coala ,, Dimitrie Sturdza Tecuci

De ce mint copiii?
Motto:
"Faptul c ai un pian nu te face pianist, dar naterea unui copil sigur te va face printe."
Michael Levine
Din Legile lui Murphy pentru un printe :
1. Sper n tot ce poate fi mai bun!
2. Pregtete-te pentru tot ce poate fi mai ru!
3. Iubete-i, indiferent ce va fi!
Corolar: Cu ct ateptrile i sunt mai ridicate, cu att vei fi mai dezamgit!
Omului i s-a dat o limb cu care s poat vorbi i cuvinte cu care s poat s i ascund
gndurile.
Proverb unguresc
Disimularea face parte din condiia uman.
Conform unor cercetri recente, se pare c minciuna este un mecanism care ine de
supravieuire i c s-au evideniat chiar anumite zone ale creierului care se activeaz atunci
cnd spunem o minciun sau cnd avem un comportament neltor.
Pentru orice printe poate fi un motiv de dezamgire i stress s gseasc la el
acas un mic Pinocchio, mai ales pentru c, de multe ori, nu tie ce s fac pentru a pune
capt problemei.
A spune minciuni face parte dintr-o etap n creterea copiilor?
Care sunt consecinele?
Ce putem face pentru ca ai notri copii sau elevi s depeasc aceast etap i s
valoreze onestitatea?
Care sunt cele mai bune strategii pentru a nvinge aceast ispit?
Trebuie s-l pedepseasc? Ar fi de ajuns cu o mic predic?
Pn la ce vrst se consider normal s spun cte o minciunic?
Acestea i alte ntrebri i le pun prinii destul de des.
1

Minciuna e legat de inteligen", explic doctorul Victoria Talwar, profesor la

Universitatea McGill din Montreal i expert n comportamentul copiilor.
Dei considerm sinceritatea ca virtute incontestabil a copiilor mici, se pare c acetia
se pricep mai bine la minit. Un copil care urmeaz s mint trebuie s disting adevrul, s
conceap o realitate alternativ i s fie n stare s vnd" noua realitate altei persoane.
Prin urmare, a mini presupune att o dezvoltare cognitiv avansat, ct i instrumente
sociale de care sinceritatea pur i simplu nu are nevoie.
Majoritatea prinilor i ascult copiii minind i se gndesc c sunt prea mici ca
s neleag ce este o minciun i faptul c e greit s o spun.
Pur i simplu presupun c vor nceta cnd vor mai crete i vor nva s fac aceste
distincii. Talwar a descoperit ns c lucrurile stau exact invers: copiii care neleg devreme
nuanele ntre minciun i adevr folosesc aceste cunotine n avantajul lor, fiind mai
predispui s mint atunci cnd au ocazia.
A minti este o abilitate ca oricare alta si toti copiii invata sa o foloseasca.
Minciuna, farsa, pcleala, fabulaia sunt noiuni care exprim n cele din urm
acelai lucru: un comportament n mod intenionat fals.
Minciuna este o conduit de eschivare, n general destinat s evite o mustrare. De
multe ori, n mod incontient, prinii i nva proprii copii s mint, prin promisiunile zilnice
care nu sunt ndeplinite. Dac un copil va fi pus s mint c unul dintre prini nu este acas,
atunci cnd este cutat de o persoan nedorit, greeala va fi dubl, el nu va fi nvat doar s
mint , ci este nvat c poate trece peste obligaiile sociale, recurgnd la minciun. Copiii nu
sunt naivi, proti, surzi sau orbi. Pe msur ce se dezvolt psihic, ei vor s tie totul i sunt de
preferat discuiile oneste, pe nelesul lor, fr a ambala realitatea n minciuni.
Una din multele ntrebri care se pot formula pe marginea acestui subiect este:
,, La ce vrst este un om capabil s spun prima minciun?
Exist convingerea c cel trziu la un an copilul prezint comportamente neltoare ,
plnsul fiind primul mijloc de comunicare, dar i cel de care se folosete pentru a obine
favoruri.
Medicii psihoterapeui susin c n jurul vrstei de 5 ani este posibil s ne confruntm
cu ,, perioada minciunii din viaa copilului. Limbajul este instrumentul prin care minciuna
capt consistena i mai mare. Nu se poate spune despre un copil c minte cu adevrat dect n
momentul n care acesta devine contient de faptul c, minind, el induce o fals convingere.
Acum copilul i-a dobndit contiina de sine, este capabil s fac diferena ntre adevr i
minciun , ntre real i imaginar, ntre obiect i reprezentarea lui mental. Vrsta la care se
ntmpl acest lucru poate varia de la 3/4 ani la 8/10 ani.
Primii pai ai formrii deprinderii de a mini sunt:
i ghideaz instinctele dup principiul ,, aa vreau eu. Copilul va nclca toate regulile
unui joc fr a avea habar de semnificaia gestului, fr a se ascunde.. Mai trziu, va tria
cu bun tiin.
2

 Va improviza diferite poveti, dezvoltndu-i astfel imaginaia i limbajul necesar pentru

a fabula. E bine pentru nceput, este o perioad normal, dar nu trebuie ncurajat, ci ajutat
s neleag diferena dintre real i ireal, dintre realitate i imaginaie.
ine un secret . Pe de o parte, este distractiv i instructiv, pe de alt parte, este riscant,
putnd degenera totul ntr-o minciun foarte grav.
Prima minciun este un pas important n dezvoltarea contiinei de sine.
Psihologii consider c ,, fabulaiile i ,, exagerrile micuilor nu pot fi luate drept
minciuni n adevratul sens al cuvntului , att timp ct ele se manifest pn la vrsta de 6 / 7
ani i nu ridic motive de ngrijorare. Copilul i testeaz limitele.
Prima minciun este un pas important n procesul de socializare.
Copilul nva s se adapteze la mediu, s se integreze n societate sau n grupurile cu care
intr n contact. Apare aa- zisa ,, minciun social necesar pentru o bun convieuire n
societate.Copilul va nva de la prini sau din alt parte c uneori este mai bine s spui o
minciun dect adevrul gol-golu.
Se disting 3 etape mari ale minciunilor, n funcie de gradul de fabulaie :
3-6 ani perioada ludic, cea n care micuul nu face distincie ntre fabulaia din jocuri
sau poveti i cea coninut ntr-o minciun real.
6-8 ani- perioada combinat, cnd descoper c o parte din fantezismele ludice au
corespondent i n viaa de zi cu zi, fiind i momentul n care un copil , condus greit sau
lsat intenionat,, de capul lui face pasul ctre minciuna intenionat.
dup 8 ani- perioada minciunilor elaborate, cnd tiu c ceea ce fac este ru, dar i
urmresc totui scopul i mint pentru un folos oarecare.
Exista mai multe tipuri de minciuni la copiii de peste 6 ani. Minciunile pot fi
impartite dupa motivul pentru care apar:
- Minciuna utilitara- este minciuna prin care copilul se asigura ca indeparteaza anumite
consecinte care apar in mod natural din partea parintilor dupa un comportament indezirabil.
Un exemplu clasic in acest caz este minciuna privind notele de la scoala. Copilul minte ca a
luat o nota mai mare la o anumita materie sau ca invatatorul/ profesorul nu le-a adus lucrarile
la matematica. Motivele pentru care el alege sa minta sunt evidente, in acest caz doreste sa
evite o pedeapsa. Un alt motiv mai putin evident poate fi insa si dorinta de a nu da gres in fata
parintilor, dorinta de a nu dezamagi.
- Minciuna compensatorie- acest tip de minciuna se refera la minciunile prin care copilul
"infrumuseteaza" realitatea din jurul sau, atribuie familiei sau parintilor valori sau calitati pe
care acestia nu le au, isi atribuie merite scolare sau premii neobtinute. Este foarte important de
stiut ca acest tip de minciuna se datoreaza in primul rand unui respect scazut de sine si unei
nesigurante pe care copilul o simte din partea familiei, a mediului inconjurator. Acest tip de
minciuna releveaza uneori tulburari psihopatologice mai marcante.
- Mitomania- este latura extrema a minciunii si se refera la acei copii care traiesc cel mai
adesea in fantezie si nici macar ei nu isi mai pot da seama de distinctia intre minciuna si
3

realitate. In cest caz minciuna isi atinge latura sa patologica si este necesara interventia unui
specialist.
In cazul in care descoperim ca micutul nostru minte constant in anumite aspecte sau ca
minciuna nu este ceva total ocazional, este foarte important sa avem in vedere consecintele pe
care el le are din partea noastra datorita acestor minciuni. Este important ca micutul sa aiba
consecinte constante daca minte, consecinte moralizatoare, dar este foarte important ca aceste
consecinte sa nu fie excesive pentru ca astfel minciuna devine un cerc vicios (copilul alege sa
minta pentru a ascunde o alta minciuna mai veche).
Este foarte importanta in acest caz si puterea exemplului. Daca noi ca adulti suntem
nevoiti sau alegem sa mintim in anumite contexte, nu trebuie sa facem acest lucru in fata
copilului, noi suntem exemplul lui cel mai demn de luat in seama.
ntrebnd copiii asupra motivelor pentru care nu trebuie s minim, Piaget a
identificat trei stadii:
pan la ase ani, subiecii consider c nu trebuie s minim pentru c vor fi
pedepsii;
de la ase la opt ani,subiecii consider c nu trebuie s minim fiindc aceasta
este o fapt rea;
ncepnd cu vrsta de zece ani ,copiii rspund c minciuna duneaz afeciunii i
bunei nelegeri.
Toti copiii mint, insa unii mint mai mult decat ceilalti. Exista si explicatii pentru
,,apetenta' diferita pentru minciuna, iar un observator atent ar putea "ghici" care copil este
predispus sa minta mai mult Diferenta majora consta in starea emotionala de bine a copilului.
Copiii care sunt mincinosi cronici nu se simt bine cu ei insisi. Mintitul repetat si excesiv
poate fi semnul unor probleme emotionale mai serioase care trebuie tratate diferit atat de
parinti cat si de profesor, psiholog, etc.
Andre Berge, fr a inteniona o clasificare, enumer urmtoarele cauze ale
minciunii:
nevoia de afeciune,
dorina de a fi ludat i admirat,
intenia de a obine anumite favoruri, nevoia de bani, dorina de a iei de sub
controlul i autoritatea prinilor,
plcerea de a mini,
unele confuzii,
anturajul.
Vrea sa scape de pedeapsa
In materie de minciuna, cei mici nu ezita sa nege realitatea. Mai ales daca incearca sa
evite cearta sau pedeapsa. Argumentul forte? "Nu eu!Ce parinte nu s-a confruntat deja cu o
asemenea situatie? Este inutil sa-i explicam ca lucrurile nu stau asa, copilul o va tine pe-a lui.
4

Cum reactionezi? Vei incerca degeaba sa-l determini sa-si recunoasca vina coplesindu-l cu
argumente: "Erai singur in camera atunci cand a cazut vaza, deci tu ai spart-o sau
chestionandu-l: "Tu ai facut asta? Copilul va ramane ferm pe pozitie si, instinctiv, de teama,
il va lua pe "Nui in brate. Mai bine explica-i ca orice greseala recunoscuta este pe jumatate
iertata. Si ca oricine isi recunoaste greseala inseamna ca are curaj, iar daca ar proceda la fel, tu
ai fi mandra de el si l-ai felicita. Invata-l sa-si repare greseala: sa-si ceara scuze fata de
prietenul care a fost acuzat pe nedrept in locul lui, sa stranga cioburile vazei sparte etc.
Pentru a nu dezamagi sau pentru a le face pe plac parintilor
De exemplu, stie ca tata va fi incantat daca ii va spune ca a reusit sa se dea singur pe
toboganul cel mare sau ca si-a intrecut prietenul la un joc, asa ca nu vede niciun inconvenient
in a pretinde ceva ce in realitate nu s-a petrecut. Nu incearca sa va minta, ci sa va ofere
raspunsul pe care il asteptati. Copilul isi doreste sa se ridice la nivelul asteptarilor parintilor,
dar acest lucru nu-i reuseste intotdeauna: a luat o nota proasta, a ocupat ultimul loc la un
concurs... Asa ca este posibil sa "ajustezei adevarul sau cand este sedinta cu parintii sau chiar
sa-si modifice nota in carnet. Cum reactionezi? Explica-i ca voi sunteti mandri de el si ca il
iubiti foarte mult chiar daca nu ii reuseste intotdeauna ce face si chiar daca nu este el pe
primul loc. Incercati sa nu-i cereti mai mult decat poate face: tineti seama de varsta sa, de
capacitatile lui fizice si intelectuale. * Pentru a ascunde o realitate jenanta In unele situatii,
minciuna ii permite copilului sa ascunda o realitate de care ii este rusine: saracia, tata e somer
sau alcoolic etc. De exemplu, ii spune colegei de clasa: "Si eu am mai multe perechi de
pantofi frumosi, dar mama nu ma lasa sa-i port la scoala, ca sa nu-i distrugi. Cum reactionezi?
Spune-i ca intelegi motivul pentru care minte, dar ca, pe moment, nu-i puteti oferi ce-si
doreste si ca veti face tot posibilul sa-i cumparati si lui acel lucru la care viseaza. Explicati-i
ca nu este nicio rusine ca el nu are la fel de multe hainute sau jucarii ca alti copii. Este o
ocazie buna pentru a-i aminti ca, desi nu-i puteti oferi acum cutare lucru, faptul ca il iubiti
foarte mult este mai important decat orice.
Ca sa atraga atentia celorlalti
Pentru un copil care se simte singur sau ignorat, minciuna poate fi o modalitate de a
atrage atentia celor din jur asupra sa. Cate minciuni nu spune copilul doar pentru a parea
"interesanti! Ca sa-si faca multi prieteni sau ca sa impresioneze poate inventa, de exemplu, o
meserie extraordinara pentru tatal sau (aviator, pompier, detectiv etc.), isi poate aroga talente
pe care nu le are pentru a se pune in valoare (schiaza de la 4 ani ca un profesionist) sau poate
inventa povesti de tot felul: a zburat cu elicopterul, solistul celei mai in voga trupe e prieten cu
parintii sai... Cum reactionezi? Minte pentru ca nu are incredere in el. El crede ca pentru a
merita atentia celorlalti e obligat sa pretinda ca este altceva decat este in realitate. Nu rezolvati
nimic cu pedeapsa. Ajutati-l sa devina constient de faptul ca el este interesant asa cum este, ca
multe din lucrurile pe care le face sunt interesante si ca are numeroase calitati: "Crezi ca
prietenii tai vor veni mai degraba sa se joace cu tine daca le spui ca tatal tau este aviator decat
daca le-ai spune ca ai inventat un limbaj secret?i
Ii imita pe cei mari
Adultii sunt cel mai bun exemplu pentru copii. Daca cel mic a constatat ca parintii sai nu
au fost sinceri cu el intr-o situatie sau alta sau o observat ca se mint unul pe celalalt, va privi
minciuna ca pe o solutie salvatoare. Cum reactionezi? Copiii copiaza comportamentul
5

adultilor. Daca vad ca mama sau tata spun o minciuna ca sa evite un conflict in familie, de
exemplu, va face la fel. Asadar, trebuie sa va revizuiti voi, adultii, comportamentul. Sa incetati
sa-l mai mintiti si sa recunoasteti ca ati gresit atunci cand ati facut acest lucru.
Minciuna are o stransa legatura (inclusiv in cazul copiilor) cu controlul informatiei. Copiii
isi dau seama repede ca este avantajos sa controlezi informatia si isi pot face un obicei din
asta.
In mod normal, odata cu cresterea si maturizarea, copiii invata ca este la fel de avantajos
si un anumit grad de credibilitate , iar minciuna va fi un instrument folosit mai rar. Daca totusi
persista, o discutie cu un specialist poate fi o idee buna.

Studiu de caz:
Gigel este elev n clasa a-III-a, fiul unor prini, vanitoi, ambiioi care doresc ca fiul
lor s fie cel mai bun elev din clas. De aici, un regim excesiv de riguros, de rigid, pe care
prinii i-l impun copilului.
Orice tentativ de a iei din stereotipul de via impus,este pedepsit sever de ctre
printi, care au o pregtire medie, fr prea multe cunotine despre psihologia copilului.
Copilul prezint o inteligen general, care-i faciliteaz asimilarea fr efort a
cunotinelor la toate obiectele, dar nevoia lui de micare,de de joc,l fac uneori s viseze la
momentele de destindere alturi de colegi.
ntr-una din zile, profitand de ntrzierea prinilor, a stat mai mult la joac cu copiii i
nu i-a pregtit temeinic temele pentru a doua zi.
Amintindu-i palma pe care a primit-o anul trecut cnd a primit calificativul (B) la
matematic, Gigel se hotrte s fac carnetul de note pierdut.n urma unei vizite la coal,
tatl afl c a primit din nou acest calificativ la matematic.Gigel motiveaz c a fost bolnav
i nu s-a putut concentra.
La remarca tatlui su c este inegal n munc i este un mincinos, Gigel i dezvluie
motivul real pentru care a minit.
Mi-a fost fric c ai s m bai!
Orice vin ascuns prin minciun trebuie sanctionat, astfel nct s se neleag c vina
se agraveaz minind; sinceritatea reduce vina i pedeapsa. Din educaie trebuie eliminate
procedeele care induc team n legtur cu recunoaterea greelii. La baza tratrii individuale
e necesar s stea ncrederea n copil.
Viaa grupului, a clasei, nu poate fi conceput dect avnd la baz relaii de sinceritate,
de ncredere reciproc. Aceast ncredere este compromis ori de cte ori un gest, un cuvnt, o
atitudine ascund o minciune. nvtorii trebuie s nlture i s previn orice form de
minciun i de a promova comportamentul caracteristic formrii unei personaliti morale.
Proverbe i aforisme despre minciun
6

 Pata pe care o las o singur minciun nu poate fi tears de o sut de vorbe adevrate. (
Abu Shakur Balkhi )
Cnd cineva minte, f-te c-l crezi. Atunci , el devine ndrzne, minte mai tare i se
demasc.( Arthur Schopenhauer )
Minciuna e vacana adevrului. ( Lucian Blaga )
Adevrul ateapt. Numai minciuna e grbit. (Alexandru Vlahu )
Dac nu poi s accepi adevrul din exterior, ai s te mpaci cu minciuna din interior.
(Rabindranath Tagore )
Fr sinceritate, nu faci nimic. Orict de iret i iscusit vei fi, orict de bine tii s
ticluieti i s sulemeneti minciuna, ea rmne tot minciun. Vei nela un om, o
generaie, dou. Dar timpul nu vei putea nela. (Alexandru Vlahu)

Bibliografie

1. Zlate, M Psihologia social a grupurilor colare, Editura Pedagogic, Bucureti, 1972

2. Zlate, M Introducere n psihologie, Casa de Editur i pres ansa Bucureti, 1994
3. Wallon, H Evoluia psihologic a copilului, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1975
4. Salade, D Dimensiunea educaiei, Bucureti, E.D.P, 1997
5. coala Glean nr. 176, aprilie 2010.

Referat ntocmit de nv.

PARVANA DUMITRA