PROIECT DIDACTIC

MEMORIA

DATA:
CLASA: a X a
PROFESOR: Flueraş Adina
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Naţional Bănăţean
OBIECTUL: Psihologie
TIPUL LECŢIEI: predare-învăţare prin descoperire
SUBIECTUL: Memoria
OBIECTIV FUNDAMENTAL: dobândirea cunoştinţelor fundamentale referitoare la memorie
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 –să definească memoria
O2 –să explice caracteristicile şi calităţile memorie
O3 –să distingă între procesele şi formele memoriei
O4 –să argumenteze importanţa memoriei pentru viaţa omului
O5 –să analizeze relaţia memorie-uitare
METODE:
M1 –conversaţia euristică
M2 –exerciţiul
M3 –brainstorming
M4 –explicaţia
M5 –problematizarea
MIJLOACE DIDACTICE:
m1 –manualul
m2 –citat din cartea „Memoria umană”
m3 –fişe cu exerciţii de memorie
m4 –fişe de evaluare
BIBLIOGRAFIE:
Baddeley, A. (1998); Memoria umană. Editura Teora, Bucureşti
Sălăvăstru, D. (2006); Didactica psihologiei. Perspective teoretice şi metodice. Editura Polirom, Iaşi.
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA

LECŢIEI CADRULUI DIDACTIC ELEVULUI
1) Moment  Pregătirea materialelor didactice
organizatoric  Strigarea catalogului, stabilirea contactului vizual
2) Pregătirea Un scurt exerciţiu de creativitate (de tip brainstormong) în Elevii prezintă modul
psihologică care elevii sunt solicitaţi să-şi imagineze cum ar arăta viaţa în care îşi imaginează
pentru lecţia lor fără memorie. Este important să respectăm principiile că ar arăta viaţă fără
nouă brainstormingului: memorie.
o Nu criticaţi ideile altora!
o Daţi frâu liber imaginaţiei!
o Produceţi o cantitate cât mai mare de idei!
o Preluaţi ideile celorlaţi să amplificaţi-le
După exerciţiul de creativitate, se prezintă un caz tragic de Se discută pe
pierdere a memorie (cazul unui muzician, Clive Wearing) marginea cazului
din volumul „Memoria umană” scrisă de Alan Baddeley prezentat.
(vezi anexa 1).
3) Anunţarea -Vom studia astăzi un nou proces psihic, şi anume, Memoria Elevii noteză titlul
temei şi a (se notează titlul pe tablă). Aceasta are un rol foarte lecţiei în caiete
obiectivelor important în marile comportamente ale omului: cunoaştere
şi învăţare, înţelegere şi rezolvare de probleme, inteligentă şi
creativitate. Vom analiza modul în care se defineşte
memoria, caracteristicile aceseia, formele şi procesele
memorie, calităţile memoriei.
4) -Omul, pe lângă multe alte capacităţi de care dispune (de a
Transmiterea simţi, gândi, vorbi, imagina, dori, voi), o posedă şi pe aceea
şi asimilarea de a reţine, conserva, şi reutiliza propria sa experienţă. Acest
noilor lucru este realizat cu ajutorul memoriei. Deci, memoria se
cunoştinţe referă la experienţa trecută a individului (fapte, întâmplări,
evenimente, persoane, obiecte cunoscute etc.). Ce se ... ni le amintim, le
întâmplă cu acestea cu ajutorul memoriei? readucem în prezent
-Pentru a le readuce în prezent, evenimentele trecute, trebuie
în primul rând întipărite în memorie. Dar nici acest lucru nu
este suficient. Ni se întâmplă deseori să nu recunoaştem o

2
persoană ori să nu mai putem recita o poezie învăţată în ... pentru că materialul
copilărie. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru? întipărit nu a fost
întipărit şi păstrat
corespunzător
-Pentru o memorie funcţională sunt necesare întipărirea,
păstrarea şi apoi reactualizarea materialului. Cunoscând
acest lucru cum am putea defini memoria? ... proces psihic de
Memoria se defineşte ca procesul psihic de întipărire, întipărire, păstrare şi
stocare şi reactualizare a informaţiilor. reactualizare a
informaţiilor.
-Vom reliefa, în continuare, caracteristicile memoriei: Elevii vor citi pe rând
 Activă caracteristicile
 Selectivă memoriei din manual
 Situaţională şi vor fi explicate
 Relativ fidelă noile informaţii
 Mijlocită pentru înţelegerea
 Inteligibilă acestora.
După ce sunt explicate caracteristicile, urmează un scurt
exerciţiu de memorie, pentru o mai bună înţelegere a
caracteristicilor memoriei:
 Elevii trebuie să-şi reamintească tot ceea ce au făcut în
dimineaţa respectivă, din momentul în care s-au trezit şi
până au ajuns la şcoală. Apoi, doi-trei elevi vor relata cât
mai detaliat ce au făcut, cu cine s-au întâlnit etc., şi vom
analiza relatările lor împreună cu elevii din perspectiva
caracteristicilor anterior prezentate.
-Să ne reamintim definiţia pe care am dat-o memoriei. Din
analiza ei putem deduce care sunt procesele -etapele- ... proces psihic de
memoriei. întipărire, stocare şi
-Primul proces îl reprezintă memorarea informaţiilor, a reactualizare a
experienţei. Termeni sinonomi pentru a desemna acest informaţiilor.
proces: întipărire, engramare, encodare, fixare. După
prezenţa sau absenţa intenţiei de a memora, a efortului
voluntar, memorarea se împarte în:
 Memorare neintenţionată (involuntară) se

3
realizaeză fără să vrem, fără să ne propunem acest lucru,
fără să facem un efort deosebit în acest sens. Are un caracter
nesistematic, fiind în funcţie de particularităţile stimulului şi
de cele ale subiectului. Durează puţin trecând repede în
forma intenţionată a memorării.
 Memorare intenţionată (voluntară) presupune
prezenţa scopului şi a efortului voluntar. Este organizată,
sistematică, productivă, în funcţie de natura materialului (cu
sau fără sens), face apel la o serie de procedee şi tehnici de
memorare.
În funcţie de prezenţa sau absenţa gândirii, a înţelegerii:
 Memorare mecanică (efectuată în lipsa înţelegerii)
implică simpla repetare a materialului, duce la învăţarea
formală; efectele ei sunt de suprafaţă, fără durabilitate în
timp. În anumite situaţii acest tip de memorare este necesară
(numerele de telefon, datele istorice, denumirile geografice,
formulele etc.)
 Memorare logică (bazată pe înţelegerea sensului,
semnificaţiilor materialului memorat) este bazată pe
înţelegere, pe dezvoltarea gândirii, asigură realizarea unei
învăţări autentice. Este superioară memorării mecanice prin:
autenticitate, economicitate, productivitate.
 Pentru a evidenţia importanţa şi eficienţa acestor
forme ale memoriei, propunem elevilor un exerciţiu. Clasa
este împărţită în două subgrupuri şi apoi se distribuie
fiecărui elev o fişă pe care se află liste de cuvinte şi pe
fiecare fişă este precizată sarcina de lucru. Pe unele fişe se
cere elevilor să grupeze noţiunile în clase (categorii), iar pe
alte fişe se cere elevilor să memoreze cuvintele. După un
minut, elevii vor întoarce fişa, iar pe altă foaie vor reproduce
cuvintele din listă. Vom compara apoi rezultatele.
Într-un caz s-a solicitat un efort de gândire, fără a se
menţiona memorarea, iar în celălalt caz s-a cerut
memorarea, dar nu şi aprofundarea înţelesurilor (vezi anexa
2). Vom sublinia faptul că, cu cât activismul intelectual şi

4
profunzimea înţelegerii sunt mai mari, cu atât mai
productivă va fi memorarea.
-Următorul proces este păstrarea informaţiilor. Presupune
reţinerea pentru un timp mai scurt sau mai îndelungat a celor
memorate. Termeni sinonimi: stocare, conservare. Păstrarea
depinde de:
o condiţiile în care a avut loc memorarea
o particularităţile materialului memorat
În funcţie de durata păstrării, memoria poate fi împărţită
în:
 Memorie senzorială
 Memorie de scurtă durată
 Memorie de lungă durată
(sunt explicate caracteristicile fiecărei forme a
memoriei)
Al treilea proces (şi ultimul) al memoriei îl reprezintă
reactualizarea informaţiilor (termeni sinonimi: reactivare,
recuperare). Este procesul memoriei care constă în scoaterea
la iveală a conţinuturilor memorate şi stocate, în vederea
utilizării lor. Reactualizarea se realizează prin:
 Recunoaştere (este mai simplă, se bazează pe
percepţie)
 Reproducere (este o formă mai complexă)
Recunoaşterea şi reproducerea se realizează, atât voluntar,
cât şi involuntar, eronat sau fidel, prompt sau lent.
-Calităţile cele mai importante ale memoriei sunt:
 Volumul memoriei
 Mobilitatea memoriei
 Rapiditatea fixării
 Trăinicia păstrării
 Fidelitatea reactualizării
 Promptitudinea reactualizării
(este explicată fiecare calitate a memoriei)
-Multe din datele experienţei anterioare se diminuează,
dispar din mintea noastră. Intervine aşa-numitul fenomen al

5
uitării, fenomen natural, normal şi mai ales relativ
necesar. „Uitarea este înscrisă în legile omeneşti” –se spune
în popor, subliniind astfel, necesitatea ei. Uitarea intrevine,
aşadar, ca o supapă care lasă să se scurgă, să se elimine ceea
ce nu mai corespunde noilor solicitări. Uitarea este un
fenomen natural, pozitiv şi necesar numai în anumite
condiţii. Când acestea nu sunt respectate, ea devine o
piedică, o povară pentru memorie, care este nevoită să-şi
reia de la început procesele.
-Una dintre întrebările care ne procupă cel mai mult este
cum combatem uitarea?
Uitarea poate fi combătută prin repetiţii care trebuie să
respecte anumite condiţii:
 numărul de repetiţii trebuie să fie optim
 eşalonarea repetiţiei este mai eficientă decât repetiţia
comasată
 repetiţia este mai eficientă atunci când lectura este
combinată cu încercările de reproducere
 repetiţia poate fi organizată diferit prin reluarea
materialului în întregime.
Psihologul german, H. Ebbinghaus, utilizând ca material
experimental serii de silabe fără sens, a reuşit să stabilească
o curbă a uitării, devenită clasică (vezi anexa 4).
-Există o serie de factori care optimizează funcţionarea
memoriei, precum:
 Factori subiectivi: gradul de implicare a subiectului,
interesele, trebuinţele, aspiraţiile, atitudinile, sănătatea,
stresul, oboseala etc.
 Factori obiectivi: natura materialului, gradul de
organizare şi de sistematizare a materialului, volumul
materialului, gradul de noutate a materialului, modul de
prezentare, organizarea şi omogenitatea materialului, locul
pe care îl ocupă materialulu în cadrul activităţii, poziţia
materialului în structura seriei.
Există o serie de strategii generale şi specifice de

6
 îmbunătăţire a performanţelor mnezice, care poartă
denumirea de mnemotehnici.
5) Fixarea Se realizează prin întrebări orale.
cunoştinţelor -Cum definim memoria?
-Care sunt principalele caracteristici ale memoriei?
-etc.
6) Temă -Pentru ora viitoare aveţi de pregătit lecţia memoria.
pentru acasă Pe parcursul orei vor fi apreciate răspunsurile elevilor, vor fi
şi aprecierea întărite, apreciate cele bune, corectate cele eronate. În finalul
activităţii orei vor fi formulate aprecieri generale, colective şi
individuale.

7
 Anexa 1

„Clive Wearing constituie un exemplu deosebit de dramatic în ceea ce priveşte sechelele

encefalitei. El a fost afectat într-o asemenea măsură, încât nu-şi mai poate aminti decât ceea ce s-a
întâmplat cu câteva minute înainte, iar în consecinţă consideră că abia în momentul respectiv şi-a
recăpătat conştienţa. El ţine un jurnal în care notează această obsesie: pagini întregi de note în
care se menţionează data, ora şi faptul că abia a redevenit conştient. [...] Ori de câte ori apare
soţia sa, Clive o întâmpină cu bucuria celui care nu a văzut persoana iubită timp de mai multe
luni, astfel încât ea nu trebuie decât să părăsească încăperea timp de două, trei minute şi să se
reîntoarcă, pentru ca bucuria să se repete; esteun proces întotdeauna plin de emoţie, care se
exprimă întotdeauna în acelaşi mod. Clive trăieşte într-un prezent permanent, fiind incapabil să
înregistreze schimbările sau să folosească trecutul pentru anticiparea viitorului, o situaţie pe care
el a descris-o ca fiind «iadul pe pământ. Este ca şi când ai fi mort în tot acest timp nenorocit». [...]
Nu se poate bucura de cărţi deoarece nu le poate urmări intriga, nu manifestă nici un interes
pentru problemele curente, acestea fiind pentru el lipsite de sens, întrucât nu îşi poate aminti
contextul. Dacă iese din casă se pierde imediat. Muzicianul este un adevărat prizonier într-o mică
insulă a conştientului înconjurată de marea amneziei” (Baddeley, 1998, pp. 8-9).

Anexa 2
Fişa 1
Citiţi cu atenţie următoarea listă de cuvinte şi grupaţi-le în categorii:
Colonel Rom Violetă
Cabană Cupru Bronz
Trandafir Narcisă Burghiu
Colibă Hotel Bere
Zinc Căpitan Bujor
Votcă Aluminiu Fierăstrău
Cort Vin Cui
Daltă Caporal Sergent

Fişa 2
Citiţi cu atenţie următoarea listă de cuvinte, încercând să le memoraţi (pe această listă sunt înscrise
aceleaşi cuvinte aflate şi pe fişa 1).

8
 Anexa 3
SCHIŢA LECŢIEI
MEMORIA

1. Definire şi caracterizare generală

Definire: Memoria se defineşte ca procesul psihic de întipărire, stocare şi reactualizare a
informaţiilor.
Caracteristicile memoriei:
 Activă
 Selectivă
 Situaţională
 Relativ fidelă
 Mijlocită
 Inteligibilă

2. Procesele şi formele memoriei: memorare, păstrare şi reactualizare

După prezenţa sau absenţa intenţiei de a memora, memorarea se împarte în:
 Memorare neintenţionată (involuntară)
 Memorare intenţionată (voluntară)
În funcţie de prezenţa sau absenţa gândirii, a înţelegerii:
 Memorare mecanică
 Memorare logică
Păstrarea informaţiilor (stocare, conservare). Memoria poate fi împărţită în:
 Memorie senzorială
 Memorie de scurtă durată
 Memorie de lungă durată
Reactualizarea se realizează prin:
 Recunoaştere (este mai simplă, se bazează pe percepţie)
 Reproducere (este o formă mai complexă)

3. Calităţile memoriei
 Volumul memoriei
 Mobilitatea memoriei
 Rapiditatea fixării
 Trăinicia păstrării

9
  Fidelitatea reactualizării
 Promptitudinea reactualizări

4. Memorie şi uitare
Uitarea este un fenomen psihic natural şi necesar. Uitarea se produce instantaneu sau treptat.

Anexa 4

Curba uitării unor silabe fără sens

după H. Ebbinghaus

10