Munteanu Andrei Claudiu – Medicină Generală, an V, seria C, grupa 32

Alimentația artificială a nou-născutului

Alimentaţia artificială reprezintă alimentaţia sugarului în primele 4-6 luni de viaţă cu

formule de lapte praf.
 Deoarece laptele praf se obţine din laptele de vacă prin modificarea cantitativă şi
calitativă a compoziţiei, toate referirile la compoziţia formulelor de lapte se raportează
la compoziţia laptelui de vacă.
 Diferenţele dintre laptele de mamă şi laptele de vacă sunt numeroase şi extrem de
importante, laptele de vacă nemodificat fiind nerecomandabil pentru creşterea şi
dezvoltarea normală a sugarului. Aşa cum este prezentat pe larg în manualul de curs
diferenţă semnificativă a compoziţiei laptelui de vacă rezidă în valoarea mare a
proteinelor -3,4 g/100 ml, de 3 ori mai mult decât în LM şi a sărurilor minerale-în
cantitate de 3 ori mai mare (7,5 g/l) decât în LM , ceea ce duce la o încărcătură
osmotică mare, putând depăși capacitatea de excreţie renală a nou-născutului şi
sugarului mic.
 Glucidele sunt în cantitate mai mică decât în LM, cu o valoare calorică mai mică, iar
lipidele sunt inferioare calitativ prin conţinutul mare de acizi graşi săturaţi (70-75%
din totalul acizilor graşi);
Practic în alimentaţia artificială a sugarului se utilizează mai multe tipuri de formule de
lapte praf, în funcție de vârstă, greutate, toleranţă digestivă:
- formule de start pentru 0-4 luni pentru nou-născutul la termen
- formule de continuare - de la vârsta de 4 sau 6 luni
- formule speciale pentru prematuri
- formulele dietetice, denumite şi aliment medicament

Stabilirea rației alimentare în alimentația artificială şi mixtă

Reguli generale orientative:
- faţă de sugarul alimentat cu lapte uman, sugarului alimentat artificial i se vor adaugă în
calculul raţiei: 10 kcal/kgc/zi la raţia calorică şi 10 ml/kgc/zi la raţia hidrică; suplimentarea
calorică şi hidrică este necesară deoarece valoarea nutritivă a laptelui praf utilizat nu este
egală cu a laptelui matern.
- Pentru a preveni apariţia obezităţii infantile se recomandă, dacă este posibil şi curbă de
creştere se menţine pe canalul de creştere specific vastei şi sexului să nu se depăşească 700-
800 ml lapte/24 h, indiferent de vârsta şi greutatea sugarului în primul an de viaţă.
- se va respecta necesarul de lichide/kgc/zi, fără a depăşi 1000 ml/zi, indiferent de vârstă
şi greutatea sugarului în primul an de viaţă;
- se vor respecta concentraţiile laptelui praf în funcţie de vârstă sugarului;
 - pentru a evita supraalimentaţia cu consecinţele sale: colici abdominale, regurgitaţii,
vărsături, agitaţie psiho-motorie, constipaţie sau diaree, se recomandă respectarea unui număr
de mese pe zi, cantitatea pe masă şi intervalul orientativ dintre mese
- dacă sugarul tolerează cantitatea de lapte recomandată şi este clinic sănătos iar formula
de lapte utilizată este adaptată vârstei nu este necesară o suplimentare medicamentoasă cu
vitamine, doar vitamina D pentru maturizarea osoasă şi dentară şi profilaxia rahitismului.
Numărul de mese în alimentația artificială - orientativ:
 6-7 mese/zi în prima lună de viaţă
 6 mese/zi până la 3 luni şi greutatea de 5000 g
 5 mese/zi după vârsta de 3 luni şi > 5000 g

Reguli de igienă a alimentației artificiale:

 Formula de lapte praf nu este un produs steril, poate să conţină agenți patogeni, ceea
ce poate duce la infecții extrem de grave, mai ales în primele 2 luni de viaţă.
 La domiciliu laptele praf trebuie proaspăt preparat la fiecare alimentație, de fiecare
dată când este hrănit copilul.
 Pentru spitale şi creșe sunt stabilite protocoale scrise cu privire la prepararea şi
 manevrarea formulei de lapte praf.
 Dacă laptele trebuie pregătit în avans, trebuie pregătit zilnic şi păstrat la 4º C sau mai
puţin pentru o perioadă ce nu depăşeşte 30 ore. Sunt contraindicate păstrarea formulei
la temperatură camerei, în termostat, termos şi încălzirea la cuptorul cu microunde.
Folosirea diverselor surse de încălzire poate duce la modificări de compoziţie şi creşte
riscul de accidente de tip arsură.
 Persoana care administrează laptele va purta o îmbrăcăminte curată
 Înainte de masă se va spăla pe mâini
 Se va schimba sugarul în scutece curate
 În biberonul steril se introduce cantitatea de lapte necesară,
 Se adaptează tetină şi se încălzeşte laptele la temperatură corpului (termostat sau baie
marină)
Tehnica alimentației artificiale:
 Poziţia sugarului în timpul mesei va fi oblică, cu capul sprijinit în unghiul format de
braţul şi antebraţul mamei
 Poziţia biberonului va fi oblică, astfel încât gâtul biberonului să fie complet umplut cu
lapte şi sugarul să nu înghită aer
 Durată unei mese trebuie să fie de 10-15 minute
 După terminarea mesei, sugarul va fi ţinut în braţe, vertical câteva minute,
 Va fi uşor bătut pe spate pentru a favoriza eructaţia (eliminarea aerului înghiţit); prin
această manevră se va evită riscul regurgitațiilor şi/sau a vărsăturilor şi implicit
aspiraţia laptelui
 Se va aşeza sugarul în decubit lateral stâng 15-20 minute, apoi decubit lateral drept
până la masă următoare, favorizând astfel evacuarea stomacului.
 Necesar caloric, hidric, nutrițional:
Trimestrul Necesar Necesar Proteine Lipide Glucide
de viaţă caloric hidric (g/kg/zi) (g/kgc/zi) (g/kgc/zi)
(kcal/kgc/zi (ml/kgc/zi)
)
I 120-110 200-180 3,5 5,5 12

II 110-100 160-130 3,5-3 5-4,5 12-10

III 100 140-110 3 5-4 12-10

IV 100 120-100 3-2,5 5-4 12-10

Bibliografie
1. Florescu Laura, Bălănică Genoveva. Puericultură: Elemente practice. Ed. “Gr. T.
Popa”, Iași, 2012
2. Florescu Laura. Puericultură: Curs pentru studenții facultății de medicină și
specialități. Ed. “Gr. T. Popa”, Iași, 2019
3. Mărioara Boia, Daniela Iacob, Anikó Manea, Camelia Budișan, Ileana Enătescu,
Mirabela Dima, Oana Costescu. Noțiuni practice de puericultură. Ed. “Victor Babeș”,
Timișoara, 2019