Articol zero[modificare | modificare sursă]

În anumite cazuri, substantivul este folosit fără niciun articol și în limbi în care de altfel există articole.
În română, substantivele nenumărabile se folosesc uneori cu articolul niște, dar cel mai adesea fără articol: Am pâine,
brânză și vin. Tot fără articol se folosește numele predicativ fără atribut, care denumește ocupația, profesia, funcția, rangul,
titlul, etnia etc. subiectului: El este student. În ciuda caracterului său definit, substantivul fără atribut, la acuzativ cu
prepoziție, se folosește tot fără articol: Cartea e pe masă, Pisica este sub scaun. Excepție face numai substantivul cu
prepoziția cu, care poate fi definit (Mergem cu directorul), dar și nedefinit: Mergem cu mașina[39].
Nici în spaniolă nu se folosește articol în cazurile corespunzătoare primelor două menționate pentru română: Tenemos
vino „Avem vin”[40], Es general de ejercito „Este general în armată”[41].
În franceză de asemenea nu se folosește articol înaintea numelui predicativ fără atribut, care exprimă ocupația etc.
subiectului: Son fils est avocat „Fiul său este avocat”[42]. Substantivul este tot nearticulat în următoarele cazuri mai
frecvente[43]:

 atributul substantival cu prepoziție: une table de marbre „o masă de marmură”;

 complementul indirect nedefinit folosit cu prepoziția de: Tu t’occupes de bêtises „Te ocupi de prostii”;
 numele de luni fără atribut: Décembre est revenu „A venit decembrie”;
 complementul din unități frazeologice: demander pardon „a cere iertare”, prêter sur gages „a da împrumut pe gaj”;
 numele proprii de persoane: J’ai rencontré Jean „M-am întâlnit cu Jean”, Dupont est venu me voir „Dupont a venit
să mă vadă”.
În engleză se folosesc uneori fără articol, deși sunt definite, nume de materii (Whisky is expensive „Whisky-ul este scump”)
sau substantive la plural (Planes take off from here „Avioanele decolează de aici”), în afirmații generale[14].
În maghiară sunt de asemenea situații de lipsă a articolului hotărât cu substantive definite folosite fără atribut, cum sunt
numele proprii de persoane (Találkoztál már Gézával? „Te-ai întâlnit deja cu Géza?”), inclusiv cele care denumesc o
familie: Megjöttek Szabóék „A venit familia Szabó” (vs.  fr  les Durand „familia Durand”[44],  en  the Johnsons „familia
Johnson”[45]). Tot fără articol sunt folosite și numele de țări dintr-un singur cuvânt: Finnország „Finlanda”. Este facultativ
articolul hotărât cu numele obiectului posedat folosit cu sufix personal posesiv, acesta corespunzând adjectivului posesiv din
română: Alig tudta leplezni (az) ingerültségét „Abia a putut să-și mascheze iritarea”[22].
Comparativ cu celelalte limbi menționate în acest articol, în maghiară cazurile de lipsă a articolului nehotărât sunt mult mai
frecvente decât cele de folosire a acestuia, ex. Ez vicc „Ăsta este un banc”[22].

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Constantinescu-Dobridor 1998, articolul articol.
2. ^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul determinant.
3. ^ Guțu-Romalo 2005, subcap. „Articolul”, pp. 53–57.
4. ^ Kálmán și Trón 2007, p. 174.
5. ^ Bussmann 1998, p. 89. Vezi și harta alăturată.
6. ^ Kálmán și Trón 2007, p. 107. Vezi și harta alăturată.
7. ^ a b Kattán-Ibarra și Pountain 2005, p. 19.
8. ^ a b Grevisse și Goosse 2007, p. 746.
9. ^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul substantivare.
10. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 112.
11. ^ Crystal 2008, p. 114.
12. ^ P. Lakatos 2006, p. 108.
13. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 738.
14. ^ a b Eastwood 1994, p. 177.
15. ^ Cojocaru 2003, p. 77.
16. ^ Cojocaru 2003, p. 82.
 17. ^ Eastwood 1994, p. 198.
18. ^ P. Lakatos 2006, p. 25.
19. ^ H nu se pronunță, și aici nu contează drept consoană nici în scris.
20. ^ Grevisse și Goosse 2007, pp. 742–743.
21. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 742.
22. ^ a b c d e Bokor 2007, pp. 247–248.
23. ^ TLFi, articolul LE1, LA1, LES1.
24. ^ Etymonline, articolul the.
25. ^ Zaicz 2006, articolul az
26. ^ Cojocaru 2003, p. 34.
27. ^ Bărbuță 2001, p. 63.
28. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 743.
29. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 745.
30. ^ Crystal 2008, p. 241.
31. ^ Etymonline, articolul Etymonline, an.
32. ^ a b Kattán-Ibarra și Pountain 2005, p. 22.
33. ^ a b Cojocaru 2003, p. 33.
34. ^ Kattán-Ibarra și Pountain 2005, pp. 53.
35. ^ Dexonline, articolul niște.
36. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 745.
37. ^ Cojocaru 2003, pp. 45–46.
38. ^ Cojocaru 2003, p. 48.
39. ^ Cojocaru 2003, p. 44.
40. ^ Kattán-Ibarra și Pountain 2005, p. 20.
41. ^ Kattán-Ibarra și Pountain 2005, p. 23.
42. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 753.
43. ^ Grevisse ș Goosse 2007, pp. 753–759.
44. ^ Grevisse și Goosse 2007, p. 1418.
45. ^ Eastwood 1994, p. 209.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

 Bărbuță, Ion et al. Gramatica uzuală a limbii române, Chișinău, Litera, 2000, ISBN 9975-74-295-5 (accesat la 14
august 2018)
 hu  Bokor, József, Szófajtan (Părțile de vorbire), A. Jászó, Anna (coord.), A magyar nyelv könyve (Cartea limbii
maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 197–253 (accesat la 14 august
2018)
 en  Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra –
New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 14 august 2018)
 en  Cojocaru, Dana, Romanian Grammar (Gramatică română), SEELRC, 2003 (accesat la 14 august 2018)
 Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998;
online: Dexonline (DTL) (accesat la 14 august 2018)
 en  Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a,
Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018)
 Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 14 august 2018)
 en  Eastwood, John, Oxford Guide to English Grammar (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford
University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 14 august 2018)
 fr  Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică
franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
 Guțu-Romalo, Valeria (coord.), Gramatica limbii române, vol. I, Cuvântul, vol. II, Enunțul, București, Editura
Academiei Române, 2005 ISBN 9732713054
 en  Harper, Douglas, Online Etymology Dictionary (Dicționar etimologic online) (Etymonline) (accesat la 28 aprilie
2018)
 hu  Kálmán, László și Trón, Viktor, Bevezetés a nyelvtudományba (Introducere în lingvistică), ediția a II-a, adăugită,
Budapesta, Tinta, 2007, ISBN 978-963-7094-65-1 (accesat la 14 august 2018)
 en  Kattán-Ibarra, Juan și Pountain, Christopher J. Modern Spanish Grammar. A practical guide (Gramatică
modernă a limbii spaniole. Ghid practic), ediția a II-a, Londra / New York, Routledge, 2003, ISBN 0-203-42831-
5 (accesat la 14 august 2018)
 hu  P. Lakatos, Ilona (coord.) Grammatikai gyakorlókönyv (mintaelemzésekkel és segédanyagokkal) [Exerciții de
gramatică (cu analize model și materiale ajutătoare)], Budapesta, Bölcsész Konzorcium, 2006, ISBN 963-9704-28-
8 (accesat la 14 august 2018)
 fr  Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 14 august
2018)
 hu  Zaicz, Gábor (coord.), Etimológiai szótár. Magyar szavak és toldalékok eredete (Dicționar etimologic. Originea
cuvintelor și afixelor maghiare), Budapesta, Tinta, 2006, ISBN 963-7094-01-6 (accesat la 14 august 2018)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Articol demonstrativ
 Articol hotărât