ALIMENTATIA PE GRUPE DE VARSTA LA COPII CURSUL Nr.

2 Grupe de varsta: 0 1 an 1 3 ani 3 6 ani 6 12 ani 12 15 ani (adolescenti) Exemplificari pentru fiecare grupa de varsta. Dupa o perioada de aproximativ 4 ore de la nastere timp in care nou- nascutul se adapteaza la viata extrauterina, se poate incepe hidratarea orala cu apa fiarta si racita, zaharata sau glucozata 5% daca n-a suferit traumatisme in timpul travaliului. Punerea la san va avea loc la 12 ore dupa nastere daca starea mamei si a copilului o permit, fiind lasat cate 2 minute la fiecare san in prima zi, apoi in zilele urmatoare progresiv cate trei, patru, cinci minute. ALIMENTATIA NOU- NASCUTULUI Hranirea nou- nascutului urmareste satisfacerea nevoilor energetice si nutritive necesare intretinerii, dezvoltarii si cresterii acestuia in primele 30 zile de viata. Daca nou- nascutul in prima saptamana trebuie sa i se acopere un necesar zilnic de 60- 80 calorii/ kgcorp greutate si apoi de 120 calorii, iar prematurului de 140 calorii/ kgcorp, in urmatoarele luni nevoile calorice sunt de 110- 120 calorii/kgcorp/zi- ajungand astfel in luna a IV- a de 100- 110 calorii. La o ratie de sub 30 calorii/kgcorp greutate sugarul intra in autoconsumatie. Ratia calorica va fi acoperita 45- 50% prin glucide, 40- 45% prin lipide, iar 15-18% de catre proteine. De mentionat, alimentatia nou- nascutului poate fi naturala la sanul mamei, artificiala si mixta. In cazul alimentatiei naturale (cu lapte de mama ), ratia proteica trebuie sa fie de 2.5- 3 g/kgcorp/zi, cea lipidica de 5- 5 g/kgcorp/zi, iar cea glucidica de 10- 12 g/kgcorp/zi. Nevoia de apa este apreciata la 150- 200 ml/kgcorp/zi. Hrana ideala a nou- nascutului este reprezentata de laptele matern, care confera acestuia capacitatea de a se dezvolta mai bine si de a- i creste rezistenta la infectii. In cazul in care mama nu are lapte suficient se trece la alimentatie mixta: la san si complectare cu lapte umanizat sau semiumanizat. Cand mama nu are lapte sau alaptarea se contraindica, se recurge la alimentatie artificiala cu lapte umanizat ( HUMANA 1 ) sau semiumanizat ( Milupa- Milumil, Robebi A, Similac etc administrate in concentratie de 10% )

ALIMENTATIA SUGARULUI Nutritia sugarului cuprinde ansamblul de masuri alimentare realizate intre lunile I si a XII- a de viata. Nevoile energetice in primul trimestru de viata sunt de 110- 100 calorii/kgcorp/zi, in trimestrul de viata al II- lea de 10090 calorii/kgcorp/zi, in trimestrul al III- lea de 90- 80 calorii/kgcorp/zi, iar in trimestrul al IV- lea de 80- 70 calorii/kgcorp/zi. Nevoia de proteine este de 2 g/kgcorp/zi, iar cea de lipide si glucide este asemanatoare cu cea prezentata in alimentatia nou- nascutului. Necesarul hidric scade de la 150- 200 ml/kgcorp/zi din prima luna, la 120- 130 ml/kgcorp/zi la 6 luni si la 90- 100 ml/gkgcorp la 1 an; incepand cu varsta de 2 luni, sugarii primesc sucuri de fructe ( mere, portocale, cirese etc.) si de legume ( morcovi, rosii etc. ). Se incepe cu o lingurita si se creste progresiv, in functie de toleranta, pana la 8 lingurite pe zi. Sucurile de fructe completeaza aportul de vitamine, intrucat laptele este sarac in unele vitamine ( vitamina C ). De la 3 luni, laptele matern nu mai satisface in mod optim nevoile nutritive ale copilului, intrucat pe de o parte scade valoarea nutritiva a secretiei lactate, iar pe de alta parte se maresc cerintele nutritive ale copilului aflat in plina crestere. Se incepe cu mar ras cu biscuiti, apoi in luna a 4-a se adauga supa de zarzavat si piure de legume, la 4 luni se introduce supa de carne si orez cu lapte, in luna a 5-a branza de vaci, la 5 luni, galbenusul de ou si grisul cu lapte, iar la 6 luni, iaurtul. Din luna a 7-a se introduc chiselurile de fructe, crema zeamil, iar la 8- 9 luni perisoare de carne, sunca slaba, galuste de gris in supa, paine alba, budinca de legume sau de fainoase. Intre 10- 12 luni, alimentatia copilului se imbogateste treptat cu carne tocata de vita fiarta bine, mamaliguta cu unt si ou, supoe de zdrente, sufleuri, prajituri de casa din aluat proaspat etc. Mentionam ca, in cazul diversificarii alimentatiei, orice aliment nou se introduce numai cand sugarul este complet sanatos; cantitatile administrate se cresc progresiv ( in functie de toleranta digestiva ); nu se introduc in aceeasi zi doua alimente noi, ci la distanta de 3- 5 zile; la primele semne de tulburare digestiva se suprima alimentul nou introdus, care nu se readministreaza decat dupa normalizarea tranzitului intestinal. ALIMENTATIA COPILULUI DE 1-3 ANI Copilul inrte 1 si 3 ani are nevoie de 80-90 calorii/kgcorp/zi. Din acestea, 14- 15% sunt reprezentate de proteine, 30- 33% de lipide, iar restul de 53- 55% de glucide. Proteinele cu valoare biologica mare trebuie sa aiba o pondere de 70- 75%, restul fiind de origine vegetala. Lipidele se dau in procent de 70% din surse animale. Necesarul hidric scade treptat de la 85- 80 ml/kgcorp/zi la 60 ml/kgcorp/zi. Alimentatia se compune din lapte ( 500 ml/zi ), branzeturi, oua, carne ( de 3- 4 ori pe saptamana in primul an apoi zilnic cate 30- 45 g/zi din pasare, vita, peste slab, ficat, creier ), paine ( aproximativ 70 g/zi ), leguminoase uscate ( dupa varsta de 2 ani, sub forma de supe, piureuri si numaii in cantitati mici ), legume ( morcovi, cartofi, spanac, dovlecei, conopida, rosii, sfecla cate 300 g/zi ), fructe 150 g/zi, zahar si dulciuri

concentrate ( cate 30- 35 g in completarea ratiei glucidice). Nu se abuzeaza de dulciuri, intrucat acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare si dezechilibreaza ratia. Se interzice consumul apei in timpul mesei, se permite numai la sfarsitul acesteia sau intre mese. De asemenea, nu se recomanda administrarea conservelor de carne si peste, mezelurilor grase si alimentelor prajite. ALIMENTATIA COPILULUI DE 3- 6 ANI Nevoile energetice sunt apreciate la 70- 80 calorii/kgcorp/zi. Proteinele acopera 13- 14% din ratia calorica globala, lipidele 30- 33% iar glucidele 54- 55% . sub aspect calitativ, proteinele cu valoare biologica mare constituie 62- 65% din totalul ratiei proteice. Lipidele de origine animala se dau in proportie de 70%. Alimentatia zilnica trebuie sa cuprindacarne si derivate ( 60- 70 g/zi ), lapte ( 500 ml ), branzeturi ( 20 g/zi ), oua ( -1/zi ), cereale si derivate ( paine 140 g/zi, fainoase 40 g/zi ), legume ( cartofi 160 g, morcovi, albitura, telina aproximativ 200 g/zi, in preparate ca supe de legume, piureuri, soteuri ), fructe 200 g. Interdictiile alimentare sunt reprezentate de alimentele prea sarate, prea iuti, condimentate excesiv, prajelile, mezelurile grase. ALIMENTATIA COPILULUI DE 6-12 ANI Necesarul energetic este estimat la aproximativ 60- 70 calorii/kgcorp/zi. Din aportul caloric total, , 13% se dau sub forma deproteine, 32% ca lipide si 55% ca glucide. Proteinele cu valoare biologica mare reprezinta 58- 60%, restul fiind asigurat din surse vegetale. Alimentatia copiilor cuprinsi in aceasta categorie de varsta se compune din carne si derivate100-130 g/zi, lapte, 500 ml/zi, branzeturi 25- 30 g/zi, oua ( - 1/zi ), grasimi animale ( unt, smantana, frisca) cate 25-30 g/zi, grasimi vegetale 2530 g/zi, paine 200- 250 g/zi, fainoase 45- 50 g/zi, cartofi 200g/zi, radacinoase 200 g/zi, legume verzi 250- 300 g/zi, leguminoase 7-10 g/zi, fructe 250- 300 g/zi. Ratia de glucide se completeaza cu zahar si produse zaharoase in cantitate de 50- 55 g pe zi. Se evita alimentele prea sarate, condimentate excesiv, rantasurile. O atentie deosebita se acorda micului dejun si gustarilor, intrucat majoritatea copiilor la aceasta varsta invata in cursul diminetii, avand nevoie de un aport energetic si nutritiv care sa le sustina efortul de intelegere si acumulare a notiunilor predate. Pentru cei care invata dupa-amiaza este recomandabil ca masa de pranz sa fie servita cu cel putin o ora sau jumatate de ora inainte de plecarea la scoala, interval necesar unei bune digestii. ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult, cuprinzand fara a avea limite exacte, intervalul dintre 13 si 19 ani. Ea se suprapune unor profunde transformari metabolice si endocrine ce au drept rezultat dezvoltarea rapida fizica si intelectuala. Aceste fenomene impun si o alimentatie corespunzatoare. Nevoile energetice sunt de aproximativ 55- 60 calorii/kgcorp/zi la baieti si 50- 55 calorii/kgcorp/zi la fete.

Proteinele acopera 13% din valoarea calorica a ratiei zilnice, din care 56- 60% trebuie sa aiba valoare biologica mare ( necesare desavarsirii dezvoltarii staturo-ponderale). Grasimile se dau in proportie de 30- 32% din valoarea calorica totala, 60% din ele fiind de origine animala. Glucidele acopera 55- 56% din valoarea totala a ratiei calorice. Alimentatia in perioada adolescentei trebuie sa fie bogata si foarte variata. Ea se compune din carne, peste si derivate ( 180- 200 g/zi ), lapte 500 ml/zi, branzeturi 40- 50 g/zi, oua ( -1 pe zi), unt, smantana si alte grasimi animale 25- 30 g/zi, ulei 35-45 g/zi, paine 300- 350g, fainoase 45- 50 g, cartofi 200- 250 g/zi, radacinoase 200-250 g, legume verzi 250-400 g si leguminoase uscate 15 g/zi, fructe 300- 350 g/zi. In completarea ratiei glucidice se folosesc zaharul si dulciurile concentrate in cantitate de 55- 70 g/zi. Nu se recomanda excesul de fainoase, mezeluri, conserve. De asemenea trebuie combatuta tendinta de a manca rapid, si de a se realiza nutritia predominant pe baza de sandvisuri, fripturi, conserve, mezeluri, evitandu-se legumele si fructele. Se va evita consumul de bauturi alcoolice si cafea in cantitati excesive, care uneori sunt preferate alimentatiei echilibrate. Deprinderea unor obiceiuri alimentare gresite sta la baza initierii unor boli cronice degenerative ca obezitatea, hipercolesterolemia, diabetul zaharat, ateroscleroza, ulcerul gastro- duodenal etc.