Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Alimentatia naturala
Tehnica alaptarii la san
Diversificarea alimentatiei
Alimentatia copilului mic
Greselile din alimentatie
Alimentatia naturala
Alimentatia naturala este considerata ca fiind cea mai buna, cel putin pana la varsta de
4-6 luni, ea fiind cea mai benefica pentru mama si copil. Din punct de vedere nutritional,
sugarul primeste un aliment perfect adaptat tuturor nevoilor sale.
Se recomanda ca alimentatia naturala sa fie inceputa in prima ora dupa nastere. Toti nou-
nascutii vor primi, deci, COLOSTRU. Acesta reprezinta laptele din primele 5 zile; este un
lapte mai vascos, mai bogat in proteine si minerale fata de laptele uman matur, dar mai
sarac in glucide, lipide si unele vitamine. Dupa 2-3 saptamani de tranzitie laptele se
maturizeaza.
Compozitia laptelui de mama: proteine (9-11 g/l), lipide (40 g/l), glucide (70 g/l),
saruri minerale (fier, sodiu, calciu, fosfor), vitamine (A, K, C, complexul vitaminic B).
1. laptele de mama este singurul care furnizeaza o ratie echilibrata, cuprinzand 10%
proteine, 50% lipide, 40% glucide.
2. este singurul care asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica
3. laptele de mama permite o adaptare automata la nevoile nutritionale ale sugarului
4. alimentatia la san creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil, cu
impact asupra dezvoltarii sale neuropsihice
5. alimentatia naturala este unul dintre cele mai eficiente mijloace de prevenire al
malnutritiei protein-calorice
6. laptele de mama are temperatura necesara administrarii imediate, este "steril"; nu
necesita preparare si nu costa
Tehnica alaptarii la san
In primele 24h, nou-nascutul va fi pus la san chiar din primele ore dupa nastere.
Daca nasterea s-a produs pe cai naturale, iar sugarul este sanatos, el poate fi pus la san 1 h
de la nastere.
In prima zi, nou-nascutul va fi pus sa suga cate 5 minute la ambii sani la interval de 3
h, cu pauze de 6 h in cursul noptii. Nou-nascutul nu va fi luat de langa mama dupa cele 5
minute de supt, ci va fi lasat mai mult timp cu aceasta pentru a se obisnui cu ea. In a doua
zi, nou-nascutul va suge 10 minute, iar in zilele urmatoare durata suptului se va mari la
20-30 minute.
La inceput, nou-nascutul trebuie sa suga des, dupa metoda "la cerere", pentru a
favoriza astfel secretia lactata.
Pentru alaptare, sugarul va fi schimbat. Mama isi va spala mainile si sanii cu apa si
sapun inainte de fiecare supt. In primele zile mama va alapta stand in pat, fie in pozitie
sezanda tinand copilul in brate, fie culcata lateral, pe partea sanului pe care il ofera
copilului.
Diversificarea alimentatiei
Incepand de la varsta de 4 luni, sugarul poate sa inghita alimente semisolide, mai ales
ca poate si digera acest tip de alimente prin maturizarea sa digestiva.
Diversificarea este introducerea alimentelor solide, altele decat preparate lactate si se
face ideal la varsta de 5-6 luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule pentru
sugari si la 4-4,5 luni pentru cei alimentati cu lapte de vaca.
- supa de legume urmata rapid de piureul de legume, carne mixta de vaca si ulei vegetal -
la 4 luni pentru cei alimentati artificial si la 5-6 luni pentru cei alimentati la san
- fructe (mar, piersica), cu adaos de suc de citrice (lamaie, portocala), suc de legume (rosi,
morcov) - la 4,5-5 luni. Alte fructe decat cele mentionate, ca de exemplu bananele si
kiwi, se pot folosi dupa varsta de 9-10 luni (risc de alergie cutanata-respiratorie). In ceea
ce priveste pulpa unor fructe ca: pere, prune, pepeni, struguri, cirese, acestea nu se
recomanda sugarului (risc de diaree, colon iritabil)
- la 4,5 luni, carne de gaina sau de vita, evitandu-se - in general - carnea de animal tanar
(vital, pui) care este alergizanta si in plus contine o cantitate mare de gelatina, proteina de
calitate inferioara. Carnea de porc se contraindica pana la 3 ani. Pestele (exclusiv pestele
alb - salau), se poate folosi, bineinteles foarte proaspat, dupa 8 luni.
Galbenusul de ou este util imediat, diversificarea va include treptat o gama mai larga
(iaurt, ciulama, budinci, papanasi, branza de vaci, diverse cereale fortificate industrial
etc).
- La 5-5,5 luni se va introduce branza de vaci adaugata la piureul de fructe sau de legume
- La 5,5-6 luni urmeaza: ficatul de pui, iaurt simplu sau cu cereale
- Exista produse destinate diversificarii alimentatiei sugarului de tipul piureelor de fructe
sau fulgilor de cereale cu adausuri de fructe, cu sau fara lapte, ex.: Milupa, Nestle,
Bebelac, Hero, etc.
Alte reguli
- copilului, care nu a fost intarcat, i se vor completa mesele "solide" cu lapte matern
- hidratarea suplimentara intre mese se face cu lichide neindulcite (ceai fara zahar, apa
fiarta si racita), inutile in cazul sugarului alimentat la san
- nu se va insista excesiv la introducerea noilor alimente
- nu se va introduce sare in mancarea sugarului
- nu se vor folosi conservanti, nici dulciuri concentrate
Dupa 9-12 luni, alimentatia copilului va ajunge incet spre cea de tip adult,
asigurandu-se aporturi suficiente in principii nutritive pentru o crestere staturala si
ponderala normala. Preparatele de lapte de crestere - de tip Junior - vor fi folosite pana la
varsta de 3 ani, ele avand avantajul adausurilor necesare de acizi grasi esentiali si de fier.
Alimentatia copiilor trebuie sa ramana variata, cuprinzand fructe, legume si proteine de
calitate.
Alimentatia copilului mic
Dupa varsta de un an, copilul are o dentitie care ii permite masticatia, este dezvoltat
simtul gustativ, iar activitatea enzimelor digestive este maturata. Tot acum, se dezvolta
preferintele alimentare si se fixeaza unele obiceiuri alimentare. Alimentatia va fi variata,
iar nevoile energetice si nutritive sunt inca mari datorita ritmului accelerat de crestere si a
activitatii motorii.
De la varsta de 1 la 2 ani legumele se ofera in supe, creme si pireuri, iar dupa varsta
de 2 ani ca salate si soteuri.
Fructele vor face parte zilnic din alimentatia copilului mic, sub forma de sucuri,
compoturi, pireuri sau fructe crude. Dulciurile, ca si fructele, se ofera la sfirsitul mesei.
Nevoile de lipide sunt de 4-5 g/kgcorp/zi si se pot oferi sub forma de unt, smantana,
uleiuri vegetale, margarina. Vor predomina margarina si uleiurile vegetale, bogate in acizi
grasi esentiali, indispensabili cresterii.
Nevoile de proteine sunt de 2 g/kgcorp/zi, fiind asigurate de laptele de vaca; acesta
nu va depasi 500 ml pe zi; cate un ou intreg la interval de 2-3 zile, carne de pasare carne
de vita (30-50 g pe zi), peste slab, ficat, creier. Aceste produse se pot alterna zilnic.
Copilul mic trebuie sa aiba o alimentatie variata si prezentata estetic pentru a combate
monotonia alimentara si inapetenta (lipsa poftei de mancare). Cand copilul refuza un
aliment important dinpunct de vedere nutritiv, se va modifica forma de preparare.
Copilul dupa varsta de un an face diferentieri alimentare, are preferinte pentru anumite
alimente si are perioade cand pierde interesul pentru unele alimente.
Greselile din alimentatie pot avea consecinte asupra dezvoltarii psihice a copilului.
Atat supravalorizarea cat si subvalorizarea rolului alimentatiei pot avea consecinte
nedorite.
a) Dorinta de a avea un sugar frumos si bine dezvoltat ponderal determina uneori mama
de a creste insensibil cantitatea de fainoase si de a oferi un biberon in plus. Atitudinea de
a determina hiperfagia (cresterea cantitatii de mancare ingerata) constituie atat sursa
viitoarei obezitati din perioada de adult, cat si atitudinea de revolta a copilului, tradusa
prin opozitie si anorexie (lipsa poftei de mancare).
c) Alimentatia ca substitut al afectiunii; cand atentia fata de copil se traduce prin oferirea
unor variate produse alimen-tare. In aceasta situatie hiperfagia primeste un caracter
simbolic, ca o consolare pentru lipsa altor placeri si realizari. Sindromul este revelator
pentru o atitudine materna neadecvata.
1. ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
2. PREPARATE DE ÎNCEPUT
3. FORMULE DE CONTINUARE
4. PREPARATE PENTRU COPII DE VÂRSTĂ MICĂ
5. TEHNICA ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE
6. STABILIREA RAŢIEI ÎN ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
Lipidele - Se găsesc în cantitate similară cu cea din laptele matern, 36 g/l, dar sunt
inferioare calitativ prin conţinutul crescut în acizi graşi saturaţi, iritanţi pentru mucoasa
digestivă a sugarului. Conţinutul în acizi graşi esenţiali este foarte redus.
Glucidele - În cantitate redusă faţă de cea din laptele uman, 48 g/l, sunt reprezentate de
alfa-lactoză, care eliberează mai puţină galactoză pentru mielinizarea sistemului nervos.
Oligozaharidele sunt absente.
Sărurile minerale - Se găsesc în cantitate mare, 8 g/l, de 4 ori mai mare faţă de cea din
laptele uman. Alături de proteine, contribuie la realizarea unei osmolarităţi crescute în
laptele de vacă faţă de laptele uman, considerată factor favorizant în patogenia
enterocolitei ulceronecrotice. Unele minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor se găsesc în
concentraţii mult mai mari faţă de laptele uman. Cu toate acestea, absorbţia calciului din
laptele de vacă este mult mai redusă datorită raportului neadecvat cu fosforul (Ca:P=1,3)
şi sărurilor insolubile pe care le formează cu cazeina şi lipidele, favorizând apariţia
rahitismului şi tetaniei.
Fierul se găseşte în concentraţie de două ori mai mică decât în laptele uman; are
biodisponibilitate redusă datorită cantităţii mici de lactoferină şi concentraţiei mari de
cazeină şi calciu, favorizând apariţia anemiei.
Din punct de vedere bacteriologic, laptele de vacă are un conţinut microbian crescut,
datorită condiţiilor de recoltare şi manipulare, riscul de contaminare cu bacil dizenteric,
bacil Kooch, stafilococi, streptococi impunând sterilizarea.
diluarea laptelui de vacă: 1/2 în prima lună de viaţă, 2/3 în lunile a 2-a şi a 3-a, 3/4
în luna a 4-a; ulterior integral;
corectarea exceselor şi a insuficienţelor prin crearea de lapte praf, al cărui
conţinut să fie cât mai aproape de cel al laptelui matern.
deshidratarea pe cale termică prin care se obţine lapte praf steril şi cu unele
transformări fizico-chimice care îi facilitează digestia;
reducerea conţinutului de proteine, săruri minerale şi, implicit, a presiunii
osmotice;
ameliorarea calitativă a proteinelor şi aminoacizilor;
înlocuirea parţială a lipidelor cu uleiuri vegetale pentru echilibrarea raportului
dintre acizii graşi.
adaosul de glucide, vitamine şi oligoelemente.
Preparate adaptate
Compoziţia biochimică a laptelui praf adaptat este apropiată de cea a laptelui uman.
Termenul adaptat înlocuieşte pe cel impropriu de umanizat. Se prepară instant, prin
resuspendarea în apă fiartă şi răcită, în concentraţie specifică fiecărui preparat.
Laptele praf adaptat se prepară din laptele de vacă diluat cu lactoser demineralizat la care
se adaugă uleiuri vegetale, lactoză, vitamine, fier, cupru.
proteine: 14-17 g/l, raportul cazeină:proteine din lactoser = 4:6 (similar cu cel din
laptele uman); sunt suplimentate cu taurină, cisteină; raportul dintre unii
aminoacizi este modificat;
lipide: 27-36 g/l; calităţile lor sunt modificate prin înlocuirea parţială cu uleiuri
vegetale, sursă de acizi graşi polinesaturaţi, inclusiv acid linoleic; astfel, proporţia
dintre acizii graşi saturaţi şi cei nesaturaţi este egală;
glucide – reprezentate exclusiv de lactoză – 67-75 g/l;
săruri minerale: 3,4-4 g/l, sigură o osmolaritate sub 400 mOsm/l;
raportul Ca:P îmbunătăţit;
sunt suplimentate cu vitamine, fier, cupru.
Laptele praf adaptat este recomandat sugarului eutrofic şi dismatur, dar nu asigură
nevoile nutriţionale ale prematurului şi sugarului malnutrit. Din punct de vedere
comercial, ele corespund variantei „1”.
conţinutul în proteine (20 g/l) şi săruri minerale (4 g/l) este mai ridicat decât în
laptele uman;
raportul dintre cazeină şi proteinele din lactoser este unitar (mai mare decât în
laptele uman);
este suplimentat cu glucide diferite de lactoză şi cu uleiuri vegetale;
raportul Ca:P=1,5, osmolaritatea = 300 mOsm /l, valoare calorică 710-740 kcal/l.
FORMULE DE CONTINUARE
Se adresează sugarilor peste vârsta de 4-6 luni, până la 1 an, la care majoritatea
enzimelor digestive, precum şi capacitatea de excreţie renală sunt maturate. Ele se
folosesc ca parte a alimentaţiei diversificate şi au compoziţia intermediară între formulele
de început şi laptele de vacă:
conţinut crescut de proteine: 24-33 g/l, raportul albumină: cazeină = 20:80
(similar cu laptele de vacă);
conţin acizi graşi din uleiuri vegetale;
glucidele sunt reprezentate de lactoză (minim 50%) şi polimeri de glucoză;
conţinutul în săruri minerale este mai mic decât în laptele de vacă (5-6 g/l);
sunt suplimentate cu fier şi vitaminele D, E;
conţin calciu şi fosfor în cantitate optimă;
Sunt destinate copiilor cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, care trebuie să primească
minim 500 ml lapte / zi. Se numesc „lait de croissance” (lapte de creştere).
LAPTE CONVENŢIONAL
Este neadaptat, având compoziţia similară cu a laptelui de vacă. Se obţine prin
deshidratarea laptelui de vacă la temperaturi înalte. În urma procesului tehnologic, rezultă
unele îmbunătăţiri:
Preparate hipo- sau delactozate: au conţinut redus de lactoză (1-2 g/l) sau sunt complet
delactozate (urme), glucidele sunt reprezentate de glucoză sau polimeri de glucoză,
zaharoză; conţinutul în proteine, lipide, săruri minerale, raportul cazeină/lactoser sunt
similare celor din formulele adaptate.
Sugarul este schimbat în lenjerie curată, care se protejează cu babeţică. Se aplică tetina
pe biberon şi se verifică temperatura laptelui prin picurarea lui pe faţa anterioară a
antebraţului mamei Poziţia sugarului este asemănătoare cu cea din alimentaţia la sân,
ridicat sau semişezând, cu capul sprijinit pe braţul mamei, niciodată culcat. Suptul în
poziţie orizontală favorizează producerea otitei medii prin scurgerea laptelui din faringe
de-a lungul trompei lui Eustachio (1;6). Biberonul trebuie ţinut astfel încât tetina şi gâtul
biberonului să fie pline cu lapte, pentru a limita aerofagia. Prânzul durează 10 15 minute,
după care sugarul este ţinut vertical pentru a eructa, apoi va fi culcat în decubit lateral
drept. Dacă raţia este insuficientă, sugarul plânge după golirea biberonului.
După vârsta de 10 zile, raţia de lapte pentru 24 ore trebuie să asigure necesarul de
lichide (160-180 ml/kg/zi în trimestrul I, 150-170 ml/kg/zi în trimestrul II, etc) şi calorii
(120 Kcal/kg/zi în trimestrul I, 110 kcal /Kg/zi în trimestrul II, etc). Cantitatea astfel
calculată se împarte la numărul de mese, respectiv 7 pe zi în prima lună (la 3 ore
interval), 6 pe zi în lunile a doua şi a treia, 5 din luna a 4-a, cu un interval de 3-4 ore între
ele şi pauză nocturnă de 6-8 ore. Rezultă că în săptămânile a 3-a şi a 4-a nou-născutul va
primi 7 prânzuri X 90-100 ml lapte praf adaptat, în luna a 2-a sugarul va primi 6 prânzuri
X 120-130 ml lapte praf, ş.a.m.d.
Se impune o precizare pentru cazul în care sugarul este alimentat cu lapte de vacă:
laptele de vacă integral sau corespondentul său, laptele praf convenţional (concentraţie
12,5-14%) se administrează în cantitate de 100-120 ml/kg/zi, fără a depăşi 700 ml/zi,
completându-se necesarul de lichide până la 150-180 ml/kg/zi (respectiv 30-50 ml/kg/zi)
cu apă fiartă şi răcită, decoct sau mucilagiu de orez în diferite concentraţii în funcţie de
vârstă, fără a depăşi 1000 ml lichide/zi. În cazul în care se folosesc diluţii de lapte de
vacă (1/2 în prima lună, 2/3 în lunile a 2-a şi a 3-a, 3/4 în luna a 4-a, apoi integral),
cantitatea calculată pentru 24 ore se împarte la numărul de mese. Lichidul de diluţie
folosit depinde de vârstă: apă fiartă în primele 2 săptămâni de viaţă, decoct de orez 2% în
săptămânile a 3-a şi a 4-a, mucilagiu de orez 2% în luna a 2-a, respectiv 3% în luna a 3-a
şi 5% în luna a 4-a.
Toate preparatele din lapte de vacă (diluţii) şi respectiv, lapte praf convenţional, se
zaharează 5%.
ALIMENTATIA MIXTA A SUGARULUI
METODA COMPLETĂRII
Constă în hrănirea copilului la fiecare prânz în parte, cu lapte de mamă şi lapte
formula. Copilul se cântăreşte înaintea fiecărui supt, apoi se pune la sân, ca să-şi ia tot
laptele care se găseşte în sânul mamei. Se cântăreşte din nou, spre a se vedea cât lapte a
supt. Apoi i se dă în completare cantitatea de lapte care-i mai trebuie. De exemplu, un
copil de 3 luni ia de la mamă 60 g lapte; i se va da în completare 60 g lapte de formula la
care se adaugă 20 g lichid de diluţie.
Această metodă prezintă avantajul că, prin golirea completă a sânului, se stimulează
regulat funcţia glandei mamare. De multe ori laptele apare din nou, în cantitatea necesară
copilului, nemaifiind nevoie de completarea prânzului. Este bine dacă copilul suge măcar
o treime din laptele necesar la un prânz.
METODA ALTERNATIVĂ
Constă în hrănirea copilului la sân la un prânz, iar la altul cu lapte formula. În acest
caz, intervalele dintre supturi fiind mai mari, glanda mamară are tot timpul să secrete o
cantitate mai mare de lapte. Este totuşi mai puţin avantajoasă decât prima, pentru
stimularea secreţiei lactate. În alimentaţia mixtă prin metoda alternativă este bine să se
păstreze măcar 3 supturi.
Copiii alimentaţi mixt vor fi vitaminizaţi mai mult decît cei alimentaţi natural.
Diversificarea alimentatiei sugarului
-daca alimentul nou nu este acceptat de catre sugar,se intrerupe administrarea lui si se va
incerca din nou dupa 5 zile
-in momentul introducerii alimentului nou,sugarul trebuie sa fie sanatos,sa aibe scaunele
normale
La varsta de 7 luni,in loc de carne se pot introduce 2-3 ficatei de pui,fierti separat
timp de o ora.
-favorizeaza obezitatea