Suport de Curs - Rolul Asistentei Medicale În Îngrijirea Copilului 0-1 Ani

ROLUL ASISTENTENTEI MEDICALE
ÎN ÎNGRIJIREA COPILULUI 0-1 ANI
DR. COSTIN ANCA, MEDIC PRIMAR, MEDICINĂ DE FAMILIE
2020
Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 1

ROLUL ASISTENTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
COPILULUI 0-1 ANI
A. Fenomene fiziologice la nou născut
B. Alimentația nou născutului
C. Reguli generale de îngrijire
D. Baia nou născutului
E. Intervenții profilactice
F. Somatometrie

1. Febra tranzitorie
• Hipertermie 38 -40°C în ziua a 3-4-a de viaţă;
• Durata- ore sau 1-2 zile;
• Asociată cu agitaţie, somnolenţă, semne de deshidratare;
• Datorată scăderii îngreutate şi lipsa de aport hidric;
• Cedează la administrarea de lichide.

2. Scăderea fiziologică în greutate: 5 -10 % din G

• În primele 4-5 zile de viaţă, urmată de staţionare 1-2 zile apoi creştere progresivă şi
recuperare în 10-14 zile;
• Consecinţa consumului energetic, pierderilor prin respiraţie, perspiraţie, urină, meconiu,
aportului redus prin lactaţia incomplet instalată şi aportului redusde lichide;
• Se recomandă alimentaţia naturală precoce, în primele 4-6 ore.

3. Criza hormonală
Criza genitală cu producere de estrogeni şi androgeni, o pubertate în miniatură, cu
tumefacţia glandei mamare la 3 -6 zile, congestia mucoasei uterine, durata este o săptămână.

4. Hipotermia
Are loc cu termogeneză imatură, prin aport lichidian insuficient, imaturitatea
centrului termoreglării din hipotalamus; valorile temperaturii corporale de 35 -36 grade C cu
durata de 10-40 ore.
Infecţiile la nou născut evoluează fără febră!

5. Icterul fiziologic – apare la 50-60% din nou-născtuții la termen

Clinic:
- icter sclerotegumentar cu debut la 36-48 h de la naştere;
- stare clinică bună, fără hepatosplenomegalie;
- remisie completă în 8-12 săptămâni.
Laborator:
- Bilirubina T cu valori de 5-12 mg/dl la nn la termen şi< 15mg/dl la nn prematur, fără alte
modificări hematologice;

Conduită profilactică:
- alimentaţie precoce la sân (colostrul conţine lactoză cu rol purgativ);
- alimentaţiela cerere;
- confort termic.
Mesaje de reținut
1. Orice icter precoce (primele 24 –48 ore de viață) sau tardiv (după ziua 7-10), precum și persistența
mai mult de 2 săptămâni a unui icter fiziologic necesită investigaţii şi în unele cazuri tratament
specific în timp util.
2. Asocierea icterului cu urini hipercrome și scaune închise la culoare sugerează un icter hemolitic.
3. Asocierea icterului cu urini hipercrome dar cu scaune acolice sugerează icterul colestatic.


Principiile de nutriție:
• echilibrată;
• adaptată nevoilor biologice ale ființei umane;
• personalizată pentru fiecare copil;
• începând cu momentul nașterii sale și până la maturitatea târzie.

Necesarul de lichide: 160-180 ml/kg/zi
Necesarul de apă
- apa în organismul copilului este de 70-75%;

- apa în organismul adultului este de 60-65%.
Nevoile de lichide depind de:
- vârsta;
- conţinutul caloric al alimentelor;
- metabolism.
Pentru fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g de apă.

Necesarul energetic: 110-120 kcal/kg/zi

• Necesar energetic care poate asigura creşterea şi dezvoltarea
• Consumul energetic se apreciază prin estimarea:

- consumului energetic în repaus (REE-resting energy expenditure)
- consumul energetic în activitate fizică (TEE –total energy expenditure)
În primul an de viaţă:
• Necesarul caloric este între 80 -120 kcal/kg/zi.
• Ritmul optim de creştere a nou-născutului este de 100 kcal/kg/zi.
• Raport ideal de calorii / proteine, adică 32 -35 kcal pentru 1 g de proteine.

Necesarul proteic
• Proteinele din alimentaţie au un rol esenţial în creşterea copilului,
sinteza hormonilor, enzimelor, dezvoltarea sistemului nervos, sistemului imun etc.
• Sursele majore de proteină (asigură aportul aminioacizi esenţiali) sunt în principiu cele de origine
animală (carne, peşte, ouă, lactate).
• Proteinele de origine vegetală asigură cantităţi mai mici sau incomplete din aceşti aminoacizi.
În primele luni de viaţă, sursa exclusivă de proteine, în mod ideal, este laptele matern.

Necesarul de carbohidrați
Carbohidraţii reprezintă principala sursă de calorii pentru organism.
• carbohidraţi digerabili (glucoză, fructoză, galactoză, lactoză, maltoză, sucroză, amidon);
• carbohidraţi non digerabili (fibre alimentare –celuloză, pectină, lignină);
• oligozaharide (glucooligozaharide -GOS şi fructoologozaharide –FOS).
Necesarul de carbohidraţi = cantitatea care asigură 40-50% din nevoile calorice

Necesarul de lipide
Lipidele reprezintă principala sursă energetică, au un important rol structural la nivel
celular şi tisular, și de facilitatori ai absorbţiei vitaminelor liposolubile.
Recomandările nutriţionale = tipul de lipide pe care le primeşte copilul.
o Acizii graşi n-6 şi n-3 sunt esenţiali pentru o creştere şi dezvoltare normală.
o Acizii graşi esenţiali (acid linoleic, acid alfa-linoleic, acid arahidonic) nu pot fi sintetizaţi în
organism - obligatoriu să fie introduşi în alimentaţia copilului.
o Necesarul de lipide este de 30 -40% din valoarea energetică zilnică.

-Micronutrienți-
 CALCIU
- rol in metabolismul oaselor și dinților, sângelui, sistemului nervos;

- deficitul perturbă echilibrul fosfo-calcic, cu repercursiuni asupra osificării,
funcționării glandelor endocrine, facilitează intoxicația cu plumb;
- deficitul este frecvent întâlnit la copiii alimentați cu lapte de soia.
• Rația dietetică recomandată(RDR) la 0 -6 luni - 210 mg/zi

7 -12 luni – 270 mg/zi

-Micronutrienți-
 FIER
Este component esențial al hemoglobinei cu rol în metabolismul celulelor sanguine.

Profilaxia anemiei feriprive la sugarul sănătos:
Fier, 2 mg/kg/zi, începând cu vârsta de 4 -6 luni, pe o durată de 18 luni.
Prematurii: - profilaxia anemiei feriprive se inițiază începând cu vârsta de 2 luni,

prematurii cu G mai mică de 1000 g chiar de la vârsta de 2 săptămâni
- RDR la vârsta de 0-6 luni-0,27 mg/zi, la 7 -12 luni-11 mg/zi;
Necesarul zilnic de fier la sugar este de 1 mg Fe elementar absorbit.

-Micronutrienți-
 ZINC
- rol în metabolismul general, fiind component a numeroase enzime

- intervine în formarea proteinelor, cicatrizarea plăgilor, formarea celulelor sanguine,
sistemului imunitar, gustului;
- deficitul necesită suplimentare după vârsta de 6 luni la sugarii alăptați(cereale
fortifiate).
- RDR la vârsta de 0 -6 luni-2 mg/zi, la 7-12 luni 3mg/zi,

-Micronutrienți-
 ACID FOLIC
- rol în diviziunea celulară, formarea materialui genetic intracelular, sânge, sistem nervos;
- deficitul determină tulburări neurologice;
• Folatul este o vitamină hidrosolubilă din grupul vitaminelor B, provenită din surse alimentare;
acidul folic, produs de sinteza cu același rol, este suplimentat din alimente.
• RDR la vârsta de 0 -6 luni–65 mcg/zi, la 7 -12 luni–80 mcg/zi

-Micronutrienți-
 VITAMINA A
- vitamină liposolubilă cu rol esențial în procesele de vedere, integritatea

tegumentelor si mucoaselor, reproducere;
- deficitul ei duce la tulburări de vedere, adaptare dificilă la întuneric,
patologirea pielii si fanerelor, infecții recurente;
- RDR la vârstade 0 -6 luni-400 mcg/zi, la 7 -12 luni-500 microgr/zi;

-Micronutrienți-
 VITAMINA E
- vitamină liposolubilă, cu rol în metabolismul vitaminei A si

al acizilor grasi, asigură integritatea pielii;
- deficitul accelerează procesele de distrugere și senescență a
tegumentelor.
• RDR vârsta de 0 -6 luni-4 mg alfa tocoferol/zi,

7 -12 luni-5 mg alfa tocoferol/zi

-Micronutrienți-
 VITAMINA K
- vitamină liposolubilă intervine in fiziologia coagulării;

- deficitul favorizează hemoragiile;
- Știind că laptele matern are conținut redus de vitamina K, se recomandă
ca toți nou născuții să primească, în prima zi de la naştere, o doză de 0,5
ml vitamina K, pentru a reduce riscul hemoragiei intracraniene.
• RDR la vârsta de 0 –6 luni-2 mcg/zi, la 7-12 luni-2,5 mcg/zi

-Micronutrienți-
 VITAMINA C
- vitamină hidrosolubilă, intervine în formarea colagenului, constituent de

bază în structura oaselor, sângelui, țesutului cartilaginos;
- deficitul favorizează creşterea fragilităţii capilare, infecțiile, reduce
absorbția de fier;
- deficitul major de vitamina C stă la baza scorbutului(anemie severă),
patologiei osoase, sângerării, infecțiilor.
RDR la vârsta de 0 –6 luni-40 mg/zi, la 7 –12 luni-50 mg/zi

-Micronutrienți-
 Vitamina B12
- vitamină hidosolubilă, implicată în formarea celulelor roșii, în buna

funcționare a sistemului nervos;
- deficitul determină anemie megaloblastică(Biermer), tulburari
neurologice;
• risc mai ridicat la sugarii mamelor cu dietă vegetariană, daca nu au primit ,
pe perioada sarcinii, preparate care conțin vitamina B12.
RDR la vârsta de 0 –6luni-0,4 mcg/zi, la 7 –12 luni-0,5 mcg/zi

-Micronutrienți-
 VITAMINA B6 (piridoxina)
- vitamină hidrosolubilă, implicată în metabolismul proteic și al grăsimilor,

- deficitul induce patologie în transmisia informatiei, metabolismul proteic.
RDR la vârsta de 0 –6luni-0,1 mg/zi, la 7 –12 luni-0,3 mg/zi

-Micronutrienți-
 VITAMINA B1 (thiamina)
- vitamină hidosolubilă, permite organismului să elibereze energie din

carbohidrați, rol esențial în funcționarea sistemului nervos;
- deficitul afectează transmiterea neuro-musculară.
RDR 0,2 mg 0-6 luni, 0,3 mg 7-12 luni

-Laptele matern-
Laptele matern este alimentul ideal pentru fiecare nou-nascut. OMS recomanda alăptare exclusivă până la
6 luni, iar continuarea alăptării, pe lângă o alimentație complementară, până la 2 ani sau peste.
• Orice mama este perfect adaptata si capabila sa isi hraneasca sugarul la san.
• Informarea viitoarelor mame va permite acestora sa ia decizii corecte privind modul in care isi vor hrani
sugarii in primele luni de viata.

-Laptele matern-
Termeni care definesc alimentatia la san:
• Alimentația cu lapte matern (naturală)- alimentația exclusivă cu lapte matern (inclusiv

laptele matern muls), fără substituenți de lapte matern, fără alte lichide sau alimente solide.
• Alimentația exclusivă la sân- alimentarea numai la sân, fără ceai sau apă.
• Alimentația cu lapte matern (naturală) la cerere- alimentația care nu restrânge dorința de
supt a nou-nascutului.

-Laptele matern-
Compozitia laptelui matern:
- Valoare calorica - 67kcal/100ml

- Lactoza - 6,7g/100ml
- Raport lactoza/cazeina - 60/40
- Proteine totale - 0,9g/100ml
- Lipide - 3,5g/100ml

-Laptele matern-
Beneficiile alimentaţiei naturale pentru copil, mamă, familie şi societate
 Pentru copil
- ideal pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copilului.;

- biodisponibil, viu, adaptat permanent la nevoile sugarului;
- proaspăt, se administrează la temperatura optimă;
- uşor de digerat provoacând rar colici, vărsături, constipaţie sau diaree;
- conţinutul optim ȋn micronutrienţi, anticorpi, hormoni, enzime, ajută la
creşterea armonioasă şi la ȋntărirea imunităţii copilului;

-Laptele matern-
 Pentru copil
- oferă imunitate şi scade apariţia infecţiilor la nivelul căilor respiratorii,

tractului digestiv;
- scade incidența morții subite la sugar;
- reduce riscul apariției alergiei și a intoleranței digestive;
- stimulează dezvoltarea neuro-psihică a copilului şi dezvoltarea
unei relaţii speciale mamă-copil;
- reduce riscul diabetului zaharat de tip 1 si 2;

-Laptele matern-
 Pentru copil
- previne malnutriția, contine raport optim de proteine -lipide –glucide;

- reduce riscul obezității si hipercolesterolemiei;
- reduce riscul de boala Crohn;
- are efect analgezic;
- alaptarea reprezinta un mecanism de baza in preventia bolilor cronice ale viitorului
adult: obezitate, dislipidemie, HTA, cancere, boli autoimune, etc.

-Laptele matern-
 Pentru mamă:
- ajută involuția uterină rapidă după naștere,previne hemoragia postpartum;

- intârzie reapariția menstruației, reduce riscul de anemie;
- accelerează pierderea în greutate, protejează împotriva cancerului de sân si ovar;
- ofera protecție împotriva osteoporozei menopauzale;
- scade riscul de diabet zaharat de tip 2, scade necesarul de insulină;
- este mai comodă si mai puțin obositoare;

-Laptele matern-
 Pentru familie:
- statistic, mamele care alapteaza, au risc mai redus de a dezvolta sindrome depresive, au o relatie
intrafamiliala bună cu partenerul lor;
- alaptarea este cost-eficientă pentru familie;
- se creează o legătură psiho-afectivă profundă, între mamă și copil.

-Laptele matern-
 Pentru societate:
- reducerea costurilor sociale ale alimentatiei cu formulă (fabricatie, transport, depozitare, dezinfectante,
deseuri);
- se reduc costurile absenteismului matern, care este mai frecvent in cazul copiilor alimentati cu alimentatie
alternativa / cu formulă.

-Laptele matern-
Dificultăţile şi eventualele incidente care pot să apară pe parcursul alăptării pot fi
evitate prin:
- alăptarea precoce (din primele ore de viață),

- ataşarea corectă a copilului la sân,
- cunoaşterea tehnicii de alăptare
- încurajarea mamei pentru continuarea alăptării
- incurajarea copilului privind libertatea de a fi alaptat in orice circumstanta
- educatie civica privind incurajarea alaptarii inclusiv in locuri considerate publice

-Dificultăți în alăptare-
a. Angorjarea sânilor
Cauze frecvente
• în primele zile după naştere(stagnarea laptelui în canalele galactofore şi creşterea presiunii
pe vasele sanguine şi limfatice, împiedicarea eliminării laptelui în momentul suptului);
• la mamele care alăptează la ore fixe, care nu alăptează noaptea sau nu alăptează la toate
mesele;
• care nu îşi golesc complet sânii după alăptare;
• mamele care oferă sugarului suzetă sau tetină, ceea ce interferă cu actul suptului.

a. Angorjarea sânilor
Semne: sân greu, dureros, tumefiat; mamelonul devine plat ceea ce duce la
imposibilitatea atașării corecte la san; febra peste 38 grade C.
Recomandări: alăptare frecventă de la început, ziua şi noaptea; golirea sânului
manual sau cu pompă, dacă copilul nu suge eficient; aplicarea de comprese calde pe
sân timpde 15 –20 min înainte de alăptare, iar între supturi, comprese reci şi
analgezice.
Complicaţii: netratată, angorjarea sânilor poate duce la blocarea canalelor
galactofore, mastită sau abces.

b. Canale galactofore obstruate
Cauze frecvente: poziţia şi ataşarea incorectă a copilului la sân; golirea insuficientă a
sânului; intervale mari intre supturi; tehnica incorectă de alăptare.
Semne: eritem localizat, sub forma unei linii; noduli sub tensiune; durere moderată
până la severă de-a lungul canalului afectat - în acest caz lipseşte febra.
Recomandări: alăptare frecventă; comprese calde pe sân şi masaj blând către mamelon
în timpul suptului; susţinerea sânului în timpul suptului şi evitarea presiunii exercitate pe
sân; schimbarea poziţiei de alăptare; la nevoie, Paracetamol 500 mg până la maximum 4
doze pe zi.

c. Mastita
Cauze frecvente: agent etiologic-Stafilococulaureus, ragadele mamelonare fiind
considerate poartă de intrare.
Clinic: semne prezente la nivelul sânului afectat: eritem, edem, inflamație, durere intensa,
acompaniate de semne generale: febra mare, frison, stare generală alterată.
Profilaxie:
- poziţie şi atașare corectă la sân pentru a evita ragadele;
- aplicarea de lapte de mama la nivelul mamelonului,
- evitarea traumatizării mamelonului şi sânului.

c. Mastita
Recomandări:
- tratament antiinfecțios, antimicotic, analgezice şi antiinflamatorii,
dietă echilibrată, lichide suficiente;
- este important ca mama să continue alăptarea, mai frecvent, la 2 –2 ½ ore interval şi
să golească sânul principal după terminarea alăptării.
Complicaţii: ablactarea bruscă prin oprirea alăptării sau negolirea sânului în
prezenţa mastitei poate duce la abces mamar. Tratamentul abcesului mamar este
chirurgical.

d. Ragade mamelonare
Cauze frecvente: la începutul perioadei de alăptare; tehnici incorecte de alăptare; utilizarea incorectă a
pompelor de muls, prezenţa de mameloane ombilicate sau plate; secundar, poate apărea angorjarea sânilor.
Clinic: eritem și fisuri la nivelul mamelonului, supt dureros.
Recomandări:
- toaleta sânului cu apă caldă, fără fricţionarea mamelonului, uscarea prin expunere la aer, aplicarea unor creme
epitelizante şi menţinerea alăptatului.
- dacă mama nu suportă durerea, până la vindecarea ragadelor se recomandă să se golească sânul prin muls şi să
dea laptele copilului cu seringă sau din biberon.
- pentru calmarea durerii poate lua un analgezic(Paracetamol) cu 15 minute înainte de supt.

e. Mamelonul ombilicat sau scurt
Cauze frecvente: neînceperea sau întreruperea alăptării, dacă nu s-a efectuat pregătirea corectă
a sânului înainte de naştere.
Recomandări:
- postnatal, înainte de a atașa copilul la sân, se poate folosi o pompă de muls sau un dispozitiv
pentru formarea mamelonului;
- există şi posibilitatea utilizării unui mamelon artificial, pentru o perioada scurtă, până se instalează
reflexul de ejecție, apoi se recomandă ataşarea directă la sân.

f. Micoza mamelonului
Cauze frecvente: stomatita micotică a copilului.

Clinic: durere arzătoare, mai ales în timpul suptului, cu iradiere în sân, prurit local; mamelonul poate prezenta
ragade.
Recomandări: - tratamentul stomatitei micotice a copilului prin badijonare cu soluție de Nistatin sau
administrare de Nistatin picături sau Miconazol gel (4x/zi), timp de 1 -2 săptămâni;
- aplicare la nivelul sânului de Nistatin cremă sau Miconazolgel după fiecare supt, cel puţin de 4
ori pe zi, timp de 10 –14 zile. Dacă în14 zile nu se ameliorează simptomatologia, se consideră că sunt afectate şi
canalele galactofore și se administrează tratament pe cale generală cu Fluconazol(150 mg zilnic, timp de 5 zile) sau
Ketoconazol(200mg de 2x/zi, timp de 15 zile) şi se recomandă continuarea alăptării.

g. Vasospasm
Cauze frecevente: spasmul vaselor din mamelon datorită durerii sau a temperaturii scăzute din
mediu.
Clinic:
- decolorarea mamelonului după câteva secunde de la iniţierea alăptării însoţită de o durere
arzătoare, cianoză șiapoi eritem al mamelonului şi revenirea la culoarea normală însoţită de durere
pulsatilă. Aceste fenomene se pot repeta câteva minute sau timp de 1-2 ore.

g. Vasospasm
Recomandări: ataşarea corectă la sân şi asigurarea unei temperaturi de mediu comfortabile.

Tratament:
- aplicarea de căldură uscată după alăptat (comprese încălzite, sticlă cu apă caldă);
- administrare de Nifedipin 20 mg în 2 reprize (până la 30-60mg/zi) timp de 14 zile, vitamina B6 în doză de
150 -200mg/zi timp de 4 zile, apoi 25 mg/zi până dispare durerea, Calciu 1000 mg/zi şi Magneziu 1000 mg/zi.

Recomandări generale privind medicația în timpul alăptării :
- alegeți medicația cu absorbție orală și liposolubilitate scăzute;
- medicamente care au fost bine studiate;
- un tratament topic atunci când e posibil;
- medicamente cu o singură administrare pe zi, imediat după masa care precede un interval mai mare între supturi (ex.
înainte de culcare);
- medicamentele care se pot administra direct sugarului sunt, în general, sigure;
- nu toate medicamentele care se pot administra în sarcină sunt sigure și în perioada de alăptare;
- consiliați mama privind supravegherea sugarului și apariția posibilelor efecte adverse.

Alăptarea este contraindicată în următoarele situații:

- chimioterapie
- consum matern de droguri administrate intravenos
- utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop terapeutic
- ingestia maternă de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kg/zi.

Grupe de medicamente des folosite și recomandări legate de admistrarea lor în perioada de alăptare:
Antialgice:
- Ibuprofen si acetaminophen (paracetamol) sunt sigure, nu produc efecte adverse dacă tratamentul este pe
termen scurt.
- Aspirina se va evita din cauza riscului apariției sindromului Reye la copil.
- Celecoxib, flurbiprofen sau naproxen pot fi recomandate pentru perioade scurte, pe termen lung pot provoca
hemoragii intestinale.
- Piroxicam, meloxicam – de evitat, studiile sunt insuficiente.

Anestezice generale:
- Halotan, ketamina, thiopental – se va relua alăptarea după trecerea efectului anestezicului.
Anestezice locale:
- Lidocaina – nu are nici un efect asupra lactației sau a copilului.
Antibiotice:
- Peniciline, cefalosporine, macrolide –se pot recomanda în timpul alăptării, există doar riscul unui dezechilibru al
florei intestinale;
- Cloramfenicol, tetraciclina, metronodazol–de evitat;
- Sulfamide, co-trimoxazol–de evitat, risc de hemoliză, icter.

Antimicotice si antivirale:
- Nistatin, fluconazol – se pot recomanda în alăptare;
- Aciclovir - compatibil cu alăptarea.
Antialergice:
- Loratadina – compatibila cu alăptarea;
- Dexametazona, hidrocortizon – se pot administra în doze unice.

Anticonvulsivante:
- Carbamazepina - se vor monitoriza eventualele efecte adverse: icter, obnubilare, vărsături, creștere ponderală
lentă;
- Fenitoin – posibilă cianoză, methemoglobinemie:
- Săruri de aur – nicio reacție adversă raportată:
- Lamotrigina – prudență, se pot atinge concentrații terapeutice la copil.
Diuretice:
-Furosemid, Hidroclorotiazida – contraindicate, pentru că scad secreția lactată.

Anticoagulante:
- Heparinele – compatibile cu alăptarea, pentru că au greutate moleculară mare și nu trec în laptele matern
- Warfarina – compatibilă cu alăptarea, cu recomandarea de monitorizarea timpului de protrombină.
Antidepresive:
- Antidepresive triciclice – compatibile cu alăptarea, cu recomandarea de a monitoriza atent copilul,
-Inhibitorii de serotonină–se vor evita în alăptare.

Anxiolitice:
- Alprazolam – de evitat în alăptare, determină somnolență,
- Diazepam – contraindicat în alăptare,
- Lorazepam – este compatibil cu alăptarea, apare în cantități reduse în laptele de mamă.
Soluții oftalmice:
- Antiinfecțioase, miotice, midriatice, antiinflamatoare – sunt compatibile cu alăptarea.

Laxative: de evitat în alăptare, produc diaree și colici sugarului.
Acidul lascorbic(vitaminaC): compatibil cu alaptarea în doze uzuale; in cazul dozelor mari copilul va fi monitorizat pentru
hemoliza si icter mai ales dacă este prematur.
Antihpertensive:
- Metoprolol, nifedipin–compatibile cu alăptarea, datorită cantităților mici absorbite în laptele de mamă.
Galactogoge: permise.
Produsele fitoterapice: compatibile cu alăptarea.
Domperidona: s-a constatat o creșterea secreției lactate la doze 3x10 mg/zi până la max. 3x20 mg/zi, fără a se
detecta cantități crescute în laptele de mamă.

- Despre alăpatare -
• Orice mamă poate să îşi alăpteze copilul:

- dacă doreşte cu adevărat;
- dacă este informată;
- dacă este susţinută de familie;
- dacă este consiliată de personal medical.
• Consilierea ante-partum şi post-partum in vederea alaptarii nou-nascutului, se va efectua de catre
personal medical avizat, este recomandat sa aiba loc in prezenta ambilor parinti .

• Intelegerea nevoii de afectiune, siguranta, asigurare si re-asigurare a lauzei, asupra sentimentelor de

acceptarea copilului, de multumire, venita din partea partenerului,va face ca tanara mama sa se relaxeze si
sa poata alapta eficient.
• Un comportament preventiv, atent, venit din partea tatalui si a familiei, reduce anxietatea lauzei si scade
riscul de depresie post-partum.
• O situatie dificila este si aceea a familiilor traditionale, in care sub acelasi acoperis locuiesc mai multe
generatii. In astfel de situatii, frecvent controlul decizional va apartine persoanei dominante din familie, in
detrimentul lauzei.

Contraindicațiile absolute ale alăptării:

A. de cauză maternă
- infecție HIV, infecţie TBC activă, infecție cu VHB cu viremie prezentă;
- herpes simplex cu leziuni active la nivelul sânului;
- chimioterapie, radioterapie, consum matern de droguri;
- utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop terapeutic;
- ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kg/zi;
- o nouă sarcină după 16 săptămâni (vârsta sarcinii);

B. de cauză neonatală
- galactozemie;
- deficit congenital de lactază;
- boala urinilor cu miros de sirop de arțar;
- fenilcetonurie.

Contraindicaţii temporare:
- infectiile puerperale, mastite acute severe;
- medicația administrată mamei pentru o durată determinată, scurtă (in totdeaua se evaluează raportul risc /
beneficiu);
- post anestezie - între 2 -6 ore (în funcţie de anestezie);
Observaţii:
- recomandarea de întrerupere temporară a alăptării este adaptată fiecarui caz in parte;
- până la rezolvarea problemei, mama este sfatuita sa se mulga la 3 ore interval, pentru a menține secreția lactată.

- Alimentaţia cu lapte formulă -
Laptele matern(LM) reprezintă alimentul ideal pentru sugari!!!

OMS afirmă că 95-97% dintre mame pot să-și alăpteze propriul copil minimum 6 luni.

10 pasi in alegerea unei formule de lapte:

1. Constientizarea rolului esential al laptelui matern pentru sanatatea copilului si a mamei in primele 6
luni de viata.
2. Informarea corecta,comprehensibila cu privire la substituenti de LM.
3. Adaptat pentru varsta.
4. Adaptat greutatii.
5. Adaptat pentru starea de sanatate.

10 pasi in alegerea unei formule de lapte:

6. Adaptat posibilitatilor materiale ale apartinatorilor.
7. Adaptat in conformitate curegulile societatilor profesionale deprofil.
8. Accesibil permanent.
9. Acceptarea si aplicarea regulilor de igiena,ritm de administrare.
10. Monitorizarea clinic-biologica a sugarului.

Introducerea alimentatiei cu formula presupune triada:

1. Evaluarea situației
• lipsa laptelui matern;
• hipogalactia mamei;
• contraindicații absolute ale alăptării.

2. Consilierea parentală:
- Constientizarea rolului esential al LM pentru sanatatea copilului si a mamei.
- Informarea corecta cu privire la substituenții de LM: depozitare, preparare, respectarea regulilor de igienă.
- Se recomandă prepararea formulei chiar înainte de administrare.
- Formula preparată se poate păstra maximum 45 min după care, în caz de nefolosire, se aruncă.
- Recomandările personalului medical pentru alegerea unei formule de lapte, în funcție de nevoile sugarului.

Produs adaptat vârstei sugarului:

- Formule de început (0 -4/6 luni) recomandate pentru primele luni la sugarii sănătoși; conțin cantitatea optimă
de proteine, glucide si lipide, sunt suplimentate cu vitamine, minerale, oligoelemente, pre și probiotice.
- Formule de continuare – de la vârsta de 4-6 luni( în funcție de produs) cu o compoziție ușor modificată,
adaptată ritmului alert de creștere și nevoilor sugarului.
- Formule de creștere – recomandate peste vârsta de 1 an, conțin toate principiile nutritive încantități adecvate
nevoilor, vitamine, minerale, oligoelemente, pre si probiotice.

Produs adaptat greutății sugarului:

– Formule speciale pentru prematuri și dismaturi, adaptate nevoilor nutritionale crescute imaturitatii
aparatului digestiv.
• Fortifianții laptelui matern:
Sunt preparate speciale recomandate prematurilor alimentați cu lapte matern până la atingerea greutății
de 2500 gr, respectând recomandările neonatologului.

Produs adaptat pentru starea de sanitate – formule speciale:
- Formule antireflux(AR) – pentru regurgitări frecvente și BRGE.
- Formule hipoalergenice(HA) – recomandate sugarilor cu risc crescut de a dezvolta alergii sau diagnosticați cu
alergie/ intoleranță la proteinele din laptele de vacă.
- Formule cu proteine partial hidrolizate, pentru sugarii care nu pot fi alăptați, cu antecedente familiale de
alergii(dermatită atopică, astm bronșic, rinită alergică).
- Formule cu proteine extensiv hidrolizate, pentru sugarii diagnosticați cu alergie la PLV.
- Formule fără lactoză(partial sau total delactozate) - indicate în intoleranțala lactoză primară sau secundară
unor episoade de gastroenterocolită.

3. Alimentația complementară (AC)

Reprezintă procesul de introducere progresivă a alimentelor solide şi lichide,mai puţin laptele
matern sau orice formulă de lapte de start sau de continuare, în alimentaţia sugarului cu vârstă între 4 şi 6
luni,înlocuindu-se astfel treptat alimentația exclusiv lactată.

- Alimentația complementară -
Când se recomandă începerea AC?

În alegerea momentului pentru introducerea în alimentaţie a altor alimente, în afară de laptele
matern,este important să se ţină cont de:
 gradul de maturitate fiziologică a sugarului (funcțiile gastrointestinale și renale sunt suficient maturate
după vârsta de 4 luni pentru metabolizarea nutrienţilor din alimentele complementare);
 dezvoltarea psiho-motorie a sugarului după vârsta de 4-6 luni: stă în șezut sprijinit după vârsta de 4 luni,
stă la masă după vârsta de 6 luni, soarbe din lingură după 6 luni, mestecă si înghite bucăţele mici după
vârsta de 8 luni;

 nevoile nutriționale ale sugarului;

 tradițiile și obiceiurile de hrană ale populației;
 preferințele culturale, etnice și religioase ale familiei;
 considerații financiare.
AC nu trebuie să fie începută mai repede de 17 săptămâni și nu mai târziu de 26 săptămâni. Alimentația cu
lapte matern(LM) se continuă până la 2 ani și mai mult. În timpul AC sugarii alimentaţi cu formulă de lapte vor
primi înainte de 6 luni formulă de început și după vârsta de 6 luni formulă de continuare. Suplimentele de
vitamine,minerale, medicamentele, apa sau băuturile pe bază de apă(sărurile de rehidratare)nu reprezintă AC.

AC nu trebuie să fie începută mai târziu de vârsta de 6 luni. Prelungirea alimentaţiei exclusive cu LM după
această vârstă nu asigură aportul de macro-şi micronutrienţi necesar pentru o dezvoltare optimă a sugarului şi copilului.
Introducerea AC trebuie să respecte următoarele CRITERII:
- Criteriul timp - introducerea alimentelor solide atunci când LM nu mai asigură necesarul nutriţional optim pentru
creşterea şi dezvoltarea organismului.
- Criteriul conţinut - compoziţia AC trebuie să asigure un aport optim de micro şi macronutrienţi.
- Criteriul siguranţă - respectarea igienei alimentelor pentru prevenirea bolilor infecțioase transmisibile, prin mâini
murdare sau prin prepararea termică neadecvată.
- Criteriul adecvat - necesitatea monitorizării dezvoltării psihomotorii şi nutriționale a sugarului, pentru a stabili metoda
de alimentație specifică, incurajând evoluția către independenţă. (OMS, 2002)

Principiile diversificării:
- introducerea unui aliment nou se va face numai atunci când sugarul este sănătos;
- alegerea primului aliment depinde de starea de nutriție: la cei eutrofici se începe cu supa de legume sau piureul de
fructe, iar la cei cu deficit ponderal se vor introduce iniţial cerealele fără gluten şi ulterior alimentaţia va fi
îmbogăţită mai repede cu proteine;
- introducerea alimentului nou se va face progresiv, cu câte20-30g/zi la o masă de lapte, reducând cu aceeaşi
cantitate laptele, până la înlocuirea completă a mesei de lapte cu noul aliment;

- se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână – la aceeaşi masă;
- la apariţia unor tulburări digestive(vărsături şi/sau diaree) se întrerupe AC şi se reia după câteva zile de la
normalizarea tranzitului intestinal;
- administrarea alimentelor noi introduse se va face cu linguriţa (nu se recomandă prelungirea administrării
alimentaţiei cu biberonul);
- valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) trebuie să fie mai mare decât acelui care este scos din
alimentaţie;

- numărul de mese administrate pe zi în AC se va stabili în funcţie de vârstă,senzaţia de foame-saţietate şi greutatea
copilului;
- alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi,apoi zdrobite;
- cel mai bun criteriu al succesului AC la sugar este urmărirea curbelor de creştere şi dezvoltare.
Nevoile energetice din AC pentru sugarii cu un consum mediu de lapte matern:
-130kcal/zi la 6-8 luni - 310kcal/zi la 9-11luni - 580kcal/zi la12-23 luni.

Recomandări în AC la sugar:
- cantitatea de alimente solide: 30ml/ kg/ zi;
- aportul zilnic de calorii: 70-75 Kcal /kg/ zi;
- aportul de proteine (din brânză și carne): trebuie să se țină cont de faptul că două mese de lapte(200-300ml)
acoperă aproximativ 30-40% din aportul zilnic de proteine.

Recomandări privind introducerea fructelor și legumelor în AC:

- se recomandă folosirea fructelor și legumelor de sezon;
- prin congelare ,uscare sau conservare fructele și legumele se pot folosi tot anul;
- fructele se administrează sub formă de piureuri din fructe crude,compoturi,preparate la abur
(mere,prune,caise,piersici);
- legumele se administrează sub formă de supe şi piureuri (morcovi,cartofi,spanac,dovlecei etc.)
Nu se recomandă administrarea fructelor cu potenţial alergizant (zmeură,căpşuni,,kiwi) copilului sub 1an.

Sucurile de fructe:
- sucul nu trebuie să fie introdus înainte de vârsta de 12luni, decât dacă este indicat de medic.
- copiii trebuie să fie încurajaţi să mănânce fructe întregi.
- consumul de sucuri nepasteurizate trebuie să fie descurajat la sugari şi copii.
Brânza de vacă:
- preparată,dacă este posibil, în casă; se recomandă zilnic,după vârsta de 5–6 luni, câte 20-30g/zi, combinată cu
orez pasat, supă sau piure de legume.

Carnea de pasăre/curcan/vită:
- fiartă,mixată, se administrează după vârsta de 5–6l uni, în cantitate de 20-30g/zi, în supă/piure de legume;
- carnea tocată se administrează sub formă de perişoare după vârsta de 10-12luni.
Gălbenuşul de ou: se va administra după vârsta de 5-6 luni, de2-3ori / săptămână, combinat cu supă/piure de
legume;
Ficatul de pasăre/vită: fiert şi mixat, se administrează după vârsta de 6–7 luni, în cantitate de 20-30g/zi, în
supă/piure de legume.

Iaurtul: (preparat,dacă este posibil,în casă) se recomandă după vârsta de 6–7 luni în combinaţie cu cereale/piure
de fructe.
Uleiul de porumb/ măsline/ floarea soarelui/ susan: bogat în acizi graşi polinesaturaţi se adaugă în piureul de
legume după vârsta de 5-6 luni.
Peştele alb: fiert, se recomandă în alimentaţia sugarului după vârsta de 10–12 luni.
Cerealele pentru sugari: se introduc în alimentaţia sugarului de la vârsta de 4-6 luni.
Cerealele se împart în două categorii:
- cu gluten -grâul, secară, ovăz și orz
- fără gluten -porumbul, orezul, meiul.

După 1 an se pot da albuş de ou, căpşuni, miere de albine.
Carnea de porc şi alte alimente greu digerabile se oferă după vârsta de 3 ani şi în cantităţi moderate. Este bine
să se evite, indiferent de vârstă ciocolata, sucurile dulci tip cola şi alimentele fast food.

Recomandări privind introducerea glutenului (ESPGHAN,2016):

- între vârsta de 4 luni și 12 luni – momentul introducerii glutenului nu influențează riscul de a dezvolta boala
celiacă;
- alăptarea în timpul introducerii glutenului nu reduce riscul de a dezvolta boala celiacă;
- consumul de gluten în cantități mari trebuie descurajat în primele luni de la introducerea acestuia.

Sfaturi pentru părinți:
- Să respecte cerințele de foame și de sațietate ale copiilor și să evite hrănirea pentru confort sau ca
recompensă.
- Textura alimentelor trebuie să fie adecvată stadiului de dezvoltare al sugarului,asigurând progresul în timp
util pentru alimentele finger-food și auto-hrănirea.
- Utilizarea prelungită a alimentelor pasate peste 8-10 luni trebuie descurajată.
- La 12 luni, sugarul trebuie să bea din cană și nu din biberon.

De reținut:
- AC reprezintă o etapă importantă în tranziția de la alimentaţia lactată la alimentele familiei.
- AC nu trebuie să fie începută mai repede de 17 săptămâni și mai târziu de 26 săptămâni.
- Alimentația cu LM se continuă până la 2 ani şi mai mult.
- Prelungirea alimentaţiei exclusive cu LM dincolo de vârsta de 6 luni nu asigură aportul de macro şi micronutrienţi
necesar pentru o dezvoltare optimă a copilului.
- Suplimentele de vitamine, minerale, medicamentele, apă sau băuturile pe bază de apă(sărurile de rehidratare) nu
reprezintă AC.
- Părinții trebuie să fie informaţi pentru a respecta cerinţele de foame şi de saţietate ale copiilor și să evite hrănirea
pentru confort sau ca recompensă.

Nu sunt indicate:
- introducerea precoce a alimentelor cu potenţial alergogen mare: albuş de ou, căpşuni (se dau peste un an),
peşte (se dă peste 10 luni);
- bananele sub vârsta de 8 luni;
- glutenul (cerealele cu gluten, biscuiţii, pâinea, grişul) sub 7 luni;
- introducerea a mai mult de 4 alimente înainte de 4 luni, deoarece creşte riscul de dermatită atopică ;

Nu sunt indicate:
- folosirea de sare şi zahăr sub 1 an sau excesul ulterior;
- mierea de albine sub 1 an;
- laptele de vacă sub 1 an;
- forţarea copilului să mănânce;
- excesul de suc de fructe (de dorit 60-100 ml/zi, nu mai mult de 150 ml/zi), deoarece se asociază cu diaree,
balonare, carii, obezitate;
- dieta vegetariană.


Reguli generale de ingrijire a copilului 0-1 an:
- camera copilului: luminoasă, temperatură de 20-22ºC;
- patul aşezat la distanţă de sursa de căldură sau curenți de aer;
- baia -temperatura camerei 22-24ºC, temperatura apei 37ºC;
- durata băii nu depăşeşte 5 minute în prima lună;
- îngrijirea plăgii ombilicale;
- îngrijirea regiunii genitale ;
- îngrijirea ochilor, nasului, urechilor;
- plimbări în aer liber;
- programul de somn;

Reguli generale de ingrijire a copilului 0-1 an:

- alimentatia conform varstei: lapte matern, formula de lapte adaptata varstei si necesitatilor, AC cu respectarea
regulilor de diversificare;
- nou-născuții dorm în reprize cu durată variabilă, între 30 de minute și 4 ore,cu perioade de veghe de 1-3
ore/zi;
- durata somnului: 16-20 ore/zi;
- plânsul - principalul mijloc de a-şi comunica nevoile, aproximativ 2 –3 ore/zi;
- fiecare nou născut are un mod propriu de comportament şi răspuns la mediu.


Baia nou născutului:

- ZILNICĂ;
- GENERALĂ;
- TEMPERATURA APEI 37ºC; IN CAMERĂ APROXIMATIV 22ºC;
- PRODUSE PENTRU SPĂLARE:
- COSMETICE (JOHNSON, NIVEA BABY);
- DERMATO-COSMETICE (KLORANE, MUSTELLA);


- DACA NU A CĂZUT CORDONUL OMBILICAL SE POATE FACE BAIE GENERALĂ, DAR SE EVITĂ
REGIUNEA CORDONULUI (FIIND USCAT SE DETAŞEAZĂ MAI REPEDE); ACESTA SE
TAMPONEAZĂ DUPĂ BAIE CU ALCOOL ALB SAU CU SPIRT ŞI SE PUDREAZĂ DIN ABUNDENŢĂ
CU BANEOCIN SAU SAPROMED;
- BEBELUŞUL SE INTRODUCE ÎN APĂ ÎNVELIT ÎN SCUTEC SAU ÎNTR-UN PROSOP PENTRU A NU
LUA CONTACT DIRECT CU APA, IAR GELUL PENTRU SPĂLARE SE ÎNCĂLZEŞTE UŞOR ÎN PALMĂ
ÎNAINTE DE A SE PUNE PE EL;


- DACA NU A CĂZUT CORDONUL OMBILICAL SE POATE FACE BAIE GENERALĂ, DAR SE EVITĂ
REGIUNEA CORDONULUI (FIIND USCAT SE DETAŞEAZĂ MAI REPEDE); ACESTA SE
TAMPONEAZĂ DUPĂ BAIE CU ALCOOL ALB SAU CU SPIRT ŞI SE PUDREAZĂ DIN ABUNDENŢĂ
CU BANEOCIN SAU SAPROMED;
- BEBELUŞUL SE INTRODUCE ÎN APĂ ÎNVELIT ÎN SCUTEC SAU ÎNTR-UN PROSOP PENTRU A NU
LUA CONTACT DIRECT CU APA, IAR GELUL PENTRU SPĂLARE SE ÎNCĂLZEŞTE UŞOR ÎN PALMĂ
ÎNAINTE DE A SE PUNE PE EL;


- SE SPALĂ CU ATENŢIE PLIURILE (AXILAR, INGHINAL, LATEROCERVICAL,
RETROAURICULAR, ALE ADDUCTORILOR), ZONA GENITALĂ;
- BAIA NU TREBUIE SĂ SE PRELUNGEASCĂ PESTE 5-10 MINUTE ŞI ESTE PREFERABIL SĂ SE
FACĂ DE CĂTRE 2 PERSOANE: UNA SĂ SPELE COPILUL, CEALALTĂ SĂ ÎI SUSŢINĂ CAPUL CU
PALMELE ŞI SĂ ÎI TINA ÎN ACELAŞI TIMP URECHILE ACOPERITE CU POLICELE (DEGETELE
MARI);
- TOATE PROSOAPELE, SCUTECELE ŞI HĂINUŢELE TREBUIE SĂ FIE SPĂLATE, BINE CLĂTITE ŞI
CALCATE CU FIERUL;

- OCHII SE ŞTERG CU COMPRESE STERILE, CU SER FIZIOLOGIC SAU CU APĂ FIARTĂ ŞI
RĂCITĂ (NU CU CEAI DE MUŞEŢEL), DINSPRE UNGHIUL EXTERN SPRE UNGHIUL INTERN
(DINSPRE URECHE SPRE NAS); FIECARE OCHI CU COMPRESĂ SEPARATĂ;
- PENTRU NAS SE FOLOSESC LA NEVOIE (ÎN CAZ DE OBSTRUCŢIE NAZALĂ) SER FIZIOLOGIC (O
PICĂTURĂ ÎN FIECARE NARĂ) SAU APĂ DE MARE (STERIMAR SAU MARIMER), BEŢIŞOARE
(OBIŞNUITE, FĂRĂ OPRITORI) SAU POMPĂ PENTRU NAS. ESTE FOARTE EFICIENTĂ, MAI ALES
ÎN CAZ DE RĂCEALĂ, „BATISTA BEBELUŞULUI”, UN DISPOZITIV CARE SE ATAŞEAZĂ LA
ASPIRATORUL DE CAMERĂ ŞI CARE EXTRAGE CU UŞURINŢĂ SECREŢIILE NAZALE ALE
COPILULUI, DUPĂ CE ACESTEA AU FOST FLUIDIFIATE CU SER FIZIOLOGIC SAU CU STERIMAR;


- URECHILE SE USUCĂ FOLOSIND PROSOP SAU BEŢIŞOARE CU OPRITORI; SE EVITĂ
BEŢIŞOARELE AURICULARE OBIŞNUITE;
- DUPĂ BAIE ŞI DUPĂ USCAREA ATENTĂ A BEBELUŞULUI, PRIN TAMPONARE, SE FOLOSEŞTE O
CREMĂ PENTRU A SE FACE UN MASAJ UŞOR, CARE ÎL VA AJUTA SĂ SE RELAXEZE (SE POT
FOLOSI ÎN ACEST SCOP KLORANE, MUSTELLA – PRODUSE HIPOALERGENICE SAU JOHNSON,
NIVEA BABY, SAU, PUR ŞI SIMPLU, ULEI DE MĂSLINE ÎNCĂLZIT LA BAIE MARINĂ). CU OCAZIA
MASAJULUI SE POT FACE ŞI NIŞTE MIŞCĂRI UŞOARE DE GIMNASTICĂ;


- FUNDULEŢUL COPILULUI NECESITĂ NIŞTE ÎNGRIJIRI SPECIALE, DEOARECE SCAUNELE
MULTE ŞI MOI DE ÎNCEPUT FAVORIZEAZĂ ERITEMUL SAU ROŞEAŢA. SE FOLOSEŞTE LA
FIECARE SCHIMBARE DE PAMPERS UNGUENTUL BEPANTHEN. NU ESTE INDICATĂ APLICAREA
SA PE FAŢĂ;
- EXISTĂ ÎN PERIOADA DE ÎNCEPUT O SERIE DE MODIFICĂRI LA NIVELUL PIELII, CARE SUNT
FIREŞTI, NU TREBUIE SĂ ALARMEZE, DAR NECESITĂ O ÎNGRIJIRE ATENTĂ ŞI O IGIENĂ
ZILNICĂ: ERITEMUL ALERGIC AL NOU NĂSCUTULUI, DESCUAMAŢIA FIZIOLOGICĂ,
SUDAMINA.


- profilaxia malnutriţiei protein-energetice–alimentaţia la sân în primele 6 luni, continuarea alimentaţiei cu lapte

matern împreună cu alimentaţia complementară după vârsta de 6 luni, importanţa examinărilor medicale
periodice;
- profilaxia rahitismuluicu vitamina D3 picături orale începând cu ziua 10 de viaţă si continuând până la vârsta
de 18 luni;
- profilaxia anemiei feriprivecu preparate de fier din luna a 4-a (la prematur încă din maternitate) până la vârsta
de 2 ani;
- profilaxia bolilor infecțioase –respectarea regulior de igienă, evitarea locurilor aglomerate, vaccinarea de
rutină și opțională, vaccinarea anturajului;

- respectarea cu strictete a programului national de imunizare;

- prevenirea accidentelor și conduita de prim ajutor;
- testarea auditivă–dacă nu a fost făcută în perioada de nou-născut -reacţii motorii, întoarcerea capului, plâns,
grimase, contracţia pleoapelor etc. la zgomote produse în afara sferei vizuale;
- depistare deficienţe vizuale-reflex fotomotor, clipire la lumină puternică, urmărirea unui obiect care se mişcă,
coordonarea între privire şi apucarea unui obiect, fante plapebrale, ptoze palpebrale;

- screening displazie de șold–Manevra Ortolani, ecografie șold la 6 -8 săpt,

- depistare malformații, deformații congenitale;
- depistare tulburări de dezvoltare somatică;
- depistare tulburări de dezvoltare neuro-psihică;
- criptorhidia şi alte probleme genitale;
- screening autism de la vârsta de 9 luni.

Interacțiunea părinți -copil :
Dezvoltarea armonioasă (fizică și emoțională) a unui copil depinde de:
- timpul dedicat copilului;
- modul în care îi este arătată afecţiunea (atingere, mângâiere, contact vizual,vorbit, cântat);
- calitatea relației de atașament dintre mamă și copil ,cu implicaţii profunde în dezvoltarea ulterioară a acestuia;
- acțiuni de stimulare a dezvoltării neuropsihice;
- mama trebuie să se odihnească, să evite stresul, să nu-i neglijeze pe ceilalţi membri ai familiei ( gelozia fraților
mai mari!);
- implicarea tatălui în îngrijirea nou-născutului și sugarului, îngrijirea fraților mai mari;
- carenţele vieţii de familie influenţează negativ dezvoltarea psihică și fizică a copilului;

Prevenirea accidentelor. ABC-ul prevenirii morții subite.

 Sugarul doarme singur, în patul său.
 Pătuţul trebuie să aibă distanţă mică între bare.
 Salteaua să acopere toată suprafaţa patului.
 Nu se lasă în patul copilului perne, haine sau alte obiecte care îl pot sufoca.
 Sugarul va fi culcat pe spate(nu pe burtă!).
 Nu se lasă singur pe suprafeţe situate la înălţime.
 Nu se lasă singur în baie.
 Se supraveghează atent fraţii când aceştia se joacă cu nou născutul.

F. Somatometrie

F. Somatometrie
- Creşterea ponderală în primele 4 luni este în medie de 750 g / lună, în următoarele 4 luni câte 500 g / lună şi
câte 250 g / lună în lunile 9 –12;
- Creșterea staturală este de 4 cm în prima lună, 3 cm în lunile 2 şi 3, 2 cm în luna 4. În lunile 5 -12, creșterea
staturală este în medie de 1 cm lunar;
- Perimetrul cranian PC crește 2 cm / lună în primul trimestru, 1 cm / lună în al doilea trimestru şi 3 cm în total
în lunile 6 –12;
- Perimetrul toracic crește cu un cm lunar în perioada de sugar, până la vârsta de 1 an;
- Indicii somatometrici se vor înregistra pe curbe de creştere și se va evalua creșterea staturoponderală în
dinamică.

BIBLIOGRAFIE
• 1. Eugen Ciofu, Esentialul in Pediatrie, Editia a IV a, Editura Amaltea, Bucuresti 2018

• 2. Mihaela Vasile, Puericultura si Pediatrie pentru asistenti medicali, Editura All,
Bucuresti 2012
• 3. Florea Iordachescu, Tratat de Pediatrie, Editura All, Bucuresti 2016
• 4.Crin Marcean, Vladimir Manta Mihailescu, Pediatrie si Puericultura, Indreptar pentru
asistenti medicali, Editura Medicala, Bucuresti 2019
• 5. Manual Merck , Sectiunea Pediatrie, Editura All, Editia a XVIII a, Bucuresti 2006

BIBLIOGRAFIE
• 6. Rodica Badeti, Urgente Pediatrice,Editia a II a revizuita, Editura Eurostampa,

Bucuresti 2016
• 7.Iulia Negrea, Mihaela Patriciu, Geta Mitrea, Ghid de Neonatologie pentru asistente,
Editura Medicala, Bucuresti 2018
• 9.Stephanie D Augustine ,Todd J Flosi, Compediu de Pediatrie, Editura Farma Media,
Bucuresti 2016
• 10. Larousse, Cresterea bebelusului de la 0 la 3 ani, Editura Rao Books, Bucuresti 2006

VĂ MULȚUMESC!

MULTA SANATATE !

Suport de Curs - Rolul Asistentei Medicale În Îngrijirea Copilului 0-1 Ani

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs - Rolul Asistentei Medicale În Îngrijirea Copilului 0-1 Ani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROLUL ASISTENTENTEI MEDICALE

ÎN ÎNGRIJIREA COPILULUI 0-1 ANI

DR. COSTIN ANCA, MEDIC PRIMAR, MEDICINĂ DE FAMILIE

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 1

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 2

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 4

2. Scăderea fiziologică în greutate: 5 -10 % din G

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 5

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 6

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 7

5. Icterul fiziologic – apare la 50-60% din nou-născtuții la termen

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 8

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 9

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 10

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 11

- apa în organismul copilului este de 70-75%;

Pentru fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g de apă.

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 12

Necesarul energetic: 110-120 kcal/kg/zi

• Consumul energetic se apreciază prin estimarea:

• Raport ideal de calorii / proteine, adică 32 -35 kcal pentru 1 g de proteine.

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 13

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 14

Necesarul de carbohidraţi = cantitatea care asigură 40-50% din nevoile calorice

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 15

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 16

- rol in metabolismul oaselor și dinților, sângelui, sistemului nervos;

• Rația dietetică recomandată(RDR) la 0 -6 luni - 210 mg/zi

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 17

Este component esențial al hemoglobinei cu rol în metabolismul celulelor sanguine.

Prematurii: - profilaxia anemiei feriprive se inițiază începând cu vârsta de 2 luni,

Necesarul zilnic de fier la sugar este de 1 mg Fe elementar absorbit.

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 18

- rol în metabolismul general, fiind component a numeroase enzime

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 19

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 20

- vitamină liposolubilă cu rol esențial în procesele de vedere, integritatea

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 21

- vitamină liposolubilă, cu rol în metabolismul vitaminei A si

• RDR vârsta de 0 -6 luni-4 mg alfa tocoferol/zi,

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 22

- vitamină liposolubilă intervine in fiziologia coagulării;

• RDR la vârsta de 0 –6 luni-2 mcg/zi, la 7-12 luni-2,5 mcg/zi

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 23

- vitamină hidrosolubilă, intervine în formarea colagenului, constituent de

RDR la vârsta de 0 –6 luni-40 mg/zi, la 7 –12 luni-50 mg/zi

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 24

- vitamină hidosolubilă, implicată în formarea celulelor roșii, în buna

RDR la vârsta de 0 –6luni-0,4 mcg/zi, la 7 –12 luni-0,5 mcg/zi

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 25

- vitamină hidrosolubilă, implicată în metabolismul proteic și al grăsimilor,

RDR la vârsta de 0 –6luni-0,1 mg/zi, la 7 –12 luni-0,3 mg/zi

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 26

- vitamină hidosolubilă, permite organismului să elibereze energie din

RDR 0,2 mg 0-6 luni, 0,3 mg 7-12 luni

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 27

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 28

• Alimentația cu lapte matern (naturală)- alimentația exclusivă cu lapte matern (inclusiv

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 29

- Valoare calorica - 67kcal/100ml

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 30

- ideal pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a copilului.;

Îmi asum responsabilitatea pentru materialul prezentat 31