 ani sa aiba loc o scadere mai evidenta. Sensibilitatea tactila are o curb a lenta de descrestere dup a 45 ani. Tactul este simtul de maxima erotizare. Mirosul se perfectioneaza n anumit profesii. Consumul de bauturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza mirosul n jurul vrstei de 40 ani. Atentia deserveste traseul de colectare selectiva a experientei prof esion ale, creeaza si orienteaza cerintele prof esion ale, pe indicatorii semnifi cativi ai materialelor supu se activit atii prof esionale si pe specifice muncii. Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea sub influentele profesiei. ntr e 26 29 ani crestere evidenta a nivelului de utili zare a atentiei pe fondul muncii, platou de dezvolt are a gndirii si memori ei, ntre 30-33 ani se dezvolt a din nou toate cele 3 ca platou, ntre 30 si 35 ani si cu o usoara redresare ntre 36 40 ani. Reducerea MSD ca flexibilitate n utili zare devine evidenta dup a 40 45 ani si mai marcanta dup a 55 ani. Recunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dup a 55 ani. Memorarea logica e cea mai rezistenta. nv atarea psihomotorie platou n dezvoltarea inteligentei p na la 55 ani. complex ritualuril e

este implicata o influ enta mai mare culturala si sociala. a creativitatii n ntreaga structur a a vrstelor. la progresu l stiintei si

n ultimele decenii se r Educatia tehnicii. permanenta

ealizeaza o mutare divergenta a adultil or optimizeaza

conditia de participa re a tutur or oamenilor

nv atarea permanenta

atenueaza inegalitatile exist ente n pregatire, prelun geste durata pa rticiparii la viata activa. niv eluril or

nv atarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio motorii si psihomotorii, intelectuale, celor sociale, afective si estetice.

Cel mai complex aspec t al indivi dualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristi cile perimarii profesionale. Perimarea este determin ata de evolutia n diferite domenii a un or cercetari fundamentale complexe si modificarea pe aceasta baza a unor paradigme ale domeniului. 3 aspecte n legatura cu nvatarea la adulti: reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii; structurile impli cate se modifi ca la adulti; mijloc de nving ere a alienarii.

Ad ultul tnar personalitatea statut.

e antrenata n trairi afective int ense, aspiratii puternice.

Au loc conflict e de rol si

3 situatii: inadaptarea profesionala; adaptarea se realizeaza , dar nu este extinsa; adaptare extinsa. Tipice pentru t narul adult a. si c. Perioada de adult II se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii. Perioada de adult III sub imperiul deza ngajarii profesio nale are loc n mai mare masu ra constientizarea. Subidentitatea pa rentala si maritala f aze : n consolidare, procesul de adaptare activ, roluril e n familie se diferentiaza si se

tnar adult casnicia consolideaza;

etapa de adu lt I rolul pa ren tal de vi ne mai nca rcat, eroda re a caracterului crize n casnicie; etapa de adult II viata de familie se ncarca de o oarecare tempereaza discret la ambii parteneri etapa de adult III rolul parental secu rizare si acros.

arzator al intimitatii, pot interven i

tensiune din directia rolului paternal, libidoul se devine de

devine ma i comp lex si situativ nou , lega tura matrimoniala

Vr stele regr es ie Vrstele terminale (pensionarea).

de

Etapele de dup a 65 ani pun mult mai multe probleme dect celelalte vrste. ale vietii se afla sub semnul iesirii din mun ca activa

Exista o serie de aspecte sociale ale batrnetii cresterea long evitatii reale si pot entiale si protejarea sociala a acesteia; folosir ea sociala a experientei prof esion ale si sociale a vrstelor batrnetii, data fiind valoarea sa; profilaxia batrnetii si lupt a mpotriv a bolilor de degenerescenta. Se poate v orbi de 3 stadii: stadiul de trecere spre batrnete 65 75 ani; stadiul batrnetii medii 75 85 ani; stadiul marii batrneti peste 85 ani. Subidentit atile intra ntr-o serie de noi poz itii. Tipul fun damental de activitate = adaptarea la un nou orar de activitati. Tipul de relatii = se modifica restr ngndu-se din aria profesionala, dar si din aria altor activit ati. Perioada de trecere subid entit atea profesionala se dezoficializeaza si se integreaza n subid entit atea social obsteasca. Subid entit atea maritala ramne ese ntiala. Subid entit atea parentala relativ expansiv a. Perioada de o oarecare fragilit ate biologi ca. Perioada batrnetii propriu zise. Subidentitatea parentala se contracta usor, subidentitatea sociala se exercita n teritoriul social accesibil. Bolile degenerescente reduc mobilitatea. Mortalitatea este mai mare. Perioada marii batneti subidentitatile Durata medie sup rapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.

a vietii 70 ani la barbati si 75 ani la femei. fara seisme prea evidente, La 50 ani si dupa,

Scaderea energiei instinctelor si a eficientei adap tarii. mbatrnirea fizica se realizeaza jucnd un rol important mbatrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor.

Cu vrsta, au loc modificari importante n ceea ce priveste somnul si functiile lui recuperative. se doarme ~ 7 ore, din care doar o ora de somn parado xal. Evidenta pierdere a elasti citatii pielii si a tesuturilor.

Specific este si procesu l de ncaruntir e acesta poate ncepe si dupa 35 ani, nsa devine evident spre 50 55 ani. Miscarile devin mai greoa ie, lipsite de sup lete si forta. Dupa 50 ani scade num arul fibrelor mu scu lare activ e. Si n dom eniul organelor interne au loc fenomene de degradare: cord, pulmoni, organe vitale. Dupa 55 ani incidenta a infarctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. Respiratia devine dup a 45 ani mai superfici ala, se reduce gradul de oxig enare al sngelui, tesuturilor, sca de eficienta respir atiei. Scadere a poftei de mncare ce determina o slabire a raspunsurilor digestive. Metabolismul bazal creste cu vrsta. Procesul de mbatrnire este amplifi cat de modifi carile hormon ale ce survin mai ales dup a 65 ani. Degradarea si mbatrnir ea sistemului nervos este legata de reducerea capaci tatii organismului exigentele alimentare f oarte mari ale creierului (iri garea, oxigenarea, alimentarea). Caracteristici psihice de a satisface

Activitatea psihica poarta amprenta experientei de viata si a proceselor de reechilibrare a organismului. Impactul planului senzorial se manifesta n prima etapa ca domin ant periferic apoi impactul centr al(scade functionalitatea ANS ), proces lent 65-70 ani, acce lerat 70-75, stabilizat la valori reduse 75-85 ani. Ex: deg rada rea vazului, degradarea auzului, sensibilitatea tactila se degradeaza(dupa 50-55), e.t.c. Dezvoltarea procese lor psihi ce complexe Sunt influentate de experienta cultural-intelectuala si de capac itatile functi onale. Degradarea durata (MSD ) e mai pregnanta iar memoria de lun ga durata (MLD ) e mai rezistenta. Concomitent are loc o exace rbare a emotionalitatii, cooperare, anxietate, capricii, e.t.c. Inteligenta poa te sa se mentin a relativ activa. La batrnete scade fluenta ideilor, se manif esta o infl exibilit ate a opiniilor, rationamentelor, confu zionism spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere a sinelui, amnezie infantila de origine afectiv a, tul burari de memorie. nervozitatii, irasc ibilit atii, tulburarea memoriei de scurta psi hice-slaba

functiilor

Se manifesta o tendint a de crestere a fondurilor soci ale de pension are si de asistenta sociala, de constituir e a cadrului socio-ocupational al persoanelor n vrsta. Dupa 70-75 ani apar pregnant cazuri de dementa senila si psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspir atii. Se diferentiaza moartea biologica (deg rada rea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistr area mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii, rezolvarea schimbarilor sociale).

D b tul eu vietii nca nainte de nastere, fiinta umana parcurg e un lung proces de crestere, formare, aceasta influ entnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina - cea mai intensa crestere si dezvoltare a fiint ei umane. Flagelul spe rmatozo idului, patrun znd n peretii ovulului, se elibereaza aproape instantaneu 23 de cromozo mi constituind zes trea ereditara masculina. n acelasi timp, nucle ul ovulului emit e tot 23 de particule cromozo mi zestrea ereditara feminina. Cei 23 de cromozo mi de la tata cu cei 23 cromozo mi de la mama formeaza materialul genetic care are 46 cromozo mi si este uni c pentru fieca re indivi d. Exista o infinitate de combinatii posib ile ntre 2 posib ili parinti. Procesu l de fertilizare poa rta num ele de misotis. Cromozo mii sunt formati din gene. Ge nele sunt particule complexe contin nd codul genetic. Genele au aranjamente specifice lineare n cromozomi si contin ADN si ARN . Oul ncepe sa se divi da n progresie geo metrica la trei ore din momentul n care a avut loc fecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 2-3 zile din rezervele proprii pe care le epuizeaza cnd ajun ge in cavitatea uterina. Se fixeaza n uter prin intermediul unor radacini embrion are ce se implanteaza cu vasele sangvin e din uter. n celulele uterului, lund contact

Embrionul se dezvolta foarte repede volumul lui creste de 8000 ori, iar diametrul de 20 de ori. Faza germinala (0-3 luni) crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuri de celule: germin ale si celule exterioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la 3 saptamni se formeaza maduv a spinarii. Perioada fetala timpuri e (3-6 luni) se realizeaza diferentierea celor trei straturi: ectoderm > celul ele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si sistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator si excretor, mu sch i, straturi interne profun de ale pielii; endoderm > mare parte dintr e organele int erne. Are loc dezvoltarea sis temului oso s, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza sexul si coardele voca le. Are loc o ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni. Faza fetala tardiva (6-9 luni) fatul creste n marime, i se dezvolta motilit atea ,organele de simt.

6 luni se diferentiaza amprentele digit ale, se form eaza pleoapele, glandele sebacee, sudorip are. Are loc o ncetinire a cresterii explo zive dup a 5 luni. Multi copii nascu ti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii de crestere ( STH , etc), chimism intern al circulatiei sangvin e, finctii de adaptare. Miscari ce se pot surprinde n viata intr auterina: agitatie motorie difuza 9 saptamni, bataile cordului 10 saptamni, miscari resp iratorii 12 saptamni, miscari poz itionale slabe, nchide minile - 12-14 sap tamni, miscari ale tractului diges tiv 16 sap tamni, misca picioarele, pleoape le 16-20 saptamni, tipete slabe la 24 saptamni. Nas terea La specia umana nasterea nasterii: are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecu ndarii Exista 4 etape ale

dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat; expulzarea fatului; expulzarea placentei si a membranelor; contractari si expulzari ulterioare nasterii. La primipare etapa dilatarii ca nalului cu angajarea capului f etusului n canalul dilatat poate dura 12-20 ore, a doua etapa cca. 1-2 ore si ultima 1 ora. La multipare este de regula mai dureroasa etapa expulzarii f atului si urmatoarele desi de cele mai multe ori nasterea este mai scurta. Nasterea este traita n mod subiectiv si relativ obiectiv ca un adevarat soc, att pentru mama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o sch imbare radicala a conditiilor de existenta. Ma ma traieste socul sub forma depresiei pos tnatale. Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (Freud l considera o expresie a traumatismului primar uman,

eveniment ce marcheaza existenta umana).

Primul an de viata nf atisarea generala a nou-n ascu tului normal este spec ifica. ntr egul corp este pliabil si are tendinta natur ala de a sta pliat (poz itie embrionara). Capul este mare si dispun e de 6 font anele. Membr ele sunt relativ scurte, pielea este rosi atica si usor tumefiata. Sistemul nervos este imp erfect, prezentnd programe reduse. Primele 3-5 zile scadere fiziologica din greutatea initiala cu 150-300 grame. Dupa 4-5 zile scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute. Organismul dispun e la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ bine dezvoltata, dar de o capacitate de reactii intentionale si coordon ate aproape nule. So mnul nou - nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24 ore, deoarece apare fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. Rapo rtul dintr e orele de so mn si cele de veghe se va modifica treptat. 1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, desi activit atea sa din orele de veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense. Aceste momente zile. de veghe vor deveni calme, active, spre deoseb ire de caracterul lor agitat din primele

Pentru a se controla greutatea pe care cop ilul tr ebuie sa o aiba ntre 1-6 luni, si la cifra obtinuta se ada uga greutatea de la nastere.

se nmult este num arul lunilor cu 600

Cresterea n greutate ntr e 7-12 luni se calculeaza nmultin d num arul de luni ale cop ilului cu 500, plus greutatea de la nastere. Controlul cresterii n naltime se face nmultind num arul de luni cu cu 2,5 si se adauga naltimea de la nastere (pna la 6 luni). ntr e 7 si 12 luni, calculul se efectueaza nmultind num arul lunilor copilului cu 2 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere. Cresterea este foarte intensa dup a nastere. Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la nastere; la un an de circa 45cm; la 3 ani, de 47 cm.

Cresterea creierului se exprima prin marirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an, cu 2 cm n al doilea an. La 1 an, volumul creierului este de 3/5 fata de creierul adult, iar la 2 ani, de 4/5 fata de acesta. Perimetrul toracic este de 32 cm la nastere, dec i mai redus dec t cel cranian, apoi creste la 45 cm la 1 an si l egaleaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntr ece pe cel cranian cu 1-2 cm. Se considera ca n copilarie aceasta distantare ntr e cele doua masu ri creste cu cte un cm. pe an. Trebuintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. Trebuintele de aparare, orientare, investigare sunt permanente. incis ivii laterali, iar ntre un an si 18 luni de de si

ntr e 10 si 12 luni apa r aspe cte legate de dentiti e. nt i se contureaza ncep sa creasca primii 4 molari. ntr e 16-28 luni apa r caninii.

Trebuintele de aparare (supr avietuir e) devin active si ncep sa se exprime prin miscare si tipat n cazuri disconfort si prin somn n caz de oboseala. Trebuinta de misca re se intentionalizeaza primar, fiind legata explorari ale mediului. Se constituie si trebuinte psihologi ce, cum ar fi aceea de a fort a prezenta adultilor relationarea cu acestia.

Trebuinta de hrana si apa, aer, temperatura echilibr ata, somn, vocalizare, comuni care si relationare sunt cele mai importante si impli cate n crestere si dezvoltare. Ele se vor socializa treptat. So mnul - Aproximativ 80% din timp, cop ilul doa rme pna la un an, cu o descrestere 50%. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului. Trebuinta de eliminare - este reflexa la copilul mic. La 8 saptamni, ncepe sa mearga; dificil este co ntr olul mictiunii. n ultimul trimestru spre

cop ilul are cca 2 sca une pe zi si unul dupa ce

Foamea si setea - n ontog eneza timpurie, foamea provo aca o stare generala de agitatie si tensiune. Aceste trebuinte sunt impli cate n nvatarea si comunicarea timpuri e. n primele 10-12 zile, sunt necesare cam 6-8 alimentari n 24 ore. Dupa 4 saptamni, acestea se pot reduce la 5-6. Trebuinta de afectiune se realizeaza prin int ermediul structurii relatiilor si regulil or incluse n structura familiei >fo amea de prezenta adultului. Primul an de viata este si perioada de cstig a bazelor independentei prin 3 serii de conduite achizitionate n experienta ontogenetica timpurie. Acestea sunt: apucarea si mnuirea elementara a obiectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte. Perioada primelor 30 zile se divide

n:

o perioada scurta (7-10 zile) > este critica si dificila ca adaptare; o perioada mai lun ga > marcheaza organizarea ritmurilor circad iene si a unui echilibru primar functi onal biologic. simple si catenare, se dezvolta orientarea vizuala si auditiva, (30-50 cm)

1 lun a la 3 luni > se formeaza reflexe conditionate se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.

de la 3 la 6 luni > formarea perceptiei la 3 luni, apo i curiozitatea, crearea unui spatiu proximal acoperit de cmpul atenti ei auditive vi zuala, tactila.

Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de depe ndenta, gelozie, antipatie, simpatie, cu mimi ci coresp unzatoare = forme de comunicare nonverbala. ntr e 6 si 9 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n 4 labe sau cu scaunelul tras. Apar manifestari de inteligenta adaptativa practica. Imit atia este activa, afectiunea se complica, copilul manifesta nsusiri de sesizare a dispo zitiei mamei (empatice), ncearca sa capteze atentia si bun avoint a, rosteste cuvinte scu rte bisilabice cu rol de propo zitie (holofr aze ), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). Traieste empatic dispozitiile mamei. De la 9 la 12 luni, cop ilul se ridica si merge pe lnga obiecte sau de mna, se joaca mimnd jucariile. nt eleg nd interdictia, mustrarea, ape lul, rugamintea, sp une cteva cuvinte. n ontogeneza timpuri e sun t mai pregnante functiil e primare biologice att ale senzorialitatii de contact (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz). Perceptia se structur eaza sub forma a doua modele nrudite: un model percep tiv contemplativ prezent la doua luni si un model percep tiv ce are o consecinta acti onala si se constituie la 3 luni. Dupa 4 luni, perceptia devin e forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal. Aspectele fun damentale ale percep tiei vi zuale (forma, adncimea si perspe ctiv a) se formeaza treptat n primii ani. P na la 10 saptamni cop ilul priveste nepreferential un cerc (doua dimensiuni) si o sfera. Dupa 3 luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoa na concreta, niciodata spre fotografia ei. Inteligenta. Se manifesta conduita suportului la 9 luni. Aceasta apare n situatiile n care, daca se flutur a o batista deasup ra fetei cop ilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sa o prinda, se opreste si apuca mna care mi sca batista. Co nduit a sfo rii, descrisa ca activa la 11 luni si 7 zile, consta in ridicarea jucariei tragnd de sfoara pe mnerul unui fotoliu, dupa ncercari de a ajun ge la jucarie prin aplecare. Co nduit a baston pune n evidenta faptul ca spre sfrsitul primului an de viata cop ilul rezo lva situatii- problema, manif estnd o int eligenta practica, inventie si flexibilit ate. Cop ilul de 12 luni exprima conduit e prin care dovedeste int enti onalitati complexe, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa la plimbare etc. n ce priveste special). emotiil e, copiii sub 3 luni le au sub forme de disco nfort fizic convertit n psihic (de foame, n

Dintre expresiile cele mai complex dezvolt ate sunt cele de echilibru implicat n cstigarea pozitiei verticale si a primilor pasi. Exista o componenta psihologi ca importanta a mersului si a miscarilor n genere. n contextul acestei compon ente actioneaza perechea bipol ara emotionala de intentii (ca dorinta de a merge si teama de cadere ce poate ajung e anxietate). Comunicarea adaptativ-afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactii nonverbale (CNV ) n care se includ gestica, mimica, postur a si paralimbajul. La 3-4 sap tamni se manifesta zmbetul ca expresie a CNV . La 2 luni se contureaza destule momente n care copilul si ntr erupe sup tul pentru a zmbi, ca raspuns la discursul afectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai putine zmbete din partea cop ilului, dar sunt mai frecvente reactii de voca lizare sau gngurit ca un fel de schema de comunicare. La 3-4 luni, zmbetul devin e mai mult reactie la contactul vi zual, la sursul mamei. Dupa 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al doil ea n cont extul CNV se afla gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor este mai densa dup a 6-7 luni n intentii afectiv e, refuz, situatii ceremoniale nvatate pentru ocazii de contact social (salut).

Comuni car ea verbala G nguritul = materia prima a vorbirii, cup rinznd nti vocale neclare, apoi acestea devin clare. 4 luni > se produc articulari de vocale cu consoane si diferenti ere a consoanelor. 5 luni > ncepe procesul de lalatiun e ca faza superioara a gnguritului. Lalatiunea = expresie articulata. Consta dintr-o intensa emisie repetata de silabe . Sfrsitul lunii a 10-a > atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte. La 11-12 luni > copilul face rapid progr ese de ntelegere a vorbirii adresa te si foloses te mai circumcis holofr aze le. Fata de adulti si de copiii mai mari gradul de sociabilit ate este evident. Fata de copiii mai mici soci abilit atea este redusa. n primul an de viata exist a o organizare complexa atitudin ala de ordin primar a afectelor ce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala. Freud e de parere ca ele se constitui e ca structuri relativ complexe constiinta si reglate inconstient printr- o entitate numit a imago). n galeria primelor compl exe ontogenetice se manifesta dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern. situationale (efecte psihice nedirijate de de

compl exul sevrajului - fixeaza relatia si situatia

Sevrajul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si stabile ce unesc copilul cu mama sa si se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduit ele de dependenta ca un fel de cerinta continua de lactatie. Tot n ontogeneza timpurie se constituie compl exul de intru ziune care se manifesta n variantele de gelozie. De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunt a cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentul dintre el si mama. Complexul exprima implicatia introducerii unui al

treilea personaj ntr- o relatie afectiva duala intensa. Acest complex are un rol important n identificarea si intuir ea fortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urm a, are loc la 7 luni gasirea n oglinda, moment de trece re spre un nivel de inteligenta instrum entala, dar si de constituire a structurii narcisiste a sinelui. Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 7 luni, duce la o adevarata depresie. Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. Astf el, n primele luni, majoritatea copiilor plng fara lacrimi, cu tipete concomitente. ntr e 3-6 luni, plnsul este nsotit de mi sca ri si agitatie. Dupa 6 luni cop iii plng fara sa se agite.

Prim a copilari e Aceasta reprezinta etapa constituirii prim are coerente, a trairii experientei de viata curenta. Copilul ncepe sa fie integrat n interrelatiile grupului familial si a celor ce frecventeaza familia. ncepe sa sesizeze regulile, interdictiil e, orarul si stilul de viata al familiei, traind conflict e si stari de confort psihic sau de euforie condition ate de cele din jurul sau. Experienta de viata devine impr egnata de nvatarea comunicarii verbale. La nceputul acestei perioade, vorbirea copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de mari dificultati de pronuntie. La 3 ani copilul vorb este relativ fluent. Copilul este angajat n perioada anteprescolara n cautarea de mijlo ace de a si consolida autonomi a prin perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuir e de obiecte. nca de la nastere a exist at o amprenta evidenta a indivi dualitatii biologice. n timpul primului an, cop ilul a traversat un important impact biologic si un evident soc social. Treptat nsa a ncep ut sa acumuleze o experienta vasta si complicata prin repetari auditiv e, prin facila raportare la obiecte si situatii noi. Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la 1 la 3 ani este cel mai import ant, prin umanizarea ampla a trebuintelor, intentiilor, atitudinilor si a conduit elor de baza. Unii autori sunt de parere ca pna la 3 ani, omul achizitioneaza 60% din experienta fundamentala de viata. 12-18 luni caracteristi ca este consolidarea devine deosebit de nestatornic si instabil. mersului si o mai bun a percepere a mediului nconjurator. La 15 luni

18-28 luni perioada se caracterizeaza printr-o acce ntuata dezvoltare a comuni carii verbale si folosirea de solutii noi n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilul redevine nervos. Dupa 2 ani jumatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echilibru usor meditativ. Cop ilul este preocupat de aspec tele evaluative ale actiunilor si demersurilor sale, devin e sensib il fata de cei din jur, se antreneaza n jocuri, uneori cu un partener. ntr e 1 si 3 ani, ritmul cresterii este nca foarte int ens si multilateral, a etapei. cu o usoa ra ncetinir e spre limita superioara

Pna la 3 ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. Capul, cam de 1/3 din statura copilului la 1 an, ajung e la (parte din corp) la 3 ani. La 2 ani proporti a devine de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de 1/6). Pna la 3 ani se completeaza treptat dentitia provi zorie (la 1 an copilul poseda 8 incisivi). Cresterea ponderala nsum eaza 4,5 kg pe ntreaga perioada. ntr e 1 si 3 ani continua dezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentatia lor, ramificatiile dendriti ce si sinapsele se nmultesc, continua procesul de nuclearizare. La 3 ani, creierul devine asemanator cu cel adult n ceea ce priv este reliefuril e sale exprim ate n circumvolutiuni si scizuri. La 18 luni poa te duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). ncepe sa mestece alimentele, la 20-22 luni masticatia este curenta. La 30 de luni tine cana cu ambele mini si bea. La 3 ani poa te mnca cu furculita bucatele de alimente. La 2-3 ani controlul sfincterian este evident. La 17 luni copilul imita si astfel si nsuseste o vasta experienta.

Cerinta subiectiva a comunicarii este constituita la 16 luni. ntr e 18 si 24 luni are loc formarea vorbirii n propoz itii, iar ntre 48 si 60 luni are l oc organizarea sint axei. Dupa 1 an, copilul construieste propoz itii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. El ncepe sa foloseasca propriul num e in referintele desp re sine, dupa mode lul luat de-a gata de la ceilalti (vorbeste desp re sine la persoa na a treia o perioada de 2-3 luni). La 2 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntrebarea ce este asta ?. Se considera acest moment ca un fel de mare identificare a lumii obiectuale. Dorinta de comunicare devine intensa. La 2 ani persista nca planul mental, caracterul auti st si animist al gndirii cop ilului si o dificultate structur ala de a sesiza diferentele dintr e interdependenta, cauzalitate, determini smul fenomenelor etc. la 3 ani atentia se deplaseaza usor spre relatiil e dintre fenomene si obiecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mijl oace le de investigatie cu str ategii noi (int eroga tia de ce?), schemele mentale sunt nca relativ rigide. O forma a curi ozitatii la 3 ani este legata de atractia interdictiei. Desi dup a vrsta de 1 an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai bun a, planul afectiv este inst abil si arzator, copilul se supun e legii celei mai mari tentatii.

La 18 luni, rezonanta afectiv a creste, cop ilul este mai impresionabil si intuieste dispozitia mamei, reac tioneaza la o melodie trista. La 1 an si jumatate, atasamentul fata de mama sau de persoana care o manifesta gelozia. nlocuieste devine aca parant. Se

Timi ditatea fata de persoanele straine, simpatia anti patia ncep sa fie nuantate. Sp re 2 ani, tatal este admir at si devine favoritul cop ilului. Dupa 2 ani, copilul devine impulsiv si nentelega tor, instabil din nou. La 2 ani jumatate, cucerirea propriei identit ati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti. n copilaria timpuri e exist a doua feluri de anxi etate: cea fata de persoa ne si situatii straine si cea de sepa ratie. Treptat se constituie si anxietatea morala ca teama de pedeapsa si traire a sentimentului de vinovatie. A doua copilarie Perioada prescolara

Presiunea structurilor soc iale culturale, abso rbtia cop ilului n institutiil e presco lare solicita toate posib ilit atile lui de adaptare, deci contr adictiil e dintre solicitarile externe si posibilitatile int erne devin mai active. Perioada prescolara mica (3-4 ani) se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor, a aspiratiilor si a aptitudinilor marunt e implicate n satisfacerea de placerii de explor are a mediului. Spre 4 ani, copilul devine mai put ernic, dar si mai nendemnatic. Miscarile sale devin mai brutale. Perioada prescolara mijloci e (4-5 ani) este caracterizata printr-un usor puseu de crestere. Se intensifi ca dezvoltarea limb ajului (ntre 3 si 5 ani se cstiga cam 50 de cuvint e pe luna), se dezvolta autonomia, constiint a de sine, curiozitatea devine mai ampla si abord eaza mai pregnant relatiile dintr e fenomene. Creste fragilit atea afectiva (crize de prestigiu). Prescolarul mare (5-6 ani) manifesta n ansamblu o mai mare fort a, agilit ate, inteligenta, reticente n situatii penibile. Cmpul atentiei este domin at de o ntelegere mai profund a a situatiilor. Exista o oarecare opo zitie fata de adult manifestata spontan ca atare, urmata de dorinte vadite de reconciliere. Exista 6 tipuri de adap tare la mediul nou al gradinitei: adaptarea foarte bun a despartiri fara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinit a, conduite saturate de curiozitate si de investigatie activa, stabilirea rapida de relatii cu educatoarea si cu copiii din grup a; adaptarea bun a despartirea fara ezitari, stabilir ea facila de relatii verbale cu educatoarea grup a, dar cu atitudine de expectativa; adaptarea dificila, int ermit ent tensionala curiozitate; nervozitate, retinere tacita, dispozitie si cu ctiva copii din

alternanta, nesig uranta, dar si

adaptarea tensionala continuu nervozitate de fond, retinere insistenta a persoanei nsotitoare, stabilir e de relatii foarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduit e de abandon; adaptarea dificil a refuzul de a se desparti de persoana care l-a adus, de a stabili relatii (mutism), blocaj al curiozitatii; neadaptarea refuz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, uneori agresive. Un rol de seama n dezvoltarea planului perceptiv si al activarii reprezentarilor poate fi atribuit jocu lui. Acesta solicita si antreneaza vigoa rea, forta fizica, rapiditatea, supletea si coo rdonarea, echilibrul, evaluarea spa tialitatii, abilitatea n folosirea diferitelor parti ale corpului, minii si membrelor. Deosebit de activ se manif esta dupa 4 ani capacitatea de memorare. Datorita vorbirii, memoria capa ta caracteristici psihice si socia le importante. Totusi, el uita repede, fiindca fixarea este fluctu anta si adeseori superficiala. Pna la 6 ani, gndirea dobndeste o operativit ate generala (nespecifica) relativ complexa cu o oarecare viteza ce pun e n evidenta constituirea unor operatori de baza pe acest plan, figurile logi ce. Marea frecventa a ntrebarii de ce? la 4 ani constitui e un indiciu pentru marea foame de realitate si de sesizare de relatii a gndirii copilului prescolar. Comunicarea si formele ei. Exista diferente sesizab ile ntr e comunicarea dintre copii, dintr e copii si adulti, copii si mama. Sp re 6 ani se manifesta diferente de co muni care ntre acestia si cop iii mici (reducere a lungimii propoz itiei, evitarea cuvint elor dificil de pronuntat, limbaj mic folosit pe alocu ri). n comunicarea cu copiii mai mari, se manifesta reticente, ceva mai reduse dec t n caz ul comuni carii cu adultul mai putin cunoscu t. n comunicarea cu

educatoarea din gradinit a, eforturile princip ale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de propo zitii compl ete si usor stereotipe. n comunicarea cu mama se manifesta cea mai libera forma de exprimare ca topica. Caracteristicile afectivit atii ntre 3 si 6 ani. Dez volt area emotion ala n ansamblul sau trebuie raport ata la procesul identificarii. Acest proces trece prin cteva faze . n jurul vrstei de 3 ani, identifi carea se manifesta prin cresterea starilor afectiv e difuze n care copilul plnge cu lacrimi si rde cu hohot e, n exploziile lui de afectiune, de abandon sau de mnie (furi e alba), dup a care se simte vinov at. n toate aces te mpr ejurari, exprimarea spont ana este treptat influentata de conduitele admi se si respin se din viata de toate zilele. Problemele cele mai compl exe se manifesta n perioada prescolara n ceea ce priveste negativismul si constituirea minciunii intentionate. Negativismul poate sa se manifeste ca forma de deza daptare sau ca forma de inadaptare. Negativismul ca forma de deza daptare se manifesta mai ales ca reactie la neco ncordanta dintr e inflatia de dorinte ce apare la copii si cresterea situatiilor de frustr are si interdicti e de manifestare si satisfacere a majorit atii lor. Inflatia de dorint e este o expresie a personalitatii n formare si este animata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de desc operirea de situatii, activit ati de joc ce absorb copilul si l antreneaza pna la uitarea de sine. Pe acest fond, parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi bruste si nendemnatice dorind sa impun a un regim de viata mai ordon at. Ostilit atile se nsum eaza si copilul manifesta crize de refuz, negativism, ncapatnare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. Negativismul de inadap tare este mai putin zgo motos, se manifesta ca dificultate de a participa la activitati distincte din alt mediu dec t cel din casa. Nu numai ca nu se ncad reaza n activitatile cu alti copii, dar uneori realizeaza mi ci escapade , fug de la gradinita sau refuza total orice, plas ndu-se ntr-o atitu dine indiferenta usor ostentativa. Tot n aceas ta perioada se dezvolta min ciuna intentionata. P na la 4 ani, relatarile cop ilului amesteca realitatea cu intentiile si cu dorint ele. La 4 ani, relatarile cop ilului ncep sa contin a circumst ante atenuante si ncearca sa iasa din situatii de culpab ilit ate prin min ciuna pentru a obtine ceva, pentru a scapa de situatii neplacute. Din pacate, cop ilul ntlneste n viata de fiecare zi min ciuna conventionala, fapt ce are efectele sale de generare de confu zii. Se dezvolta intelectuale. si emotiile si sentim entele estetice si

Fenomenul cel mai semnificativ l constitui e nsa ierarhizarea afectiv-morala care creeaza o nou a ordin e n viata si expresia subi ectivit atii si o functi e normativ-sanctionatoare a regulilor mor ale instalate n constiinta ca reguli acceptate. Int eresu l pentru joc, spec ific vrstei, este generator de numeroase activit ati ce se ncorporeaza n jocuri. Jocul efectuat cu pasi une este izvor de bucurie. Jocul debordeaza personalitatea cop ilului, instalnd-o n realitate cu generozitate si stralucire. Totusi, nu toti copiii stiu sa se joace, desi jocul nu cere neaparat jucarii cos tisitoare. Jocul este terenul pe care personalitatea si int eresu l sunt fortele de dinamizare ale acestuia; jocul se nvata si se transmite cultural. Int eresul fata de activitati este ngloba t n cel de joc si ntr etinut de el. Int eresu l socia l fata de oameni se satisface prin jocu rile cu rol si subiect. A treia copilarie Perioada scolara Perioada dintr e intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adesea descrisa fie ca un fel de sfrsit al copilariei, fie cu particularitati de vrsta asemanatoare cu cele presco lare, fie ca etapa de debut prim ar al adolescentei, fie ca etapa distincta a copilariei. n copilaria timpurie si n perioada prescolara are l oc cea mai importanta ach izitie de experienta adap tativa.

nv atarea devine tipul fun damental de activit ate, mai ales datorita modificarilor radicale de conditionare a dezvoltarii psihice n ansamblul sau pe care le provoaca si ca urmare a dificultatilor pe care copilul le poate ntmpina si depasi n mod independent. nvatarea si alfabetizarea constituie conditiil e majore implicate n viata de zi cu zi a copilului dup a 6 ani. Aceasta conditie nou a de existenta action eaza profund asupr a personalitatii lui. Prin alfabetizarea copilului, acesta cstiga potential instrum ente valide de apropiere de toate dom eniil e culturii si stiintei contemporane si a celei ce s-a dezvolt at n decursul timpului. De cele mai mult e ori, scoa la raspund e si dorintei copilului de a fi ca cei realizare, de satisfacere si dezvoltare a curio zitatii cognitiv e a acestuia. mari (adultrism), ca si dorintei de

Scoala impune mode lele ei de viata, dar si mode lele sociale de a gndi si acti ona. Ea creeaza sentimente socia le si largeste viata interioara, ct si conditia de exprimare a cesteia (mai ales exprimarea verbala si comportamentala). Prin preperatia pentru activit ati complexe si variate, scoala formeaza capacitati de activit ate, respe ctul fata de mun ca, disciplina si respo nsab ilit ate ca trasaturi psi hice active. Primii 4 ani de scoa la, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modifica regimul, tensiunea si planul de evenim ente ce domin a n viata copilului. Adap tarea cop ilului se precip ita si se centreaza pe atenti a fata de un alt adult dect cei din familie.

Pentru copil, caracteristica cea mai se nsib il diferita, oda ta cu intrarea n scoala, consta n neutralitatea (ega litatea) afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de a cstiga indepe ndent un statut n colectivitatea clasei. Nu mai sunt valide manifestarile de afectiune si farmec pe care copilul le poseda. Procesul cresterii se tempereaza usor ntre 6-7 ani, pentru a se intensifica ult erior. La 6 ani, dentiti a provizorie ncepe sa fie nlocuita cu dentitia permanenta. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul baz inului la fetite, precum si procese le de calcifiere la nivelul osa turii minii. Articulatiil e se ntaresc si ele. Creste si volumul muschilor, se dezvolta mu scu latur a fina a minii. La 7 ani, creierul cntareste aproximativ 1200 g, lobii frontali ajun gnd la 27 la suta din totalul sub stantei nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizeaza legaturi functionale implicate n lectura si scriere. Totusi, copilul nu este robust, nici solid ca la 5 ani. Dimpotriv a, la 6 ani este sensibil, dificil, instabil, oboseste usor. n ceea ce priveste ndemnarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul extremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend probleme n procesul scrierii. de ambid extru, dar si

n aceasta perioada transform arile psihice se fac lent, nespectacular. Prima schimbare care se pun e n evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se face o parasire a intereselor evidente n perioada presco lara, ca desenul, modelajul. Exista o mai mare atentie acordata jocului cu reguli n colectiv. Copiii trec si printr-o faza excesiva sensibilizare fata de noi reguli. Uneori, suspicionarea de ncalcare a regulilor impu se, de catre cei din jur (colegii sai). conduita lor este centrata pe

La 6 ani, copilul este total abso rbit de problemele adap tarii n viata sociala. Dupa 7 ani, se manifesta treptat o mai mare detasare psihologica, o crestere a expansiunii, o mai mare extroversiune si trairi numeroase euforice si de exaltare, semn ca adaptarea scolara a depasi t o faza tensionala. n vorbirea cop ilului ncepe sa fie frecve nt folosi t superlativul n descrierea de situatii, ntmplari si obiecte. La 7 ani ncepe sa creasca evident curiozitatea fata de mediul extrascolar si fata de mediul str ada l. Tot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapidit atii reactiilor; copilul pare mereu grabit. Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educatia sociala, dat fiin d faptul ca adaptarea a depasi t nca o etapa tensionala si copilul a ncep ut sa treaca ntr-o faza de mai mult echilibru si mai mare stapnire a conditiilor de activitate sco lara pe care le traverseaza. ncepe sa de vin a ceva mai reflexiv si preocupat de numeroase probleme dintre care si aceea a provenientei cop iilor (de la 5 ani), dar si de probleme privin d apa rtenenta sociala, identitatea de neam. Dupa 9 ani, copiii de sex diferit ncep sa se separe n mod spontan n jocuri. Copilul devine ceva atenueaza caracterul pregnant al expansivitatii n conduite. mai m editativ, se

Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schimb ari copilul devine mai sensibil la inform atii soci ale, la opinia de clasa. ntr e 9 si 10 ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritul critic se dez volta la fel.

Primul aspect al modificarilor mai semnifi cative pe ace st plan se exprim a n schimb ari ale caracterului investigativ si comprehensiv al perceptiei si observatiei ca instrumente ale cogniti ei. Antrenate si exercitate, capacitatile senzoriale, perceptiv e si interpretative (sau comprehensive) ale perceptiei devin mai acute si eficiente. Sensibilitatea discrimin ativa si pragurile perceptiv e absolute se dezvolt a si ele. n procesul scrierii exista un permanent control prin limbajul interior. chiar si la nivelul clasei a IV-a, exista o permanenta dialogare a copilului n timp ce scri e. Evaluarea marimii este nca deficitara (copiii de 6-7 ani supraestimeaza marimile, iar copiii de 8-9 ani subestim eaza marimile si distantele). Spatiul personal se structur eaza spre 10 ani si este impr egnat de expansiun ea personalitatii. Se semnaleaza cresterea volumului simbolurilor si apoi a conceptelor n perioada sco lara mica (dispun e de peste 300 concepte relativ valide). Cerinta de relationare a nsusirilor conceptelor la cont extul si obiectivele date se ajust eaza abia spre 10 ani, devenind activa. Baietii au mai mari dificultati dec t fetitele n nvatarea citit-scrisului. n urm a unei largi anchete a reiesi t faptul ca la nvatatorii care conside rau ca nu exista diferente acestea nu existau, pe cnd la cei ce spuneau invers, existau diferentele respective. Limbajul oral si scris.

Exista diferente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dez voltare al limbajului cop iilor la intrarea n scoala. Acestea privesc niv elul exprimarii, latur a fonetica a vorbirii orale, structura lexicului, nivelul exprimarii gramaticale si literare. La acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvint elor, nesesizarea sensului figur at al cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiintifici, confund area paronimelor, confu zii privind sinonim ele si omonimele, tendinta de a crea cuvint e noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au fost retinute. Un alt fenomen lega t de particularitatile limbajului oral la cop iii n primele clase consta n dificultatea de a realiza exprimari explicite. Utili zarea delimit ativa si restrictiva a limbajului la situatii mai mult de comuni care ori dialog simplu n viata de famili e creeaza o saracie a exprimarii specifice, un fel de tendinta spre exprimari eliptice, economicoase, dar neglijente adesea, fara nuantari si fara caracteristici ale vorbirii. Competenta lingvistica este n genere mai dezvolt ata dect perform anta verbala. Prima este ntretinut a de limbajul pasiv al copilului. Vocabul arul total cuprind e 1500-2500 cuvint e la intr area copilului n scoala (600 cuvint e n vocabul arul activ), 4000-4500 cuvint e spre sfrsitul perioadei scolare mici (1500-1600 n vocabul arul activ). Pe rio ada pub ertatii si ad ol esce nt a Reprezinta a doua decada a vietii omului. Trecerea spr e maturizare familiala si sco lara se modifi ca treptat. Nota domin anta a ntregii etape este intensa dezvolt are a personalitatii, Tipul fun damental de activit ate ramne nvatarea si instruirea, exercitarea corecta a unei activitati profesionale productiv e. si integrare n societatea ei. adult a. Tutela

contemporanizarea si practica,

teoretica

inclusiv prepa ratia pentru

Se complica progresi v, tnarul integrndu-se tot mai mult n generatia sa. Opozitia dintr e comportamentele impregnate de atitu dini cop ilaresti si atitu dinil e si conduitele noi formate sub impulsul cerintelor int erne sau impuse de societatea vrstei. Maturizarea este centrata pe identificarea resurselor personale si realizarea identitatii proprii si a independentei. Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc manifestari motiv ationale puternic energizate si se contureaza idealurile. Trei stadii: stadiul pubertatii (10-14 ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea stadiul ado lesce ntei (14-18/20) procesul de csti gare a identitatii. stadiul ado lesce ntei prelun gite (18/20-24/25) Pubertatea sub stadii: Etapa prepuberala (10-12) accelerare si int ensificare a cresterii, dezvoltarea caracteristicilor Fetele cresc n naltime ~22cm. Baietii cresterea ncepe mai trziu (12-16). Conduita generala alternanta, stari conflictuale. Schimb are generala a cadrului de desfasur are a nvatarii scolare. Intelectualizare afectiva. Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare. La 11 ani copilul ncepe sa aiba initiative, largindu-si regimul de independenta. Se creeaza o distantare discreta ntre fete si baieti si o competitie. Momente mai numeroase de neatentie. b. Pubertatea propriu zisa (12-14) e dominata de puseul de crestere. La fete mai evidenta ntre 11-13 ani La baieti 13-14 ani. Cresterea este mai evidenta n naltime. nti se lung esc membrele inferioare si superioare, articulatiile, apoi trunchiul. sexuale secu ndare. int egrarea psihologica primara la cerintele vietii adult e. dimorfismului se xual de creativit ate si implicit structuri

cresc si se maresc

La baieti este intensa si cresterea mase i musculare. Dupa puseul de crestere forta este asimetric marcant mai mare la baieti. Maturizarea sexuala aparitia pilozitatii, cresterea organelor glandelor sexuale. sexuale, modifi carea vocii si nceputul function arii

Momentul culmin ant al pubertatii este n general tension al si ncarcat de confuzie. Stari de disconfort fizic si psihic. Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii.

c.

Mom entul po stpub eral. Baietii iesirea din societatea

sc him bar e n conduit e. de tip tutelar, familial si scolar si intrarea n viata cultural-sociala mai

Fetele 2 faze (Rousellet): 2) Adolescenta larga. a.

femeia copil; femeia adolescent.

Pread ol esce nt a etapa con stiint ei de sine.

de stab ili zar e a maturi zarii biologi ce . Se contur eaza

car ac teristicile

intensa dezvoltare psihica. Individu alizarea se intensifica pe planurile individu ale si de relationare. Adol esce nt a propriu- zisa. Dez voltar e a gndirii naturala. abs trac te, exprim ar ea ind epend ent ei es te mai

b.

Socializarea aspiratiilor este intensa. Aspectele vocation ale se contureaza treptat. c. A lesce nt a prelun gita. Indepe nde nt a es te dobnd ita sau pe cale de a fi dobnd ita = plus de do energizar e si dilatar e a pe rso nalitatii. nevoia unei participari soc iale intense. Este etapa nvatarii rolului sexual. Au loc angajari matrimoniale. Trei categorii de reactii: Preocupari ale constiintei si constiintei de sine. Cautarea identitatii, nesig uranta. Apartenenta la grup este co mpetitiv a. Gasirea unei identitati voca tionale. Sistemul nervos sufera schimbari importante: creste masa creierului, relieful scoartei cerebrale se definitiv eaza . O oarecare slab iciune a inhibitiei ce se manifesta prin izbucniri necontrolate si mult zgomot. Creste rolul tiroidei. Problema princip ala a pubertatii si adol esce ntei este identificarea de sine. Dezvoltarea constiint ei de sine se complica. Intensificarea perceptiei de sine aspecte: a) Imaginea corporala fara ea nu se poate realiza identificarea. Identificarea nu este un proces simplu si direct. Perceptia de sine se poate manifesta ca negativa n caz ul progresului scolar slab sau a inadaptarii scolare. Perceptia de sine alimenteaza ideea de sine. W. James a fost primul care a acordat atenti e dialecti cii dez voltarii constiint ei de sine si distantei dintr e eu si sine. Sinele 3 elemente: sinele corporal material, sinele social si sinele spiritual. Identitatea priveste consti enti zarea distantei dintre eu (sine) si alter. V. Pavelcu dinamica personalitatii reflectata n constiinta de sine apare ca sup usa unui ritm necontenit.

Se contureaza separatia dintr e planul real obiectiv al lumii si vietii si planul subiectiv ca spatiu al constiintei si al reprezentarii lumii. Exista si dificultati de adap tare. Identitatea sexuala se dezvolta discret, influentata intens de mode lele parentale si maternale. moderne. Fetele situatie mai complicata > modele feminine tr aditionale, de tr anzitie si

Fetele cu identificare feminin a traditionala conflicte. Exista un grup de adolescente pregnant feminine, dar care se simt

Exista tinere care se identifica antifeminin. atrase de roluri tradition al masculine.

Procesul formarii constiint ei si autoco nstiint ei se ajust eaza prin raportare la cei din aceeasi generatie. n adolescenta se organizeaza constructele personale. intensitate, eficacitate si coerenta cu alte atitudini. Eysenck -bipolaritate factoriala n caz ul atitudinilor. Atitudinile nsusi ri de: directie de optiun e, grad de

Identitatea si identificarea se nuclearizeaza ntre 11 si 13 ani, n cautarea de sine (conflict pub eral), ntre 14 si 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre 17 si 20 de ani prin conflict e de rol si statut, organizndu- se subidentitatea profesionala si n perioada dintre 20 si 24 ani prin conflicte de integrare socio prof esion ala. b. Iesirea din conformismul infantil e echivalenta cu cstigarea indepe ndentei.

Prima care se dob ndeste este independenta mediocritate.

de mentalitate

(valori) opo zitie fata de rutina,

deprind eri,

Indepe ndenta emotionala este dificil de dob ndit mai ales n cazul tinerelor fete. Relativ nalta este si suges tibilit atea. Dependenta material economica devin e greu de suportat. Indepe ndenta material economica se contur eaza si se integreaza ca asp iratie la identificarea voca tionala spre o profesie si alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor. c. Identifi car ea vocationala ca pac itati si abilitati. se manif es ta la pub eri m ai mult ca o desc op erir e de aptitudini,

Necoincidenta ntre oferta sociala profesionala si aspir atii profesionale particul are. Interesele profesio nale sunt relativ neclare pna la 14 ani si se concentreaza mai mult pe profesiunilor. De la 14 ani, orientarea profesionala devin e mai presanta. Interesele si alegerea profesionala trec prin 3 stadii: stadiul fantezist pna la 11 ani; 11 - 16 ani planuri de alegere bazate pe interese; etapa realista. aspec tele romantice ale

Maturizarea biologica, intelectuala si morala nu se realizeaza maturizare sexuala, o mai timpurie maturi zare sociala.

concomitent

> tendinta de cobo rre a vrstei de

Tinerii cu pubertate timpurie se simt singuri, izolati. Dezvoltarea maturi zarii sexuale este nsotita de expansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a fanteziei. Tnarul este ncarcat de anxietate si n ace lasi timp de culpabilitate. Afectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). Adolescenta prelun gita erotismul este dez voltat si educat, afectiunea puternica si matura, sexualitatea dezvoltata, conduita sexuala mai larga si complexa, virilitatea dep lina. Pubertatea relatii fete-baieti distante. Ado lesce nta relatii fete-baieti mai putin distantate. prelungita relatii fete-baieti mai relaxate, contactele mai largi si diverse. Dez voltar ea se nzorial perce ptiv a schimbari importante. Capacitatile senzoriale si restructur eaza mecanismele ncarcate de noil e nsusiri dobndite. evidenta eroti zare a senzorialitatii sensibilitatea vizuala, auditiva si tactila. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor absolute si diferentiale si cresterea capacitatii de a verbaliza si simboliza impr esiile vizuale. Cresterea cmpului vizual e asimetrica adesea cu domin anta de stnga. Vederea n profun zime si finetea discriminativa vizual observativa creste n adol esce nta. Evidenta dezvoltare a prelucrarii informatiei vizuale. Dezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la dist anta, a evaluarii de suprafete si a altor repere de marime. Potentialul de orientare la inton atiile vocale din diferite tipuri de comuni care creste foarte mult, la fel si capacitatea de a ntelege muzica. Descopera arta int erpretativa, teatrul. n perioada pubertatii are loc o eroti zare si dezvolt are a sensibilitatii odorifice. Sensibilitatea si ea evident. Dezvoltare a ndemnarii manuale. cutanata se dezvolta Ado lesce nta

Observarea generala este n mare crestere n pubertate, la fel si capacitatea de a comunica obse rvatiil e colectate n planul perceptiv. Asociatiile n acest caz pun n evidenta traseele de ordonare a experientei perceptive > 2 directii: prima de ncarcare a impresiilor senzoriale cu o tendinta de apropiere de natur a, a doua de ncarcare a experientei senzorial perceptive de experinta socia la actionala. Relatiile dintre dezvoltarea perceptiva si experienta de cunoastere conceptuala: experienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativ concomitent;

formarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare; conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza; conceptul este prefigur at n actul perceptiv. Activitatea intelectuala complexa Puberii dupa 10 11 ani - modificarea ei structurala prin constructia curiozitatii.

apa raturii logico formale > reactiv area

15 ani abordarea filoso fica devine predilecta. 1618 ani dezvoltarea argumentatiei. Adolescenta - se atinge aproape maturitatea int electuala (instrumente 10-12 ani - deschiderea 14-17 ani constituirea n perioada adolescentei, competente. ntlnirea cenzura. cu spre lume se stabilizeaza. concep tiei despre lume si viata.

ale gndirii discu rsive).

inteligenta devine mult m ai activa si intuitiva, n adolescenta si ncercarea de a-l si competitii.

prelungita mai ncarcata de

inconstientul

Exista numeroase

referiri la filmul interior l ega t de evenimente

Memorarea si nvatarea sufera cele mai importante transfo rmari constructii originale. Memoria logica devin e centrala.

de scheme rezumative

ct mai

Constituirea unui stil de memorare, int ensificare exploziva de ach izitii de cunostinte. Puberul poa te memora foarte usor si ceea ce nu ntelege . Cresterea memorarii laturilor abs tracte ale cunostint elor si manipularea r elativ facila a acestora. Adolescenta activ a nazuinta de a fi cult. Se dezvolta inteligenta sociala. Cele mai curente si tipice antrenarii de str ategii sunt implicate

n urmatoarele

situatii:

dup a ce se parcurg anumite informatii, urmeaza stabili zarea cauzei sau legitatii careia acestea se subordon eaza ; se prezinta o teorie oarecare, dup a care urmeaza demonstratia printr-un lung sir de propozitii; stabilirea unei reguli sau definitii dup a care se aplica pe un material eterogen clasificari prin sistemul de reguli si definitii n cauza; se combina sus. strategiile de mai cu probab ilit atea,

Puber se formeaza concep te relativ de mare complexit ate, se fac pasi n operarea posibilitatea. Exprimarea ncepe sa cup rinda rationamente asertorice, apod icti ce, ipotetice. J. Piaget:

dup a 10 ani gndirea are tendinta de a genera si explora sistematic toate solutiil e si ipot eze le posibil e. trecerea spre operatia abstr acta. utilizarea formelor de reversib ilit ate. organizarea unor meca nisme sistematizator, complexe generale a gndirii. Patru tipuri de reversib ilit ati: reversibilitatea reversibilitatea Reversibilitatea Reversibilitatea simpla pozitionala (tip 1) se refera la relatiile identice; prin inv ersiune (tip N) se modifica disjunctiile si conjunctiile, . devenin d fiecare inversa celeilalte.

folosi rea figuril or logice ca instrum ente complexe

ale ope rativit atii

prin permut area partiala sau de reciprocitatea corelativa

Structur a celor 4 grupari alcatuieste o

formatiune abstr acta ce poa te lua forme combinatorii

foarte diverse.

Exprimarea verbala devine fluenta. Dublare a debitului verbal pe distanta 10 11 ani si o triplare pna la 14 ani n probe usoare, o dublare ntre 10 14 ani n probe dificile. Salt semnificativ fluenta debitului scris 11-12 ani.

16 18 ani mod propriu de a se iscali. Exigente t ot mai mari n exprimare. Vorbirea - adaptata la circumstante. Puber aspecte necontrolate ale exprimarii, organizarea nca imperfecta a gndirii. Schimbarea vocii disconfort n comunicare. Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii. Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihi ca. Puberul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de exceptie.

Creatia tnara este o expresie a cri zei de originalitate, n sensul de cerint a de originalitate, ca cerinta de identitate. Termenul cri za de originalitate M. Debesse - privea n mod univ oc latura critica a crizei, nu si latura creatoare valida. Creativitatea manifesta si tendint e de socializare, de integrare n curentele creative moderne. C nsumuril e o cultural e Cele ale adolescentului se diversifica: ntrunirile pentru imprimare si ascultare de muzica, cercurile scolare de literatura, arta, sportul, lectur a, vizionarea de filme, teatre, etc. Tinerii se ndr eapta spre capodop erele literaturii, filosofie. Adolescenta prelun gita ncep sa se sesizeze culturii impos ibil de repetat exact. limit ele cunostintelor, intereseaza faptul ca exist a un progres al stiint ei si deoseb it de mult. Puber filme cu sub iect

Lectura ziarelor este disco ntinu a. Filmul si cinematograful istoric eroic, politist e, de aventuri.

Personajele din filme, carti, au functii mod elatoare importante. Foamea orase de spatiu, curiozitatea se extinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari,

Puberul consumator

de cultura, contribuant

la cultura > conturarea atitudinilor fata de situatii din viata.

Experienta afectiva se nuanteaza , creste mobilit atea mimica, expresivit atea si functiile de comuni care ale privirii, jocul muschilor fetei, creste emotivit atea interna si excitabilitatea > treceri rapide la stari afective excesi ve (se vede si n limbaj). Gama afectiva prot estatara si de disconfort se mbog ateste. 2 viziuni: optimista si pesimist a. Optimista: tinerii de azi sun t mai stralucitori, sexuale ciudate. Pesimista: tineret tul burat emotional, seriosi , sinceri, onesti ,deschisi, mai putin tulburati de atitu dini

rebel, iritat sexual, potential delincvent: droguri, agresivitate.

Educatia se distileaza si rafineaza ., mare cantitate de solicitare emotionala, dispo nibilit ate afectiva mare. 10 12 ani viata afectiva mobila si complexa, instabilitatea, 14 ani se complica tr airil e emotionale din spatiul lecturilor. iritabilitatea sunt evidente.

Trairea esecului si succesului se nuanteaza. Mediul scolar factori stimul atori si traumatizanti. Un loc aparte prin functiile erodante ce le produ ce este cel al plictiselii, si un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei. n relatiile cu parintii, starile afective action eaza mai acut, la o tensiune mai mare n temperare treptata n adolescenta. pubertate apoi cu o

n relatiile cu sexul opus sentimente si emotii noi, inedite, ca simpatia si sentim entele de drago ste. Simpatia reciproca este expresia unei ntelege ri intuitiv empatice. Pubertate dragostea = traire tainica nelinistit oare, idilica, inaccesibila. Adolescenta = traire complexa de atasament. Teama si anxietatea teama = emotia cea mai spec ifica > confli cte (endoge ne, exogene) si situatii de frustr atie a dorintelor, a asp iratilor, intereselor. Conflicte n ormale, patologice, intermediare. Capacitatea de stapnire a emotiilor devine activa, ca si capacitatea de a le masca . Gama emotiilor devine foarte larga si vibratia emotion ala extrem de vie. Evidente capacitatea de a mima, eritemul de pudoare. Integrarea n colectiv e deoseb it de facila la puberi. Dupa 10 ani atractie spre grup. 13 14 ani expansivit atea extragrup devine activa. 14 16 ani expansiunea sociala se atenueaza usor. 16 18 ani grupuri mai mi ci dar mai stabile. Rolurile si statut ele sunt conditionate de preroga tivele adultilor care acti oneaza multipolar.

n structura personalitatii pub erului si adolescentului se formeaza o anumita acceptanta si resping ere n planuril e investigatiei si cunoasterii. Din acest punct de vedere prezinta importanta constientizarea limitelor temporare ale cunoasterii, mai ales constientizarea ignorantei. Problemele delincventei minor e se modifica n timp ca obiectiv, extinctie si gravitate. Rolul orientarii sco lare si profesionale este de a facilit a procesul identificarii.

P ri oade le tin eretii e D. Levinson numeste perioada de la 17 la 22 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeaza statutului de adolescent cu cel de tnar adult = perioada de tranzitie. prin coe xist enta

J. Rousselet semnaleaza pentru tinerele fete o astfel de evolutie ceva mai devreme n perioada adolescentei. Daniel Levinson consid era ca vrsta adultului tnar se refera la o distanta de dezvoltare psihica ntre 17 18 ani la 45 ani, cu o oarecare diferenta ntre cele doua sexe. Erik Erikson a caracterizat vrsta tineretii (vrsta mijlocie n ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplifi carea identitatii socia le si de angajare, trairea intensa a experientei dragostei si ncep utul vietii de famili e ce duce la dezvoltarea intimitatii. Pe ndularea dintre intimitate, izolare si starea n care eul simte necesi tatea de a se lega de noi persoane >calitatea de partener. OMS considera tineretea ca desfasur ndu- se ntre 18/20 ani si 35 ani. Limit a superioara sistemele organismului function eaza n conditii si la parametrii superiori. Ursula Schiopu tineretea 24 35 ani. Perioada tinereti se poate mparti n 3 subetape. de adaptare 24 28 ani profesionala si familiala. de implantatie 28 32 ani - se intensifica experienta personala, se dezvolta de stabilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, 24 35 ani = potential de opozabilitate + capacitati statutul de parinte. toate organele si

aspiratiilor 32 35 ani.

flexibile de adaptare. senzoriale

Observatia vi zuala devine n multe profesi i extr em de activa. Se dob ndesc nsusi ri particulare discriminative dupa 8 10 ani de exercitare a profesi unii. Se dezvolta si adaptarea la ntuneric. Auzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportiv e). Tactul finete discrimin ativa complexa n unele meserii. Procesul de dezvolt are a personalizarii acestei modificari. senzoriale si capacitatile discrimin ative sunt componentii Se organizeaza procesul nvatarii permanente

importanti

ai

Planul complex mental cunoaste unele modificari. perimarea profesionala.

pentru a evita

Cmpul de actiun e al memori ei se restructur eaza , are loc procesul de adaptare si selectare din cunostint e a celor ce sunt necesare. Perioada psihice. de foarte mari perfectionari senzorial perceptiv e si de intensa socializare a acestor disponibilit ati

Atentia e activata complex pe cerintele profesionale. Particularitati ale nvatarii: se modifica propo rtia dintr e nvatarea programata socia l si autodidacti cism n favoarea celui din urm a. nv atarea inserata, interpolata si incide ntala se dez volta continuu cu aceiasi intensitate. nv atare din necesitate, n specia l ocupationala. Amintirea atinge un punct relativ nalt dar r amne n platou. Monotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si oboseala. 4 indicatori ai oboselii: scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ; au loc modificari fiziologice; scaderi ale activit atii int electu ale suple; exaltare a functiilor inferioare, automatisme, ticuri. Recuperarea obose lii odihn a activa. Promovarile, recomp ensarile, evaluarea onorifica form e de constituire a motiv atiei pozitive n mun ca. Procesul de identificare este complex si multilateral. Subidentitatea profesionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsabile. Integrarea este complexa deoarece: tineretul poseda capacitati deosebite ce trebui e canalizate n directii diverse, este importanta satisfacerea tinerii se social. adapteaza intereselor, profesional si de sot si de parinte se divid, subid entit atea

int egrndu-se

Integrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta fiind integrarea psihologic pozitiv de la locul de mun ca conduce la satisfactii si implicit integrarea-adaptarea Dintre cauzele inst abilit atii angajatilor mai importante sunt (Ph. Mulleri):

profesionala. Climatul omului la mun ca.

nu se au n vedere aptitudinile acestora; nu se satisfac promisiunile de la angajare; atmosfera dezorganizata, conducere inconsecventa, favoritism. Caracteristicile

discordie;

integrarii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impr egnate de o oarecare tensiun e. la stres (M.

Unele profesi i antreneaza un grad de str es mai mare > exista grade indivi duale de rezistenta Mag ureanu) hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii. Hall, Schneider, Nygren = fenomenul denumit socu l realitatii n contactul cu lumea profesiunilor la tineri.

O. Crites a definit maturitatea n termenii a 4 factori: consecventa alegerii profesiei; realism al alege rii carierii; competenta n cariera aleasa ; maturitate a atitudinilor alege rii. Integrarea trece prin cteva stadii: acomodarea, modificare a motivatiei de rol.

adop tarea, participa rea si integrarea

propriu zisa. Are loc o

D. C. Miller si W. H. Forn patru tipuri de profesio nisti mai frecvente: cu paternuri cu paternuri cu paternuri cu paternuri La tinerele femeilor ce stabile; de cariera conventionala; instabile; de alegere multipla. fete, alegerea profesiei e mai compli cata. Rolul de sotie apoi cel de mama ncarca tension al timpul se integreaza profesional (traiesc aceasta cu anxietate).

P na la 35 de ani este cea mai mare fluctu atie a fortei de mun ca cu punctul de vrf ntre 21 25 ani, vrst a la care ncepe stabilizarea, mai evidenta la femeile cu deficienta de auz dect la auzitoare. Trei feluri de randament: randament productivit ate; randament financiar; randament mun ca. aroganta durit atea,

Defecte impli cate n nerealizarea pe plan prof esional: egoismul, lenea minciun a, laudarosenia, alcoolismul. Opinia cu privire la familie: pe primul loc se afla bun a ntelegere, coeziune familiala.

stima si sprijinul reciproc. Copiii factori de

Problemele casa toriei: situatii de anxi etate latenta si de solicitare a integrarii. Se manifesta o usoara tendint a de mutare a casatoriilor tinerelor fete spre 20 25 ani cu tineri de ace iasi vrsta si pe urm atorii 5 ani. Acest fenomen se datoreaza prelun girii sco laritatii feminine. Institutia casatoriei: probleme de adap tare a mentalitatii, viata, preocupari, atitu dini. Predictia casatoriilor adolescenta. reusite a caracteristi cilor dob ndite, gusturi, dep rinderi, stil de educatorii, interrelationarii n cop ilarie si

implica lipsa de conflict e cu parintii,

Logodn a acomodare ntre cei 2 parteneri. Conteaza factorii eco nomici, spatiul locativ. Casatoria poate dezechilibra tnarul sau tnara sau sa le creeze o conditie de energizare a activitatii, o stare de echilibru. Aceasta se poate accentua o data cu nasterea primului copil n familie. exista mai ales la tinere o mai put ernica dorinta de a avea un copil ca un fel de suplim entare a legaturilor afective din casnicie. n perioada de gestatie disconfort fizic, anxietate de fond. Sarcina, nasterea primului copil, lactatia si procesele fiziologi ce ce nsotesc maternitatea sunt conditionate social. Copilul mic gase ste de cele mai multe ori un stil si o organizare familiala. Preze nta lui conditie noua de fond a reorganizarii famili ei. Foa rte de timpuriu cop ilul sesizeaza aspectele de structur a si climat ale familiei si se adapteaza acestora. Ma ma = ecran de referint e si secu ritate. Planul adap tarii parintil or la prezenta cop iilor e animat chiar de copil. Tipo log ii ale tin eretului Structur a profesiilor creeaza o amprenta matrimoniale, statutul social. diferentiala discreta. Diferentieri prin densitatea de roluri paternale si

Tipologiile lui Jung extravertit;

intr overtit + tipologia lui E. Kreischmer primitivii; receptivii spiritual.

= autist; picnic; ciclotim; displastic.

Atitudini de contact cu lumea: pragmaticii;

Walter Jaide - alegerea profesiei dez int eresa ti; vag interesati; constienti de scop. Criteriul de emancipa re conservatorism: naivii; conservatorii; dez int eresa tii detasati; inv esti gatorii decisi. Probl eme spec ial e Tinerii marcheaza o incidenta a infractionalismului care atinge o culme abso lut a ntr e 25 30 ani, urm nd o descrestere: furtul scade dupa 25 ani, escrocheria atinge vrful la 21 ani, abuzul de ncredere creste peste 32 ani si scade dupa 35, spa rgerile si furturile califi cate 32 33 ani. Violenta mpotriv a persoanelor creste mult la tinerii adulti. Tinerele sunt mai sensib ile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgo mote, au tactul bine dezvoltat, manuale mai mobile, rapide si coordonate, aptitu dini verbale mai pregnante, suporta mai usor stresul. Baietii sensib ilit ati spa tio vizuale mai dezvoltate, mai mare agresivitate si mobilit ate. aptitu dini matematice, abilit ati

capaci tati de abs tracti zare evidente, o

Tendintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei si la tinerele fete. Tinerele memorie vizuala bun a. Barbatii afectivit ate mai controlata, realista, mai multa obiectivit ate, rezultate mai bune la testele de perceptie n profun zime si de vedere labirintica. Tinerele o mai activ a intuitie, mai sensibile, supe rioritate a creativitatii fata de barbati.

Femeile au cstigat n initi ativa, ndr azneala, stapnire de sine, iar tinerii n diferentieri de finete, atitudini mai flexibile La 30 ani femeile trec printr- o criza de identitate, barbatii pe la 40 ani. Vr stele ad ult e Ch. Buhler a ncercat sa identifice curb a asce ndenta si degeneratoare a vietii umane. Ulterior a disoc iat declinul biologic de cel intelectual. W. Stern - piramida diminuare. dinami ca a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeaza prin

White considera ca exista perioade ale vrstelor adult e ce continua concentricitatea crestere.

perioadelor din vrstele de

Allport - 6 trasaturi speci fice adultului: constiinta de sine larga, relatii si rapo rturi intime, securitate emotionala fun damentala, preocupare obiectiva, obiectivare de sine, armonie relativa cu propriile ach izitii din experienta personala. Moers 6 perioade, dintre care 3 adulte n care au importanta copilaria si tineretea 0-20 ani nvatarea inclusiv scolara; prima perioada adulta domin ata de tinerete 21-30 ani autoinstruirea; a doua perioada adulta 31-44 ani dispare interesul pentru nvatare; a treia perioada crize; adulta / criza de autocunoastere 45-55 ani cea mai puternica perioada de modificarile de im pulsuri sufletesti:

prima perioada a batrnetii 55 ani; a doua perioada a batrnetii, decesul Cl. I. Leuba lucrare centrata pe vrstele adult e: adultul tnar, de vrsta mijlocie, tardiv. O serie de autori se opun opticii periodi zarii adulte si emit ipoteza ca starea adult a este de consolidare. D. E. Super si colaboratorii utilizeaza un mod el de 5 stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinir e sociala si profesionala. mpartirea stadiilor adulte n functie de evolutia famili ei D. Hall: casatorie primul copil; primul cop il al doilea; cop ii prescolari; intrarea primului copil n viata scolara; plecarea primului copil din casa parinteasca.

Schein E. H. model tridimensio nal conic de ncad rare a perioadelor directii:

adult e si are 3

verticala pune n evidenta schimbari n ierahia profesionala radiala miscarea n sistemul profesional circumferentiala > relatii functionale.

> relatii ierarhice;

> relatii de incluziun e;

M. Zlate mpartire a vrstelor adulte: tineretea, maturitatea, Sub etapele vr stei ad ult e

involutia.

Tipul fun damental de activit ate = expansiunea cumul ativa n caracteristicile mun cii profesio nale si n ierarhia posturilor de mun ca. Tipul de relatii Subetape: prima perioada adult a 35 45 ani implantatie profesio nala int ensa, statut ele si roluril e socia le ncep sa fie mai ncarcate de r espo nsab ilit ati, crestere a continutului sub identit atii de parint e. Perioada adult a ntre 45 55 ani trecerea pe planuri de mai mare respo nsab ilit ate profesio nala si social culturala. Subidentitatea de sot si parinte diminu are usoara. Perioada adult a prelun gita 55 65 ani diminu are a fortelor fizice, perioada critica, diminu area celor 4 feluri de subidentitati (de sot, profesionala, social ce tateneasca , de parinte) = inegala. Subidentit atile adult e. profesionale reprezinta persoana n vrstele caracteristi ce = structura relatiilor de mun ca sociale si de familie.

Perioada de la 35 la 45 ani se mparte Persoanele de la 35 la 40 ani ajun g la activitate > plus de experienta practica, densa n probleme. Si n viata de familie

si ea n doua subperioade: de la 35 la 40 ani si de la 40 la 45 ani. functii medii, ses izeaza diferenta fata de generatia tnara ce intr a n cerint a de perfecti onare. Viata profesio nala si obsteasca devine mai apar probleme noi > perioada celor mai mult e desfaceri de casatorie.

Angajarea mai profun da n mun ca un echilibru al personalitatii. 40 45 ani experienta profesionala echilibru. devine bog ata. Perioada de expansiun e sociala si profesionala. Familie +

Perioada adu lta de stab ilizare II (45 55 ani) nca rcarea cu intimitate cresterea responsab ilit atil or. Criza de identitate a cop iilor tensiuni. 2 subetape: 45 50 ani pozitie profesionala nalta.

a sub iden tit atii pa ren tale si maritale

50 55 ani criza de interiorizare provo cata la femei de menop auza. Climateriumul viril poate fi mult mai tardiv. n familie ncepe procesul de denuclearizare. Vrsta adulta prelun gita 55 65 ani sub identit atea profesionala ncepe sa se distanteze ca si sub identit atea socio culturala. Subidentit atea parentala si maritala se rencarca de intimitate. Perioadele de crestere sunt domin ate de procesele anaboli ce, cele de mbatrnire de catabolism. Partea cea mai perisabila la nivelul creierului este la nivelul neuronilor ce se distrug dup a 25 ani creste. Exista 2 aspecte diferite: mbatrnirea ani 25 zile anual; la 65 35 zile. cortexului (pons) si a creierului mic. Numarul

si patologi zarea. Este o crestere a num arului de zile de mboln aviri. La 25

Capacitatea de mun ca si forta au un declin semnificativ (cele mai bun e perform ante 20 29 ani). Dupa 40 ani, forta fizica sca de usor, descreste usor energia, declin al vederii, scade si auzul, se modifica aspectul pielii, modificarea silu etei. Reajustare a obiectivelor de lun ga si scurta durata (pe plan profesional). psihice. vederii curb a desce ndenta spre

Sch imbari relativ importante n structura generala a caracteristicilor Dupa 50 ani scade capacitatea sfrsitul maturitatii. de observare

vizuala. Caracterul mobilitatii

Modificarea n functi e de vrst a a vit eze i senzorial motorii stu diata printr-un coeficient de diferenti ere nu prezinta o evolutie sensibila. Diferente sensibile vit eze mari, viteza stresanta. J. Birren - ntre 20 si 60 ani scadere de 10,20% a reactivit atii se nzoriale generale.

20 60 ani reducerea vitezei de excitatie vizuala > scade treptat capac itatea de citire. Se pun n evidenta diferente culturale si deg rada ri mai mari dupa 45 ani la persoanele necultivate. Acuitatea auditiv a este de maxima intensitate ntre10 14 ani, dup a care urmeaza o scadere foarte lenta a acesteia, ca abia dup a 40 ani sa aiba loc o scadere mai evidenta. Sensibilitatea tactila are o curb a lenta de descrestere dup a 45 ani. Tactul este simtul de maxima erotizare. Mirosul se perfectioneaza n anumit profesii. Consumul de bauturi ca si statul n camere neaerisite degradeaza mirosul n jurul vrstei de 40 ani. Atentia deserveste traseul de colectare selectiva a experientei prof esion ale, creeaza si orienteaza cerintele prof esionale, pe indicatorii semnifi cativi ai materialelor supu se activit atii prof esion ale si pe specifice muncii. Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea sub influentele profesiei. ntr e 26 29 ani crestere evidenta a nivelului de utili zare a atentiei pe fondul muncii, platou de dezvolt are a gndirii si memori ei, ntre 30-33 ani se dezvolt a din nou toate cele 3 ca platou, ntre 30 si 35 ani si cu o usoara redresare ntre 36 40 ani. Reducerea MSD ca flexibilitate n utili zare devine evidenta dup a 40 45 ani si mai marcanta dup a 55 ani. Recunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dup a 55 ani. Memorarea logica e cea mai rezistenta. nv atarea psihomotorie platou n dezvoltarea inteligentei p na la 55 ani. complex ritualuril e

este implicata o influ enta mai mare culturala si sociala. a creativitatii n ntreaga structur a a vrstelor. la progresu l stiintei si

n ultimele decenii se r Educatia tehnicii. permanenta

ealizeaza o mutare divergenta a adultil or optimizeaza

conditia de participa re a tutur or oamenilor

nv atarea permanenta

atenueaza inegalitatile exist ente n pregatire, prelun geste durata pa rticiparii la viata activa. niv eluril or

nv atarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio motorii si psihomotorii, intelectuale, celor sociale, afective si estetice.

Cel mai complex aspec t al indivi dualizarii educatiei adultului este implicat n caracteristi cile perimarii profesionale. Perimarea este determin ata de evolutia n diferite domenii a un or cercetari fundamentale complexe si modificarea pe aceasta baza a unor paradigme ale domeniului. 3 aspecte n legatura cu nvatarea la adulti: reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii; structurile impli cate se modifi ca la adulti; mijloc de nving ere a alienarii.

Ad ultul tnar personalitatea statut.

e antrenata n trairi afective int ense, aspiratii puternice.

Au loc conflict e de rol si

3 situatii: inadaptarea profesionala; adaptarea se realizeaza , dar nu este extinsa; adaptare extinsa. Tipice pentru t narul adult a. si c. Perioada de adult II se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei si nemplinirii. Perioada de adult III sub imperiul deza ngajarii profesio nale are loc n mai mare masu ra constientizarea. Subidentitatea pa rentala si maritala f aze : n consolidare, procesul de adaptare activ, roluril e n familie se diferentiaza si se

tnar adult casnicia consolideaza;

etapa de adu lt I rolul pa ren tal de vi ne mai nca rcat, eroda re a caracterului crize n casnicie; etapa de adult II viata de familie se ncarca de o oarecare tempereaza discret la ambii parteneri etapa de adult III rolul parental secu rizare si acros.

arzator al intimitatii, pot interven i

tensiune din directia rolului paternal, libidoul se devine de

devine ma i comp lex si situativ nou , lega tura matrimoniala

Vr stele regr es ie Vrstele terminale (pensionarea).

de

Etapele de dup a 65 ani pun mult mai multe probleme dect celelalte vrste. ale vietii se afla sub semnul iesirii din mun ca activa

Exista o serie de aspecte sociale ale batrnetii cresterea long evitatii reale si pot entiale si protejarea sociala a acesteia; folosir ea sociala a experientei prof esion ale si sociale a vrstelor batrnetii, data fiind valoarea sa; profilaxia batrnetii si lupt a mpotriv a bolilor de degenerescenta. Se poate v orbi de 3 stadii: stadiul de trecere spre batrnete 65 75 ani; stadiul batrnetii medii 75 85 ani; stadiul marii batrneti peste 85 ani. Subidentit atile intra ntr-o serie de noi poz itii. Tipul fun damental de activitate = adaptarea la un nou orar de activitati. Tipul de relatii = se modifica restr ngndu-se din aria profesionala, dar si din aria altor activit ati. Perioada de trecere subid entit atea profesionala se dezoficializeaza si se integreaza n subid entit atea social obsteasca. Subid entit atea maritala ramne ese ntiala. Subid entit atea parentala relativ expansiv a. Perioada de o oarecare fragilit ate biologi ca. Perioada batrnetii propriu zise. Subidentitatea parentala se contracta usor, subidentitatea sociala se exercita n teritoriul social accesibil. Bolile degenerescente reduc mobilitatea. Mortalitatea este mai mare. Perioada marii batneti subidentitatile Durata medie sup rapuse se contracta; uneori poate avea loc o disolutie de sine.

a vietii 70 ani la barbati si 75 ani la femei.

Scaderea energiei instinctelor si a eficientei adap tarii. mbatrnirea fizica se realizeaza fara seisme prea evidente, jucnd un rol important mbatrnirea celulelor, a tesuturilor si a organelor. Cu vrsta, au loc modificari importante n ceea ce priveste somnul si functiile lui recuperative. se doarme ~ 7 ore, din care doar o ora de somn parado xal. Evidenta pierdere a elasti citatii pielii si a tesuturilor. La 50 ani si dupa,

Specific este si procesu l de ncaruntir e acesta poate ncepe si dupa 35 ani, nsa devine evident spre 50 55 ani. Miscarile devin mai greoa ie, lipsite de sup lete si forta. Dupa 50 ani scade num arul fibrelor mu scu lare activ e. Si n dom eniul organelor interne au loc fenomene de degradare: cord, pulmoni, organe vitale. Dupa 55 ani incidenta a infarctului miocardic si lezarea arterelor coronariene. Respiratia devine dup a 45 ani mai superfici ala, se reduce gradul de oxig enare al sngelui, tesuturilor, sca de eficienta respir atiei. Scadere a poftei de mncare ce determina o slabire a raspunsurilor digestive. Metabolismul bazal creste cu vrsta. Procesul de mbatrnire este amplifi cat de modifi carile hormon ale ce survin mai ales dup a 65 ani. Degradarea si mbatrnir ea sistemului nervos este legata de reducerea capaci tatii organismului exigentele alimentare f oarte mari ale creierului (iri garea, oxigenarea, alimentarea). Car ac teristici psihi ce Activitatea psihica poarta amprenta experientei de viata si a proceselor de reechilibrare a organismului. Impactul planului senzorial se manifesta n prima etapa ca domin ant periferic apoi impactul centr al(scade functionalitatea ANS ), proces lent 65-70 ani, acce lerat 70-75, stabilizat la valori reduse 75-85 ani. Ex: deg rada rea vazului, degradarea auzului, sensibilitatea tactila se degradeaza(dupa 50-55), e.t.c. Dez voltar ea pro cese lor psihi ce com exe pl Sunt influentate de experienta cultural-intelectuala si de capac itatile functi onale. Degradarea durata (MSD ) e mai pregnanta iar memoria de lun ga durata (MLD ) e mai rezistenta. Concomitent are loc o exace rbare a emotionalitatii, cooperare, anxietate, capricii, e.t.c. Inteligenta poa te sa se mentin a relativ activa. La batrnete scade fluenta ideilor, se manif esta o infl exibilit ate a opiniilor, rationamentelor, confu zionism spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere a sinelui, amnezie infantila de origine afectiv a, tul burari de memorie. nervozitatii, irasc ibilit atii, tulburarea memoriei de scurta psi hice-slaba de a satisface

functiilor

Se manifesta o tendint a de crestere a fondurilor soci ale de pension are si de asistenta sociala, de constituir e a cadrului socio-ocupational al persoanelor n vrsta. Dupa 70-75 ani apar pregnant cazuri de dementa senila si psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri si aspir atii. Se diferentiaza moartea biologica (deg rada rea proceselor psihologice), moartea psihologica (disolutia comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistr area mortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii, rezolvarea schimbarilor sociale).

Stadiile

dez voltarii

psiho social e ale individului

Desi Erikson accepta stadiil e de dezvolt are sexuala a lui Freud, aduce si critici in special privind exagerarea impulsurilor sexuale in detrimentul influentelor soci ale pe care el va pun e ulterior accentul in cele Opt stadii de dezvoltare psihosociala care se intind de la nastere pana la batranete inclusiv. Asa cum spuneam in prima parte a articolului, cunoasterea stadiilor de dez voltare si identificarea roluril or jucate de individ pe parcursul vietii, este importanta pentru cunoasterea diferitelor cauze care au generat instalarea nevrozelor, a unor tulburari afective (anxietatea, dep resia etc.) sau boli psihosomatice (ul cerul gastric/duodenal, astmul bronsic etc.) de-a lun gul vietii. In acest context, am inceput cu prezentarea primului stadiu sexual dupa Freud, stadiu care a fost punctul de plecare si pentru alti cercetatori, printr e care si E. Erikson, care a acceptat o serie din conceptele freudiene, dar au si multe concepte diferite. Astfel, Erikson considera ca fiecare etapa de dezvolt are este caracterizata prin evenimente si conflict e, sarcini specifice de rezolvat pe care copilul, si mai tarziu adolescentul, adultul trebui e sa le parcurg a si sa le solutioneze adecvat pentru fiecare varsta sau etapa specifica. Erikson considera ca personalitatea indivi dului este un produs al modului cum au fost solutionate aceste crize sau conflicte. De aceea ace ste stadii de dez voltare au mai fost numite si cri ze de dezvoltare. Indivi dul care va fi incapabil sa faca fata crizei intr-un mod acceptabil va avea probleme in satisfacerea urmatoarelor stadii si dezvoltarea ulterioara va avea de suferit. Cu toate acestea, Erikson este de parere ca experientele neso luti onate corespunzator dintr-un anumit stadiu pot fi compensate ulterior, dar la fel si rezolvarea satisfacatoare a unei crize poate avea ca rezultat diminu area efectului in cazul unor deficiente ult erioare care pot int erveni in urmatoarele stadii de dezvoltare. Primele trei stadii psiho sociale ale lui Erikson sunt ase manatoare stadiilor sexuale ale lui Freud: oral, anal si falic si sunt influentate semnificativ de atentia si ingrijirea adecvata a parintilor.

Stadiile 1.

dez voltarii

psiho social e dup a E. Erik son

Stad iul de la nas tere - 1 an

Criza: incredere neincredere

versus

In acest prim stadiu se form eaza sentimentul de incr edere versus neancredere in ceilalti, in functi e de ingrijirea si dragostea acordata copilului, cand acesta este nevoit sa aiba incredere absoluta in cei care-i ingrijesc. Rezultate pozitive: Satisfacerea corespun zatoare a nevoilor bebelusilor va condu ce la dezvoltarea unei atitudini incr eza toare fata de mediu si speranta in viitor. Rezultate negative: Nesatisfacerea acestor nevoi existentiale intr-un mod favorabil va conduce in viitor la dezvoltarea de neincredere, insecu ritatate, susp iciune si teama de viitor in general. sentim entului

2.

Stad iul 1-3

an i (copilaria

mica)

Criza: autonom e versus indoiala, i

rusine de autonomi e, incredere in sine, cand copilul vrea sa se apuce si sa faca

In acest stadiu se dez volta sentimentul anumite lucruri, cu riscul de a gresi.

Rezultate pozitive: Incurajarea din partea parintil or in aceasta etapa va dezvolta cop ilului sentim entul de sig uranta si incr ede re in sine absolut necesare in viitoarele situatii- problema pe care le pot int ampina in viitor (in stadiile urm atoare). Rezultate negative: Daca dimpotriva, parintii manifesta dezaprobare in tot ceea ce fac copiii, mai ales prin ridiculizarea unei fapte, ca de exemplu atun ci cand copiii mai fac in pat uneori si sunt apostrofati la genul: nu ti-e rusine, esti baiat mare si mai faci in pat? cand acesta din urm a va incepe sa se rusineze de propriile actiuni, dar va pierde si increderea in propriil e decizii. Cum rec uno as tem ca s-a instalat rusinea la copil? Copilul este in spatele fustei mamei in momentul in care va intalniti sau ii faceti cunostinta cu cineva

3.

Stad iul 3-6 an i (copilaria

mijl oc ie)

Cri za: initiativa Efecte pozitive:

versus culpabilitate

In aceasta perioada a vietii, cop ilul incepe sa exploreze lucruri noi, sa-si descopere abilit ati motorii, sa interactioneze mai mult cu cei din jur, incepe sa aiba initi ativa multor activit ati imitand de obicei adultii; frecve nt vor incalca interdictiile impuse de parinti, fapt penalizat verbal sau mai mult. In aceste situatii rolul parintilor este foarte important si daca acestia vor fi suportivi, dar si consecventi disciplinar in acelasi timp, copiii vor inv ata cu timpul ca nu toate lucrurile le sunt permise, fara a se simti vin ovati si, in ace lasi timp, vor continu a sa exploreze fara a se rusina de ceea ce fac, iar asumarea de respo nsab ilit ati va conduce la dezvoltarea simtului de initi ativa. De asemenea, parintii trebuie sa manifeste intelegere fata de curiozitatea sexuala specifica la aceasta varsta. Efecte negative: Interventia educativa necorespun zatoare va dezvolta copilului o tema de pedeapsa exagerata; aces ta va considera pe viitor ca orice initi ativa personala este gresita; daca anumite actiuni nu au fost finalizate corespun zator se va dezvolta sentimentului de vinovatie.

4.

Stad iul 6-12 an i (copilaria

mar e)

Cri za: com pe tent a/harni cie versus inf eri oritat e In acest stadiu copilul achizitioneaza cunostinte si deprind eri in special prin intermediul scolii, specifice culturii din care face parte. Odata cu inceperea scolii, apare prim a comparatie sociala. Astfel, o abord are corespunzatoare din partea parintilor, dar si a invatatorilor vor dezvolt a un simt al competentei sau dimpotriva, printr-o atitudin e necorespunzatore, vor dezvolt a sentim entul de inferiorit ate. Cea mai frecventa greseala a parintilor este de a-si compara permanent copilul in functi e daca si-a facut temele, daca a luat rezultate mai proaste ca ale vecinului sau prietenului Costica etc. Vez i, Vasilica a luat mai mult la lucrare decat tine, tu nu scri la fel de frum os ca I onica s.a.m.d.

Aceste comparatii si reactii nefavorabile, nu fac decat sa adancesca sentimentul de inferiorit ate si inadecvare, deci o nerezolvare corespunzatoare a acestui stadiu va cantari decisiv in rezolvarea satisfacatoare a urmatoarei perioade de crize, deosebit de importanta in viziunea lui Erikson si anume, criza adolescentei. Mod ificarile personalitatii dez voltare din perioada adolescentei si maturizarii reprezinta elementul principal in

5.

Stad iul 12-20 an i (ado lesce nta)

Cri za: Ide ntitat e de sine versus confuzie rol In acesta perioada,

de si sa-si dezvolte o identitate personala si voca tionala,

ado lesce ntul cauta sa-si formeze

incearca sa se identifice cu un rol profesional. In acelasi timp se formeaza comportamente speci fice rolului sexual, crizele prin care trece adolescentul; este o perioada de tatonare a comportamentului sexual in care baietii de

exemplu se dau cu gel, isi fac tepi, iar fetele se machi aza si incearca sa se pun a in evidenta printr-o vestim entatie cat mai sum ara. Pentru a ajung e la un simt clar si coerent al identit atii, adol esce ntii se implica in diverse roluri, fara a se angrena concret in vreunul. In acest stadiu apa re confu zia de roluri si intr eba rea frecventa a ado lesce ntului: Cine sunt eu?; adolescentul manifesta totodata si un comportament indezirabil, prin insusi conflictul interior prin care trece: sa am initiativa sa fac cutare lucru ?; pe de o parte isi doreste sa aiba initi ativa intr- o actiun e, pe de alta parte este inhi bat de parintii care-i dirijeaza si limiteaza fiecare actiun e. Esecu l in dobandirea unei identit ati clare, durabile are ca rezultat difuziun ea rolului, confu zia dintre ceea ce este si ceea ce doreste sa fie. Scop ul educational in aceasta etapa este de formare a cop ilului autonom prin aco rdarea unei anumite independente, as ada uga eu oarecum controlata. Parintele care si la aceasta varsta isi insoteste copilul la examen si-l asteapta in curtea liceului sau facultatii - este o forma de dependenta creata si intretinuta de parinti, o mare greseala din partea acestora. Adler spun ea ca: orice copil problema este un parinte problema. Erikson, ca de altfel majoritatea psihologilor, conside ra ca adolescenta reprezint a criza centrala a intregii dezvoltari. Criza de identitate este considerata ca fiin d singurul conflict puterni c pe care o persoana il are de infrunt at in aceasta viata, iar depasirea intr-un mod satisfacator se poa te realiza in conditiil e in care si celelalte stadii au avut o rezolvare poz itiv a. Efecte pozitive: Capacitatea de a se percepe ca o persoana consecventa, cu o identitate personala puternica. Efecte negative: Confu zie in legatura cu cine este si ce reprezinta, incapacitatea de a lua decizii si a alege in mod special in privinta vocatiei, a orientarii sexuale etc. Presiunile puterni ce din partea parintil or sau a socie tatii pot determin a dezo rientarea si disperarea ado lesce ntului; acestea au ca rezultat instrainarea fizica sau psihica de mediile normale, iar in cazurile extreme ale difuziunii rolului, tanarul poa te adop ta o identitate nega tiva. Sp re deoseb ire de baieti, fetele se dezvolta diferit privin d dezvoltarea identitatii, acestea manifestand tendint a de amanare a dezvoltarii identitatii pana la gasi rea partenerului de viata, care are un rol important in determinarea statutului lor. Stabilirea adecvate identitatii in adolescenta reprezinta elementul- che ie in realizarea ulterioara a unor relatii intim e

Aceasta afirmatie a lui Erikson a fost intarita si de studiile altor cercetatori printr e care Ka hn si colabo ratorii sai in 1985. Ei au calculat in 1963 sco ruril e obtinut e de un lot de ado lesce nti la scalele de identitate, care au fost puse in relatie peste 20 de ani, cu statutul lor marital. Astf el, s-au inregistrat diferente semnificative in functi e de sex: femeile care inr egistr ase ra valori scaz ute la scalele de identit ate in ado lesce nta erau in cea mai mare parte necasatorite sau divortate; barbatii cu scoruri scazute erau in cea mai mare parte necasatoriti.

6.

Stad iul 2 -30 /35 a i (t a ru l adult) 0 n na

Cri za: Inti mitatii sau izolarii Efecte nega tive: pozitive si

de ce ilalti

Caracteristicile princip ale ale aces tui stadiu sunt dragostea si relatiile inter-um ane, in care tanarul adult cauta relatii profund e si de durata. Inca de la varsta de 20 ani, fiecare om isi cauta un partener. Fiecare om are o trebuinta afectiva si sexuala, iar dup a cum spun ea si Erikson, nu are importanta cat de mult succes ai in activitatea profesionala. Nu esti dezvolt at complet pana nu cunosti si dezvolti sentimentul intimit atii, iar realizarea acestui lucru are ca efect pozitiv capacitatea adultilor de a dezvolta relatii apropi ate si profund e cu altii, capacitatea de a iubi si de a raspund e angajamentelor fata de ceilalti. In cazul cand individul nu si-a gasit partenerul sociala, la o relationare superficiala. sau este parasi t, dupa cum spunea Erikson, se ajun ge la o izolare

Majoritatea persoanelor care solicita o consiliere psihologi ca in aceasta perioada au ca problema singur atatea; efectele care decurg de aici: depresii, tulbur ari psiho somatice, psihologi ce, chiar tentative de suicid etc. Trebui e mentionat ca celibatul nu atrage o tulburare de comport ament - este o alegere voit a care nu afecteaza viata sentimentala a persoanei.

7.

Stad iul 35-65

ani(adultul) sau stagnarii

Criza: Productivit ate/realizare versus stagnare, mai este denumita criza generativitatii

Aceasta perioada se caracterizeaza prin nevoia adultului de a fi productiv, de a fi capabil sa se orienteze catre exteriorul sau/si de a-si exersa rolul prof esion al si/sau parental (este stadiul in care acest rol este acce ntuat si se simte nevoia de a avea un most enitor cu orice pret daca nu s-a putut realiza pana in acest stadiu); de asemenea, individul simt e nevoia de a impartasi si altora din experienta acumulata. Din acest motiv se mai numeste si perioada mesterului; Erikson afirma ca adultii au nevoie de copii asa cum acestia au nevoie de adulti. Efecte pozitive: Criza se poate rezo lva avand copii sau prin impartasi rea cunostintelor psiholog, ingrijirea unui copil etc. Efecte negative: In acest stadiu, probl emele apar in caz ul cand din diverse motiv e nu a avut loc acumularea de cuno stint e sau experienta sau nu are cui imartasi din exeperientele sal; omul trece prin asa zisa criza a stagnarii; de aceea parintii spun: eu la varsta ta... etc. Cu atat mai mult daca individul este singur in acest stadiu, stagnarea se referea la relatiile sociale, are loc oprirea evolutiei, limit area si exagerarea preocup arilor fata de sine. A sa cum un copil m art e o nu se tem e de viata, ni ci un ad ult echilibrat nu se va tem e de in diverse moduri, activit ati ca profesor,

8.

Stad iul de la 65 de an i (batr anetea)

Cri za: int eg ritatii ps ihi ce sau a dispe rarii Efecte nega tive: pozitive si

In aceasta perioada, ba tranul isi vede si-si evalueaza realizarile din tim pul vi etii. In cazurile cand rasp unsurile sunt acceptabile exist a satisfactie pentru propria viata si acceptarea mortii; se atinge astfel un echilibru de int egritate psihica. Dupa 65 ani, disp are rolul prof esion al odata cu pension area, dispare si rolul parental cand copiii sunt la case le lor (asta in caz ul in care acest rol a fost indeplinit) sau a intervenit decesul partenerului de viata; incep sa apara mai frecvent intrebari despre rolul propri ei existente, teama de moarte, iar atunci cand aceste probl eme nu au fost rezolvate favorabil se ajung e la o faza de disperare, numita si depresia batranetii. Erikson spunea: asa cum un copil nu se teme de viata, nici un adult echilibrat In concluzie: Fundamentele soc io-cultur ale ale activit atii de consiliere ne ajuta sa int elege m problemele cu care se confrunt a cineva din perspectiva sch imbarii pe parcursul vietii. Asa cum spuneam si la incep utul articolului, conform teoriei lui Erikson, in fiecare perioada a vietii avem de indep linit cate o sarcina, avem de trecu t si rezo lvat anumit e crize/conflicte specifice fieca rei varste. Co nform autorului, rezolvarea conflict elor initi ale este necesara pentru a asigura individului posibilitatea de a le stapani si relolva pe cele ulterioare. Astfel, starile de nevro za sau depresie urmate de anumit e afectiuni care au intervenit intr-o anumita perioada de viata - chiar daca se ascu nd in spatele unor remarcabile realizari profesionale si/sau materiale, o fericir e aparenta - pot fi adevarate indicii pentru psihologi despr e posibil ele cauze ale unei depresii sau tulburari psihosomatice. nu se v a teme de moarte.