Sunteți pe pagina 1din 3

Reprezentarea

Posted on May 5 by catalina 1 Comment

Creierul uman are functia perceptiei, care reproduce obiectul prezent aici si
acum (hic et nunc). Dar el are si functia reprezentarii, adica functia de a evoca
obiectul absent (reprezentare = prezentare din nou).

Reprezentarea este procesul psihic de cunoastere care reproduce sub


forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la experienta
perceptiva pastrata in memorie. In esenta, reprezentarea este
evocarea in imagini concrete a obiectului absent.
Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca
obiectul sa fie prezent. In timp ce imaginea perceptiva este stabila (dureaza atat
timp cat dureaza receptia stimulului), cea a reprezentarii este fluctuanta. De
asemenea, imaginea perceptiva este bogata in continut, iar cea mintala a
reprezentarii este schematica. Pentru a va convinge, reprezentati-va scoala in
care invatati (adica incercati sa o vedet in minte) si gandisi-va cum ati vedea-o
daca ati privi-o direct.
Imaginea mintala a reprezentarii poate fi construita prin combinari. de orice fel.
Incercati sa vedeti cu ochii mintii, sa va reprezentati nucul din gradina casei, dar
si nucul in general, care nu este identic cu cel de acasa.
Imaginea perceptiva este numai a obiectului individual cu care suntem in
contact senzorial, iar imaginea mintala a reprezentarii poate sa fie si pentru
toate obiectele de acelasi fel, deci este generala.
Prin caracteristica de a fi generala, imaginea mintala intra in circuitul gandirii.
Ce insusiri generale fixeaza reprezentarile? Pe cele functionale (de lucru) ale
obiectelor, pe cele care dobandesc valoarea de scop al activitatii subiectului.
Calitatile reprezentarilor. Datorita caracteristicilor lor, reprezentarile intrunesc
insusiri importante. Pentru a va face o idee, cititi cu atentie exemplul de mai jos.
J. S. Bruner vorbeste despre reprezenta rile actionale, reprezentarile iconice,
reprezentarile simbolice (matematice) si verbale. De exemplu, legea fizica a
momentelor fortei poate fi reprezentata in trei moduri: actional, iconic si
simbolic.

Actional: vezi balansoarul pe care se joaca copiii.


Iconic: vezi desenul schematic. 4Fr o ~Fa
Simbolic: formula Fa/ Fr = BFa / BFr
Verbal: raportul dintre cele 2 forte este direct proportional cu raportul dintre
momentele lor.
Calitatea esentiala a reprezentarilor este aceea ca ele au si caracteristici ale
perceptiei si caracteristici ale notiunilor (gandire -limbaj). De aceea,
reprezentarile sunt foarte importante. Ele dau continut cuvintelor (cine invata
numai cuvinte si nu vede cu ochii mintii ce reprezinta ele invata mecanic). In
reprezentare se poate exprima imaginea situatie, usurand intelegerea. De
exemplu, sa luam o situatie complexa cum este circuitul apei in natura: apa se
evapora; vaporii se condenseaza in straturile inalte ale atmosferei,
transformandu-se in picaturi de ploaie; ploaia alimenteaza raurile, marile si
oceanele din care se evapora apa. si asa mereu. Aceasta idee poate fi exprimata
si printr-o schema bine cunoscuta de voi, care sa reprezinte simplificat intelesul
ei.
De asemenea, reprezentarile dau continut concret ideilor.
In concluzie, putem spune ca reprezentarea este un proces activ de constructie
mintala a imaginii obiectului absent.

Clasificarea reprezentarilor
Exista criterii diferite dupa care se clasifica reprezentarile.
A. Dupa procesele senzoriale implicate
a) Reprezentari vizuale. Sunt cele mai numeroase. Sunt foarte importante in
viata de toate zilele, in invatarea scolara, in creatia plastica.
De exemplu, profesorul de geografie va descrie prin cuvinte peisajul de la Polul
Nord. Spuneti cum va reprezentati acest peisaj.
b) Reprezentari auditive Sunt mai putin frecvente decat cele vizuale. Invatarea
limbilor straine si creatia muzicala implica prezenta unor asemenea
reprezentari.
c) Reprezentari kinestezice (motorii) inseamna a avea imaginea miscarii pe care
urmeaza sa o faci. Sunt importante in activitatile sportive ca si in activitatile

manuale si tehnice.
Exista si reprezentari olfactive, gustative etc.
B. Dupa mecanismul de formare
a) Reprezentari imagini. Se datoresc perceptiei anterioare pastrate in memorie.
De exemplu, imaginea mamei tale (incearca sa-ti reprezinti mama).
b) Imagini cu sens si semnificatie, la formarea carora participa si gandirea. Sunt
imagini intermediare intre imaginea concreta si conceptul abstract.
De exemplu, reprezentarea nucului, in general.
c) Imagini construite pe baza intregii experiente, cu contributia imaginatiei si a
gandirii. De exemplu, reprezentati-va Desertul Sahara, fara sa vi-l descrie
cineva. Aceste reprezentari sunt creatoare. Sunt importante in arta, literatura,
tehnica, pentru creatie. Constructule mintale obtinute fac parte din realul
posibil. (Se mai numesc reprezentari anticipative).
d) Simboluri: symbolon, semn de recunoastere in greaca veche. Simbolul este
o imagine care reprezinta sau evoca ceva. Stema este un simbol, de exemplu.
Simbolurile pot sa exprime ganduri, asociatii de idei, sentimente.
C. Dupa gradul de generalitate
a)Reprezentari individuale. Sunt ale unor obiecte anume pe care le-ati perceput
de nenumarate ori. De exemplu, reprezentarea invatatoarei.
b) Reprezentari generale. Sunt imagini ale unei intregi categorii de obiecte de
acelasi fel. De exemplu, reprezentarea copacului in general (oricare copac:
nucul, bradul etc., cu radacina, tulpina si coroana).
Cele mai generale reprezentari sunt figurile geometrice; ele au fost numite chiar
concepte figurale (E. Fischbein).
Rolul reprezentarilor in activitatea mintala
Sunt implicate in identificarea
-Ajuta intelegerea, evitandu-se invatarea de cuvinte goale.
Permit comparatii si clasificari ale obiectelor, apropiindu-se de notiuni.
Sunt implicate in imaginatia creatoare si in creativitate.