Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
net/publication/276079343
CITATION READS
1 5,829
4 authors, including:
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
All content following this page was uploaded by Elena Cocorada on 11 May 2015.
PSIHOLOGIE
Educaţiei, Universitatea Transilvania din Braşov. Ca autor unic sau Seria PSIHOLOGIE
coautor a publicat peste 90 de articole, a scris mai multe cărţi în domeniul
Seria
psihologiei şi consilierii în educaţie. Dintre volumele publicate amintim:
Didactica Psihologiei (2012), Introducere în teoriile învăţării (2010),
Evaluare şi microviolenţă (2008).
Ana Maria Cazan este lector la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei, Universitatea Transilvania din Braşov. A scris numeroase
articole, capitole în cărţi pe teme privind cercetarea ştiinţifică şi
psihologia învăţării. A publicat cărţile Strategii de autoreglare a
învăţării (2013) şi Statistică psihologică (2014).
Carmen de Jesus Dores Cavaco este profesor la Institutul de
Educaţie, Universitatea din Lisabona, unde predă discipline din aria
educaţiei adulţilor şi a evaluării competenţelor dobândite prin experienţă.
Autori:
Elena Cocoradă, Universitatea Transilvania din Braşov
Ana Maria Cazan, Universitatea Transilvania din Braşov
Carmen Cavaco, Universitatea din Lisabona
Ioana Orzea, Colegiul Naţional Radu Negru, Făgăraş
2014
2
CUPRINS
Prefaţă 7
1 Calitativ şi cantitativ în cercetare (Elena Cocoradă & Ioana Orzea) ……… 11
1 Cunoaşterea cotidiană şi cunoaşterea ştiinţifică……………………………………………. 11
1.1 Caracteristici ale cunoaşterii cotidiene…………………………………………………… 11
1.2 Limite ale cunoaşterii cotidiene…………………………………………………………... 12
2 Caracteristici ale cunoaşterii ştiinţifice …………………………………………………….. 14
2.1 De la simţul comun la ştiinţă……………………………………………………………… 14
2.2. Condiţii ale cercetării ştiinţifice………………………………………………………….. 16
3. Cercetarea calitativă - o alternativă la problemele cercetării cantitative………………….. 18
3.1 Criza cercetării cantitative………………………………………………………………... 18
3.2 Paradigme de interpretare specifice cercetării calitative ………………………………… 20
4. Caracteristici ale cercetării calitative ……………………………………………………… 23
4.1 Cercetarea calitativă ca proces……………………………………………………………. 24
4.2 Obiective ale cercetării calitative…………………………………………………………. 24
4.3 Metodele de cercetare calitativă ………………………………………………………….. 25
4.4 Rolul limbajului şi reflexivitatea…………………………………………………………. 27
3
3 Studiul documentelor (Elena Cocoradă) ……… 60
1 Caracterizarea documentelor ca obiecte ale cercetării………………..…………………….. 60
1.1 Clasificarea documentelor………………..…………………..…………………………… 61
1.2 Documente cifrice ………………..…………………..………………………………….. 63
1.3 Documente necifrice oficiale ………………..…………………..……………………….. 65
1.4 Documente fotografice şi cinematografice ………………..…………………..…………. 66
1.5 Documente necifrice personale………………..…………………..……………………… 66
1.6 Obiectele………………..…………………..…………………………………………….. 69
2 Cercetări care au utilizat ca metodă studiul documentelor ………………..……………….. 70
2.1 Utilizarea metodelor calitative în psihologia dezvoltării………………..………………... 70
2.2 Autobiografia formării………………..…………………..………………………………. 71
2.3 Studiu asupra reprezentărilor copilăriei………………..…………………..…………….. 73
2.4 Studiu privind timpul elevilor………………..…………………..………………………. 73
2.5 Imaginea lui Stalin în presa bolşevică………………..…………………..………………. 74
3 Eşantionarea şi indexarea documentelor………………..…………………..………………. 74
4 Valoarea şi limitele metodei studiului documentelor ………………..…………………….. 75
5
12.1 Interviul cu elitele……………………………………………………………………….. 161
12.2 Interviul cu persoane greu accesibile………………..…………………..………………. 162
12.3 Interviul cu copii ………………..…………………..…………………………………... 162
13 Înregistrarea şi transcrierea interviurilor………………..…………………………………. 165
13.1 Înregistrarea interviurilor………………..…………………..…………………………... 165
13.2 Transcrierea interviurilor………………..…………………..…………………………... 166
14 Problemele de etică ………………..…………………..………………………………….. 168
15 Analiza de conţinut a interviului………………..…………………..……………………... 169
15.1 Activităţi preliminare………………..…………………..………………………………. 169
15.2 Grile categoriale………………..…………………..……………………………………. 170
15.3 Analiza conţinutului răspunsurilor într-un interviu semistructurat………………..…….. 172
16 Credibilitatea şi fiabilitatea analizei…………………..…………………..……………….. 172
7
Prefaţă
Deşi se află în expansiune de câteva decenii, cercetarea calitativă este puţin folosită
de către psihologii şi pedagogii din România comparativ cu sociologii, în ciuda faptului că se
apleacă şi unii şi ceilalţi asupra subiectivităţii, a diferenţelor individuale şi a contextului
social. Ne propunem prin această lucrare să realizăm o introducere în cercetarea calitativă,
destinată studenţilor din domeniile Psihologie şi Ştiinţele educaţiei, care poate fi utilă şi celor
care studiază sociologia, asistenţa socială ori jurnalismul şi practicienilor cu specializările
enumerate.
Psihologul, pedagogul, sociologul ori asistentul social desfăşoară adesea intervenţii: ei
evaluează starea iniţială, proiectează o schimbare necesară, o implementează şi îi apreciază
consecinţele şi eficienţa. Prin urmare ocupaţiile lor sunt bazate pe cercetare. Pe lângă
cercetarea permanentă a propriei activităţi, psihologul, pedagogul, sociologul şi asistentul
social este preferabil să rămână şi consumatori de cercetare, incluzând în munca şi reflecţiile
lor concepte, practici şi teorii noi, validate ştiinţific.
Credem că formarea prin cercetarea calitativă îi va face pe practicieni mai receptivi la
varietatea abordărilor, mai toleranţi la multitudinea punctelor de vedere. Viitorii sau actualii
practicieni vor conştientiza, probabil mai rapid şi mai sigur, propria subiectivitate,
eventualele erori de interpretare şi vor încerca să transforme activitatea lor într-o căutare a
adevărului, preferând dificultăţile dezvoltării personale şi profesionale în locul stagnării
securizante. Prezenţa dimensiunii reflexive va favoriza atât dezvoltarea de proiecte
individuale şi locale, cât şi comunicarea între practicieni şi cercetători.
Numeroasele puncte de intersecţie ale metodelor de cercetare cantitativă şi calitativă,
tendinţa de a le integra în ceea ce se numeşte azi cercetarea mixtă, constituie argumente
suplimentare pentru lectura acestei cărţi şi utilizarea ei ca sursă de învăţare. Comparată cu
abordarea cantitativă, cu magia cifrelor şi iluzia, frecventă, dar neconştientizată mereu, că
simpla prezenţă a numerelor dintr-un articol este şi garanţia validităţii cercetării ori garanţia
generalizării concluziilor, abordarea calitativă pare eliberatoare pentru unii şi haotică pentru
alţii. Celor care speră să găsească în cercetarea calitativă un tărâm al improvizaţiei, care-i
eliberează de efortul învăţării le amintim că este riguroasă şi rămâne, chiar şi pentru cei
încercaţi, un drum cu multe obstacole. Celor care-i privesc cu superioritate aparenta
permisivitate le amintim că, deşi imposibil de pus în formule, cercetarea calitativă impune
restricţii, posedă proceduri convergente şi cere abilităţi adesea greu de format.
Ca în orice lucrare, şi la cea de faţă, am fost constrânşi să facem alegeri, să subliniem
unele informaţii în dauna altora, să preferăm unii autori şi să-i lăsăm la o parte pe alţii,
adesea la fel de interesanţi, de sistematici sau de originali. Opţiunile au fost dificile, literatura
de specialitate dezvoltându-se foarte mult în ultimele două decenii.
8
În organizarea temelor, am oscilat între logica ştiinţei şi logica celui care învaţă,
optând în final pentru o soluţie hibridă. Logica ştiinţei o regăsim în aproape toate mono-
grafiile şi în unele cursuri universitare care abordează întâi colectarea datelor, apoi analiza şi
interpretarea acestora, încheind cu prezentarea exigenţelor raportului de cercetare. Noi am
utilizat o organizare care urmează parţial logica învăţării, fracţionând corpusul tehnicilor de
analiză: le-am prezentat pe cele mai accesibile la studiul documentelor, introducând treptat
tehnici mai complexe pentru interviu, focus grup ori studiu de caz, cu speranţa că divizarea
operată de noi va fi premisa stăpânirii procedurilor pentru cei care învaţă. Această structură
ne permite să propunem studenţilor, după primele lecţii, participarea în echipe care folosesc
metodele calitative de cercetare, facilitând contactul cu investigaţia ştiinţifică, punct de
plecare al viitoarelor angajamente voluntare.
Cartea de faţă este scrisă de către o echipă, autoarele având specializări variate –
psihologie, ştiinţele educaţiei, sociologie – dar cu elemente comune evidente. Dorinţa noastră
este să oferim o alternativă la cercetarea cantitativă, care, deşi necesară, nu este şi suficientă,
să ajutăm la cunoaşterea metodelor calitative şi la aplicarea lor riguroasă, mai extinsă şi mai
îndrăzneaţă.
Le mulţumim studenţilor de la programele de studii masterale din domeniile
Psihologie şi Ştiinţele educaţiei pentru interesul accentuat faţă de metodele calitative de
cercetare, interes care ne-a încurajat să dezvoltăm această lucrare. Atitudinea lor favorabilă a
condus, spre bucuria noastră, la disertaţii reuşite şi la comunicări ştiinţifice apreciate şi
sperăm să rămână, pentru mulţi, o constantă a activităţii lor profesionale.
Le mulţumesc coautoarelor: Ioanei Orzea pentru că a scris, acum trei ani, primele
pagini şi le-a „testat” în activităţile ei didactice, continuând să le perfecţioneze mereu; Anei
Maria Cazan, pasionată de cercetarea cantitativă, pentru entuziasmul cu care s-a îndreptat
spre metodele calitative, demonstrând că armonizarea celor două abordări este posibilă chiar
şi la nivel personal. Îi mulţumesc lui Carmen Cavaco pentru că a acceptat să prezinte
publicului românesc un text care rezumă o mică parte din cunoştinţele şi experienţa ei în
utilizarea „istoriei vieţii” în spaţiul portughez. Textul original al profesoarei Cavaco a fost
redactat în limba franceză şi tradus de noi pentru a fi accesibil publicului românesc.
Cu speranţa unui început prolific, ne propunem să revenim cu o nouă ediţie, mai bună,
mai utilă cititorilor noştri.
9
10