Alimentatia naturala

Alimentatia nou-nascutului si sugarului poate fi:

- naturala - exclusiv cu lapte de mama
- mixta - lapte de mama si lapte artificial adaptat in completare
- artificiala - de preferat cu preparate lactate adaptate sau cu lapte de vaca zaharat 5%
Alimentatia naturala este considerata ca fiind cea mai buna, cel putin pana la varsta de 4-6 luni, ea fiind cea mai
benefica pentru mama si copil. in punct de vedere nutritional, sugarul primeste un aliment perfect adaptat tuturor
nevoilor sale.
!e recomanda ca alimentatia naturala sa fie inceputa in prima ora dupa nastere. "oti nou-nascutii vor primi, deci,
#$%$!"&'. Acesta reprezinta laptele din primele 5 zile( este un lapte mai vascos, mai bogat in proteine si
minerale fata de laptele uman matur, dar mai sarac in glucide, lipide si unele vitamine. upa )-* saptamani de
tranzitie laptele se maturizeaza.
Compozitia laptelui de mama: proteine +,--- g.l/, lipide +40 g.l/, glucide +10 g.l/, saruri minerale +fier, sodiu, calciu,
fosfor/, vitamine +A, 2, #, complexul vitaminic 3/.
Avanta4ele ma4ore ale alimentatiei naturale:
-. laptele de mama este singurul care furnizeaza o ratie echilibrata, cuprinzand -0% proteine, 50% lipide, 40%
glucide.
). este singurul care asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica
*. laptele de mama permite o adaptare automata la nevoile nutritionale ale sugarului
4. alimentatia la san creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil, cu impact asupra dezvoltarii
sale neuropsihice
5. alimentatia naturala este unul dintre cele mai eficiente mi4loace de prevenire al malnutritiei protein-calorice
6. laptele de mama are temperatura necesara administrarii imediate, este 5steril5( nu necesita preparare si nu
costa
Tehnica alaptarii la san
"ehnica alaptarii la san va fi exersata cu mama in primele zile.
6n primele )4h, nou-nascutul va fi pus la san chiar din primele ore dupa nastere.
aca nasterea s-a produs pe cai naturale, iar sugarul este sanatos, el poate fi pus la san - h de la nastere.
6n prima zi, nou-nascutul va fi pus sa suga cate 5 minute la ambii sani la interval de * h, cu pauze de 6 h in cursul
noptii. 7ou-nascutul nu va fi luat de langa mama dupa cele 5 minute de supt, ci va fi lasat mai mult timp cu
aceasta pentru a se obisnui cu ea. 6n a doua zi, nou-nascutul va suge -0 minute, iar in zilele urmatoare durata
suptului se va mari la )0-*0 minute.
%a inceput, nou-nascutul trebuie sa suga des, dupa metoda 5la cerere5, pentru a favoriza astfel secretia lactata.
8entru alaptare, sugarul va fi schimbat. 9ama isi va spala mainile si sanii cu apa si sapun inainte de fiecare supt.
6n primele zile mama va alapta stand in pat, fie in pozitie sezanda tinand copilul in brate, fie culcata lateral, pe
partea sanului pe care il ofera copilului.
6n zilele urmatoare, cand starea mamei permite alaptarea se va face cu mama in pozitie sezanda, cu picioarele
spri4inite. !ugarul este luat in brate de partea sanului la care va suge, cu fata orientata spre mama. 9ama spri4ina
capul copilului cu cotul ei, iar corpul sugarului se va spri4ini pe antebrat, palma fiind fixate sub sezutul copilului. #u
cealalta mana va cuprinde sanul intre index si medius. !e va stoarce sanul pentru a evacua picaturi de lapte care
pot fi contaminate cu germeni, dupa care se atinge cu sanul obrazul copilului, pentru a declansa reflexul de
orientare spre supt. Acesta isi va intoarce capul spre san iar mama va introduce mamelonul in gura sugarului.
upa supt, sugarul va fi tinut in brate in pozitie verticala 5--0 minute pentru a il a4uta sa 5ragaie5 aerul inghitit
dupa care va fi culcat 5pe partea stanga5 )0 minute, apoi 5pe partea dreapta5, pozitie care favorizeaza evacuarea
mai rapida a stomacului, cu aparitia mai rapida a senzatiei de foame.
%a suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor.
Diversifcarea alimentatiei
6ncepand de la varsta de 4 luni, sugarul poate sa inghita alimente semisolide, mai ales ca poate si digera acest tip
de alimente prin maturizarea sa digestiva.
iversificarea este introducerea alimentelor solide, altele decat preparate lactate si se face ideal la varsta de 5-6
luni pentru sugarul alimentat la san sau cu formule pentru sugari si la 4-4,5 luni pentru cei alimentati cu lapte de
vaca.
:ste obligatoriu ca in momentul inceperii diversificarii, sugarul sa aiba:
- scaune normale
- absenta semnelor de boala acuta
- se evita introducerea a doua alimente in acelasi timp
6ntroducerea noilor alimente unul dupa altul, se va face in ritm relativ rapid la copilul la care diversificarea incepe
la 5-6 luni. %a copilul cu diversificare inceputa la 4-4,5 luni, ritmul va fi mai lent. 6ntroducerea unui aliment nou
dureaza 1--0 zile.
;ainurile cu gluten +grau, secara, ovaz/, se vor evita inaintea varstei de 6 luni, preferandu-se orezul si alte cereale
fara glute +porumb, tapioca/.
6ntroducerea noilor alimente va respecta succesiunea urmatoare:
- supa de legume urmata rapid de piureul de legume, carne mixta de vaca si ulei vegetal - la 4 luni pentru cei
alimentati artificial si la 5-6 luni pentru cei alimentati la san
- fructe +mar, piersica/, cu adaos de suc de citrice +lamaie, portocala/, suc de legume +rosi, morcov/ - la 4,5-5 luni.
Alte fructe decat cele mentionate, ca de exemplu bananele si <i=i, se pot folosi dupa varsta de ,--0 luni +risc de
alergie cutanata-respiratorie/. 6n ceea ce priveste pulpa unor fructe ca: pere, prune, pepeni, struguri, cirese,
acestea nu se recomanda sugarului +risc de diaree, colon iritabil/
- la 4,5 luni, carne de gaina sau de vita, evitandu-se - in general - carnea de animal tanar +vital, pui/ care este
alergizanta si in plus contine o cantitate mare de gelatina, proteina de calitate inferioara. #arnea de porc se
contraindica pana la * ani. 8estele +exclusiv pestele alb - salau/, se poate folosi, bineinteles foarte proaspat, dupa
> luni.
?albenusul de ou este util imediat, diversificarea va include treptat o gama mai larga +iaurt, ciulama, budinci,
papanasi, branza de vaci, diverse cereale fortificate industrial etc/.
- %a 5-5,5 luni se va introduce branza de vaci adaugata la piureul de fructe sau de legume
- %a 5,5-6 luni urmeaza: ficatul de pui, iaurt simplu sau cu cereale
- :xista produse destinate diversificarii alimentatiei sugarului de tipul piureelor de fructe sau fulgilor de cereale cu
adausuri de fructe, cu sau fara lapte, ex.: 9ilupa, 7estle, 3ebelac, @ero, etc.
Alte reguli
- copilului, care nu a fost intarcat, i se vor completa mesele 5solide5 cu lapte matern
- hidratarea suplimentara intre mese se face cu lichide neindulcite +ceai fara zahar, apa fiarta si racita/, inutile in
cazul sugarului alimentat la san
- nu se va insista excesiv la introducerea noilor alimente
- nu se va introduce sare in mancarea sugarului
- nu se vor folosi conservanti, nici dulciuri concentrate
upa ,--) luni, alimentatia copilului va a4unge incet spre cea de tip adult, asigurandu-se aporturi suficiente in
principii nutritive pentru o crestere staturala si ponderala normala. 8reparatele de lapte de crestere - de tip Aunior
- vor fi folosite pana la varsta de * ani, ele avand avanta4ul adausurilor necesare de acizi grasi esentiali si de fier.
Alimentatia copiilor trebuie sa ramana variata, cuprinzand fructe, legume si proteine de calitate.
Alimentatia copilului mic
upa varsta de un an, copilul are o dentitie care ii permite masticatia, este dezvoltat simtul gustativ, iar activitatea
enzimelor digestive este maturata. "ot acum, se dezvolta preferintele alimentare si se fixeaza unele obiceiuri
alimentare. Alimentatia va fi variata, iar nevoile energetice si nutritive sunt inca mari datorita ritmului accelerat de
crestere si a activitatii motorii.
7ecesarul caloric este de ,0 <cal.<gcorp.zi, iar nevoile de lichide de ,0--00 ml.<gcorp.zi. &atia calorica va fi
acoperita in proportie de 50% glucide, *5% lipide si de -5% proteine. 7evoile de glucide sunt de -) g.<gcorp.zi si
vor fi acoperite prin: paine, gris, paste fainoase, orez, mamaliga, biscuti, piscoturi, fructe, legume, produse
zaharoase. %egumele care se dau la aceasta varsta sunt: cartofii, radacinoasele, mazarea, fasolea verde,
conopida, dovlecei, spanac, rosii. #opilul va primi zilnic )00-*00 g legume.
e la varsta de - la ) ani legumele se ofera in supe, creme si pireuri, iar dupa varsta de ) ani ca salate si soteuri.
;ructele vor face parte zilnic din alimentatia copilului mic, sub forma de sucuri, compoturi, pireuri sau fructe crude.
ulciurile, ca si fructele, se ofera la sfirsitul mesei.
7evoile de lipide sunt de 4-5 g.<gcorp.zi si se pot oferi sub forma de unt, smantana, uleiuri vegetale, margarina.
Bor predomina margarina si uleiurile vegetale, bogate in acizi grasi esentiali, indispensabili cresterii.
7evoile de proteine sunt de ) g.<gcorp.zi, fiind asigurate de laptele de vaca( acesta nu va depasi 500 ml pe zi(
cate un ou intreg la interval de )-* zile, carne de pasare carne de vita +*0-50 g pe zi/, peste slab, ficat, creier.
Aceste produse se pot alterna zilnic.
#opilul mic trebuie sa aiba o alimentatie variata si prezentata estetic pentru a combate monotonia alimentara si
inapetenta +lipsa poftei de mancare/. #and copilul refuza un aliment important dinpunct de vedere nutritiv, se va
modifica forma de preparare.
#opilul dupa varsta de un an face diferentieri alimentare, are preferinte pentru anumite alimente si are perioade
cand pierde interesul pentru unele alimente.
7umarul de mese va fi de 5 pe zi, din care * principale si ) gustari. Acestea se vor administra la ore fixe in
vederea formarii reflexelor digestive si secretorii. #opilul mic trebuie invatat sa se autoalimenteze, astfel ca dupa
-5 luni de viata sa poata folosi lingurita si sa bea din cana. :ste preferabil ca anumite mese principale sa fie
servite impreuna cu familia, cand va fi supravegheat pentru a se obisnui cu deprinderi corecte.
REGIM ALIMENTAR PENTRU UN COPIL IN VARSTA DE 1 AN, GREUTATEA 9 KG
ORA ALIMENTE CALORII
8
250 ml lapte de vaca
80 g gris
10 g zahar
236
10
100 g mere (ructe!
10 g "iscuiti
101
13
100 ml supa de legume # 50 g cartof
100 g legume si zarzavaturi # 10 g unt
30$%0 g carne de vaca sau pui
20 g paine al"a
2&%
1& 200 g compot # 5' zahar 6%
20 250 ml lapte vaca # 10 g "iscuiti 205
T(TA) * 800
REGIM ALIMENTAR PENTRU UN COPIL IN VARSTA DE 2 ANI, GREUTATEA 12 KG
ORA ALIMENTE CALORII
8
250 ml lapte de vaca
20 g paine al"a
5 g unt proaspat
10 g zahar
2+%
10
100 g mere (ructe!
10 g "iscuiti
101
13
100 g legume proaspete
100 g cartof
50g carne de vaca
10 g unt proaspat 25 g paine
100 g compot cu 5' zahar # 15' ructe
32%
1&
250 ml lapte de vaca
10 g "iscuiti
5 g zahar
230
20
100 g macaroane ferte
30 g "ranza de vaca
10 g zahar
1&&
T(TA) * 1126
,reselile din alimentatie
?reselile din alimentatie pot avea consecinte asupra dezvoltarii psihice a copilului. Atat supravalorizarea cat si
subvalorizarea rolului alimentatiei pot avea consecinte nedorite.
-. Supraal!ri"area ali#e$tatiei distinge urmatoarele aspecte:
a/ Dorinta de a avea un sugar frumos si bine dezvoltat ponderal determina uneori mama de a creste insensibil
cantitatea de fainoase si de a oferi un biberon in plus. Atitudinea de a determina hiperfagia +cresterea cantitatii de
mancare ingerata/ constituie atat sursa viitoarei obezitati din perioada de adult, cat si atitudinea de revolta a co-
pilului, tradusa prin opozitie si anorexie +lipsa poftei de mancare/.
b/ Alimentatia ca metoda de consolare( cand mama ofera dulciuri +bomboane, pra4ituri/ copilului pentru a-l
consola, neavand rabdare sau tact suficient pentru a inlatura cu alte mi4loace motivul de insatisfactie al copilului.
c/ Alimentatia ca substitut al afectiunii( cand atentia fata de copil se traduce prin oferirea unor variate produse
alimen-tare. 6n aceasta situatie hiperfagia primeste un caracter simbolic, ca o consolare pentru lipsa altor placeri
si realizari. !indromul este revelator pentru o atitudine materna neadecvata.
). Deal!ri"area ali#e$tatiei - copilul mic devine capricios cand este incon4urat de o atitudine rigida din partea
mamei. Astfel, refuzul unui biberon in cursul noptii chiar daca acesta ii este necesar copilului, sau mai tarziu
administrarea zilnica a aceleiasi supe chiar daca este satisfacatoare din punct de vedere caloric, dar devine
insipida +isi pierde gustul/ prin repetarea cotidiana, poate conduce la aparitia unui dezinteres la aliment.
Atitudinea rigida sau exaltata, din partea mamei, poate avea repercursiuni asupra dezvoltarii intelectuale a
copilului.