Tematica abordat

n cadrul
Cursului de Dezvoltare Personal

1. Dezvoltarea personal n perioada adolescentei

2. Autocunoasterea
3. Apartenenta la grup
4. Timiditatea
5. Comunicarea eficient
6. Dezvoltarea creativittii
7. Gestionarea emotiilor
8. Stabilirea obiectivelor
9. Cresterea performantelor scolare
10. Afectivitate si relationare

1. Dezvoltarea personal
Dezvoltarea personal reprezint un proces complex, ce conduce la evolutie, la o
mbunttire personal.
1. Se refer la procesul teoretic (studiul) dar si practica de a-ti imbunti propria viaa,
propriul potenial, n ceea ce privete profesia, educatia, relaiile, sntatea, eficiena si
spiritualitatea, prin efortul propriu.
2. Este un proces continuu de auto-imbunttire, care dureaz toat viaa. dar, nu putem
afirma niciodata c ne cunoastem pe noi nine cu desvarsire.
Dezvoltarea personal creeaz conceptul de sine, ea fiind benefic i necesar pentru a
activa potenialul interior, astfel nct s atingi succesul pe care l doreti.

2. Autocunoasterea
Autocunoasterea este o baza pentru formarea imaginii de sine, care reprezinta perceptia
despre propria persoana, si se formeaza in adolescent.
Imaginea de sine se refera la perceptia noastra fizica, cea emotionala si cea sociala. Poate
fi de doua tipuri: imagine de sine pozitiva si imagine de sine negativa.
O imagine de sine pozitiva:
- confera persoanei incredere in sine;
- ofera posibilitatea unei persoane sa rezolve cu succes problemele si obstacolele cu care se
confrunta in viata;
- diminueaza stresul resimtit de o persoana si poate ajuta la dobandirea unor mecanisme eficiente
de management al stresului.
- permite sa ne punem in valoare punctele tari, calitatile, si sa tranformam punctele slabe in
atuuri sau sa le corectam;
- ajuta la construirea unei traiectorii de viata pozitive.
Metode de autocunoastere
Metode interne de autocunoastere:
Introspectia analiza gandurilor, trairilor afective si manifestarilor comportamentale;
Analiza propriilor evenimente de viata;
Identificarea potentialului personal si a relatiilor cu ceilalti;
Metode externe de autocunoastere:
Comunicarea interpersonala si parerile celor din jur despre propria persoana familia,
grupul de prieteni, colegii, profesorii.
3. Apartenena la grup a adolescentilor

Grupul de apartenent reprezint grupul din care persoana face parte la un moment dat .
Grupurile de apartenent ale adolescentului sunt:
- familia
- scoala

- grupul de prieteni/ anturajul

Aceste grupuri i satisfac adolescentului urmtoarele nevoi:
de siguran i securitate,
de dragoste i ntr-ajutorare;
de informare, comunicare, si dezvoltare profesional
de autorealizare.

4. Timiditatea
Timiditatea reprezinta teama pe care o resimtim in situatii relationale. Ea poate fi:
determinata genetic(15-25% din cazuri)
modelata prin procesul de socializare primara(familie)
dobandita in urma unor experiente negative(ex.: etichetari)
Semne ale timiditatii
O persoana:
evita sa se adreseze cuiva
evita sa vorbeasca in public
roseste
se simte incomod in prezenta celorlalti avand impresia ca tot ced spune este ,, stupid
daca nu reuseste sa vorbeasca
daca transpira
inima ii bate prea repede

5. Comunicarea
1
Comunicarea este relatie: relatia se defineste ca legtur si interactiune informational
ntre doi termeni: sursa sau emitentul si receptorul sau destinatarul.
2
n acelasi timp, comunicarea este proces si este definit ca ansamblul operatiilor de
codare-decodare, ce se aplic asupra alfabetului de baz (la nivelul sursei) si alfabetului-cod (la
nivelul destinatarului) si la succesiunea mesajelor care se transmit ntre emitent si destinatar.
3
Comunicarea verbala reprezint transferul de informatii prin intermediul limbajului oral,
intre un emittor si un receptor. Exprimarea verbal este facilitat de prezena gestualitii i
micrii, iar interzicerea acestora, din considerente ntmpltoare sau experimentale, poate
produce perturbri ale comunicarii.
4
Comunicarea nonverbal este definit ca fiind transmiterea de informatii si exercitarea
influentei prin intermediul elementelor comportamentale si prin prezenta fizic a individului.
5. Limba este un sistem extrem de complex al comunicari, generat social istoric, ce rezulta din
practica sociala, cu o evolutie continua, dar larga si lenta.
6. Limbajul este definit ca activitate psihic ntre oameni prin intermediul limbii, aa cum reiese
i din definiia dat de Rubinstein: ,,Limbajul este limba n aciune.

7. Functiile limbajului: functia afectiva; functia persuasiva; functia ludica; functia reglatorie si
autoreglatorie; functia reprezentativa; functia dialectica; functia comunicativa.
6. Dezvoltarea creativittii
Factori cu efect inhibitoriu asupra comportamentului creativ
intoleranta fat de opiniile altora, fat de diversitate, fat de nou (Lucrurile sunt aa/stau n
felul sta si nu pot fi altfel. Oricine spune gndeste, spune sau face altfel, greseste.);
lipsa de ncredere n sine (Eu sunt o persoan creativ.);
frica de ridicol, de a nu face greseli (Asa face toat lumea, asa fac si eu. Nu vreau s gresesc.
Vor rde de mine!);
conformismul (Asa mi s-a zis s fac. Eu asa am nvtat.);
anumite patternuri de gndire sau comportamentale;
rutina, accentul pus pe reproducere (Asa gndesc, zic, fac de cnd m stiu. De ce as face
altfel/altceva?).

7. Gestionarea emotiilor
Emotia este o trire a unei persoane fat de un eveniment important pentru aceasta.
Emotiile unei persoane apar ca urmare a modului n care interpreteaz un anumit eveniment.
Emotiile ndeplinesc doua functii:
1. De comunicare a unei nevoi - pentru a-i determina pe ceilalti s rspund la stresul si
nevoile lor
2. De ghidare a comportamentului persoana nu va aborda ceva nou dac il percepe ca
fiind ameninttor

Emoia unei persoane este nsoit de schimbri:

biologice/ fiziologice (ex. creterea ritmului cardiac, accentuarea respiraiei)
cognitive/ de gndire (colegul meu m-a lovit intenionat)
comportamentale (modul n care se comport ca urmare a emoiei resimite, cu alte
cuvinte expresivitatea emoional, n cazul exemplului anterior, l lovete i el pe coleg).

Gestionarea emoiilor este abilitatea de a ne contientiza propriile emoii pentru a fi flexibili i a

ne direciona pozitiv comportamentul n situaii dificile. Acesta nseamn a reui n timp s ne
controlm tendinele de a rspunde printr-un comportament dictat de emoii.

8. Stabilirea obiectivelor
Orice lucru este creat de doua ori: mai intai in gand si apoi in fapta (Buddha)

Stabilirea obiectivelor :
- este esentiala pentru reusita, pentru obtinerea succesului;
- ne motiveaza, ne ajuta sa ne gandim la viitor, sa transformam ceea ce visam in realitate;
- ne ajuta stim in ce directie sa ne indreptam efortul.
Obiectivele sunt:
- pe termen scurt cele carora le dam atentie in mod curent, zilnic, cu termen de realizare
in o luna pana la un an;
- pe termen mediu prioritatile, cu termen de indeplinire in cateva luni, pana la doi ani;
- pe termen lung sau foarte lung, orientand intreaga viata
In stabilirea obiectivelor important este sa pornim de la obiectivul suprem si apoi sa
trecem la obiectivele pe termen mediu si la cele curente
Obiectivele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
- sa fie bine definite, clare, concise;
- sa fie masurabile;
- sa poata fi indeplinite;
- sa fie relevante;
- sa aiba o limita de timp pentru realizare;
- sa fie scrise;
- sa fie formulate pozitiv, la timpul prezent.
Motive pentru care nu ne stabilim obiective
- nu constientizam importanta stabilirii obiectivelor;
- nu stim cum sa facem asta;
- teama de eec;
- teama de a fi respinsi, ca cei din jur vor rade, ne vor critica.
Reguli pentru stabilirea obiectivelor
- fixeaza obiective care te motiveze, sa aiba legatura cu telul pe care il ai;
- atunci cand ai in vedere mai multe obiective, stabileste prioritile;
- stabileste obiective a caror finalitate este in controlul tau, depinde de vointa si
performanta ta.

9. Stiluri de invatare
Cercetarile efectuate in ultima jumatate de secol au demonstrat ca oamenii comunica prin
cele trei canale: vizual, auditiv si kinestezic dar unul dintre acestea este preponderent.
Astfel, stilul de invatare difera in functie de acest aspect, de exemplu o persoana al carui
canal de comunicare accentuat este cel vizual va invata cel mai bine scrind si citind, avand o
memorie vizuala foarte buna.

Strategii de invatare pentru cele trei stiluri:

Stilul vizual
Stilul auditiv
notarea

informatiilor
observarea atenta
a detaliilor

sublinierea
sau
marcarea
unor
idei importante

schematizarea
informatiilor

utilizarea culorilor
in marcaje

citirea cu voce
tare
a
informatiilor
invatarea
impreuna
cu
cineva (coleg)
verbalizarea
obiectivelor
stabilite
realizarea cu voce
tare
a
unor
rationamente
si
calcule

Stilul kinestezic
realizarea
unor
sarcini practice
elaborarea
unor
fise de studiu
citirea cu voce tare
si in miscare
identificarea
starilor emotionale
si punerea in acord
a mentalului cu
corpul

10. Afectivitate. Interrelationare.

Afectivitatea totalitatea tririlor care exprim concordanta/ neconcordanta dintre un
obiect/situatie si tendintele, trebuintele, interesele si aspiratiile noastre.
Clasificarea strilor afective:
1 Primare sunt spontane, slab organizate, instinctive.
Exemplu: groaza, mnia, frica, spaima, plns/ rs in hohote.
2 Complexe - sunt active, intense, de scurta durata.
Exemplu: bucurie, tristete, simpatie, entuziasm, admiratie, dispret, sperant, plcere,
dezgust.
3 Superioare - prezint o restructurare si raportare valoric.
Exemplu: dragoste, ura, invidie, gelozie, admiratie, indoial, recunostint, sentimente
intelectuale, estetice, morale, pasiuni.
Emotiile sunt stari afective de scurt durat cu caracter situativ, cu o desfsurare
tumultoas sau calm si orientare bine determinat.
Sentimentele sunt structuri complexe de tendinte si aspiratii, relativ stabile care
organizeaz, declanseaz, regleaz conduita.

Interrelationarea
Relatiile interpersonale :
- sunt legturi psihologice constiente si directe ntre oameni;
- reprezint cadrul, contextul de formare si cristalizare treptat a nsusirilor de personalitate;
- constituie o puternic surs mobilizatoare si dinamizatoare a ntregii vieti psihice a persoanei.